Radio România Internațional

Tag: Volodimir Zelenski

  • 1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina

    1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina

    Reprezentanţălli a multiloru stati, politicieañi şi diplomat pitricură hăbări că ndrupăscu, tora dupu 1.000 di dzăli di anda nkisi aputruseara arusească tru Ucraina, iarapoi liderlli a instituțiilor europene zburără ti giunamea şi curayilu a Kievlui. Parlamentul European tăxeaşti ali Ucraină că Uniunea va u agiută ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi ta s’amintă ună irini cu ndriptati. Leghislativlu comunitar ndreapsi, Bruxelles, ună andamasi di lucru plenară la cari loară parti pritu videoconferinţă şi prezidentulu Volodimir Zelenski.

     

    Liderlu di Kiev spusi că ma s’nu avea agiutoru europeanu, Ucraina vrea s’agiundzea sumu aputrusearea ali Rusie. Haristusi a bloclui comunitaru tră agiutorlu a lui, cari feaţi di căuli ta s’ţănă keptu dinintea ali Moscovă. Căftă a lumillei s’da ună apandisi vărtoasă dinintea a năiloru fuvirseri al Vladimir Putin, după ţi prezidentulu rus deadi cali ti alăxearea a doctrinăllei militară a văsiliillei, cari pruveadi tora ună apandisi nucleară cara va s’facă ună atacă cu armati convenţionali, ma s’hibă di easti ndrupătă di ună puteari nucleară. Pritu alăxearea a doctrinăllei nucleară, lugurseaşti liderlu di Kiev, prezidentulu rus va ta să spună că nu ari naeti tră irini şi că va tra s’u-aspargă Ucraina şi lumea tută.

     

    Și Forţăli Armati ali Ucraină dimăndară ună hăbari ti populu ucrainean, tru cari aduc aminti că, tamamu dupu 1.000 di dzăli, askerea naţională „veaglle casa europeană, căsăbadzlli, fumellili, soţlli şi yinitorlu a cilimeañiloru a noştri dinintea ali fuvirseari tu scară alargă ali Federaţie Rusă”. Tut cu furñia că s’umplură 1000 di dzăli di polimu, tru idyiulu kiro, Bruxelles s’ţănu ună andamasi a miniştrilor europeañi ali Apărari, iu eara călisitu şi secretarlu-gheneralu al NATO, Mark Rutte. Ufiţialli zburără ti agiutorlu militar tră Ucraina, cu itia  a hăbarillei faptă di SUA, pritu cari deadiră cali a Kievlui ta s’ufilisească armamentulu durusitu ta s’agudească locări strateghiţi di năuntrulu ali Rusie.

     

    Ditu ahurhita-a polimului, statili europeani agiutară Ucraina cu 130 di miliardi di ivradz, ditu cari 45 di miliardi easti agiutoru militar. Până tora, 67.000 di askirladz ucraineni fură nviţat cu antrenamentu tru Uniunea Europeană. Di altă parti, ta s’ndrupască Kievlu, dupu ună ñillie di dzăli di polimu tru Ucraina, casili a protiloru instituţii europeani – Comisia, Consiliul şi Parlamentulu – fură ndreapti cu videlliuri luni dicseară tru hromili galbină şi ñirlă, hromili a hlamburăllei ucraineană.

     

    Și Bucureşti, Pălatea a Parlamentului fu ndreaptă tu videlliuri cu hromili galbină şi ñirlă, a deapoa, hlambura a cratlui viţinu fu anălţată tu intrata a aţea nai cama marea ali instituţie. Ucraina armâni niazvimtă, după 1.000 di dzăli di polimu lăhtărosu, spusi, tru ună hăbari pitricută pritu Radio România, ambasadoarea a Statilor Unite di Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea cundille că, uidisitu cu ONU, isapea a atacăllei arusească tru Ucraina easti di 11.000 di ţivilli, şi cama di 600 di cilimeañi.

     

    Ambasadoarea adăvgă că Moscova ma largu faţi crimi di polimu lăhtăroasi, nica şi cu trăñipsearea a ţivilliloru şi a prizonierloru di polimu, iarapoi topili aruseşti asparsiră sculii, spitali şi monumenti ali istorie, a culturăllei şi identitatillei ucraineană. Tru hăbari, ufiţialu haristusi a Bucureștiului că ndrupaşti Kievlu şi adusi aminti că scupolu a polimului năstreaţi cabaia sinurli ali Ucraina, a deapoa ti paradigămă suntu spusi inţidentili fapti tru teritoriulu ali Românie

     

    Autoru: Daniela Budu

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Andrupari europeanâ ti Ucraina

    Andrupari europeanâ ti Ucraina

    Uniunea Europeanâ fudi câbuli s-da unu agiutor di 50 di miliardi di evradz ti Ucraina, tu aeșțâ patru añi ți yinu. Câpiili di stat ş-di chivernisi ditu bloclu comunitaru, adunaț Bruxelles, apufusirâ s-âlli da a Kievlui 17 miliardi di evradz di turlíi granturi ş-33 di miliardi di turlíi-mprumuturi. Ungaria, ți pânâ tora fu contra ta s-hibâ agiutatâ diznău statlu ucrainean, votă arada aesta “ti”. Protlu-ministru maghiar, Victor Orban, cari, tu andreu 2023, nu fu sinfunu cu pachetlu finanțiaru, fu cândâsitu ta sâ-și alâxeascâ minduita, ași că liderlli europeñi alâxirâ cu unanimitati di voturi bugetlu multianual ali Uniuni, ți va s-tindâ pânâ tu inșita a anlui 2027.



    Alâxearea bugetarâ di 64,6 miliardi di evradz, ari, pritu alti lucri, ș-1,5 miliardi ti Fondul ti Inovare “Invest EU Orizont Europa” ş-Fondul European di Apărari. Prezidentul ali Comisíi Europeanâ, Ursula von der Leyen, dzâsi că apruchearea a pachetlui di agiutor ti Ucraina âlli da unu mesaj multu vârtos a caplui di Kremlin, Vladimir Putin, ş-easti ș-unu semnal ti partenerlli americañi, anda unu pachet di vârâ 65 di miliardi di dolari ti Ucraina easti dânâsitu tu Congreslu di Washington nica ditu andreu 2023.



    Tu arada a lui, comisarlu european ti pâzarea internâ, Thierry Breton, dzâsi că Uniunea Europeanâ lipseaști s-asiguripseascâ că va s-creascâ multu ayoñia capațitatea di producţíi a industrillei a llei di apărari. El cundille că ațea ți s-adră tu sectorlu di producţíi di muniţíi/gipcané lipseaști s-hibâ teasâ tu tutâ dumenea militarâ europeanâ.


