Tag: vot

  • România, rezultatu-surpriză la alidzerli prezidenţiali

    România, rezultatu-surpriză la alidzerli prezidenţiali

    Cama di 9,4 miliuni di români şi spusiră, dumănică minduita ti yinitorlu prezidentu a văsiliillei tru protlu turu di scrutinu. Vinita la urne fu di 52,55%, multu ma mari andicra di aoa şi ţinţi añi, cându eara di 42,19%. Nafoara a sinurloru votară cama di 820.000 di români, nai ma mulţă ţi dusiră la urni eara ditu Marea Britanie (150.000), Ghirmănia (145.000) şi Italia (123.000).

     

    Marea supriză a scrutinlui easti candidatlu independentu Călin Georgescu, un ingineru agronomu tu ilikia di 62 di ani, cari agiumsi pi protlu loc tru vrearea a electoratlui. El lucră ca expertu tru dizvultari durabilă și fu secretaru di statu tru ministerlu a Mediului. Cumăndusi ună direcție ditu MAE, deapoa kiro di ma mulţă añi fu pi ma multi ipotisi la ONU tru dumenea ti conservarea a fisillei. Ditu 2013 fu aleptu directoru la Centrului European di Cercetari a Clublui di Roma, a tu aestu kiro easti profesoru la Universitatea ditu căsăbălu Piteşti.

     

    Presa internaţională hăbăriseaşti că româñilli voteadză extremismul, aţea ţi tu videala gheopolitică easti ună catastrofă, neisi un fănico.

    Cutreamburu electoral tru România: un candidatu pro-rus la cari vărnu nu s’aştipta agiumsi pi protlu loc tru protlu turu a alidzerloru prezidenţiali nintea a premierlui pro-europeanu Marcel Ciolacu, dimăndă AFP.

    Un politicianu românu di extremă-dreapta și un criticu NATO, amintă un rezultatu ti ciudie cari fuvirseaşti  catandisea susto ali Românie, neise pro-Ucraina, dimăndă Reuters.

     

    Călin Georgescu fu asociatu cu Alianța tră Unirea Românilor (AUR), partidlu cari lu adusi aminti ma multi ori cu numa ca ună pripuniri ti ipotisea di primu-ministru. Ma amănatu, fu scosu ditu cumăndusearea AUR cari lu stipsi că minduita a lui pro-rusă și anti-NATO u zñiipsi vidzuta a partiillei.

     

    Tru un interviu ţi ălu deadi tru 2021, Călin Georgescu spunea ti scutlu antirachetă al NATO di Deveselu că easti ună „arşini ali diplomație” și cundillea că Alianța nu va s’veaglle niţi un di membrilli a llei ma s’hibă di suntu atacaţ di Rusia. Ma multu, el spusi că Ion Antonescu, liderlu di facto ali Românie tru Doilu Polimu Mondial, cari fu condamnat la moarti tră rola a lui tru Holocaustu, și Corneliu Zelea Codreanu, liderlu a minarillei leghionari – ună di nai ma preşcavi și antisemiti ditu Europa – suntu eroi naționali.

     

    Pi numa al Georgescu fu dişcllisu un dosaru penalu tră promovarea cultului personalitatillei ti niscănti persoani cari suntu stipsiti ti ghenochidu. Nai ma bună șansă ali României easti „mintimineaţa arusă”, spunea el tu un altu interviu. Multu relighiosu și naționalistu, milită ti ñicurarea a dependenţăllei ali Românie di importuri, agiutarea agricultorloru și creaştirea a producțiillei interni di alimenti și ali energhie.

     

    Călin Georgescu armasi largu di videala a reflectoariloru și ufilisi tu amprotusa şingirili di suţializari. Româñilli ălu votară nica şi atelli ditu diaspora, acă avu discursu vărtosu antisemitu, leghionaru,”mesianicu”, pro-rus și anti-Occidentu.

    „U spuşu că nu făţemu politică, făţemu istorie. Dealihea fu”, cundille el, după ncllidearea a urniloru.

