România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru a face parte din programul “Visa Waiver”, iar primii români vor putea călători doar cu paşaportul în SUA probabil în prima parte a anului viitor. Anunţul a fost făcut de ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, pe o rețea de socializare.
Andrei Muraru: S-a încheiat anul fiscal în Statele Unite, iar ultima condiţie pe care România o mai avea de îndeplinit a fost satisfăcută. Sigur, aşteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicaţii pentru vize din acest an, precum şi pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că România a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere. Eliminarea vizelor pentru Statele Unite este cea mai bună recunoaştere a unei solidarităţi ireversibile dintre români şi americani.
România mai are de parcurs paşi împortanţi, în următoarele luni, pentru a fi într-adevăr eligibilă să participe la Programul Visa Waiver, a atenţionat, la rândul său ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Kathleen Kavalec. A adăugat că în această toamnă vor avea loc consultări suplimentare între cele două guverne pentru a revizui aderarea României la o serie de măsuri de securitate convenite anterior.
Kathleen Kavalec: În cazul în care Guvernul Statelor Unite va lua o decizie favorabilă de a include România în programul său de scutire de viză, anticipăm că va exista o pregătire atentă şi împrtăşirea informaţiilor publice înainte ca orice modificare a cerinţelor actuale de viză să poată fi implementată. Datele privind rata de refuz a vizelor pentru toţi aspiranţii ţării lor cu scutire de vize sunt de obicei publicate cel mai târziu în ianuarie. În cazul în care toate condiţiile în pregătire decurg cu succes, programul ar putea intra în vigoare cândva în 2025.
La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a promis, după întrevederea pe care a avut-o la București cu diplomatul american, că executivul va rămâne la fel de implicat în tot ceea ce înseamnă realizarea următorilor paşi procedurali pentru includerea României în programul Visa Waiver. Recent, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, sublinia, în cadrul întâlnirilor pe care le-a avut la New York, în marja Adunării Generale a ONU, importanţa deosebită a accederii României la program și anunța că a primit semnale pozitive în această privinţă.
În context, șefa diplomaţiei a precizat că a fost un efort de echipă care trebuie însă continuat până la atingerea obiectivului. Amintim că Guvernul României se angajase să îndeplinească criteriile tehnice de aderare la programul Visa Waiver până pe 30 septembrie 2024. Programul le permite cetăţenilor ţărilor incluse să călătorească fără viză în America pentru o perioadă de până la 90 de zile, în scop turistic sau de afaceri.
România îndeplineşte formal toate condiţiile tehnice pentru a face parte din programul Visa Waiver, a anunţat ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, pe o rețea de socializare.
‘Evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicații pentru vize din acest an, precum și pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că România a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere’, a transmis el.
Potrivit ambasadorului, primii români vor putea călători fără vize în Statele Unite, probabil, în prima parte a anului viitor.
„Dacă toate condiţiile şi pregătirile vor fi realizate cu succes, programul ar putea intra în vigoare cândva în 2025′ – a declarat, mațti, și ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec. Totuși, a precizat oficialul, în următoarele luni mai trebuie parcurși o serie de pași importanți pentru a se stabili dacă România este, de fapt, eligibilă pentru a participa la Programul Visa Waiver.
La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a promis, în cadrul întrevederii cu oficialul american la București, că guvernul va rămâne la fel de implicat în tot ce înseamnă realizarea tuturor pașilor procedurali care mai trebuie efectuați pentru includerea României în Programul Visa Waiver.
Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României, pe care şi l-a însuşit ilegal. Acesta este un caz internaţional fără precedent de însuşire ilegală a rezervelor de aur şi a obiectelor de patrimoniu şi reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească -subliniază eurodeputaţii.
Potrivit rezoluţiei, Parlamentul salută eforturile substanţiale ale Uniunii Europene de a proteja patrimoniul naţional, cultural şi istoric, prin punerea în aplicare a legislaţiei şi a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale şi de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile ţărilor Uniunii, precum şi eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale. Eurodeputaţii solicită Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să includă restituirea patrimoniului naţional român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relaţiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părţi.
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă aliată tezaurul naţional (ce a inclus cantităţi însemnate de aur, obiecte de partimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupării teritoriului naţional de trupele inamice germane, austro-ungare, bulgare și turcești. După instalarea la putere a regimului bolșevic fondat de Vladimir Ilici Lenin, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, cea mai mare parte din valori rămânând nerestituite până în prezent. Problema returnării Tezaurului a fost discutată, fără succes, vreme de decenii, de o comisie mixtă româno-rusă.
Despre preşedintele Iohannis, la NATO
Preşedintele României, Klaus Iohannis, îşi va încheia, în 2024, cel de-al doilea mandat prezidenţial de cinci ani la care i-a dat dreptul Constituţia. Şi, fapt anticipat de mulţi, el şi-aanunţat, marţi, candidatura la funcţia de secretar general al NATO. Funcţie pe care, tot anul acesta şi tot după un deceniu, o va părăsi norvegianul Jens Stoltenberg.
Ce-l legitimează pe Iohannis pentru şefia celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie sunt, spune el, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă aceasta, precum şi performanţele în NATO ale României, vecină cu Ucraina invadată de trupele ruse. “Într-un context de securitate complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate în regiune” – a mai afirmat şeful statului, adăugând că este momentul ca România să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice.
Din câte se ştie în acest moment,preşedintele României îl va avea contracandidat la şefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională. Acesta pare favorit, fiindcă are sprijinul marilor puteri din NATO: Statele Unite, primul între egali în Alianţă, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Dar alegerea se face prin consultări diplomatice între toate statele membre, iar decizia e anunţată doar când se ajunge la consens asupra unui singur candidat. Iar Rutte, prost prizat în cancelariile din Turcia, România, Ungaria ori Bulgaria, este acum departe de această unanimitate.