    Thierry Breton: Avemu tihi că tu Europa putem s-adrămu tutu tu dumenea ali apărari, ama nu totna tu oara ți lipseaști, ași că andridzearea uidisitâ ali apărari easti, dealihea, alâxearea di paradigmâ, ți lipseaști s-u bâgămu tu practichíi tu tutâ industria a noastâ di profilu. Ahurhimu cu muniţia/gipcanelu, nâ lomu borgea s-asiguripsimu că putemu s-ufțemu ma bunâ producţia, ta s-âlli dămu ali Ucrainâ tutu ți ari ananghi. Mini, tu potisea ți u amu, nu potu s-asiguripsescu darea aliștei muniţíi tu Ucraina, ama ți potu s-adaru easti s-lleau misuri ta sâ-și creascâ industria di apărari capațitatea di producțíi.


    Comisarlu european âlli câftă, tutnâoarâ, ali Bancâ Europeanâ di Investiţii s-minteascâ tu finanţarea ali industríi di apărari, câțe, mindueaști elu, rolulu ali instituţíi easti ta s-andrupascâ politițli europeni, iara tora apărarea easti unu elementu di prota thesi a aluștor politiț.



    Hâbarea că Uniunea Europeanâ va s-ânvârtușadzâ agiutorlu ti Ucraina fu aprucheatâ cu sârâseari ș-harauâ di Kiev. Prezidentul ucrainean, Volodimir Zelenski, lâ hâristusi a liderlor a vâsiliilor ali UE ş-cundille simasia a apofasillei ți u loarâ tuț ațelli 27 membri, ți, tu minduita alui, scoati tu migdani, nica unâ oarâ, unitatea vârtoasâ a bloclui comunitaru. Zelenski ş-aspusi minduearea că aestâ duțeari ma largu a andruparillei finanțiarâ ali UE va s-anvârtușeadzâ stabilitatea economică ş-finanțiarâ ali vâsilíi ti unu chiro lungu, ș-aestu lucru va u agiutâ ta s-aravdâ agresiunea militarâ aruseascâ.



    Armânipseari:Mirela Biolan

  • Sprijin european pentru Ucraina

    Sprijin european pentru Ucraina

    Uniunea
    Europeană a aprobat un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, în
    următorii 4 ani. Şefii de stat şi de guvern din blocul comunitar, reuniţi la
    Bruxelles, au decis să acorde Kievului 17 miliarde de euro sub formă de
    granturi şi 33 de miliarde sub formă de împrumuturi. Ungaria, care s-a opus
    până acum suplimentării sprijinului pentru statul ucrainean, a votat de data
    aceasta pentru.
    Prim-ministrul maghiar, Victor Orban, care, în decembrie 2023, a respins
    prin veto pachetul financiar, a fost convins să-şi schimbe poziţia, astfel că
    liderii europeni au revizuit cu unanimitate de voturi bugetul multianual al
    Uniunii, valabil până la sfârşitul lui 2027.


    Revizuirea bugetară, în valoare
    totală de 64,6 miliarde de euro, mai cuprinde, printre altele, 1,5 miliarde pentru
    Fondul pentru Inovare Invest EU Orizont Europa şi Fondul European
    de Apărare. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că
    aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina transmite un mesaj foarte
    puternic liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, şi se constituie într-un
    semnal pentru partenerii americani, în condiţiile în care un pachet de circa 65
    de miliarde de dolari pentru Ucraina este blocat în Congresul de la Washington
    încă din decembrie 2023.


    La rândul său, comisarul european pentru piaţa
    internă, Thierry Breton, a spus că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că
    va creşte, într-un ritm foarte rapid, capacitatea de producţie a industriei
    sale de apărare. El a subliniat că ceea ce s-a făcut în sectorul producţiei de
    muniţie trebuie extins în întreg domeniul militar european.

    Thierry Breton: Suntem destul de norocoşi în Europa să putem face totul în domeniul
    apărării, însă nu întotdeauna la momentul potrivit, aşa încât pregătirea
    adecvată a apărării este, într-adevăr, să spunem, schimbarea de paradigmă pe
    care trebuie să o implementăm în toată industria noastră de profil. Am început
    cu muniţia, ne-am luat angajamentul să ne asigurăm că ne putem îmbunătăţi
    producţia, pentru a putea oferi Ucrainei ceea ce are nevoie. Eu, în funcţia pe
    care o ocup, nu pot să asigur livrarea acestor muniţii în Ucraina, dar ceea ce
    pot face este să mă asigur că industria de apărare îşi sporeşte capacitatea de
    producţie.

    Comisarul european a cerut, totodată, Băncii Europene de
    Investiţii să se implice în finanţarea industriei de apărare, deoarece,
    apreciază acesta, rolul instituţiei este de a sprijini politicile europene, iar
    în prezent apărarea este un element crucial al acestor politici.


    Vestea că
    Uniunea Europeană îşi intensifică ajutorul pentru Ucraina a fost primită cu uşurare
    şi recunoştinţă la Kiev. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a
    mulţumit liderilor ţărilor UE şi a subliniat importanţa faptului că decizia
    le-a aparţinut tuturor celor 27, ceea ce, în opinia sa, demonstrează încă o
    dată unitatea puternică a blocului comunitar. Zelenski şi-a exprimat
    convingerea că această continuare a sprijinului financiar al UE va consolida
    stabilitatea economică şi financiară a ţării pe termen lung, ceea ce-i va
    permite să reziste agresiunii militare a Rusiei.


  • Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Pe 21 noiembrie 2013, mii de ucraineni se adunau în Piața Independenței din capitala Kiev, pentru a protesta față de preşedintele de atunci al țării, filorusul Viktor Ianukovici, care refuzase – sub presiunea Moscovei – să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană, reaminteşte France Presse.

    Declanşarea aşa-numitului Euromaidan avea să ducă la îndepărtarea preşedintelui Ianukovici. Dar după plecarea acestuia şi câştigarea alegerilor de către pro-europeni, Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a sprijinit declanşarea unei insurecţii a separatiştilor pro-ruşi în Donbass. De altfel, şi ieri Kremlinul a transmis că revoluţia ucraineană a fost o lovitură de stat organizată de Occident.

    Dacă invadatorul rus s-a simțit în pericol în urmă cu zece ani, intuind că existența unei țări europene mari și prospere la granița sa i-ar putea face și pe ruși să își dorească același lucru, cu totul altfel se văd lucrurile la Kiev.

    În urmă cu zece ani, ucrainenii au început prima contraofensivă (…) împotriva tentativelor de a ni se refuza viitorul european., le-a spus, ieri, oamenilor, într-un mesaj video, președintele Volodimir Zelenski. El a apreciat că revoluţia din Piaţa Independenţei a fost prima victorie în războiul cu invadatorii ruşi.