     

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Ripublica Moldova poati s’nkisească ma largu pi calea ivrupeană

    Prezidenta ali Ripublica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, fu aleaptă diznău ti un mandatu di patru añi.
    Tru turlu decisivu, di dumănică, a alidzerloru prezidențiali, ea amintă cama di 55% ditu voturi. Contracandidatlu a llei, aţelu di ma ninti procuroru gheneralu, stipsitu ti problemi di integritati, Alexandr Stoianoglo, etnic găgăuz, andrupătu di socialiștilli filo-ruși, adună sumu 45 di proţentio ditu sufragii – uidisitu cu ţi dimăndă Comisia Electorală Centrală di Chișinău. Dolli finaliști a prezidențialiloru ditu Ripublica Moldova au și cetățenia ali Românie viţină. După ţi votă, șefa-a statlui declară că ari nădie că alegătorlli va s’yină tu numiru mari la urni şi va-lli ambudyiusească pi aţelli pi cari ălli număsi „furlli (ţi) vor s-ancupără” ripublica.

     

    Tu arada-a lui, premierlu Dorin Recean, cari cumănduseaşti un guvernu adratu ditu partia prezidenţială Acțiuni și Solidaritati (PAS), spusi că ministerlu di Interni şi alti instituţii publiţi lucreadză tra s’nu s’agiungă la ună atacă contra ali democraţie ditu Ripublica Moldova. El stipseaşti tentativili di furlăchi electorală orchestrati di Rusia și spusi că „him tu oara a unăllei atacă faptă di pareili criminali, cari ancupărară cabaia multu ditu voturi, şi ti aesta easti multu di simasie s’nă ascumbusimu, s’votămu, aţea turlie că votlu a nostru s-u-azvingă furlăkea”. Recean nica spusi că oamiñilli lipseaşti s’aleagă „liderlu cari va s’nkisească calea cătă prucukie, cătă Uniunea Europeană”.
    Tut dumănică, Stoianoglo, stipsi că veadi zori să zburască limba română, nica spusi şi aţea că ananghea ta s’cănoşţă multu ghini limba ufiţială ali ripublică nu easti ună căftari, neise ună condiţie orlea zorlea anănghisită tră un prezidențiabilu.

     

    Născănţă comentatori spun că aestă declarație, ofensatoari tră majoritatea românofonă a cetățeañilor moldoveañi, u ñicură nica ma multu cota electorală a candidatlui di stânga. Găgăudzlli suntu ună populație turcică di confesiune criștin ortodoxă. Fură colonizaț tru sudlu a ripublicăllei di adză di regimlu țaristu, cari lli-adusi aoa şi dauă secoli ditu apirita ali Vărgărie.
    Lingviștilli spunu că, după doilu polimu mondial, găgăudzlli fură rusificaţ cu zorea di ocupanțălli sovietiţ, deadunu şi cu izolarea andicra di români, aşi că adză niscănţă nu maş că nu cănoscu limba română, ama nu zburăscu niţi a loru graiu turcicu.

     

    Europa salută victoria a Maillei Sandu, ditu arada a aţiloru cari pitricură hiratimati suntu şefa-a Comisiillei Europeani, canţelarlu ali Ghirmănie, prezidenţălli ali Franţă, Ucraină şi Românie.
    Prezidenta aleaptă diznău taxi că, tru yinitorlu mandat, va s’aibă ngătanu ti ună „hăirlătică tru actulu di guvernari”, di itia că ştie că ari cetăţeañi „niifharistusiţ ti catandisea” ditu ripublică. Analistulu român Armand Goșu, specializat tru spațlu ex-sovietic, aduţi aminti, că, dupu ndoi meşi, Chișinău va s’hibă ndreapti alidzerli parlamentare, cu idyea simasie cumu aţeali prezidințiali, nica si cu ma mari simasie, di itia că Ripublica Moldova easti ună ripublică semiprezidențială, tru cari prezidentulu ari puteri multu ñiţ.