Despre Ucraina, fără trupe româneşti
România nu va trimite combatanţi în Ucraina – a declarat, tot marţi, preşedintele Iohannis, menţionând că Ucraina nu este membru NATO, deci nu poate beneficia de prezenţa trupelor Alianţei “Noi sprijinim Ucraina în foarte multe feluri şi vom continua” – a subliniat şeful statului. “O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, fiindcă Ucraina nu este aliat NATO” – a punctat Iohannis. El a mai spus că “dacă există înţelegeri bilaterale între un stat şi Ucraina pe orice temă, acestea pot fi onorate.”
Despre economie, la OCDE
Economia României ar putea înregistra o creştere de 3,1% anul acesta şi de 3,3% anul viitor – a declarat secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann. El a menţionat că instituţia pe care o conduce estimează o reducere a inflaţiei, pentru a continua procesul de convergenţă al României, cu o creştere continuă a standardelor de trai şi a veniturilor, însă, în acest scop, va fi nevoie de reforme susţinute.
Potrivit secretarului general al OCDE, menţinerea populaţiei active pentru o durată mai lungă în activitate ar avea efecte pozitive asupra economiei. De asemenea, este necesar un grad de conformare fiscală mai mare. Potrivit secretarului general al OCDE, este importantă şi utilizarea completă a fondurilor europene, pentru a creşte productivitatea. România primeşte 28,5 miliarde de euro fonduri pentru recuperare, un procent enorm din PIB, care trebuie investit în zona de infrastructură şi de transport – a mai spus Mathias Cormann.
Despre vize, cu Simona Halep
Jucătoarea română de tenis Simona Halep a plecat luni la Miami, unde va disputa primele meciuri oficiale după mai bine de un an şi jumătate de suspendare, pentru un presupus dopaj. Într-o postare pe o reţea de socializare, fostul număr al tenisului feminin mondial a mulţumit Ambasadei Statelor Unite pentru sprijinul pe care i l-a acordat în obţinerea vizelor pentru ea şi echipa sa. Totodată, jucătoarea de tenis i-a îndemnat pe români să sprijine programul Visa Waiver. Astfel, ea a făcut apel la cei care au deja vize să şi le reînnoiască, inclusiv prin poştă. În acest fel va creşte rata de vize aprobate, o condiţie esenţială pentru ca România să intre în acest program de acces liber în Statele Unite. Turneul de la Miami va începe pe 17 martie.
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a salutat decizia
guvernului din Mongolia de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii
români, posesori de paşapoarte simple. Începând cu acest an, România figurează,
alături de alte 33 de state, din Uniunea Europeană, dar şi din alte regiuni, pe
lista ţărilor ai căror cetăţeni sunt scutiţi de obligativitatea deţinerii vizei
pentru călătorii în scop turistic în Mongolia. MAE român informează că,
potrivit datelor comunicate public de către Mongolia, perioada pentru care
românii pot călători fără viză este de maximum 30 de zile. Bucureştiul le
recomandă conaţionalilor interesaţi să consulte secţiunea Condiţii de călătorie
de pe site-ul mae.ro, unde sunt disponibile informaţii detaliate cu privire la
regimul de călătorie în străinătate aplicabil cetăţenilor români. Totodată, MAE
arată că reprezentarea diplomatică a României în Mongolia este asigurată de
Ambasada ţării noastre la Beijing, ale cărei date de contact se găsesc pe
site-ul beijing.mae.ro şi pe reţelele sociale.
Platforma RePatriot lansează, cu ocazia aniversării Unirii
Principatelor Române din 24 Ianuarie 1859, concursul de eseuri şi prezentări
intitulat Unirea de care avem nevoie acum. Demersul li se adresează
elevilor şi studenţilor români de pretutindeni. Cum s-a întâmplat Unirea, ce
i-a motivat, care au fost principiile şi valorile inspiraţionale ale
înaintaşilor când au decis Unirea Principatelor Române sunt câteva dintre
întrebările la care participanţii trebuie să răspundă în lucrările lor. Alte
teme de abordat sunt Cum putem învăţa din Mica Unire pentru a contribui, în
prezent, la dezvoltarea ţării noastre, Ce idei şi soluţii aţi găsit, cum pot fi
puse în acţiune, de ce resurse avem nevoie şi cum le putem atrage şi Cum vă
doriţi să arate România următorilor 100 de ani. Lucrările trebuie trimise la
adresa de email office@repatriot.ro până pe 20 ianuarie. Cele mai bune 3
proiecte vor fi declarate câştigătoare şi vor fi prezentate în cadrul
conferinţei RePatriot – Vrancea Inima României, care va avea loc,
pe 24 Ianuarie, la Colegiul Naţional Unirea din Focşani. RePatriot îşi propune
să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunităţile din ţară.
Platforma a fost creată de Romanian Business Leaders, organizaţie din care fac
parte peste 1.000 de antreprenori şi directori din mediul de business privat.
Pianistul Horia Maxim și flautista Mihaela Anica vor susţine un
recital la sediul reprezentanţei la Viena a Institutului Cultural Român, cu ocazia
Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul va avea loc la 13 ianuarie, iar programul
include lucrări de George Enescu, Paul Constantinescu, Vasile Jianu, Dinu
Lipatti, Béla Bartók, Dan Dediu şi Johnny Răducanu. Horia Maxim profesor la
Universitatea Națională de Muzică din București. Laureat al multor concursuri
naționale și internaționale, acesta a realizat numeroase înregistrări pentru
radio și televiziune. Mihaela Anica a câștigat, de-a lungul anilor, importante
distincții și burse de excelență, între care Werner Tripp Memorial Fund și
Tokyo Foundation. În prezent, este membră a grupului Maxim Quartet
şi susţine cursuri de flaut pentru elevii, studenţii şi profesorii din România.
Poetul turc Erkut Tokman, un bun cunoscător al liricii eminesciene,
va participa la o după-amiază literară la invitaţia Institutului Cultural Român
Dimitrie Cantemir din Istanbul. Evenimentul va avea loc pe 14
ianuarie, la Centrul Cultural Aynalı Gecit din metropola turcă şi
este prilejuit de sărbătoarea Zilei Culturii Naționale. Autorul va susţine
prelegerea Percepţia poetică a lui Mihai Eminescu. Importanţa şi locul
poetului român în literatura română și turcă. Erkut Tokman este poet,
traducător și editor, membru PEN Turcia și Italia. A publicat mai multe cărți
de poezie şi a fost distins cu numeroase premii, între care Premiul de Poezie
Quasimodo Jaci și Premiul pentru Traduceri conferit de Ministerul Culturii din
Italia. De asemenea, a tradus mai multe poeme eminesciene în limba turcă. Ziua
Culturii Naţionale este sărbătorită anual la 15 ianuarie, data naşterii
poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu.
Rata de refuz în cazul
vizelor pentru Statele Unite ale Americii solicitate de cetăţeni români în scop
turistic sau de afaceri a fost de 17,03% în anul 2021, cu 6,8 procente mai mare
decât în 2020, potrivit unui document publicat de Departamentul de stat al SUA.
Washingtonul arată că în 2020, rata de refuz pentru România a fost de 10,14%,
în timp ce în 2019 procentul a fost de 9,11% în condiţiile în care pentru
includerea în programul Visa Waiver este necesară o scădere sub pragul de 3%.
România, Bulgaria şi Cipru sunt singurele state membre ale Uniunii Europene
care nu sunt incluse în programul american. Ambasadorul României la Washington,
Andrei Muraru, a declarat în mai că ţara noastră ar putea atinge pragul cerut
de legislaţia SUA în doi, trei ani. Pentru a crea condiţiile includerii în Visa
Waiver, ministerul de Externe de la Bucureşti a elaborat şi pune la dispoziţia
cetăţenilor români un document online de tip Smart Flyer care
conţine informaţii utile referitoare la paşii de urmat pentru obţinerea vizei.
În acest context, MAE le recomandă românilor să consulte cu maximă atenţie
procesul de solicitare a vizei necesare pentru călătorii de scurtă durată în
Statele Unite ale Americii şi să aplice pentru obţinerea acesteia numai după ce
se asigură că îndeplinesc toate condiţiile necesare.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă
a făcut apel la premierul grec Kyriakos Mitsotakis să susţină aderarea României
la spaţiul european de liberă circulaţie Schengen. Este un obiectiv
naţional, este o recunoaştere faţă de eforturile pe care ţara noastră le-a
făcut în acest sens, eforturi care s-au văzut foarte bine în această perioadă,
de când a început războiul în Ucraina, şi am asigurat toate elementele pentru
ca tranzitul de persoane, de bunuri, de cereale dinspre Ucraina şi dinspre
Republica Moldova să poată să se desfăşoare în condiţii de siguranţă, dovedind
astfel că respectăm cerinţele acquis-ului european, acquis-ului Schengen. Şi
totodată este o răsplată faţă de cetăţenii români care aşteaptă de zece ani să
dobândim acest statut’, a spus premierul român. La rândul său, şeful
guvernului grec a declarat că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul
Schengen, coroborată cu integrarea Balcanilor de Vest în marea familie
europeană, va aduce dezvoltare economică, stabilitate şi siguranţă în zonă.
Premierul Nicolae Ciucă s-a deplasat la Atena, la 7 iulie, cu prilejul
operaţionalizării interconectorului de gaze Grecia – Bulgaria.
Scurtmetrajul
Potemkiniștii, semnat de Radu Jude, participă la a 30-a ediţie a
Festivalului Internațional de Scurtmetraje Curtas Vila do Conde,
care se va desfășura, în perioada 9-17 iulie, la Teatrul Municipal, Galeria de
artă cinematografică Solar și în alte 28 de locuri din orașul
portughez Vila do Conde. Pelicula românească a fost selectată în Competiția
Internațională a Festivalului și va fi proiectată pe 11 iulie, la Teatrul
Municipal. La invitația organizatorilor și cu sprijinul Institutului Cultural
Român de la Lisabona, Radu Jude va fi prezent la ediția din acest an a
Festivalului. Potemkiniștii, o comedie despre artă, istorie,
memorie și cinema, a fost prezentată anul acesta, în premieră mondială, în
programul Quinzaine des Réalisateurs, o secţiune paralelă a
Festivalului de la Cannes.
Ambasada României în Statele
Unite ale Americii, în colaborare cu Institutul Cultural Român și Consiliul
Județean Maramureș, organizează la Washington, între 9 şi 10 iulie,
Weekend-ul românesc. Evenimentul în aer liber marchează aniversarea
a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA. Publicul american,
dar şi reprezentanţii comunităţii româneşti vor avea parte de un concert al
Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania. Pe scenă vor mai urca
Ansamblul de Dansuri Folclorice Carpathia din Washington, Corina
Sîrghi & Taraful Jean Americanu, Ana Everling Trio şi Tehno-Vrăjitoarele.
Totodată, câteva dintre cele mai active scriitoare româno-americane – Cristina
Bejan, Domnica Rădulescu, Elena Secotă şi Adela Sinclair – vor susţine lecturi
performative, în cadrul unei serii curatoriate de organizaţia româno-americană
Bucharest inside the Beltway din Denver, Colorado. Se vor derula
ateliere de dans, demonstraţii de olărit ale maestrului olar Daniel Leş,
demonstraţii de sculptură în lemn oferite de sculptorul Petrică Codrea şi vor
putea fi vizitate expoziţii interactive de costume populare. Programul mai
cuprinde o expoziţie de cărţi, un stand de prezentare a ofertei turistice din
zona Maramureşului şi standuri cu produse şi vinuri româneşti, pe care
vizitatorii le vor putea degusta. Weekend-ul românesc este unul
dintre cele mai mari evenimente românești organizate vreodată în capitala
Statelor Unite şi are loc în corturi special amenajate pe eleganta esplanadă
The Wharf, situată pe malul râului Potomac nu departe de Capitoliu.
România merită ridicarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii şi includerea în spaţiul Schengen, a declarat deputatul liberal Marilen Pirtea. Faptul că România este complet angajată în efortul internaţional declanşat de UE, în cooperare cu NATO, pentru apărarea valorilor lumii libere, în contextul unui conflict armat criminal dus de armata Rusiei împotriva naţiunii ucrainene, avantajează România pentru obţinerea deciziilor de liberalizare a regimului vizelor pentru SUA, dar şi pentru aderarea la spaţiul Schengen, a afirmat parlamentarul. El a arătat că problema vizelor pentru români este legată de legislaţia strictă a Statelor Unite, ce cuprinde parametri exacţi pentru accesul în programul Visa Waiver, cât şi de unele probleme structurale. Pirtea a precizat că deşi, în prezent, rata de respingere a cererilor de vize este de circa 10 procente, în condiţiile în care România trebuie să atingă un prag de 3%, acum este momentul unei negocieri tranşante pentru obţinerea liberalizării regimului vizelor. În ceea ce priveşte aderarea la Schengen, deputatul apreciază că asistăm la un blocaj strict politic, care se poate rezolva în contextul noilor provocări de securitate şi al realinierilor şi regrupărilor politice din aceste zile. Opoziţia politică de până acum poate fi depăşită prin apelul la parteneriatul nostru special cu Franţa, care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dar şi prin deschiderea Germaniei, a mai spus Marilen Pirtea.
Asociaţia Românilor din Italia a expediat către Ucraina un camion încărcat cu 18 tone de ajutoare pentru refugiaţii din taberele de la Isaccea, Cernăuţi şi Odessa. Misiunea umanitară, intitulată SOS Ucraina şi desfăşurată sub sloganul Grazie Roma, a avut loc în parteneriat cu asociaţia Salvamamme, iar ajutoarele, constând în alimente, medicamente, pături, produse de igienă corporală, îmbrăcăminte şi încălţăminte, au fost donate de cetăţeni italieni şi români din peninsulă. Asociaţia Românilor din Italia a transmis că livrarile vor fi coordonate cu ajutorul autorităţilor române şi ucrainene şi că misiunile vor continua. Ne bucură faptul că dăm dovadă, încă o dată, de solidaritate, de faptul că suntem atenţi cu ceilalţi, a spus coordonatorul Secţiei Consulare a Ambasadei României la Roma, Cosmin Mitrea. Preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, Eugen Terteleac, le-a mulţumit membrilor comunităţilor româneşti pentru că au făcut posibilă îndeplinirea acestei misiuni şi a anunţat că următorul transport va pleca spre Ucraina în următoarele zile.
Expoziţia de debut Valori transpuse în culori, a artistului basarabean Arsenie Caisin a fost deschisă la Galeria Calderon Art Studio din Bucureşti. Manifstarea este organizată de Centrul Cultural UNESCO Mihai Eminescu, împreună cu Ambasada Republicii Moldova în România. Arsenie Caisin este un artist plastic din stânga Prutului, elev al Liceului Academic de Arte Plastice Igor Vieru din Chişinău. Ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, a transmis că prin astfel de proiecte reprezentanţa diplomatică îi susţine pe tinerii artişti din basarabeni şă-şi pună în valoare talentul.
Institutul Cultural Român de la Paris s-a alăturat manifestării intitulate Artiști solidari cu Ucraina, care a avut loc pe 6 martie, la Institutul Goethe din capitala Franţei. 17 autori europeni care locuiesc și scriu în Franța, între care dramaturgul, eseistul și scriitorul Matei Vișniec, laureat al premiului european pentru literatură, și-au unit vocile pentru a face cunoscută lumii cultura ucraineană şi au citit fragmente din mari nume ale literaturii ucrainene. La eveniment, organizat în colaborare cu Institutul Goethe, membri ai rețelei EUNIC, Centrul Cultural Canadian, Ambasada Statelor Unite ale Americii și Centrul Cultural Ucrainean, a participat şi ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu. În același context, ICR Paris va găzdui, la 8 martie, dezbaterea Ce pot face artiștii împotriva tancurilor? la care vor participa intelectuali români din Franța, precum Matei Vișniec, George Banu, Alexandra Badea, Mara Dobresco, Mihai Tarna şi Corneliu Dragomirescu. La 24 februarie, Reţeaua Institutelor Naționale de Cultură din Uniunea Europeană – EUNIC a semnat o declarație comună prin care a condamnat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Institutul Cultural Român este membru EUNIC din anul 2007.
”Astăzi, cetățenilor din Cipru, Croația, Bulgaria și România li se cere în continuare viză pentru a intra în Statele Unite. Haideți să lucrăm împreună cu noua administrație americană pentru a asigura reciprocitatea deplină a vizelor între Statele Unite și Uniunea Europeană”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL), la dezbaterea din plenul Parlamentului European, din 20 ianuarie, privind privind învestirea noului președinte al Statelor Unite ale Americii și actuala situație politică.
“Ultimii 4 ani au reprezentant o mare provocare pentru relația transatlantică. Am văzut cum tweet-urile au înlocuit comunicările oficiale între aliați. Am văzut cum temperamentul a înlocuit politici de lungă durată. Acum, că toate acestea s-au încheiat, așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu un președinte al Statelor Unite care respectă libertatea de exprimare, un președinte care respectă ordinea democratică, un președinte american care dorește o justiție independentă și puternică și vreau să fie clar: statul de drept poate fi apărat la nivel global doar de cineva care respectă și apără statul de drept acasă”, a mai afirmat Mureșan.
Potrivit acestuia: ”Acum este timpul pentru noi, ca aliați, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, să apărăm drepturile omului la nivel global.
Bazele democrației americane și ale democrației europene sunt aceleași: respectarea regulilor existente și a instituțiilor, respectarea ordinii internaționale și respectarea aliaților noștri. Și, în primul și cel mai important rând, respectarea valorilor noastre. Punerea la îndoială a acestor valori a adus beneficii doar autocraților în ultimii ani.
America începe din nou. Relația transatlantică începe din nou. Ar trebui să ne uităm spre viitor, dar ar trebui să învățăm și din lecțiile ultimilor ani. Și lecția este clară: știrile false, politicile instigatoare la ură sunt periculoase, conduc la violență și de aceea ar trebui să le spunem oamenilor și aici, acasă, în Europa: stați departe de extremism, stați departe de politicile instigatoare la ură, stați departe de populism, stați departe de minciuni. Sunt periculoase”.
Începând cu data de 1 ianuarie 2021, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord își va asuma pe deplin statutul de stat terț în relația cu statele Uniunii Europene, inclusiv cu România. Din această perspectivă, regimul de vize și condițiile de călătorie pentru cetățenii europeni, inclusiv cei români, se vor schimba.
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări, referitoare la regimul de vize și condițiile de călătorie pentru cetățenii români în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, începând cu data de 1 ianuarie 2021:
Conform noilor reglementări anunțate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetățenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru șederi de scurtă durată (ex. în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetățenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obțină, în prealabil, o viză de intrare.
Până la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se va putea realiza în baza pașaportului sau a cărții de identitate românești valabile, iar ulterior acestei date se va putea călători doar pe baza pașaportului valabil (pașaport simplu electronic, pașaport simplu temporar).
Cetățenii români care intră sub incidența Programului EU Settlement Scheme vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind documentele naționale de identitate până la data de 31 decembrie 2025.
Cetățenii români care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o durată mai mare de șase luni (pentru activități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de viză din partea autorităților britanice. Autoritățile britanice au prevăzut două modalități pentru obținerea vizei, astfel:
Cetățenii români posesori ai unui pașaport simplu electronic pot obține viza online, prin accesarea paginii de internet (https://www.gov.uk/browse/visas-immigration). În cadrul acestui portal, solicitanții au la dispoziție un ghid conținând procedura detaliată de obținere a vizei. Persoanele care posedă un pașaport biometric vor putea completa cererea, inclusiv confirmarea identității, utilizând o aplicație pentru telefoane inteligente (tip smartphone). MAE subliniază că solicitările pentru obținerea vizei nu se pot depune în baza cărții de identitate.
Cetățenii români care nu dețin pașaport simplu electronic și aplică în baza unui pașaport simplu temporar trebuie să depună documentația personal la centrul regional pentru vize din România – Bucharest Visa Application Centre, DBH-Group Serviced office, adresa: București, sector 1, strada Buzești nr. 50-52, et.2 Business Center. Pentru depunerea documentației, este necesară programarea prealabilă online, prin accesarea paginii de internet https://pos.tlscontact.com/bbu_en.
Autoritățile britanice au operaționalizat deja procedurile pentru primirea de solicitări de viză în următoarele scopuri: studii, activități de muncă (muncitori calificați, lucrători înalt calificați în anumite domenii/Global Talent, personal medical și asistenți), afaceri (inovare, desfășurarea de afaceri tip start-up). Solicitanții de viză vor avea de plătit o taxă de viză. Lista taxelor este disponibilă la: https://www.gov.uk/government/publications/visa-regulations-revised-table/fees-5-october.
Cu referire la lucrătorii sezonieri, MAE precizează că autoritățile britanice nu au furnizat până la acest moment date cu privire la procedurile aplicabile acestei categorii, urmând ca acestea să fie puse la dispoziție ulterior.
Pentru orice persoană care are mențiuni înscrise în cazierul judiciar, precum și cele cărora le-a fost refuzată, în trecut, intrarea pe teritoriul Regatului Unit, autoritățile britanice recomandă depunerea unei cereri pentru obținerea vizei și pentru deplasările de scurtă durată (sub 6 luni), potrivit datelor comunicate prin intermediul portalului https://www.gov.uk/browse/visas-immigration.
MAE precizează că aceste noi condiții sunt rezultatul deciziei autorităților britanice, care, de la data de 1 ianuarie 2021, vor implementa un nou sistem de imigrație bazat pe puncte (point-based immigration system – PBS).
Apreciind că Zagrebul și-a îndeplinit angajamentele asumate
în cadrul negocierilor de aderare la Schengen, Comisia Europeană a aprobat
intrarea Croaţiei în spaţiul de liberă circulaţie europeană. Decizia survine la
patru ani şi jumătate de când, în martie 2015, Croaţia anunţa că este pregătită
să înceapă procesul de verificare în toate domeniile de politică relevante, iar
un an mai târziu începea evaluarea. Acum, după ce fusese confirmată deja
punerea în aplicare deplină a normelor Schengen în domeniile protecției
datelor, cooperării polițienești, politicii în domeniul vizelor, returnării,
Sistemului de informații Schengen, armelor de foc și cooperării judiciare în
materie penală, comunicarea prezentată de Comisie apreciază că Zagrebul a luat
măsurile necesare pentru aplicarea normelor Schengen în domeniul gestionării
frontierelor externe. Aprobarea din partea Comisiei nu echivalează cu
includerea ţării în Schengen, dar reprezintă un avans considerabil.
L-am
întrebat pe europarlamentarul Cristian Buşoi care sunt următorii paşi?
Există anumite aspecte tehnice,
aşa-numite aspecte politice care ţin de aderarea unei ţări la spaţiul Schengen.
Aspectele tehnice sunt evaluate de Comisia Europeană. În trecut, şi România şi
Bulgaria au primit undă verde din partea Comisiei Europene pentru a adera la
spaţiul Schengen. Problema este a necesităţii unei unanimităţi în Consiliu,
între statele membre care iau decizii cu privire la spaţiul Schengen, cele care
sunt membre ale spaţiului Schengen, şi aici, cel puţin în ceea ce priveşte
România a fost mereu un joc în care, la un moment dat, ba s-a opus Franţa, ba
au existat alte ţări, iar mai nou, de o perioadă de timp, avem opoziţia Olandei
pentru intrarea României în spaţiul Schengen. Nu ştiu în ce măsură Croaţia va
avea acelaşi gen de abordare, posibil să fie puţin mai simplu pentru Croaţia
pentru că şi graniţa lor este mai puţin extinsă decât cea a României.
Spațiul Schengen este cea mai mare zonă
de liberă circulație din întreaga lume, din care fac parte în prezent 22 de
state membre ale UE și 4 țări asociate care nu sunt membre comunitare. Țările
care doresc să adere trebuie să facă obiectul unei evaluări în urma căreia să
confirme că sunt în măsură să-și asume responsabilitatea pentru controlul
frontierelor externe în numele celorlalte state membre, să coopereze în mod eficient
cu alte agenții de asigurare a respectării legii din alte state Schengen pentru
a menține un nivel ridicat de securitate după eliminarea controalelor la
frontiere.
De asemenea, să aplice normele Schengen, cum ar fi controlul
frontierelor terestre externe, maritime și aeriene, eliberarea vizelor
Schengen, procedurile de returnare, cooperarea polițienească și protecția
datelor cu caracter personal și, în fine, obligația conectării la Sistemul de
informații Schengen și a utilizării acestuia.
Parteneriatul Estic trebuie aprofundat şi consolidat pentru că s-a dovedit un proiect reciproc avantajos. Acesta este mesajul liderilor statelor Uniunii Europene şi ale celor şase state estice partenere, la aniversarea a 10 ani de existenţă a acestui parteneriat, care a adus beneficii considerabile cetăţenilor.
Uniunea Europeană marchează zece ani de relaţii mai strânse cu şase state foste sovietice, în cadrul Parteneriatului Estic lansat în 2009 pentru a susţine şi încuraja reformele democratice din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. În cei zece ani, blocul comunitar a sprijinit o gamă largă de reforme în ţările partenere, în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, guvernanţa, conectivitatea şi contactele interumane. Trei din cele şase ţări – Republica Moldova, Georgia şi Ucraina – au semnat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeană şi au îndeplinit condiţiile cerute pentru liberalizarea regimului de vize. 3,8 milioane de cetăţeni din aceste state estice au putut, astfel, să călătorească în ţările comunitare. Manifestările dedicate aniversării primului deceniu al Parteneriatului Estic au culminat, la începutul săptămânii, cu un dineu cu liderii acestor ţări găzduit de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi o conferinţă la nivel înalt condusă de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Mesajul foarte clar al Uniunii Europene este de a respecta şi a încuraja ţările din Parteneriatul Estic să continue procesul de reforme care să le aducă şi mai aproape de valorile Uniunii. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker:
Guvernanța din țările noastre trebuie să devină mai puternică. Și reformele necesare trebuie întreprinse imediat: aceste reforme vizează sistemul judiciar, combaterea corupției, care este foarte importantă. Nu uitaţi că în ţările Uniunii Europene, chiar dacă nu sunt perfecte, problema corupției e una care ne preocupă fără încetare și trebuie să facem tot ce putem pentru a elimina acest flagel, care nu ar mai trebui să existe în societăţile noastre moderne. Şi mai avem ceva de făcut. Trebuie să punem capăt conflictelor bilaterale existente între diferite țări din Europa de Est. Facem tot ce putem pentru a asigura o apropiere a statelor din Europa de Est de cele din Uniunea Europeană. Însă aceste conflicte, or fi ele înghețate sau nu, trebuie să înceteze. Avem nevoie de pace în Europa.
Pentru România, Parteneriatul Estic a fost o prioritate de la bun început, a spus ministrul de externe Teodor Meleşcanu, care a precizat că ţara noastră susţine continuarea acestui parteneriat.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru continuarea angajamentului Uniunii în cadrul Parteneriatului Estic, dar şi pentru aprofundarea şi consolidarea acestui parteneriat. Liderii europeni aşteaptă un angajament politic continuu din partea ţărilor partenere în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor asumate în relaţia cu blocul comunitar.
Comisia Europeană salută decizia așteptată a Canadei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetățenii români și bulgari începând cu 1 decembrie. Decizia este rezultatul unor intense eforturi diplomatice și a negocierilor continue la nivel politic și tehnic între UE, Canada și cele 2 state membre, România și Bulgaria.
Sunt vești deosebit de bune pentru cetățenii români și bulgari: începând de vinerea asta, vor putea călători în Canada fără a mai fi nevoie să se complice cu obținerea unei vize. E un exemplu de colaborare extrem de bună între România, Bulgaria, UE și Canada, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.
Românii pot călători în Canada fără vize, pentru șederi de maxim 6 luni în scop turistic (inclusiv pentru vizitarea familiei / cunoștințelor sau pentru prospectarea oportunităților de afaceri), pe baza oricărui pașaport românesc valabil.
Ministerul Afacerilor Externe salută această decizie care încununează demersurile diplomatice susținute din ultimii ani, la nivel bilateral româno-canadian, precum și în format trilateral, cu participarea Comisiei Europene.
Conform regimului aplicabil resortisanților tuturor celorlalte state exceptate de la obligativitatea vizelor de intrare în Canada, cetățenii români care intenționează să călătorească pe calea aerului spre Canada, pentru ședere sau tranzit, trebuie să obțină în prealabil o Autorizație de călătorie electronică (Electronic Travel Authorization – eTA).
Autorizația se va putea obține doar online, prin accesarea paginii de internet www.Canada.ca/eTA-Romania, disponibilă din 1 decembrie 2017, orele 16:00 (ora României). Românii care și-au planificat zboruri directe cu destinația Canada, cu decolare înainte de ora respectivă, nu vor putea obține eTA anterior îmbarcării și nu vor putea intra în Canada decât în baza unei vize valabile, chiar dacă avionul va ateriza pe teritoriul canadian ulterior orei specificate, iar cei care intenționează să intre în Canada pe cale terestră (rutieră / feroviară)sau maritimă (la bordul unei ambarcaţiuni, inclusiv al unui vas de croazieră) trebuie să dețină doar un pașaport valabil, fără a mai fi necesară obținerea eTA.
Informații suplimentare:
Autorizația de călătorie electronică (eTA) reprezintă o cerință impusă tuturor cetățenilor străini exonerați de obligativitatea vizei canadiene, care tranzitează sau călătoresc în Canada pe calea aerului. Autorizația eTA are o valabilitate de 5 ani (sau, după caz, până la expirarea valabilității pașaportului).
Procedura obținerii eTA este simplă, durează doar câteva minute și se realizează exclusiv online, prin completarea unui formular electronic cu datele personale ale pasagerului. Pentru obținerea eTA și, ulterior, pentru accesul pe teritoriul canadian, cetățenii români trebuie să fie în posesia unui pașaport valabil, indiferent de tipul acestuia(pașaport simplu electronic, pașaport simplu, pașaport simplu temporar, pașaport diplomatic, pașaport de serviciu).
Cetățenii români care dețin deja o viză canadiană valabilă o pot utiliza în continuare, până la expirarea termenului de valabilitate, fără a mai fi necesară obținerea eTA. Românii care au obținut eTA după data de 01.05.2017, întrucât se încadrau la categoriile cărora li s-a aplicat prima etapă de liberalizare a regimului de vize (titulari ai unei vize de rezidență temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize valabile tip non-immigrant pentru SUA), pot să călătorească pe calea aerului în Canada, pe baza aceleiași eTA, până la expirarea valabilității acesteia sau a pașaportului.
Cetățenii români care intenționează să urmeze în Canada studii cu durata de peste 6 luni sau să exercite activități lucrative, indiferent de durată, trebuie să obțină în prealabil un permis de studii, respectiv de muncă. Mai multe informații referitoare la condițiile de călătorie în Canada se pot regăsi accesând pagina de internet: www.Canada.ca/eTA-Romania.
Ministrul afacerilor externe, Teodor
Meleșcanu, a avut, marti, consultări bilaterale cu E.S. Monseniorul Paul Richard
Gallagher, secretarul pentru Raporturile cu Statele al Sfântului Scaun. Vizita
în România monseniorului a fost marcată de un simbolism special, intrucat, în acest
an, se aniversează 90 de ani de la Semnarea Concordatului România-Vatican și 80
de ani de la înființarea Colegiului PIO Romeno. Șefii celor două diplomații au
discutat despre perspectiva organizării vizitei Suveranului Pontif în România.
Luând în considerare simbolismul deosebit de important al evenimentului,
inclusiv pentru reprezentanții tuturor religiilor, s-a agreat coordonarea
demersurilor pentru ca această vizită deosebit de importantă să fie organizată
sub cele mai bune auspicii. Referindu-se la relațiile bilaterale, Teodor Meleșcanu a evidențiat dialogul intens în
domeniile educației și culturii, sau prin consolidarea cadrului juridic
bilateral şi întărirea relației dintre Biserica Catolică şi cea Ortodoxă. De asemenea, a punctat că România este
profund recunoscătoare Bisericii Catolice pentru găzduirea multor comunități
religioase românești din Europa de Vest, ortodoxe sau catolice. Teodor
Melescanu a afirmat ca acest gest de fraternitate a ajutat comunitățile
românești să se integreze mai rapid și mai bine în societățile respective. De
asemenea, el a mulțumit pentru sprijinul deosebit al Sfântului Scaun pentru
activarea în acest an a lectoratului de limbă, literatură, cultură și
civilizație românească din cadrul Institutului Pontifical Oriental.
Ministerul Afacerilor Externe a informat că,
începând cu data de 1 decembrie 2017,
autoritățile canadiene intenționează să elimine cerința obligativității vizelor
pentru cetățenii români care vor călători în Canada pentru șederi de maximum 6 luni în scop
turistic, inclusiv pentru vizitarea familiei sau a cunoștințelor sau pentru
prospectarea oportunităților de derulare a afacerilor, indiferent de tipul
pașaportului deținut. Decizia autorităților canadiene constituie etapa finală a
procesului de liberalizare a regimului de vize pentru cetățenii români, început
la 1 mai, când anumite categorii
de cetățeni români au început să beneficieze de acest regim . Este vorba de deținătorii
unei vize de rezidență temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize
valabile tip non-immigrant pentru SUA. MAE subliniază faptul că persoanele care
intenționează să intre în sau să tranziteze Canada pe calea aerului ulterior datei de 1 decembrie 2017 trebuie să
obțină în prealabil o Autorizație
electronică de călătorie – Electronic Travel Authorization.
Unul
din zece români suferă de diabet, alimentaţia nesănătoasă, stilul de viaţă
sedentar şi creşterea în greutate fiind câteva dintre cauze. Specialiştii spun
că, în anul 2040, situaţia se va înrăutăţi, astfel că unul din opt adulţi
români vor suferi de diabet. În acest context, reprezentanţii CNAS au propus
creşterea cu 20% a bugetului pentru Programul Naţional de Diabet. Ministrul
Sănătăţii, Florian Bodog, a afirmat ca, suplimentar, vor fi două noi programe
dezvoltate din fonduri internaţionale. El a precizat ca Ministerul Sănătăţii va
accesa fonduri structurale pentru elaborarea unui program de depistare precoce
a diabetului la persoanele cu risc crescut, în special femei gravide şi copii.
De asemenea, din fonduri norvegiene vor fi înfiinţate mai multe registre pentru
bolile cronice, inclusiv diabet.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat,
marţi, decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Acordului
Economic şi Comercial Cuprinzător (CETA) între Canada, pe de o parte, şi
Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte. Acordul, care
prevede eliminarea majorităţii taxelor vamale şi posibilitatea ca cetăţenii
români care deţin o viză validă pentru SUA sau au primit o viză pentru Canada
în ultimii 10 ani să poată călători fără vize, a intrat în vigoare anul trecut.
De asemenea, documentul stipulează că, de la 1
decembrie 2017, toţi cetăţenii români vor putea merge în Canada fără viză.
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea
Păstîrnac, a avut, recent, o întrevedere cu Michel Barnier, negociatorul-şef al
Comisiei Europene pentru Brexit. Andreea Pastârnac a prezentat preocupările
comunităţii româneşti din Marea Britanie, în contextul recentei vizite din
perioada 3-5 noiembrie, accentuând necesitatea informării corespunzătoare a
cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul britanic cu privire la procedurile
administrative necesare înregistrării acestora pe lângă autorităţile britanice,
precum şi pentru simplificarea acestora. De asemenea, oficialul român a abordat
şi problematica punctuală a cetăţenilor români din Anglia al căror statut este
în proces de reevaluare de către autorităţile britanice, solicitând ca toate
drepturile acestora să fie respectate. Mai mult decât atât, ministrul a adus în
atenţie teme recurente în rândul comunităţii româneşti precum: transferul de
pensii, transferul de beneficii sociale, situaţia studenţilor sau reîntregirea
familiei.
Numărul real al românilor stabiliţi în străinătate
depăşeşte 12 milioane, a informat, marţi, preşedintele Comisiei pentru
comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin
Codreanu, citat de Agerpres. Cea mai mare comunitate de români din afara
graniţelor ţării este cea autohtonă din Republica Moldova, de circa patru
milioane de persoane, în această categorie fiind incluşi toţi cetăţenii
Republicii Moldova, conform unei statistici a Ministerului pentru Românii de
Pretutindeni, făcută cunoscută ca urmare a unei interpelări adresate de către
deputatul Constantin Codreanu. Conform acestuia, pe poziţia a doua se situează
comunitatea emergentă românilor din Italia, cu 1.152.000 de persoane, potrivit
datelor Institutului Naţional de Statistică al Italiei, iar pe locul trei
comunitatea emergentă a românilor din Spania, cu 1.005.564 de persoane. Pe
poziţia a patra se plasează comunitatea emergentă a românilor din Statele Unite
ale Americii, cu 468.994 de persoane atestate oficial şi aproximativ 1 milion
de persoane conform estimărilor oficiilor diplomatice din spaţiul american.
Comunităţi importante de români sunt stabilite în Germania, Ucraina şi Marea
Britanie. Deputatul Constantin Codreanu a afirmat ca statul român este obligat
să-şi adapteze legislaţia, politicile, practicile, instrumentarul şi resursele
bugetare obiectivului major de sprijinire cultural-lingvistică, identitară şi
spiritual-religioasă a celor peste 12 milioane de români transfrontalieri.
Președintele Klaus Iohannis a semnat, marți, decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Acordului Economic și Comercial Cuprinzător (CETA) între Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte.
Intrat în vigoare anul trecut, acordul prevede eliminarea majorității taxelor vamale și posibilitatea ca cetățenii români care dețin o viză validă pentru SUA sau au primit o viză pentru Canada în ultimii 10 ani să poată călători fără vize. Potrivit acordului, de la 1 decembrie 2017 toți cetățenii români vor putea merge în Canada fără viză.
Şeful statului a semnat, de asemenea, şi decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de parteneriat strategic între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Canada, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 30 octombrie 2016, precum şi pe cel privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul Comercial dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Columbia şi Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ţine seama de aderarea Ecuadorului.
Ministrul
pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a lansat, miercuri, la
Botoşani, campania naţională Informare acasă! Siguranţă în lume, destinată
românilor care doresc să muncească în străinătate. Campania îşi propune să informeze asupra drepturilor pe care persoanele care vor să se
stabilească în afara graniţelor le au în
ţările membre ale Uniunii
Europene, precum şi asupra riscurilor la care se expun odată cu decizia de a munci în străinătate. De asemenea,
românii vor fi informaţi în
legătură cu siguranţa la locul de muncă,
riscurile unor boli profesionale, protecţia faţă de abuz şi exploatarea prin muncă, susţinerea accesului nediscriminatoriu pe piaţa muncii, precum
şi numerele de urgenţă în caz
de necesitate. Potrivit ministrului Andreea Păstârnac, campania vizează, în
principal, românii care lucrează în Italia, Spania şi Marea Britanie, state în care există cele mai mari comunităţi
româneşti. O parte importantă a acestei campanii este informarea
cetăţenilor pentru a-i motiva să revină în România şi să se integreze pe piaţa muncii de
acasă. Campania se va derula,
în paralel, atât pe teritoriul României, cât şi în statele UE în
care trăiesc comunităţi importante de români.
Aflat la
Botoşani, la lansarea campaniei Informare acasă! Siguranţă în
lume!, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi, a declarat că peste 99% dintre românii din Italia sunt foarte bine
integraţi. El a spus că aceştia învaţă foarte repede limba italiană şi că s-au acomodat în Italia foarte uşor. Marco Giungi
consideră că românii care desfăşoară
activităţi sezoniere în peninsulă au nevoie să
fie informaţi cu privire la locurile de muncă pe care urmează
să le obţină, admiţând că au existat
şi cazuri de exploatare umană,
pe care a calificat-o
drept o crimă. Marco Giungi a dat asigurări că în Italia drepturile cetăţenilor
străini sunt respectate, menţionând că nu trebuie generalizate cazurile în care anumite drepturi sunt încălcate.
Deputatul PMP
Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din
afara graniţelor ţării, le-a solicitat românilor de peste hotare să transmită
până pe 15 august observaţiile, comentariile şi sugestiile lor pe marginea
metodologiei privind organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni.
Codreanu menţionează că, potrivit proiectului de document, Congresul Românilor
de Pretutindeni se organizează, anual, sub egida Parlamentului României, în
ţară sau în străinătate. Convocarea Congresului se face de către Birourile
permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu informarea
Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi a Biroului Executiv al
Consiliului Românilor de Pretutindeni. La Congres vor participa 300 de
delegaţi. Candidaţii vor trebui să fie rezidenţi în străinătate, să fi împlinit
vârsta de 18 ani, să nu reprezinte partidele politice din România şi să nu fie
funcţionari publici angajaţi ai statului român care desfăşoară activităţi în
străinătate.
Cetăţenii din
80 de ţări, între care şi România, pot
intra, de acum înainte, fără viză în Qatar – au anunţat, miercuri,
autorităţile emiratului. Aceştia vor prezenta doar paşaportul,
care să fie valabil încă minimum şase luni, şi un bilet care să confirme întoarcerea în ţara
proprie sau continuarea călătoriei. În funcţie de cetăţenia
vizitatorilor, aceştia vor avea dreptul de a petrece fie un total de 90 de zile
în Qatar, cu intrări multiple într-o perioadă de 180
de zile, fie un total de 30 de zile cu intrări multiple, într-o perioadă tot de
30 de zile, cu posibilitatea extinderii pe încă 30. România face parte din
prima categorie.