    Prezent și el la Kiev, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a punctat că Maidanul a fost o revoluţie istorică pro-europeană, care a alungat de la putere regimul pro-rus. El declarase înainte de vizită că doreşte să exprime susţinerea puternică a Uniunii Europene şi că a venit să pregătească împreună cu Volodimir Zelenski summitul european din decembrie, la care se va decide următorul pas pentru demersul Ucrainei de aderare la Uniune.

    Charles Michel a ținut să atragă atenția și că discuţiile de luna viitoare vor fi dificile. De altfel, și liderul ucrainean a recunoscut că decizia din decembrie a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană ar putea fi o provocare pentru unitatea blocului comunitar.

    La Kiev s-a aflat, ieri, și preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei țară așteaptă, la rândul ei, începerea negocierilor de aderare, așa cum a recomandat Comisia Europeană. Aceasta a cerut Uniunii să arate unitate şi rapiditate în ce priveşte dorinţa Republicii Moldova şi a Ucrainei de a se alătura forului European, într-o perioadă marcată de război şi insecuritate.

    Amintim că Republica Moldova şi Ucraina au cerut oficial să adere la Uniunea Europeană anul trecut, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.


  • Ucraina, optimistă cu privire la începerea negocierilor de aderare la UE

    Ucraina, optimistă cu privire la începerea negocierilor de aderare la UE

    Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată zilele trecute la Kiev, într-o vizită neanunţată oficial, a declarat că Ucraina a făcut progrese substanţiale spre aderarea la Uniune, în special în domeniul reformei judiciare.


    În cursul conferinţei de presă comune, preşedintele Volodimir Zelenski a asigurat-o pe şefa executivului comunitar că ţara sa va continua reformele, inclusiv prin consolidarea practicilor anticorupţie. Pe de altă parte, el a dezminţit faptul că ar exista presiuni occidentale pentru începerea negocierilor de pace cu Moscova, dar şi că armata ucraineană s-ar găsi într-un impas. Zelenski a mai spus că actualul conflict din Orientul Mijlociu abate atenţia de la invazia rusă în ţara sa şi a respins ideea unui impas al contraofensivei începută în iunie. Anterior, şi şeful diplomaţiei ucrainene, Dmîtro Kuleba, s-a declarat optimist în ce priveşte o viitoare începere de către Uniunea Europeană a negocierilor pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar, alături de Republica Moldova şi Georgia.



    Într-un gest simbolic, în iunie anul trecut, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate. În schimb, ea a refuzat să-l acorde Georgiei, cerând mai multe reforme din partea acestui stat. Pentru a trece la etapa următoare, prin urmare, la deschiderea negocierilor de aderare, Comisia Europeană a definit şapte criterii de referinţă pentru Kiev, în special legate de lupta împotriva corupţiei generalizate şi de reforme judiciare. În mod obişnuit, negocierile iau timp, înainte de a se ajunge la aderare. Cinci ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia) au şi ele statut de candidat. Cu unele dintre aceste state au fost deja demarate negocieri de aderare, în unele cazuri de peste zece ani.

    La invitaţia şefei diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, 17 miniştri sau reprezentanţi pentru afaceri externe au discutat, la Berlin, despre extinderea şi reformarea Uniunii Europene. Annalena Baerbock a propus ca statele pentru care s-au deschis negocierile de aderare la Uniune să poată participa în calitate de observatori la reuniunile celor 27 de state membre.


  • Retrospectiva săptămânii 08.10 – 14.10.2023

    Retrospectiva săptămânii 08.10 – 14.10.2023

    Solidaritate cu Israel


    Parlamentul de la București a adoptat o
    declaraţie de solidaritate cu Israelul şi de condamnare a atacurilor teroriste
    ale organizaţiei Hamas. În document se arată că sunt necesare mecanisme mai eficiente
    care să asigure protecţia libertăţii, democraţiei şi vieţilor omeneşti.

    Parlamentarii au susţinut dreptul acestui stat de a se autoapăra pentru a
    elimina terorismul şi de a lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja
    civilii. În debutul şedinţei comune a Parlamentului, senatorii şi
    deputaţii au păstrat un moment de reculegere în memoria victimelor atacurilor
    teroriste împotriva Israelului.

    Reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au
    condamnat atacurile teroriste şi şi-au exprimat solidaritatea cu Israel.
    Liderul de grup al senatorilor PSD (la guvernare), Lucian Romaşcanu, a
    subliniat că este absolut dureros că, în acest mileniu, suntem martorii a două
    războaie nedrepte şi odioase, care nu au nicio justificare.

    La rândul său, PNL
    (la guvernare) condamnă cu fermitate atacurile teroriste, este solidar cu
    Israelul şi reiterează susţinerea pentru dreptul suveran al statului Israel la
    autoapărare. USR (în opoziție) a arătat că autorii
    atacului asupra Israelului caută, cu tot dinadinsul, să repete tragediile
    dureroase ale istoriei şi a subliniat că nu există justificare pentru terorism.

    AUR (în opoziție) a condamnat, încă de sâmbătă, atacurile asupra Israelului,
    arăta şi preşedintele acestei formaţiuni, George Simion, care menţiona că
    trebuie reafirmat angajamentul pentru pace şi dialog. Şi UDMR şi-a exprimat
    solidaritatea totală faţă de statul Israel şi poporul evreu.

    Pe de altă parte,
    premierul Marcel Ciolacu a anunțat că statul a repatriat din Israel marea
    majoritate a cetăţenilor români care au cerut acest lucru, în urma agresiunii
    sângeroase a Hamas, fiind vorba de peste 2000 de persoane. El a mulțumit instituţiilor implicate,
    Ministerului de Externe, inclusiv companiei naționale aeriene TAROM.



    Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în
    vizită în România


    România şi Ucraina vecină au
    decis să ridice relaţiile bilaterale la nivel de parteneriat strategic, cel mai
    mare grad de colaborare între două state. O declaraţie comună in acest sens a
    fost semnată de preşedinţii Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski, aflat,
    marți, în prima vizită la Bucureşti de la începutul războiului.

    Liderul de la
    Kiev a primit asigurări că România va continua să sprijine Ucraina, inclusiv
    militar, iar un nou coridor pentru transportul cerealelor va fi deschis prin
    Republica Moldova, pe calea ferată. Armata ucraineană ar urma să primească
    sisteme antiaeriene şi de artilerie, a spus preşedintele Zelenski.

    România
    va susţine Ucraina atât timp cât va fi nevoie, a declarat, la rândul său,
    preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că sprijinul acordat ţării vecine
    are o importanţă strategică.

    La Bucureşti, preşedintele Ucrainei a mai
    avut întrevederi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, cu
    premierul Marcel Ciolacu şi a depus o coroană de flori la Monumentul Ostaşului
    Necunoscut. El a mai declarat că, în următoarele săptămâni, va fi pregătită o
    întâlnire comună a responsabililor guvernamentali ucraineni şi români.