     

    Autoru: Bogdan Matei
    Armănipsearea: Tascu Lala

  • Limbidzări dupu alidzeri

    Limbidzări dupu alidzeri

    Social-democraţllii români au furñii di haristuseari după alidzerli locale şi europarlamentari di dumănică di itia că rezultattili alustoru lă da izini s’păzărăpsească di pi ună poziţie favorabilă yinitoarele aranjamente politico-electorale ninti di scrutinlu prezidenţialu ditu yismăciuni şi aţelu legislativ ditu andreu. PSD amintă alumta ti dimarhii, consilii locale si giudeteani a deapoa deadunu cu partenerlu liberal di la guvernare amintă aproapea giumitati ditu voturli ti fotoliile di eurodeputaţ.
    Prezidentulu social-democratu şi premier tru ipotisi, Marcel Ciolacu, spuni că ari căbili ti ună alianţă politică cu liberalii, ama nu acaţă tu isapi varianta ca PSD s-nu aibă candidatu la prezidenţiale. Liberalii sunt tru scădeari di iruşi, kirură ndauă consilii giudeţeane tamam tru favoarea partenerului social-democrat, ama armân, aşi cum cundillea prim-viţeprezidentulu Rareş Bogdan, prota furteaţă di dreapta a Româniillei, cu aproapea 30 di proţenti la votlu politicu.
    Şi di itia că PNL easti un partidu responsabil, nu va s’aducă hauă şi dezechilibre interne işindalui di la guvernari, aşi cum s-ari spusă după rezultatili nu tamamu buni tru alidzeri, deadi asiguripseri Bogdan.
    La votlu ti dimarhii şi consilii easti pi loclu trei UDMR, cu aproapea 7 proţente, haristusită ali praxi ţi u spuni pritu electoratlu maghiaru ditu Transilvania. Sunt nai ma buni rezultati amintati di UDMR tru aeşţă 20 añi ditu soni, spuni prezidentulu Kelemen Hunor. UDMR amintă reprezentare şi tru Parlamentul European.
    Cu aproapea 15 di proţenti amintati la scrutinlu ti leghislativlu comunitar, suveraniştilli ultranaţionalişti di la AUR dimăndă, pritu boaţea a prezidentului George Simion, că suntu prota partie di opoziţie ditu România. Simion spusi că Alianţa tră Unirea Românilor va s’aibă 6 stoali di eurodeputaţ, va s’aibă consilieri tru tuti giudeţili ma pţănu Harghita şi Covasna, iu băneadză tru mari numiru etniţ maghiari, si va s’nkisească cu nădie alumta ti alidzerli preziddenţiale.
    Ma pţănu di 9% cu voturi amintati tru scrutinul europarlamentar, primării importanti kiruti şi, tutu cu tutu, un votu politic multu slabu, easti isapea lăhtăroasă a USR, partidlu hlambură a Dreptăllei Unită, la alidzerli di dumănică. Liderlu a Uniunillei Salvaţi România, Cătălin Drulă, apruke eşeclu şi dimăndă că tradzi măna di la căpia a partidului, cari va s’hibă priloată interimaru di Dominic Fritz, primarlu aleptu diznău ali Timişoara.
    Dreapta Unită armâne, ama, ună furteaţă Bucureşti, iu easti prota la Consiliul muniţipal şi lu andrupă dimarhulu aleptu nica nă oară, Nicuşor Dan.
    Alliumtrea, REPER, formaţiunea centristă thimilliusită di aţelu di ma ninti premier Dacian Cioloş, kiru tuţ scupadzlli pripuşi. Cazurli a aţiloru dauă yilipseaşti că, tra s’aibă hăiri tru politică, nu easti duri s’eşţă ghidatu di prinţipii şi valori. Iarapoi născăntiori easti tamam contraindicat, dimi aestă u spuni si atea că Partidlu S.O.S. România, ună dizidentă AUR pro-rusă şi anti-UE, conspiraţionistă şi fuviroasă, va s’pitreacă Strasbourg doi reprezentanţă.
    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Alidzeri ș-dezinformari