    Ministrul român al Apărării
    naţionale, Angel Tîlvăr, a dat explicații, în Senat, în legătură cu
    fragmentele de drone rusești găsite în zona Deltei Dunării


    Ministrul Apărării
    Naţionale, Angel Tîlvăr, a explicat, miercuri, în plenul Senatului,
    că expertizele fragmentelor de drone găsite în zona Deltei Dunării sunt
    finalizate, iar raportul a fost înaintat Parchetului General. El a mai spus că
    teritoriul României nu a fost vizat, impactul fiind de natură accidentală, iar
    dronele nu au conţinut explozibil. Aparatele nu au putut fi observate de
    sistemele de avertizare timpurie pentru că zboară la înălţimi foarte mici, a
    precizat ministrul român al Apărării. El a fost chemat
    să dea explicaţii pe această temă în Parlament, la ,,Ora Guvernului, de grupul
    senatorilor USR (in opozitie).

    Dezbaterea ,,Ora
    Guvernului este o procedură care face parte din mecanismul de control
    parlamentar exercitat de Legislativ la adresa Guvernului. Ministrul Angel Tîlvăr a dat asigurări că România, ca ţară membră
    NATO, este protejată, iar cetăţenii săi nu sunt în pericol. El a mai spus că, recent, au fost suplimentate
    sistemele de supraveghere aeriană în Delta Dunării, în apropierea porturilor
    ucrainene atacate de forţele ruse.



    Reuniune CSAT la București


    La București, Consiliul Suprem de Apărare a
    Tării a decis, joi, constituirea unui grup de lucru interinstituţional
    pentru prevenirea şi combaterea eficientă a riscurilor generate de traficul şi
    consumul de droguri. Acesta va fi format din secretari de stat, reprezentanţi ai SRI, procurori
    şi specialişti, sub coordonarea Guvernului. Este pentru prima dată când
    traficul şi consumul de droguri sunt tratate ca riscuri majore la adresa
    siguranţei individuale şi naţionale.

    Pentru
    transpunerea în practică a planului de acţiune, Executivul va adopta o serie de
    măsuri. Printre acestea se numără analizarea cadrului legislativ ce vizează
    traficul şi consumul de droguri şi formularea de propuneri privind modificarea
    şi completarea actelor normative pentru eliminarea lacunelor legislative şi
    limitarea posibilităţilor de interpretare speculativă a prevederilor legale.

    Decizia a fost luată în contextul accidentului care a avut loc în comuna 2 Mai
    în vară, când un tânăr în vârstă de 19 ani, aflat sub influența drogurilor, a
    ucis doi tineri și a rănit alți trei. Corpul de control al ministrului de
    Interne a descoperit, atunci, o serie de nereguli care au dus la producerea
    accidentului. Tot joi, Guvernul a adoptat suplimentarea numărului maxim de posturi
    pentru DIICOT, a anunţat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu. Aceasta a
    precizat că sunt, în total, 50 de posturi, dintre care 25 de procurori
    antidrog.


  • Preşedintele Ucrainei la Bucureşti

    Preşedintele Ucrainei la Bucureşti

    Volodimir
    Zelenski a devenit, în circumstanţe dramatice şi fără să-şi fi dorit acest
    lucru, un star al scenei mondiale. Este motivul pentru care vizitele sale în
    statele din blocul democratic care-i sunt alături în răspunsul împotriva
    agresiunii ruseşti sunt evenimente de prim rang. Volodimir Zelenski a efectuat,
    marţi, prima vizită la Bucureşti de la declanşarea războiului, în cadrul căreia
    a primit asigurări că România îşi va continua sprijinul pentru Ucraina pe toate
    palierele, atât timp cât va fi necesar. Un sprijin care, a subliniat
    preşedintele Klaus Iohannis, are valoare strategică şi pentru România.

    Klaus
    Iohannis: L-am asigurat astăzi pe preşedintele Zelenski de hotărârea României şi
    a societăţii româneşti de a continua sprijinul multidimensional şi consistent
    pentru Ucraina şi poporul ucrainean, inclusiv cel de tip militar, atât timp cât
    va fi nevoie, până la victoria împotriva agresiunii ruse, până la eliberarea
    întregului teritoriu, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi de
    crimele comise şi, mai departe, în procesul de refacere şi reconstrucţie a
    ţării.


    Şeful statului român a condamnat, din nou, ferm, atacurile
    repetate ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Ucraina, aflate în
    proximitatea României, şi a reafirmat angajamentul României de a facilita
    exporturile de cereale ucrainene către pieţele globale. El a reiterat sprijinul
    politic al Bucureştiului pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea
    Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova, până la sfârşitul acestui an. Un
    moment semnificativ al vizitei a fost semnarea, de către cei doi lideri, a unei
    declaraţii politice potrivit căreia relaţia bilaterală urmează să fie ridicată
    la nivel de parteneriat strategic.


    Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit
    României pentru ajutorul militar şi umanitar acordat ţării sale într-o perioadă
    extrem de dificilă. El a trecut în revistă temele discuţiilor pe care le-a avut
    cu omologul român. Volodimir Zelenski: Am discutat despre securitatea
    în regiunea Mării Negre, despre susţinerea formulei păcii, am vorbit de
    infrastructură, despre deschiderea unor puncte de trecere noi la graniţa
    comună, am vorbit şi despre minorităţile naţionale. E o decizie foarte
    importantă pregătirea piloţilor ucraineni în România, se creează un centru de
    pregătire a acestor piloţi şi am discutat cu domnul preşedinte cum să accelerăm
    procesul de pregătire, pentru ca piloţii pregătiţi aici să nimerească printre
    primii pe front. Am discutat despre situaţia de pe front, despre solicitările
    noastre militare. Vor fi noutăţi foarte bune în ce priveşte artileria şi
    sistemele antiaeriene.


    Volodimir Zelenski a mai avut întrevederi cu
    premierul Marcel Ciolacu, cu care a convenit accelerarea proiectelor de
    infrastructură în vederea dublării capacităţii de tranzit prin porturile
    româneşti, precum şi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.


  • 09.10.2023 (mise à jour)

    09.10.2023 (mise à jour)

    Visite
    – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, recevra mardi, à Bucarest, son
    homologue ukrainien, Volodimir Zelenski, en visite officielle en Roumanie.
    Selon l’Administration présidentielle à Bucarest, la visite réitère la
    poursuite de l’aide inconditionnelle que la Roumanie offre à son voisin
    ukrainien dans le contexte de l’agression militaire russe et le caractère
    spécial des rapports bilatéraux entre les deux pays. « Les consultations
    politiques de Bucarest porteront sur les mesures de soutien à Kiev, mises en
    place par la Roumanie, tout comme sur les projets et les thèmes d’intérêt
    commun ». La situation de sécurité dans la région de la mer Noire dominera
    également les discussions. Klaus Iohannis insistera sur une approche
    constructive et pragmatique de la coopération bilatérale, notamment en ce qui
    concerne les connexions transfrontalières, le développement des relations
    économiques, l’intégration européenne et euro-atlantique de l’Ukraine et les
    droits des minorités nationales ».