    Alidzeri ș-dezinformari

    Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ actori ți suntu nafoarâ di spaţiul comunitar. Acțiunea a Bruxelles-lui yini dupâ ți, tu ahurhita a meslui mai, Comisia dișcllisi unâ anchetâ contra a singirilor suțiali Facebook ş-Instagram, ți li aflâ câbâti că nu-și tiñisirâ borgea tu lucrul contra a dezinformarillei. Tu aestâ catastisi, Executivlu UE scosi tu migdani un clip audio-video ti dezinformari, ți va s-urdinâ pi tuti canalili di presâ ditu tuti statili membri ninti di alidzerli evroparlamentari.
    Cliplu di 30 di secundi âlli urnipseaști oamiñilli/ ațelli ți va s-voteadzâ s-mutreascâ cu angâtanu, s-bagâ oarâ la tuti informațiili ți li avdu tu mediile online, s-nu li llia ti tamam și s-nu pistipseascâ dipu tut ți dghivâsescu. Lipseaști s-mindueascâ că materialili video ică audio pot s-aibâ ânreghistrări ampârțâti, s-hibâ maș pi giumitati i s-hibâ falsi/psefti, ma multu tu aestu chiro anda videmu unâ crișteari multu mari a programilor di yițrâmi artifițialâ. Unâ altâ urnimie easti s-verificâ informaţiili, s-lâ bagâ oarâ şi s-mutreascâ i s-ascultâ maș informații ditu izvuri pi cari pot s-aibâ pisti, cata cum presa multu cunuscutâ, iara nu site-uri, bloguri i medii di suțializari iu ies tu migdani minduieri și zboarâ ți nu pot s-hibâ verificati.
    Nu dip tu soni, țetăţeñilli evropeañi lipseaști s-afireascâ s-da ma largu informaţii ti cari nu suntu siyuri că suntu dealihea, ta s-nu agiungâ ei ișiși un trop di propagari/arâspândeari a dezinformarillei. Cliplu informativ, apridus, va s-hibâ scos ș-pi canalili mass-media dit Românie pânâ tu bitisita a meslui ș-yini tu contextul cându, tu 10 di mai, ahurheaști campania electoralâ ti alidzerli locali ş-evroparlamentari, cari, ti prota oarâ ti româñi, va s-facâ deadun tu 9 di cirișar.
    Chiro di 30 di dzâli, mesajili i sloganurle cu caracter discriminatoriu, ațeali ți âlli ângâsâescu oamiñilli s-adarâ uruteț, ama și filisearea a ițido trop, formi i acţiuñi di zburari urut contra a alântor i s-acațâ âncheari pi temi relighioasi ică etniți nu suntu aprucheati. BEC âlli urnipseaști competitorlli electorali s-tiñiseascâ nomurli di arada tu ți mutreaști dizvârtearea a campanillei, s-aibâ unâ moabeti tu zigâ, tiñisitâ, dișcllisâ ş-cu hâiri şi s-afireascâ di alâxearea ș-manipularea a informaţiilor tamam ti ațea ta s-ancheadicâ arâspândearea a niscântor hâbări psefti i alti uruteț ți pot s-ancheadicâ buna dizvârteari a proțeslui electoral.
    Prezidentul a Autoritatillei Electoralâ Permanentâ, Toni Greblâ, deadi tu șteari că furâ tipusiti aproapea 21 di miliuni di buletini di vot ti alidzerli evroparlamentari ş-că, tu xeani, ti prota oarâ va s-hibâ adrati cama di 900 di secţii di vot, aclo iu eali furâ câftati di țetățeñilli româñ. El dzâsi nica că româñilli pot s-mutreascâ ș-pi “Codlu di buni prăxi ti dezinformari” şi „Ghidlu ti vigllearea ș-dânâseara acţiunilor di dezinformari a alegătorlor”, documenti ți suntu pi site-urli a Biroului Electoral Țentral ş-a Autoritatillei Electoralâ Permanentâ.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene?

    Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene?

    Radio România, serviciul public, a câştigat un proiect editorial cofinanţat de Parlamentul European, de informare privind viitoarele alegeri europene din 6-9 iunie 2024, “YOU+EU 2024 and beyond”.



    În cadrul acestui proiect, Radio România realizează podcasturi, animaţii video şi infografice, 12 dezbateri în România, ca şi două dezbateri în limbila română şi engleză, la Bruxelles, pe teme europene.



    A doua dezbatere de la Bruxelles s-a desfăşurat pe 23 ianuarie 2024 la sediul Parlamentului European şi a avut tema “Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene? Cum pot fi determinaţi tinerii să meargă la vot?“.



    Ce


    Moderator a fost Bogdan Isopescu, corespondentul Radio România la Bruxelles, iar participanţii la dezbatere au fost eurodeputaţii Siegfried Mureşan, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Președintele Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Ramona Strugariu, REPER, Grupul Renew Europe, Vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Vincze Loránt, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri constituționale, Nicolae Ştefănuţă, independent, Vicepreședinte al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, şi Laurenţiu Plosceanu, Vicepreşedinte pentru Comunicare al Comitetului Economic şi Social European. Nu a mai putut participa, din motive de agendă, un reprezentant al Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.