    Lisbonne
    – Le président roumain a fini lundi sa visite de quatre jours au Portugal, par
    une entrevue avec le premier ministre, Antonio Costa. Les deux responsables ont
    assisté à la signature de deux mémorandums, un dans le domaine de l’Energie et
    l’autre dans celui des Investissements et du Commerce. Lundi encore, lors d’une
    cérémonie au Palais de la Municipalité, Klaus Iohannis s’est vu remettre la clé
    de la ville de Lisbonne. Et lui de déclarer que les « relations
    exemplaires » roumano-portugaises sont consolidées par les échanges
    dynamiques au niveau local et par la coopération avec la Municipalité de
    Lisbonne.


    Sofia
    – Le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu, a déclaré, lundi, à Varna, que
    dans le cadre des pourparlers organisés durant la réunion trilatérale Roumanie
    – Bulgarie – Grèce, les trois Etats ont agréé l’implémentation d’un plan
    d’action commun pour obtenir des évolutions significatives dans la coopération
    trilatérale dans des domaines tels les transports, l’énergie, le commerce et la
    sécurité. « En présence des représentants de la Commission européenne, du
    premier ministre grec, Kyriakos Mitsotakis, et bulgare, Nikolai Denkov, j’ai
    réitéré l’ambition de la Roumanie de devenir rapidement un Etat membre de
    l’espace Schengen et de devenir un acteur économique influent dans la
    région », a également dit Marcel Ciolacu. Le premier ministre a ajouté que
    la Roumanie en partenariat avec la Bulgarie et de la Grèce, pouvait avoir une
    influence accrue au sein de l’UE, en encourageant la reconstruction de
    l’Ukraine et les efforts de la République de Moldova et des Etats des Balkans
    de l’Ouest d’intégrer le bloc communautaire.


    Israël
    – Un Roumain de 22 ans est mort en Israël. Il avait la double citoyenneté et
    faisait partie des Forces israéliennes de Défense, a annoncé le Ministère
    roumain des Affaires Etrangères de Bucarest, tout en condamnant les attaques
    contre la population israélienne. Par ailleurs, 780 citoyens roumains affirment
    vouloir quitter Israël. Ceux-ci seront rapatriés à bord des avions de la
    compagnie roumaine, Tarom. Par conséquent, le nombre de Roumains rapatriés
    depuis le début de la guerre se montera à 1600. Le ministère des Affaires
    Etrangères recommande aux ressortissants roumains qui envisagent de voyager en
    Israël de reporter leur voyage et de suivre la page « alertes de voyage » sur le site internet de
    l’institution. Une équipe de l’Unité de réaction rapide de la cellule de crise
    du ministère a été envoyée en Israël, pour contribuer aux efforts de rapatriement.


    Holocauste
    – La Roumanie a marqué lundi la Journée nationale de commémoration des victimes
    de l’Holocauste. Ce fut le 9 octobre 1941 que commençait la déportation des
    Juifs de Bessarabie et de Bucovine vers la Transnistrie. L’Holocauste a été
    reconnu par les autorités roumaines en 2004, en vertu des conclusions formulées
    par la commission dirigée par le lauréat du prix Nobel, Elie Wiesel. Les Juifs
    et les Roms décédés durant l’Holocauste ont été commémorés au mémorial de
    Bucarest.





















    Poste
    – Le syndicat des salariés de la Poste roumaine organise cette semaine des protestations
    devant le siège du ministère de la Recherche, de l’Innovation et de la Numérisation.
    Dans un communiqué, le syndicat dénonce l’absence d’un système de rémunération
    transparent, motivant et équitable ce qui fait qu’à l’heure actuelle 80% du
    personnel de la poste, soit 17 mille salariés touchent le salaire minimum. Le
    syndicat souligne aussi le risque immense qu’une fois le salaire minimum majoré
    à compter du 1er janvier 2024, la Poste roumaine entre en procédure
    d’insolvabilité et soit obligée à licencier des milliers de travailleurs. Les
    syndicalistes réclament également l’absence de politiques cohérentes de développement
    et de soutenabilité, le manque de transparence et de prédictibilité dans l’acte
    de management, ainsi que l’absence d’un dialogue social au sein de la Poste
    roumaine.


    Foot
    – Suite à l’offensive du mouvement islamiste Hamas en Israël, l’UEFA a décidé
    de reporter le match entre les sélections nationales d’Israël et de la Suisse,
    prévu pour jeudi dans le Groupe I des préliminaires de l’Euro 2024 de foot,
    dont fait partie la Roumanie. Par ailleurs, la Roumanie se prépare à affronter
    le Belarus jeudi et l’Andorre dimanche à domicile, dans les préliminaires de la
    compétition, dans le cadre de deux matchs joués sans spectateurs. Avec trois
    victoires et trois égalités, la Roumanie est 2e dans son groupe, derrière
    la Suisse.


    Natation
    – Le nageur roumain David Popovici, double champion du monde a remporté les
    quatre épreuves du concours de Nyon en Suisse en bassin court (25 mètres).
    Cette compétition prépare les championnats d’Europe qui auront lieu à Otopeni,
    près de Bucarest, en décembre.




    Rugby
    – La Roumanie s’est inclinée dimanche contre les Tonga lors de son dernier match
    de poule au tableau de la Coupe du Monde de rugby qui a eu lieu en France. La Roumanie
    a enchaîné les défaites, en perdant les matchs contre l’Irlande, l’Afrique du
    sud et l’Ecosse.





    Météo
    – En Roumanie, les météorologues prévoient une chute des températures dans le
    nord, l’est et le centre. Dans le reste des régions, les températures
    continueront à dépasser la moyenne saisonnière. Mardi, nous aurons entre 12 et
    24 degrés en Roumanie et 21 degrés à midi, dans la capitale.

  • Klaus Iohannis îl va primi, marţi, pe Volodimir Zelenski

    Klaus Iohannis îl va primi, marţi, pe Volodimir Zelenski

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, îl va primi, marţi, la Palatul Cotroceni, pe omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, în contextul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în ţara noastră, a informat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti.

    Vizita reconfirmă continuarea sprijinului necondiţionat al României pentru Ucraina, în contextul războiului ilegal al Rusiei împotriva acestei ţări, precum şi caracterul special al relaţiei bilaterale dintre cele două ţări, potenţialul acesteia şi necesitatea discutării, la cel mai înalt nivel, a proiectelor şi temelor de interes comun. Consultările politice aprofundate vor permite, astfel, analizarea amplelor măsuri decise şi puse în aplicare de România în sprijinul Ucrainei, în vederea consolidării acestora, precum şi discutarea situaţiei de securitate în regiune şi la Marea Neagră şi a demersurilor necesare pentru gestionarea acesteia, precizează sursa citată.

    Şeful statului român va pune accentul şi pe abordări constructive şi pragmatice în domeniile prioritare de cooperare bilaterală şi de interes comun, în special pe extinderea conexiunilor transfrontaliere, dezvoltarea relaţiilor economice, integrarea europeană şi euroatlantică ale Ucrainei, precum şi respectarea deplină a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

    Preşedinţii celor două state vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă.

  • La Kiev, miniştrii europeni de Externe promit sprijin durabil pentru Ucraina

    La Kiev, miniştrii europeni de Externe promit sprijin durabil pentru Ucraina

    Pentru prima dată, miniştrii de Externe din cele 27 de state membre s-au întâlnit într-un spaţiu extracomunitar, şi anume, la Kiev, iar şeful diplomaţiei de la Bruxelles, Josep Borrell, a salutat, pe platforma X (fosta Twitter), această reuniune istorică organizată în Ucraina – stat candidat şi viitor membru. Totuşi, Josep Borrell a precizat că este vorba de o reuniune informală, care nu are ca obiectiv concluzii ori decizii concrete. Primindu-i pe omologii săi, ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a punctat că întâlnirea a avut loc Kiev, adică – cităm – în interiorul viitoarelor frontiere ale Uniunii Europene.


    Ucraina aspiră de ani de zile să adere la Uniunea Europeană, iar în iunie anul trecut i-a fost acordat statutul de candidată la aderare, însă, pentru a trece la etapa următoare, Kievul trebuie să facă progrese în special în lupta anticorupţie.

    Puterea luptătorilor noştri pe linia frontului este în mare parte rezultatul puterii acordurilor noastre cu prietenii şi partenerii noştri – a subliniat, cu acest prilej, preşedintele Volodimir Zelenski pe Telegram. Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a cerut punerea în aplicare a unui plan de protecţie pe timpul iernii, pentru a permite Ucrainei să facă faţă bombardamentelor asupra infrastructurilor sale energetice, ca şi anul trecut. Iar şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna a insistat că, în contextul unei contraofensive ucrainene lente şi a temerilor privind o scădere a sprijinului occidental pentru Ucraina, este necesar ca Rusia să înţeleagă că nu trebuie să conteze pe oboseala Uniunii Europene. Mesajul a fost imediat amendat de Kremlin, care şi-a exprimat convingerea că această oboseală se va accentua în diferite ţări.

    De pildă, Slovacia a ales sâmbătă un partid populist care se opune continuării ajutorului pentru Ucraina. Kievul s-a limitat să declare că respectă alegerea poporului slovac şi a apreciat că este prea devreme pentru a anticipa consecinţele.

    În plus, ministrul ungar de Externe – a cărui ţară a rămas cea mai apropiată din Uniunea Europeană faţă de Moscova -, precum şi omologii săi polonez şi leton nu au participat la reuniunea de la Kiev. Un înalt responsabil al guvernului ucrainean a declarat pentru France Presse, sub acoperirea anonimatului, că diplomaţii polonez şi leton sunt bolnavi.


  • Polimu ti multu kiro tru Ucraina

    Polimu ti multu kiro tru Ucraina



    Secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, feaţi timbihi că lumea nu lipseaşti s’așteptă ună bitisită a polimlui ditu Ucraina invadată di trupele ruse. Tru un interviu publicat, duminică, di grupul german di presă Funke și aleptu di media internațională, el adusi aminti că “nai ma multi dipolimili ţănu ma multu andicra di cătu s’aștipta cându ahurhiră” și cundille că, “ti aţea, lipseaşti s’nă ndridzemu tră un polimu lungu tru Ucraina”. Stoltenberg nica spuni că “tuț vremu s’yină iriñea iruşi”, “ama, tru idyiulu kiro, lipseaşti s’pricunuştemu (că) ma s’hibă di prezidentulu (Volodimir) Zelenski și ucraineañilli dănăsescu cu alumta, văsilia a lor numata va s’armănă tu bană”. Alliumtrea, spune el, “cara prezidentulu (Vladimir) Putin şi Rusia dipun armele, va s’avemu irine”. Tru aţea ţi mutreaşti vrearea a Kievlui ta s’aderă la Alianța Nord-Atlantică, secretarlu gheneral spuni că “nu ari şubei că, ma ayoñea I ma amănatu, Ucraina va s’hibă tru NATO”. “Cându va s’botosească aestu polimu, va s’avemu ananghi di garanţii di securitate tră Ucraina. Aşe, poati si s’facă diznău aţea ţi s’feaţi” — nica feaţi timbihi Jens Stoltenberg.


    Comentatorllii aducu aminti că, la summitul NATO di la Vilnius, di anul aestu, lidirii Alianţei au convenit că Ucraina ar putea adiara odată ce va trudiplini anumite condiţii privind respectarea dimocraţiei şi a statului di drept. Or, scandaluri recurente di corupţie explodiază la Kiev, unele privind tocmai truzestrarea armatei cari luptă cu ruşii sau sistemul gheneralizat di şpăgi ditu comisariatele militare, prin cari numeroşi bărbaţi buni di front scapă di trucorporare. Tru teren, trudilung invocata şi trudilung aşteptata contraofensivă ucraineană, diclanşată tru vară, e mult mai lentă dicât spearau responsabilii di la Kiev şi protectorii lor occidintali. O dată la câteva săptămâni, ucrainenii anunţă elibeararea câte unui sat, tru gheneral complet dipopulat şi ras ditu temelii di ocupanţi. Pe di altă parte, orgoliul di aşa-zisă mare putere şi apetitul teritorial al ruşilor suntuu diparte di a fi fost satisfăcute. Moscova controlează, parţial şi precar, doar patru regiuni ucrainene, două – Lugansk şi Doneţk -, tru est, două – Herson şi Zaporojie – sud, plus peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, trucă ditu 2014. E prea puţin faţă di ce le-a promis Putin alor săi, pe 24 februarie 2022, când a ordonat diclanşarea invaziei.


    Niţi liderlu di la Kremlin, septuagenar şi resentimentar, niţi anturajul lui apropiat, ce repetă pe toate vocile elucubraţia dispre dinazificaria unei Ucraine condusă di un prezidentulu uvreu, nu pari s’hibă resemnaţi cu faptul că tancurile lor n-au intrat tru Kiev. Ma multu, cu tuti dăldzăli di sancţiuni occidentale, economia rusă, transformată tru economie di polimu, pari s’ţănă keptu şi s’poată s’finanţeadză ma largu invazia. Ari, dimi, tuti premisele ca alumtele s’continuuă, acă işişi experţăllii di aclo faţiră isapea că bugetul Fedearației Ruse tră sănătate, tru tutu anlu 2023, easti isa cu doi meşi di polimu.