  • Interviu cu eurodeputatul Dragoş Tudorache

    Interviu cu eurodeputatul Dragoş Tudorache

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Dragoş Tudorache, REPER, Grupul Renew Europe, despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Dl. Tudorache este Vicepreședinte al Grupului Renew Europe şi membru în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.



  • Interviu cu eurodeputatul Daniel Buda

    Interviu cu eurodeputatul Daniel Buda

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Daniel Buda, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Buda este Vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală şi membru supleant în Comisia pentru dezvoltare regională şi în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European.




  • Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Interviu cu eurodeputatul Iuliu Winkler

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Iuliu Winkler, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Winkler este Vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional, membru supleant al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.




  • Interviu cu eurodeputatul Vlad Botoş

    Interviu cu eurodeputatul Vlad Botoş

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Vlad Botoş, USR, Grupul Renew Europe, despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Botoş este Vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională, membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor şi membru supleant al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.




  • Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Cristian Buşoi, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Buşoi este Președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie şi membru al Subcomisiei pentru sănătate publică din Parlamentul European.




  • Interviu cu eurodeputata Ramona Strugariu

    Interviu cu eurodeputata Ramona Strugariu

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputata Ramona Strugariu, REPER, Grupul Renew Europe, despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Doamna Strugariu este Vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova şi membră a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European.




  • An superelectoral în România

    An superelectoral în România

    În România vor avea
    loc, în 2024, alegeri europene, locale, legislative şi prezidenţiale, un
    maraton electoral fără precedent al cărui scenariu rezonabil este să
    stabilească noile raporturi de forţă din politică fără a produce perturbări
    majore în economie.


    Aliaţi la guvernare, social-democraţii şi liberalii au
    decis să meargă separat în alegeri, iar competiţia dintre ei poate afecta
    funcţionarea majorităţii guvernamentale. PSD este creditat cu prima şansă: un sondaj recent arăta că ar primi 30% din
    voturi, în vreme ce PNL s-a blocat la 20 de procente.


    Comentatorii spun că pe
    liberali i-a costat alianţa cu rivalul tradiţional, în vreme ce
    social-democraţilor le-a provocat pierderi minore, pentru că au un electoral
    stabil. Împreună sau separat, partidele sistem îşi pierd, constant, din
    atractivitate, pe fondul problemelor economice şi al incapacităţii lor de a veni
    cu soluţii valide, de durată, la acestea. Nu este doar cazul României.
    Partidele anti-sistem, radical-naţionaliste, populist-suveraniste şi extremiste
    speculează oriunde lipsa de vigoare a formaţiunilor tradiţionale şi dovedesc
    ingeniozitate în tentativa lor de a cuceri segmente largi din electorat.


    În
    România, exponentul principal al acestor curente este Alianţa pentru Unirea
    Românilor, creditată cu 19,5 procente în sondajele de opinie. AUR a adunat în
    jurul său partide cvasianonime şi a creat un pol suveranist, iar la scrutinul
    european din 9 iunie, care îi va oferi o tribună perfectă, speră să facă pasul
    decisiv spre marea politică. Nici nu a apărut bine pe scena politică şi AUR se
    confruntă, deja, cu o aripă dizidentă, S.O.S, creată în jurul unei senatoare,
    Diana Şoşoacă, pe care agresivitatea, conspiraţionismul vulgar, antivaccinismul
    şi poziţia pro-rusă, întâlnite şi printre membrii AUR, o fac chiar mai nefrecventabilă
    decât reprezentanţii partidului-mamă. Această formaţiune e la cota de 5%,
    limita de acces în legislativ.


    Există, totuşi, şi o opoziţie democratică la
    binomul social-liberal: Uniunea Salvaţi România, Partidul
    Mişcarea Populară și Forța Dreptei au lansat oficial, la sfârşitul anului
    trecut, Alianța Dreapta Unită, considerată alternativă la PSD-PNL, şi au decis
    deja lista candidaţilor la alegerile europarlamentare.


    În Parlament, USR este a treia forţă politică, însă lipsa unui contur
    ideologic, imaturitatea şi erorile de comunicare au retrogradat această formaţiune
    pe locul al patrulea în intenţiile de vot, cu aproape 12 procente. Lângă USR au
    venit PMP, partid creat în jurul fostului preşedinte Traian Băsescu, şi
    dizidenţii liberali conduşi de fostul premier şi lider PNL Ludovic Orban.


    Nu
    poate fi exclusă din calculele electorale UDMR, pe care disciplina votanţilor
    de etnie maghiară şi apatia celor majoritari au dus-o, de fiecare dată, în
    legislativ. Cu excepţia europarlamentarelor, calendarul electoral nu a fost
    decis. Ca o curiozitate, niciunul dintre competitori nu şi-a ales candidatul pentru
    cea mai pasionantă cursă electorală, cea prezidenţială.


  • Comitetul Economic și Social European  – 65

    Comitetul Economic și Social European – 65

    Comitetul Economic și Social European (CESE), instituţie din sistemul UE, a împlinit 65 de ani de existenţă.



    În urmă cu 65 de ani, Comitetul Economic și Social European a fost înființat și i-au fost conferite competențe consultative pentru a aduce perspectiva diferitelor secțiuni ale societății civile în procesul decizional european. La 19 mai 1958 a avut loc la Bruxelles prima sesiune plenară a CESE. La 13 decembrie 2023, Comitetul a sărbătorit printr-o ceremonie specială cei 65 de ani de activitate. Au participat la eveniment şi foşti preşedinţi ai CESE.



    Am stat de vorbă despre momentul aniversar şi priorităţile CESE, despre viitoarele alegeri europene şi cum pot fi convinşi tinerii să vină la vot cu Vicepreşedintele pentru Comunicare al Comitetului, Laurenţiu Plosceanu.



  • Au fost confirmate datele alegerilor europene 2024

    Au fost confirmate datele alegerilor europene 2024

    La fiecare cinci ani, cetățenii UE își aleg reprezentanții în Parlamentul European, în cele mai mari alegeri transnaționale din lume, fiind aşteptaţi la vot peste 400 de milioane de alegători. Anul viitor, acestea vor avea loc între 6 şi 9 iunie, a anunţat preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii. Acest acord politic urmează să fie validat oficial luni de Consiliul de miniştri europeni.

    Prin votul pe care-l vor exprima anul viitor, persoanele care locuiesc în Uniune au posibilitatea de a-și alege cei 705 membri care îi vor reprezenta în Parlamentul European până în anul 2029. După alegeri, Parlamentul alege noul șef al Comisiei Europene, care este organul executiv al Uniunii, și votează pentru a aproba întreaga echipă de comisari.

    Actuala preşedintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, nu şi-a semnalat deocamdată intenţia de a candida pentru un al doilea mandat la şefia executivului european.

    Președinta PE, Roberta Metsola, a încurajat întreaga populaţie a Uniunii să meargă la vot:

    Astăzi, cetățenii europeni sunt mai protejați în caz de urgență sau dezastru. Am văzut pompieri români în Spania, pacienți francezi tratați în spitale din Luxemburg. Salvatori sloveni ajutând Italia. Tehnologie cibernetică estonă asigurând securitatea pentru noi toți. Asta este solidaritate. Asta este Europa. O Europă pe care nu o putem lua ca atare. Uniunea Europeană nu este perfectă. Este în continuă evoluție. Lumea se schimbă și noi trebuie să ne schimbăm odată cu ea. Şi avem nevoie de reformă. Nu ne poate fi teamă de schimbare. Trebuie să o acceptăm în timp ce continuăm să ascultăm, să explicăm și să oferim rezultate. Pentru asta, Europa are nevoie că toţi cetăţenii să se implice. Nu rataţi următoarele alegeri europene. Înscrieţi-vă pe lista de votanți. Faceţi parte din cel mai mare exercițiu democratic din Europa. Nu lăsaţi pe altcineva să aleagă pentru voi.

    În România, având în vedere că alegerile se pot organiza numai duminica, europarlamentarele din 2024 ar urma să aibă loc pe 9 iunie.