    Autor: Bogdan Matei


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Război îndelungat în Ucraina

    Război îndelungat în Ucraina

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că lumea nu ar trebui să se aștepte la încheierea rapidă a războiului din Ucraina invadată de trupele ruse. Într-un interviu publicat, duminică, de grupul german de presă Funke și citat de media internaționale, el a amintit că războaiele cele mai multe durează mai mult decât se aștepta când au început și a conchis că, de aceea, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina. Stoltenberg mai afirmă că toți dorim o pace rapidă, dar, în același timp, trebuie să recunoaștem (că) dacă președintele (Volodimir) Zelenski și ucrainenii încetează să lupte, țara lor nu va mai exista. În schimb, spune el, dacă preşedintele (Vladimir) Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace. În ceea ce privește dorința Kievului de a adera la Alianța Nord-Atlantică, secretarul general susține că nu există nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va fi în NATO. Când se va termina acest război, vom avea nevoie de garanţii de securitate pentru Ucraina. Altfel, istoria s-ar putea repeta – a mai avertizat Jens Stoltenberg.

    Comentatorii amintesc că, la summitul NATO de la Vilnius, de anul acesta, liderii Alianţei au convenit că Ucraina ar putea adera odată ce va îndeplini anumite condiţii privind respectarea democraţiei şi a statului de drept. Or, scandaluri recurente de corupţie explodează la Kiev, unele privind tocmai înzestrarea armatei care luptă cu ruşii sau sistemul generalizat de şpăgi din comisariatele militare, prin care numeroşi bărbaţi buni de front scapă de încorporare. În teren, îndelung invocata şi îndelung aşteptata contraofensivă ucraineană, declanşată în vară, e mult mai lentă decât sperau responsabilii de la Kiev şi protectorii lor occidentali. O dată la câteva săptămâni, ucrainenii anunţă eliberarea câte unui sat, în general complet depopulat şi ras din temelii de ocupanţi. Pe de altă parte, orgoliul de aşa-zisă mare putere şi apetitul teritorial al ruşilor sunt departe de a fi fost satisfăcute. Moscova controlează, parţial şi precar, doar patru regiuni ucrainene, două – Lugansk şi Doneţk -, în est, două – Herson şi Zaporojie – sud, plus peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, încă din 2014. E prea puţin faţă de ce le-a promis Putin alor săi, pe 24 februarie 2022, când a ordonat declanşarea invaziei.

    Nici liderul de la Kremlin, septuagenar şi resentimentar, nici anturajul lui apropiat, ce repetă pe toate vocile elucubraţia despre denazificarea unei Ucraine condusă de un preşedinte evreu, nu par resemnaţi cu faptul că tancurile lor n-au intrat în Kiev. În plus, în pofida valurilor de sancţiuni occidentale, economia rusă, transformată în economie de război, pare să reziste şi să poată finanţa în continuare invazia. Există, deci, toate premisele ca luptele să continue, chiar dacă înşişi experţii de acolo au calculat că bugetul Federației Ruse pentru sănătate, în întreg anul 2023, este egal cu două luni de război.


  • Andamasi tră Ucraina, tru Arabia Saudită

    Andamasi tră Ucraina, tru Arabia Saudită



    Oficiali ditu dzăţ di state ditu lume analizară tru ună andamasi cu ușile ncllisi disvărtită tru Arabia Saudită, posibile cearei tră dănăsearea a conflictului anamisa di Rusia şi Ucraina. Riadlu vru, maxus, ca la aesti muabeţ s’llia parti Brazilia, India, China şi Africa di Sud, stati cari deadunu cu Rusia ncurpilleadză pareia BRICS.



    Uidisitu cu Kievlu, muabeţli di Jeddah nu fură ici lişoari. Prezidentulu Volodimir Zelenski spusi că delegaţia ucraineană ş-lu prezentă planlu di irine tru dzaţi puncte, cari pruveadi ritrădzearea acutotalui a askeriloru aruse di pe teritoriul ucrainean.



    Tu arada-a lui, șeful administraţiei prezidinţiale di Kiev, Andri Ermak, lugurseaşti că andamasea lu spusi diznău andrupămintulu a văsiliiloru participante tră principiul di inviolabilitati a sinurloru. El spusi că fură prezentate ma multi mindueri tu ligătură cu principiile clleaie ali formulă di irine ucraineane, ama tuţ aţelli prezenţă lu spusiră angajamentul a văsiliiloru a loru andicra di principiile a Cartăllei ONU, ntră cari ndreptul internaţional şi tiñia andicra di suveranitate. Ma multu, spusi șeflu ali cancelarie prezidinţială, reprezentanţăllii ali delegaţie ucraineană zburără ti apărare, garanţii di securitate, investiţii, importanţa tră dizvărtearea a unlui summit global tră irine, catacum şi ti “acordul a yipturloru”. Rusia nu lo parti la summit, ama Kremlinul spunea că va li monitorizeadză muabeţli.



    România, reprezentată tru Arabia Saudită di fostul ministru di Externe Bogdan Aurescu, tru aestu kiro consilier prezidinţial, și spusi andrupămintulu susto tră formula di irine pripusă di prezidentulu Volodimir Zelenski. “Iţi irine yinitoare lipseaşti s’garanteadză securitatea Ucrainei năuntrulu a sinurloru a llei pricunuscuti internațional și libertatea tra s-ducă ninti cu alidzerli suverane, fără interferențe. România ma largu va s’ndrupască Ucraina ahătu kiro cătu easti ananghi tra s’amintă aestu polimu”, dimăndă Bogdan Aurescu.



    Aduţemu aminti că atea ditu soni rundă di negocieri di irine ruso-ucrainene s’ţănu tru marţu anlu ţi tricu Istanbul. Cama deapoa, Kievul condiţionă iţi tratative cu Moscova di ritrădzearea didipu a askeriloru aruse ditu Ucraina şi restabilirea a sinurloru a llei pricunuscuti internaţional. Ma multu, Kievul va s’hibă thimilliusitu un tribunal cari s’giudică crimili di polimu fapti di forţili militare ruse, garantarea a securitatillei ti centralili nucleare şi garanţii di securitate suplimentare tru spaţiul euroatlantic.