  • Jurnal românesc – 22.09.2022

    Jurnal românesc – 22.09.2022

    Simplificarea votului pentru cetăţenii care locuiesc în afara graniţelor ţării, scăderea numărului total de deputaţi şi senatori, însoţită de creşterea numărului de parlamentari care reprezintă diaspora se află printre propunerile de modificare a Codului Electoral introduse în Legislativul de la Bucureşti de grupul parlamentar REPER. Proiectul mai prevede introducerea votului prin corespondenţă pentru toate tipurile de vot la nivel naţional, alegeri locale în două tururi de scrutin, creşterea accesului la candidaturi, inclusiv prin scăderea numărului de semnături necesare, creşterea accesibilităţii la vot pentru peste 500.000 de persoane cu diferite dizabilităţi, scăderea cu 75% a subvenţiei primite de partidele politice din partea statului român, asigurarea unui procent de minimum 40% din reprezentanţii ambelor sexe pe locurile eligibile pe liste şi creşterea pedepselor contravenţionale pentru încălcarea legislaţiei electorale. Dacă modificările vor fi adoptate vom asista la schimbări fundamentale în clasa politică românească, a apreciat deputatul Andrei Lupu, iniţiatorul proiectului legislativ. Potrivit acestuia, calendarul permite adoptarea modificărilor Codului Electoral în timp util pentru alegerile din 2024.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a anunţat că prelungește, până pe 26 septembrie, perioada de depunere a cererilor de proiecte pentru programele Sprijinirea educației în limba română și Susținerea mediului asociativ românesc din afara granițelor țării. Programul Sprijinirea educației în limba română îşi propune să doteze cu mobilier școlar și echipament IT instituțiile de învățământ din străinătate în vederea desfășurării de activități educative în limba română. Programul Susținerea mediului asociativ românesc din afara granițelor țării este dedicat sprijinirii implementării de proiecte realizate de către mediul asociativ românesc în beneficiul românilor de pretutindeni. Detalii în legătură cu documentele necesare și procesul de selecție se găsesc pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro, la secţiunea Granturi.

    Cele mai noi producţii româneşti, premiate la festivalurile de la Cannes, Veneţia şi San Sebastian, pot fi vizionate la a 8-a ediţie a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care are loc în perioada 22-25 septembrie. Timp de 4 zile în secţiunea Filme noi, care este şi cea mai consistentă din program, publicul poate să vadă 7 pelicule realizate în ultimul an. Este vorba despre Metronom, în regia lui Alexandru Belc, premiat pentru regie în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, Crai nou, debutul regizoarei Alina Grigore, câştigător al marelui premiu Scoica de Aur în 2021, la Festivalul de la San Sebastian, Marocco, regizat de Emanuel Pârvu, selectat anul acesta în competiţia internaţională a Festivalului de Film Transilvania, Miracol, regizat de Bogdan George Apetri şi proiectat anul trecut în competiţia Orizonturi a Festivalului de la Veneţia, Imaculat, de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, Balaur, filmul de debut al regizorului Octav Chelaru, şi Om Câine de Ştefan Constantinescu. De asemenea, în secţiunea dedicată copiilor va fi proiectat filmul de aventuri Străjerii Deltei, regizat de Liviu Mărghidan. Proiecţiile vor avea loc la Cinematograful Loteanu, iar intrarea este liberă.

    Scriitorii Liliana Corobca şi Cătălin Pavel reprezintă România la a 21-a ediție a Festivalului literar I Dialoghi di Trani, ce are loc în perioada 21-25 septembrie. La 23 septembrie, Liliana Corobca va prezenta publicului italian volumul său Kinderland alături de jurnalistul Gianpaolo Balsamo şi de Consulul General al României la Bari, Lucreția Tănase. În aceeaşi zi este programată şi proiecţia filmului documentar România neîmblânzită, de Tom Barton-Humphreys. La 24 septembrie, Cătălin Pavel va vorbi de spre cartea sa Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal într-un dialog cu profesorii Bruno Mazzoni şi Silvia Panichi. Accademia di Romania in Roma, susţinătorul prezenţei româneşti la manifestare, transmite că în 2023 România va primi statutul de țară invitată la festival. Din 2017, I Dialoghi di Trani este partener al Salonului Internațional de Carte de la Torino.