    Tu arada a llei, Rusia spuni că easti hăxări ti negocieri di irine, ama caftă a Kievului s’pricunoască “năile realităţ teritoriale”, ună spuneari maxus ti teritoriile ocupate di forţele militare ruse. Sesiunea anuală a Adunarillei Generale a Națiunilor Unite ditu yismăciuni va s’ndreagă ună altă oportunitate tră Ucraina ta şi spună argumentele. Văsilia, ari tru planu, tutunăoară, un summit ma amănatu ti di toamnă tra s’anvărtuşeadză andrupămintulu tră formula a llei di irine tru dzaţi puncte, tcu nădia că aestea va s’hibă thimellilu la iţi acordu yinitor.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Reuniune pentru Ucraina, în Arabia Saudită

    Reuniune pentru Ucraina, în Arabia Saudită

    Oficiali
    din zeci de state din întreaga lume au analizat, într-o întâlnire cu ușile
    închise desfăşurată în Arabia Saudită, posibile soluții de încetare a
    conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Riadul a ţinut, în mod special, ca la
    aceste discuţii să ia parte Brazilia, India, China şi Africa de Sud, state care
    împreună cu Rusia formează grupul BRICS.


    Potrivit Kievului, discuțiile de la
    Jeddah nu au fost deloc uşoare. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că
    delegaţia ucraineană şi-a prezentat planul de pace în zece puncte, care prevede
    retragerea totală a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.


    La rândul său, șeful
    administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Andri Ermak, consideră că reuniunea a
    reafirmat sprijinul ţărilor participante pentru principiul inviolabilităţii
    frontierelor. El a spus că au fost prezentate diferite puncte de vedere cu
    privire la principiile cheie ale formulei de pace ucrainene, dar toţi cei
    prezenţi au exprimat angajamentul ţărilor lor faţă de principiile Cartei ONU,
    între care dreptul internaţional şi respectul pentru suveranitate. În plus, a
    afirmat șeful cancelariei prezidenţiale, reprezentanţii delegaţiei ucrainene au
    discutat despre apărare, garanţii de securitate, investiţii, importanţa
    desfăşurării unui summit global pentru pace, precum şi despre acordul
    cerealelor. Rusia nu a participat la summit, dar Kremlinul spunea că va
    monitoriza discuţiile.


    România, reprezentată în Arabia Saudită de fostul
    ministru de Externe Bogdan Aurescu, în prezent consilier prezidenţial, și-a
    exprimat sprijinul ferm pentru formula de pace propusă de președintele
    Volodimir Zelenski. Orice pace viitoare trebuie să garanteze securitatea
    Ucrainei în interiorul granițelor sale recunoscute internațional și libertatea
    de a-și urma alegerile suverane, fără interferențe. România va continua să fie
    alături de Ucraina atâta timp cât este nevoie pentru a câștiga acest război    , a
    transmis Bogdan Aurescu.


    Amintim că ultima rundă de negocieri de pace ruso-ucrainene
    a avut loc în martie anul trecut la Istanbul. Ulterior, Kievul a condiţionat
    orice tratative cu Moscova de retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina
    şi restabilirea graniţelor sale recunoscute internaţional. În plus, Kievul vrea
    constituirea unui tribunal care să judece crimele de război atribuite forţelor
    militare ruse, garantarea securităţii centralelor nucleare şi garanţii de
    securitate suplimentare în spaţiul euroatlantic.


    La rândul său, Rusia susţine
    că este dispusă la negocieri de pace, dar cere Kievului să recunoască
    noile realităţi teritoriale, o referire la teritoriile ocupate de
    forţele militare ruse. Sesiunea anuală a Adunării Generale a Națiunilor Unite
    din septembrie ar urma să ofere o altă oportunitate pentru Ucraina de a-și
    expune argumentele. Țara plănuiește, de asemenea, un summit mai târziu în
    toamnă pentru a consolida sprijinul pentru formula sa de pace în zece puncte,
    în speranța că aceasta va constitui baza oricărui acord viitor.



  • Agiutoru European tră Ucraina

    Agiutoru European tră Ucraina

    Tru şcurtu kiro va s’umplă un an di invazie arusească tru Ucraina, iar polimlu nu da seamne că va să scada tru intensitate. Ana ! Andămusiţ Bruxelles, tru Consiliu European extraordinar, șefañilli di stat și di guvern ditu Uniunea Europeană nkisiră neise, di la premisa că stămâñili yinitoari va s’hibă dicisive tră rezultatul a alumtiloru. Ti aţea, prezidentulu a Consiliului, Charles Michel, căndăsi ateali 27 di stati membri sa’păndăsească ti anănghiserli di armati a Kievlui – băruti, artilerie, rachete, vehiculi ică sisteme di apărare. Europenii sunt reticenți, ama, tru aestu kiro, tra s’txească avioani di alumtă, pi cari Ucraina li caftă niaumtinatu, cu asparizma a unăllei escaladari a conflictului cu Moscova.



    Tră s’angreacă cama multu căftarea di agiutoru a văsiliillei a lui, la Consiliul di Bruxelles eara dus işiş prezidentulu ali Ucraina, Volodimir Zelenski: ʺTră Ucraina, Europa easti casa a llei. Escu aoa tra s’veglliu aestă cali cătă casă a popului a meu. Ucraineañilli, di tuti ilikiili, di tuti căndăserli politiţi, relighioase, di iţi statut suţialu, cu iţi istorie, tuţ nă hărsimu şi vremu aestă cali europeană comună, turlia di bană europeană şi turlia di bană ucraineană. Vărnu mindueaşti s’li curmă pritu un polimu. Căţe? Tră atea că după ţi va u aspargă Ucraina şi turlia a llei tra s’hibă, agresorllii va s’va s’aspargă şi turlia do bană ditu Uniunea Europeană, tuti aţeali 27 di concepţii di bană ditu Uniunea Europeană. Şi nu lipseaşti s’dămu izini ti aestu lucru. Aestu polimu total pi cari Rusia lu’nkisi contra a noastră nu easti maş un polimu tră teritoriu ditu partea a noastră di Europă. Nu! Zburămu aoa ti un dictator cu resurse babageani di armamentu sovietic şi cu armamentu pi cari lu-ancupără di la alti regimuri dictatoriali, maxus di la Iran. Şi, pi ună turlie cinică, Kremlinlu cinic şi deliberat, an di an mindui tra s’curmă şi s’aspargă valorli a noastri europeani.ʺ



    Parti ditu ună parei di lideri europeañi, prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, năpoi spusi la ună andamasi cu Volodimir Zelenski, simasia ti agiutorlu european tră Ucraina pi tuti comatlie şi ananghea ca ali Rusie să’lli si bagă ma largu presia, nica şi pritu adoptarea di sancţiuni suplimentare. Klaus Iohannis adusi aminti și ti acţiuñili solidare şi multidimensionale ali României, viţină cu Ucraina, emu trtu plan umanitar şi economic, emu şi di creaştiri a conectivitatillei, di licşurari a transportului di yimbruki ică di avansari a Kievlui pi calea europeană la cari ari nădie. Uidisitu cu un comunicat ali Administraţie Prezidinţială di București, prezidentulu Iohannis ălli pitricu, tutunăoară a, prezidentului Zelenski agiutorlu a Bucureștiului tră ʺformula di iriniʺ.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala