Tag: vot

  • Republica Moldova, o săptămână până la finala prezidenţialelor

    Republica Moldova, o săptămână până la finala prezidenţialelor

    Finala cu repetiţie la prezidenţialele din Republica Moldova promite, anul acesta, mai mult suspans decât în 2016. Turul decisiv şi-l dispută tot învingătorul de atunci, actualul preşedinte socialist filorus Igor Dodon, şi învinsa sa, fostul premier pro-occidental Maia Sandu.


    Pe 15 noiembrie, însă, Sandu pleacă în cursă cu un uşor avans, după ce, în primul tur, a obţinut peste 36% din voturi, iar Dodon mai puţin de 33 de procente. Ca întotdeauna în Republica Moldova, votul n-a fost doar politic, ci şi geopolitic. Fostul premier a fost, practic, plebiscitat în diaspora, unde a colectat peste 70% din sufragii. Ea a câştigat în capitala Chişinău, precum şi în regiunile din centru şi, parţial, în sud, unde populaţia românofonă a net majoritară.


    Vizibil iritat de votul din străinătate, unde s-a atins un record de prezenţă, de aproape 150 de mii de oameni,şeful statului în exerciţiu a calificat diaspora drept electorat paralel, ceea ce i-a atras o avalanşă de critici sarcastice. Dodon a făcut scouri bune în zonele dominate numeric de minorităţile etnice: regiunea separatistă pro-rusă Transnistria din est, raionul Taraclia, populat de etnici bulgari, şi Regiunea Autonomă Găgăuză, cu populaţie turcofonă, ambele din sudul republicii. Candidaţii promotori ai reunificării cu România sau măcar proeuropeni, ieşiţi din cursă după primul tur, şi-au anunţat sprijinul necondiţionat pentru Maia Sandu în finală.


    Surpriza a venit, însă, de la Bălţi, al doilea oraş al republicii ca mărime din republică, al cărui primar, populistul pro-rus Renato Usatîi, clasat al treilea acum o săptămână, şi-a îndemnat electoratul, de circa 17 procente, s-o voteze tot pe fosta şefă a Guvernului. El spune că ar fi presat de Putere să-l susţină pe Dodon şi că speră ca Maia Sandu să demanteleze sistemul de corupţie generalizată patronat de actualul preşedinte.


    Analiştii, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, semnalează intensificarea campaniilor de manipulare şi de promovare a falsurilor mediatice, cu paternitate rusească, a căror ţintă e Sandu. Potrivit acestor scenarii apocaliptice, Uniunea Europeană şi Statele Unite pun la cale o aşa-numită revoluţie colorată dacă va învinge Dodon. Altă sperietoare e că pensiile şi salariile nu vor mai fi plătite, iar comerţul cu Federaţia Rusă va fi sistat dacă Maia Sandu ajunge preşedinte.


    Luna trecută, însuşi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, îşi exprimase dorinţa ca electoratul Republicii Moldova să răsplătească eforturile lui Dodon de a se apropia de Moscova. Comentatorii avertizaseră, deja, dinaintea primului tur de scrutin, că este o obişnuinţă ca Rusia să se amestece în alegerile din Republica Moldova, însă de această dată implicarea este mult mai activă.

  • A început campania electorală

    A început campania electorală

    S-a
    deschis balul electoral. Aproape 19 milioane de români cu drept de vot sunt
    chemaţi la urne pe 6 decembrie să aleagă viitorul Parlament. Este al doilea rând
    de alegeri din acest an, după localele de la sfârşitul lunii septembrie. Scrutinul
    a stat, o vreme, sub semnul întrebării, din cauza unui proiect legislativ care
    propunea amânarea sa până în martie, pe
    fondul pandemiei, dar care s-a împotmolit pe traseul legislativ. Aşa cum
    s-a întamplat şi în cazul alegerilor locale, pandemia, prin regulile stricte şi
    interdicţiile impuse de autorităţi pentru a o ţine sub relativ control, va lua
    campaniei electorale din culoare şi savoare şi se va impune ca temă dominantă.
    În aceste vremuri complicate, mitingurile electorale au devenit amintire.

    În
    cazul evenimentelor sau întrunirilor desfăşurate în spaţiu închis participarea
    este limitată la 20 de persoane, iar pentru cele outdoor la 50 de persoane. În
    ceea ce priveşte acţiunile desfăşurate pe stradă, s-a impus limitarea numărului
    persoanelor care se deplasează în grup la maximum 6, iar în cazul acţiunilor
    din uşă în uşă – echipele vor fi formate din cel mult 2 persoane. Organizatorii
    acţiunilor electorale au obligaţia, între altele, de a asigura şi de a respecta
    măsuri şi reguli precum purtarea măştii de protecţie de către toţi
    participanţii la întruniri şi efectuarea triajului observaţional pentru aceştia.

    Miza politică a acestor
    alegeri este, ca de fiecare dată, uriaşă. PNL guvernează de mai bine de un an
    în condiţii politice dificile, cu un legislativ ostil, dominat de PSD. De
    aceea, liberalii, susţinuţi de preşedintele ţării, nu fac un secret din faptul
    că-şi doresc confirmarea victoriei de la locale, unde au câştigat votul politic,
    pentru a construi o majoritate. De partea lor, social-democraţii vor să obţină
    un scor bun, care să-i menţină pe o poziţie de forţă. Alianţa USR-PLUS este la al patrulea test electoral, după europarlamentarele din 2019,
    la care au făcut o figură frumoasă, prezidenţialele de anul trecut şi localele
    de anul acesta, şi îşi doresc să obţină procentele care să-i oblige pe liberali
    să le solicite colaborarea într-un viitor guvern.

    Pro România (stânga), PMP
    (dreapta) şi UDMR nu pot emite, în acest moment, decât pretenţia de a avea
    reprezentare în Parlament. În competiţie s-au înscris şi partide neparlamentare
    şi independenţi. Amintim că minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară,
    au asigurate câte un loc în Camera Deputaţilor. În ce priveşte diaspora,
    aceasta va fi reprezentată de 4 deputaţi şi doi senatori. În străinătate, peste
    39 de mii de români au depus cereri de înregistrare pentru votul prin
    corespondenţă la alegerile parlamentare. Cele mai multe astfel de cereri au
    venit de la românii din Marea Britanie, Germania, Italia, Spania şi Franţa. Pentru
    diaspora, secţiile de votare vor fi deschise două zile, pe 5 şi 6 decembrie. În
    ţară, votul va avea loc exclusiv duminică, 6 decembrie.

  • Schimbări pe harta aleşilor locali

    Schimbări pe harta aleşilor locali

    Atât
    liberalii la guvernare, cât și social-democrații din opoziție clamează victoria
    la alegerile locale de duminică,din
    România. Ce argumente invocă fiecare? Reconfortat de un scor foarte bun la
    europarlamentarele și prezidențialele de anul trecut și ajuns la putere, la
    finele lui 2019, prin moțiune de cenzură pe fondul unei importante susțineri
    populare, Partidul Național Liberal și-a facut un stindard din câștigarea ʹen
    fanfareʹ și a localelor și parlamentarelor de anul acesta. De aceea,
    ʹsubtilizândʹ social-democraților primării importante sau fotolii de președinți
    de Consilii Județene și obținând un scor politic de peste 30% la scrutinul
    local de duminică, liberalii au salutat un rezultat istoric în ultimele 3
    decenii.


    A ieșit la rampă inclusiv președintele țării, Klaus Iohannis, care a clamat
    victoria majoră a dreptei, cu PNL – a spus șeful statului – devenit cel mai
    mare partid din România. Președintele a felicitat, în egală măsură, Alianța
    USR-PLUS, formaţiune tânără, la început de drum, al cărei electorat, în
    general, nemulțumit de partidele tradiționale, a ieșit în număr mare la vot,
    încredințându-i primării importante, precum cele din Timișoara, Brașov sau Bacău.


    Klaus Iohannis: Românii au votat pentru o direcţie nouă,
    a bunului simţ, a respectului faţă de cetăţean, a democraţiei. Oamenii îşi
    doresc comunităţi administrate de lideri competenţi, care îşi ţin promisiunile
    şi îşi asumă răspunderea oricât de dificilă ar fi, indiferent de circumstanţe.
    Administraţia publică locală trebuie reconstruită pe o serie de piloni
    fundamentali, precum transparenţă, integritate profesionalism, toate puse în
    slujba unui principiu esenţial: interesul public.


    De cealaltă parte, PSD a
    suferit, pe 27 septembrie, pierderi importante comparativ cu scrutinul de acum
    patru ani: primăria generală a Bucureștiului e doar una dintre ele! Numeric,
    însă, rezultatele social-democraților nu sunt tocmai rele: 20 din 41 de
    consilii județene, aproape 1.500 de primării dintr-un total de circa 3.200 …
    Ceea ce l-a determinat pe președintele formațiunii, Marcel Ciolacu, să clameze,
    la rându-i, întâietatea partidului său:

    Rămânem
    cel mai mare partid din Romania. Procesul de reconstrucţie internă a dat roade
    în acest moment. Partidul Social Democrat trebuie să se deschidă. Persoanele
    anchilozate de prea mult timp în anumite funcţii publice, indiferent dacă au
    fost din partea Partidului Social Democrat sau din partea Partidului Naţional
    Liberal au fost sancţionate de către români. Românii au întotdeauna dreptate!


    Apele se vor separa definitiv și fiecare formațiune va da măsura greutății sale
    pe scena politică, reflectată în votul românilor, la parlamentarele prevăzute
    să aibă loc pe 6 decembrie.

  • Retrospectiva săptămânii 20.09 – 26.09.2020

    Retrospectiva săptămânii 20.09 – 26.09.2020

    Pe 27 septembrie, românii merg la vot


    România organizează duminică, 27
    septembrie, primele alegeri pe timp de
    pandemie. Cetăţenii cu drept de vot sunt chemaţi la urne să desemneze,
    pentru următorii patru ani, circa 3.200 de primari, 41 de preşedinţi de
    consilii judeţene, peste 1.300 de consilieri judeţeni şi 40 de mii de
    consilieri locali. Scrutinul la termen ar fi trebuit să aibă loc în iunie, dar
    a fost amânat din cauza noului coronavirus, iar aleşilor locali li s-au prelungit
    mandatele. Cum alegerile au loc într-un singur tur de scrutin, potrivit
    analiștilor, va conta foarte mult prezența la urne. Or, aceasta este una din
    marile necunoscute de duminică.

    În România, la localele din anii precedenţi,
    media a fost de 50%. Anul acesta, există riscul ca procentul să fie mai mic, pe
    fondul temerilor alegătorilor privind o posibilă infectare cu Covid-19.
    Autorităţile dau, însă, asigurări că au fost luate toate măsurile, astfel încât
    pericolul să fie minim, iar oamenii să își exprime opțiunile în siguranță. În
    plan politic, după o campanie electorală atipică din cauza noului coronavirus,
    dar nu mai puțin virulentă, lupta principală se va da între PSD – marele
    câștigător al precedentelor alegeri locale și generale și PNL – aflat acum la
    guvernare. Vine puternic din urmă şi Alianța USR-PLUS, al cărei electorat este
    nemulțumit de partidele tradiționale. În perspectivă, localele sunt un test
    pentru alegerile parlamentare prevăzute pentru 6 decembrie.



    Noul coronavirus continuă să dea de furcă


    Mai multe elemente fac din luna în curs
    una dificilă în privinţa riscurilor de gestionare, în România, a epidemiei de
    Covid-19 – revenirea din concediu, alegerile, redeschiderea școlilor, a
    teatrelor, cinematografelor sau a restaurantelor. De aceea, autoritățile au
    continuat, săptămâna aceasta, să atragă atenția asupra importanţei respectării
    stricte a normelor de protecţie sanitară. Miercuri s-a înregistrat un nou
    record de cazuri noi raportate zilnic: 1.767, din aproape 25 de mii de deteste.
    La nivel național, media de infectare este de aproximativ 0,8. Cu toate
    acestea, sunt județe sau orașe unde acest indicator depășește cu mult cifra 1.
    Per total, în cele șapte luni de când epidemia de Covid-19 a izbucnit și în
    România, numărul românilor infectați este în jur de 120 de mii. Dintre aceștia,
    circa 95 de mii s-au vindecat, iar aproximativ 4.600 au decedat. Potrivit
    calculelor oficiale, la ora actuală, în toată țara, sunt sub 20 de mii de
    cazuri active.



    Demisie la vârf în justiția română


    Şefa Parchetului anti-mafia din România,
    Giorgiana Hosu, a demisionat, joi seară, din funcţie, după ce soţul său, Dan
    Hosu (fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul
    Direcţiei de combatere a crimei organizate a Poliției române) a fost condamnat,
    în aceeași zi, în primă instanţă, la trei ani de închisoare cu suspendare. El
    este acuzat de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi la
    folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicului.

    Ministerul Justiţiei a
    anunțat că demisia dnei Hosu a fost, deja, transmisă către Consiliul Superior
    al Magistraturii, același care dăduse aviz negativ la numirea ei în funcție, la
    începutul anului, de către președintele țării Klaus Iohannis. Giorgiana Hosu a
    precizat că, prin demisia sa, a dorit să
    protejeze credibilitatea instituţiei într-un context cu care nu a avut,
    personal, nicio legătură. Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, șeful
    Jandarmeriei Române, Bogdan Enescu, a fost pus sub urmărire penală de
    procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat
    de uzurpare a funcţiei.



    Măsuri sociale cu scântei


    Lupta acerbă dintre Guvernul liberal de la
    București și Parlamentul dominat de opozanții social-democrați continuă! Curtea
    Constituțională a dat dreptate, săptămâna aceasta, Legislativului și a decis că
    Guvernul trebuie să dubleze alocaţiile copiilor, în baza unei legi a PSD
    adoptate în decembrie 2019. Măsura ar fi trebuit să intre în vigoare încă din
    ianuarie, dar pe motiv că bugetul statului nu o poate susţine, Guvernul a
    recurs la o ordonanţă de urgenţă de amânare a aplicării ei până în vară, când a
    anunțat o mărire în cinci etape, până în 2022. În ciuda deciziei CCR, premierul
    Ludovic Orban a precizat că va face cum a hotărât deja.

    Tot potrivit legii, de
    la 1 septembrie a.c., în România ar fi trebuit să crească cu 40% și pensiile.
    În timp ce liberalii la Putere promit că vor folosi toate pârghiile pentru a
    bloca aplicarea legii, pentru că economia ţării nu ar putea suporta un astfel
    de efort financiar, social-democraţii susțin că există banii necesari, iar
    deficitul bugetar nu ar fi afectat. Așa că, Parlamentul, dominat numeric de
    stânga, a adoptat, în prima parte a săptămânii, o rectificare bugetară
    fundamental diferită de schiţa trimisă de Executivul liberal care are în vedere
    o creștere doar cu 14% a pensiilor.



    Simona Halep, victorioasă la Roma


    Simona Halep, numărul doi mondial, a
    câştigat, în prima zi a acestei săptămâni, turneul de tenis WTA de la Roma,
    dotat cu premii de aproximativ 1,7 milioane de euro. Adversara ei din finală,
    cehoaica Karolina Pliskova, campioana en titre, a abandonat din cauza unor
    probleme medicaledupă numai 32 de minute, la scorul de 6-0,
    2-1 pentru româncă. Românca se poate mândri cu 22 de titluri cucerite în
    carieră, între care la Doha, Shenzhen, Dubai, Indian Wells, Madrid, Montreal,
    Wimbledon sau Roland Garros. Rezultatele de anul acesta și trecutul sclipitor
    pe zgură o transformă pe Simona Halep, în viziunea bookmakerilor, în principala
    pretendentă la coroana pariziană pe care vrea să o cucerească din nou. Mult
    aşteptatul turneu din Franţa începe pe 27 septembrie, iar Simona Halep este cap
    de serie numărul 1.

  • Înaintea alegerilor locale

    Înaintea alegerilor locale

    Peste
    18 milioane de români sunt chemați duminică la urne pentru a-şi alege primarii,
    preşedinţii de consilii judeţene şi pe cei care vor face parte, timp de patru
    ani, din consiliile locale şi judeţene. Scrutinul ar fi trebuit să aibă loc în
    luna iunie, dar a fost amânat din cauza pandemiei de coronavirus, mandatele
    aleșilor fiind prelungite.


    Unii critică acum decizia, având în vedere că
    infectările au crescut mult în România față de iunie, dar cine ar fi putut să
    știe atunci cum va evolua situația?! Sunt, probabil, primele alegeri locale din
    istoria țării care se desfășoară în condiții de pandemie și nimeni nu poate anticipa
    cât de mult sau cum va influența aceasta prezența la urne. Ce se știe sigur
    este că alegătorii și toți cei implicați în procesul de votare trebuie să
    respecte o serie de reguli stricte de securitate sanitară, cum ar fi purtarea
    măștilor de protecție, distanțarea socială, contactele cât mai reduse între
    persoane și cu obiectele comune, dezinfectarea mâinilor, măsurarea temperaturii
    corporale.
    Autoritățile au dat asigurări că, dacă măsurile sunt respectate,
    riscul de infectare nu va crește, dar au fost și apeluri din opoziție la
    amânarea din nou a scrutinului.


    Din punct de vedere al cifrelor statistice, au fost pregătite peste 18 mii
    de secţii de votare la nivel naţional, din care peste 1.200 în București. Consiliile
    locale, judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot
    universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.


    În capitală, alegătorii
    votează pentru desemnarea consiliului local şi a primarului sectorului,
    Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a primarului general.
    Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza
    scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Aici
    votul este considerat unul politic și ar putea reprezenta o imagine a ceea ce
    se va întâmpla la alegerile parlamentare programate în luna decembrie. Primarii
    comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, primarul
    general şi preşedintele consiliului judeţean se aleg pe circumscripţii
    electorale, prin scrutin uninominal.


    Au dreptul de a alege cetăţenii români
    care au împlinit vârsta de 18 ani și nu se află sub interdicție judecătorească
    și cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.


    Lupta politică se dă între marile partide: PSD – câștigătorul detașat al
    precedentelor alegeri locale și generale și PNL – de unde provine președintele
    României, Klaus Iohannis, aflat la al doilea mandat. Liberalii, acum la guvernare, i-au devansat la ultimele
    alegeri europarlamentare pe social-democraţi, în opoziție, dar majoritari în
    Parlament. În cărți se afla și Alianța de centru – dreapta USR – PLUS care a
    obținut un scor foarte bun la europarlamentare și care are un electorat deloc
    neglijabil în marile orașe, nemulțumit de partidele tradiționale. Au propus
    candidați și câteva partide care gravitează în zona pragului electoral de
    5%.


    Alegerile au loc într-un singur tur de scrutin, iar, potrivit analiștilor,
    ca de obicei în România va conta foarte mult prezența la vot.

  • Săptămâna alegerilor locale

    Săptămâna alegerilor locale

    Mai sunt doar câteva zile până la alegerile locale
    de duminică, 27 septembrie, probabil primele din istoria României care au loc
    în condiții de pandemie. În mod normal scutinul ar fi trebuit să aibă loc în
    luna iunie, dar a fost amânat chiar din această cauză, mandatele aleșilor fiind
    prelungite. Mulți critică acum decizia, având în vedere că infectările cu
    coronavirus au crescut în România față de iunie, dar cine ar fi putut să știe la vremea respectivă cum vor evolua
    lucrurile?!


    În orice caz, alegerile, ca de altfel și campania electorală, stau
    sub semnul măsurilor de protecție sanitară, cum ar fi restricțiile la adunările
    de orice fel, purtarea măștilor de protecție, distanțarea socială, contactele
    cât mai reduse între persoane și cu obiectele comune, etc… Autoritățile dau
    asigurări că dacă măsurile sunt respectate, riscul de infectare nu va crește,
    dar sunt și voci din opoziție care cred că scrutinul ar fi trebuit să fie
    amânat din nou.


    Din punct de vedere tehnic, românii sunt chemați să aleagă 41
    de preşedinţi de consilii judeţene, peste 1300 de consilieri judeţeni, 40 de
    mii de consilieri locali şi 3200 de primari. Rezultatele la
    consiliile județene, unde votul este cosiderat politic, se pot constitui în
    indicii bune despre ce s-ar putea întâmpla la alegerile generale programate
    pentru 6 decembrie.


    Lupta se dă, cam ca de obicei între Stânga și Dreapta, mai
    exact între PSD – marele câștigător al precedentelor alegeri locale și generale
    și PNL, aflat acum la guvernare. Liberalii i-au devansat pe social-democraţi – acum
    în opoziție, dar majoritari în Parlament – la ultimele alegeri
    europarlamentare, considerate un barometru. Din ce în ce mai mult în joc a
    intrat, însă, Alianța de centru – dreapta USR – PLUS, care a obținut un scor
    foarte bun la europarlamentare și care are un electorat deloc neglijabil în
    marile orașe, nemulțumit de partidele tradiționale. Relația acesteia cu PNL
    este oarecum ciudată, deși de înțeles.


    În multe locuri susțin candidați comuni
    pentru a învinge PSD, iar în altele, în special în marile orase, sunt
    competitori direcți, de unde și acțiunile contradictorii, ba de prietenie, ba
    de ostilitate. Un exemplu bun este capitala, unde PNL și USR – PLUS sprijină
    același candidat la primăria generală, pe Nicușor Dan, care apare în sondaje
    puțin în fața edilului șef în funcție, social-democrata Gabriela Firea. Dreapta
    are candidați comuni și la primăriile de sector, dar nu și la consiliile locale
    ale Bucureștiului.


    Alături de cei doi mari favoriți, în capitală mai candidează
    fostul președinte al României, Traian Băsescu, actual europarlamentar, susținut
    de PMP, care gravitează în zona pragului electoral de 5%. El este creditat cu
    un scor de circa 9% și analiștii cred că procentele sunt desprinse în mare
    parte de la candidatul Dreptei. Ei mai spun că intrarea acestuia în cursă a
    venit tocmai în urma unor dispute între PMP și dreapta unită din București.


    Alegerile au loc într-un singur tur de scrutin, iar potrivit
    analiștilor va conta foarte mult prezența la vot.

  • Jurnal românesc – 16.09.2020

    Jurnal românesc – 16.09.2020

    Peste 10.000 de
    cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul
    votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate pe 5
    şi 6 decembrie. Dintre aceştia mai mult de 7.800 au optat pentru votul prin
    corespondenţă şi circa 2.300 pentru cel clasic, la urne. Autoritatea Electorală
    Permanentă şi Ministerul de Externe desfăşoară în ultima perioadă o campanie de
    informare prin care le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu
    încredere pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de
    exprimare a voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără
    costuri şi, mai ales, fără riscuri în contextul pandemiei provocate de noul
    coronavirus. Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe
    portalul votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot
    transmite la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. Perioada de Înscriere
    ca alegător în afara graniţelor ţării se încheie la data de 21 septembrie.




    Liga Studenţilor
    Români din Străinătate şi Autoritatea Electorală Permanentă au încheiat un
    acord de parteneriat care vizează derularea de acţiuni şi proiecte în
    beneficiul studenţilor români din afara ţării, consultări pe teme de interes şi
    constituirea unor grupuri de lucru care au ca obiectiv promovarea drepturilor
    electorale în rândul acestora. Preşedintele AEP, Constantin-Florin
    Mituleţu-Buică, a apreciat că este foarte important ca tinerii să
    înţeleagă mecanismele sistemului electoral românesc, pentru că astfel vor
    dobândi o perspectivă mai nuanţată, mai amplă şi mai profundă asupra
    principiilor de funcţionare a democraţiei. La rândul său, liderul LSRS,
    Robert Stredie, a prezentat proiectele pe care Liga le are în desfăşurare,
    precum şi cele aflate în stadiul de elaborare. El şi-a exprimat
    disponibilitatea de a susţine AEP, prin intermediul comunităţii de studenţi pe
    care o reprezintă, în demersurile de informare a românilor din străinătate cu
    privire la modalităţile de votare pe care aceştia le au la dispoziţie.




    Tinerii fermieri
    români din ţară şi din străinătate pot solicita, începând din 16 septembrie,
    finanţare în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020,
    transmite Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Tinerii agricultori
    au la dispoziţie în total 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt
    alocaţi celor din diaspora. Sprijinul financiar este 100% nerambursabil, în
    valoare de 40.000 sau de 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei
    agricole. Banii sunt acordaţi sub formă de sumă forfetară în două tranşe: 75%
    din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanţare şi 25% în funcţie de implementarea corectă a
    Planului de afaceri, fără a depăşi 3 ani de la semnarea Contractului de
    finanţare sau 5 ani în cazul exploataţiilor pomicole. AFIR informează că
    termenul limită până la care se pot depune cererile de finanţare este de 15
    octombrie, ora 16.00, însă acesta poate fi devansat în cazul în care valoarea
    totală a proiectelor înscrise atinge plafonul de 150% din totalul alocării
    pentru această sesiune. Instituţia precizează că atât Ghidul Solicitantului
    PNDR 2014-2020 cât şi situaţia la zi a depunerilor de proiecte pot fi găsite pe
    site-ul propriu www.afir.info.





    Alina Șerban a fost desemnată cea mai bună actriță din
    Germania, în cadrul celei de-a 8-a ediţii a Galei Premiilor Uniunii Actorilor
    din Germania. Românca a fost răsplătită pentru evoluţia din pelicula
    Gipsy Queen, în regia lui Hüseyin Tabak, în care dă viaţă
    personajului Ali, o emigrantă de etnie romă, mamă singură care luptă să le
    ofere copiilor ei o viață mai bună. Pentru acest rol actriţa s-a pregătit
    intens, a luat lecţii de limba germană şi de box. Filmul conține cea mai lungă
    scenă de pugilism filmată dintr-o singură dublă, în care Alina Șerban a
    întâlnit-o în ring pe campioana mondială Maria Lindberg. Pentru interpretarea
    din Gipsy Queen, românca a mai obținut premiul pentru Cea mai bună
    actriță în 2019 la Festivalul Internațional de Film Tallinn Black Nights,
    cel mai important eveniment de profil din Țările Baltice, precum și o
    nominalizare la Premiile Academiei Germane de Film. Actriță, dramaturg si
    regizoare, Alina Șerban este inițiatoarea teatrului cu mesaj social rom în
    România. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică
    București, Şcoala de Arte Tisch a Universităţii din New York și a obținut
    diploma de masterat la Academia Regală de Artă Dramatică din Londra. Filmul său
    de debut, Singură la nunta mea în regia Martei Bergman, a fost
    selectat la Festivalul de la Cannes în 2018.

  • România 43

    România 43

    Modificări privind votul românilor din străinătate, aduse în procedură de urgenţă, actului normativ ce reglementează alegerile parlamentare din 6 decembrie.

    Interviu cu preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică.


  • Alegeri locale sub semnul COVID-19

    Alegeri locale sub semnul COVID-19

    Programate pentru iunie, dar amânate din cauza
    crizei provocate de noul coronavirus, alegerile locale din România vor avea
    loc, într-un singur tur, pe 27 septembrie. Între timp, mandatele celor care
    conduc comunitatea au fost prelungite cu jumătate de an, prioritatea
    autoritătilor fiind măsurile gândite să împiedice răspândirea virusului SARS
    CoV-2. Așadar, alegerile din acest an stau sub semnul noului coronavirus, fiind
    pentru prima dată când campania electorală care începe vineri și scrutinul vor
    avea loc în condiții excepționale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a făcut un apel
    către candidaţi, dar şi către alegători să respecte măsurile de protecţie
    sanitară astfel încât scrutinul să poată fi organizat în siguranţă. Înainte de
    începerea campaniei electorale, șeful statului a insistat că este esenţial ca
    fiecare să facă tot ceea ce ţine de el pentru ca şi democraţia să fie protejată
    în această perioadă. Acest lucru este posibil, a spus șeful statului, dacă toţi
    vor respecta un set de reguli şi măsuri menite să asigure un cadru optim de
    desfăşurare a acţiunilor electorale în condiţii speciale. El a amintit că
    există precedente și sunt ţări care au organizat mai multe tipuri de alegeri în
    această pandemie, fără ca acest lucru să fi avut ulterior un impact negativ
    asupra numărului de infectări. Klaus Iohannis s-a adresat în special candidaţilor,
    cerându-le să nu-i expună pe oameni pericolului infectării, pentru că, a
    subliniat el, niciun obiectiv electoral nu este mai important decât sănătatea,
    iar orice încălcare a normelor va trebui drastic sancţionată. Totuși, șeful
    statului a admis că un scenariu cu risc zero nu există, dar dacă toate măsurile
    speciale sunt înţelese, însuşite şi aplicate, atât de organizatori, cât şi de
    cetăţeni, riscul poate fi redus la minimum.


    Alegerile reprezintă fundamentul
    democraţiei. Chiar dacă trăim una dintre cele mai complicate perioade din
    istoria recentă a României, democraţia nu poate fi suspendată sau pusă între
    paranteze, fiindcă ea ne garantează toate drepturile şi libertăţile de care ne
    bucurămˮ
    , a spus șeful statului. Vineri începe campania electorală, concurența
    este mare mai ales în capitală și în marile orașe, iar politicienii fac calcule
    și gândesc strategii pentru a atrage cât mai multe voturi și a-și atinge,
    astfel obiectivul. Competiţia electorală este pentru 41 de funcţii de
    preşedinţi de consilii judeţene, peste 1.300 de consilieri judeţeni şi 40.000
    de consilieri locali şi aproximativ 3.200 de funcţii de primar. Cea mai
    importantă confruntare este pentru funcţia de primar al Municipiului Bucureşti,
    unde intră în competiţie nu mai puțin de 18 candidaţi, dintre care patru sunt
    indepedenţi. Favoriţi sunt actualul primar social-democrat, Gabriela Firea, şi
    Nicuşor Dan, candidat indepedent susţinut de PNL, aflat la guvernare și
    USR-PLUS.

  • Klaus Iohannis, declaraţie de presă la Palatul Cotroceni

    Klaus Iohannis, declaraţie de presă la Palatul Cotroceni

    Klaus Iohannis a declarat, miercuri seară, la Cotroceni, că organizarea
    alegerilor nu va duce la creșterea numărului de cazuri de infectări cu noul coronavirus, dacă se respectă normele sanitare.


    Pe 27 august debutează
    campania pentru alegerile locale. Este pentru prima dată când campania și
    alegerile se vor desfășura în condiții excepționale. O premieră pe care nu și-a
    dorit-o nimeni, dar la care trebuie să ne adaptăm cât mai bine cu putință.
    Trebuie să le organizăm în condiții de maximă siguranță sanitară. Acest lucru
    este posibil, dacă vom respecta un set de reguli

    Președintele a dat exemplul altor țări care au organizat alegeri în pandemie fără un impact negativ. Un scenariu cu risc zero nu există, dar dacă se respectă anumite reguli, riscul poate fi redus la minim Șeful statului a precizat că a solicitat Guvernului să demareze o campanie de informare a cetățenilor.



    Fac apel la responsabilitate, mă adresez celor care candidează și echipelor. Nu îi expuneți pe oameni! Orice
    încălcare a normelor va trebui drastic sancționată. Toate procedurile sunt
    gândite pentru a facilita accesul la urne a fiecărui cetățean cu drept de vot.




    Este foarte dăunător să amâni pe termen nedefinit alegerile. Ele
    reprezintă fundamentul democrației. Democrația nu poate fi suspendată sau pusă
    între paranteze.
    Să nu uităm că alegerile
    locale au fost deja amânate. Acum știm care sunt măsurile de protecție care
    limitează transmiterea, de aceea putem avea un proces electoral corect, care se
    poate desfășura în siguranță




    Dragi români, este important ca voi să
    decideți cine va conduce comunitatea. Este esențial să facem tot ce ține de noi
    pentru ca democrația să fie protejată în această perioadă
    , a declarat Klaus
    Iohannis.




    Președintele Iohannis a vorbit și despre deschiderea restaurantelor și
    teatrelor, care s-ar putea produce de la 1 septembrie.


    Sunt 2 domenii în care consider că este cazul să se reia
    activitatea atât cât se poate.




    Primul sector, și aici recunosc că este
    un sector la care țin, este zona culturală. Teatrele și cinematografele se vor
    putea deschide cu 1 septembrie, în condiții de siguranță. Mă refer la locuri
    libere, la purtarea măștii. Dar cred că e important să se reia actul de
    cultură. Ce am fi fără cultură?


    Al doilea sector este sectorul HORECA, în special funcționarea
    restaurantelor. Cu 1 septembrie, în anumite condiții, restaurantele se pot deschide.
    Specialiștii vor stabili mâine un prag, o cifră care descrie riscul de
    infectare, iar acolo unde va fi depășit, se va restricționa funcționarea
    restaurantelor în interior. Toate aceste detalii vor fi făcute cunoscute
    publicului.


    Aceste 2 sectoare sunt
    importante. Cred că după ce am învățat cum să ne comportăm în pandemie, putem
    face acest pas. Nu ne întoarcem la normalitate, dar putem face următorul
    pas, a declarat Klaus Iohannis.



  • Moţiunea de cenzură, prezentată în Parlament

    Moţiunea de cenzură, prezentată în Parlament

    În România,
    este un an cu alegeri locale şi legislative, iar criza generată de pandemie a
    deschis un front larg, un teren propice bătăliilor politice. Cu doar câteva
    zile înainte de congresul la care urmează să-şi aleagă conducerea, PSD, cel mai
    important partid parlamentar, a depus o moţiune de cenzură împotriva
    cabinetului liberal minoritar condus de Ludovic Orban. Documentul a fost citit,
    joi, în Parlament. Social-democraţii critică guvernul PNL pentru modul cum a
    gestionat criza medicală provocată de noul coronavirus şi susţin că nu au fost
    achiziţionate suficiente echipamente medicale pentru combaterea epidemiei. PSD
    apreciază că liberalii au scăpat total de sub control pandemia, au distrus
    economia, iar consecinţa ar fi scăderea nivelului de trai. Mai grav, executivul
    este corupt, spun social-democraţii, care invocă în sprijinul acestei acuzaţii un
    raport al Curţii de Conturi şi o anchetă DNA privind achiziţiile publice.

    În
    documentul prezentat în Parlament de senatorul Lucian Romaşcanu, Cabinetului
    Orban i se reproşează lipsa măsurilor economice concrete şi împrumuturile care
    au fost făcute în această perioadă. Lucian Romaşcanu: În numai nouă luni de guvernare,
    ministrul finanţelor publice a împrumutat peste 105 miliarde de lei, de patru
    ori mai mult decât guvernarea PSD. Cu o viteză de împrumut de 1.000 de euro pe
    secundă, ponderea datoriei guvernamentale a explodat la 40% din PIB în luna mai
    a anului 2020
    .

    Premierul Ludovic Orban a negat acuzaţiile aduse şi a
    calificat ca iresponsabil demersul adversarilor săi politici. Ludovic Orban: Este
    o minciună gogonată de la cap la coadă, iar ideea de a depune moţiunea de
    cenzură în situaţia în care se găseşte România arată iresponsabilitate, o
    totală sfidare a interesului fundamental pe care îl are România astăzi. Cum să
    laşi ţara fără guvern, când ne luptăm cu pandemia, când ne luptăm cu criza
    economică şi trebuie să implementăm planul de măsuri de relansare economică,
    când trebuie să pregătim anul şcolar?

    Pentru a trece, moţiunea are
    nevoie şi de voturile altor parlamentari decât cei social-democraţi. PSD are
    promisunea unui vot pro-moţiune din partea Pro România. UDMR nu a decis, deocamdată, cum se va
    poziţiona. Alături de guvern par a sta, în acest moment, USR şi PMP. Depunerea
    unei moţiuni de cenzură în timpul unei sesiuni extraordinare este o premieră în
    cele peste 3 decenii de parlamentarism postcomunist. PNL o consideră, de aceea,
    contrară legii fundamentale şi cere Curţii Constituţionale să se pronunţe în
    această privinţă. În opinia PSD, demersul PNL este fără temei şi denotă
    disperare.

  • Jurnal românesc – 21.08.2020

    Jurnal românesc – 21.08.2020

    Autoritatea Electorală Permanentă informează că, pentru alegerile
    parlamentare din acest an, a fost depăşită ‘borna’ de 2.500 de înregistrări ale
    alegătorilor români din afara ţării pe portalul www.votstrainatate.ro, dintre
    care 2.101 au optat pentru votul prin corespondenţă, iar 797 pentru votul la
    secţia de votare. Într-un comunicat transmis AGERPRES, AEP reaminteşte că,
    potrivit legislaţiei în vigoare, înregistrarea ca alegător prin corespondenţă
    sau la o secţie de votare a demarat la data de 1 aprilie 2020 şi se va încheia
    odată cu expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale. Preşedintele
    Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, reiterează
    apelul său către românii din străinătate de a opta pentru votul prin
    corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de vot la distanţă, fără cozi,
    fără deplasări, fără costuri şi fără riscuri, mai ales în contextul
    incertitudinii legate de evoluţia pandemiei de coronavirus’, se arată în
    comunicat.


    Guvernul de la Bucureşti a adoptat proiectul de Hotărâre privind
    suplimentarea cu 6 milioan de lei a resurselor financiare ale Departamentului
    pentru Românii de Pretutindeni, pentru
    acordarea de burse de studiu elevilor etnici români înscriși în clasa I, a II-a
    și a III-a, în anul școlar 2019-2020. Bursele se acordă elevilor care studiază
    în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba
    română ca limbă maternă din Ucraina. Ovidiu Burdușa, secretar de stat la
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a declarat că această inițiativă
    a statului român a contribuit în mod semnificativ la creșterea numărului de
    etnici români care doresc să își înscrie copiii în unitățile de învățământ cu
    predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă
    maternă din Ucraina.


    Arbor Institute for Culture și Asociația pentru
    cultură și arte Arbor din România, organizații neguvernamentale din Republica
    Moldova și România, au lansat,vineri, platforma online Theopen-art.com pentru
    susținerea și promovarea artiștilor
    români şi moldoveni. Platforma le oferă acestora posibilitatea să expună
    într-o galerie edificată în Realitate virtuală (VR), un spațiu inovativ de
    promovare a creației artistice. Galeria virtuală vine să compenseze lipsa
    spațiilor independente de expoziții în Republica Moldova și să completeze lista
    galeriilor de artă contemporană din România. Totodată, fiind concepută în
    context de izolare, impus de pandemia COVID-19, platforma va putea găzdui un
    număr important de expoziții a artiștilor și curatorilor, prin colaborare cu
    organizațiile Arbor. Theopen-art.comîși deschide ușile virtuale cu expoziția de artă contemporană INSIDE de
    Diana Tudose. Artista Diana Tudose (n. 1988), originară din Republica Moldova,
    activează în București. Deținătoarea Marelui Premiu al Bienalei Internaționale
    de Pictură de la Chișinău 2011, artista cercetează relația dintre lăuntrul
    ființei umane și lumea exterioară.


    Proiecție, vineri, a filmului românesc Vlad Țepeș (1979)
    în regia lui Doru Năstase, la castelul Orlik din Humpolec, Cehia. Evenimentul
    deschide cea de-a XIX-a ediție a festivalului FILM a DĚJINY (Film și
    Istorie) care abordează o temă istorică prin intermediul producțiilor
    cinematografice istorice și contemporane. Castelul Orlik din Humpolec este o
    cetate medievală construită în secolul al XIV-lea care nu a scăpat
    vicisitudinilor istoriei Regatului Bohemiei. Astfel, timp de două sute de ani,
    castelul a fost asediat, cucerit, vândut, confiscat și începând cu secolul
    XVIII, abandonat. Astăzi, castelul se află într-un proces de reconstrucție și
    recuperare.Intrarea este liberă. Filmul este în limba română cu subtitrare în
    limba cehă. La finalul proiecției, invitații vor putea degusta un pahar de
    vin românesc oferit de către ICR Praga.


    Expoziția fotodocumentară Enescu 65 / Receptarea lui George Enescu
    în contemporaneitate, proiect al Muzeului Național George Enescu din București,
    va fi prezentată, pe 22 august, într-un material video, pe pagina de
    Facebook a ICR Istanbul, de cercetătoarea Irina Nițu. Realizată de Adina
    Sibianu și Irina Nițu, cu contribuția graficianului Horia Nițu, expoziția
    ilustrează o selecție a celor mai importante festivaluri, concerte sau
    evenimente ce au adus în prim-plan muzica și personalitatea lui George Enescu
    în ultimii 65 de ani. Fotodocumentele sunt ordonate cronologic, începând cu
    anul 1956, anul premierei belgiene a operei Oedipe și a
    primului festival din România ce poartă numele compozitorului român. Totodată,
    evidențiază anumite creații enesciene prezentate pe mari scene de concert
    internaționale, amintește nume mari de interpreți ce au abordat în repertoriul
    lor compozițiile lui George Enescu, arată interesul pentru muzica sa
    (concretizat în conferințe și simpozioane de muzicologie organizate în Europa
    și SUA) și se încheie cu câteva apariții discografice, ce vizează integrale
    enesciene, respectiv o selecție de tipărituri importante pentru o mai profundă
    cunoaștere a operei enesciene. Prezentarea online va fi tradusă/subtitrată în
    limba turcă și se înscrie în seria de evenimente dedicate promovării culturii
    muzicale românești în rândul publicului turc și al comunității de români din Turcia.

  • Jurnal românesc – 19.08.2020

    Jurnal românesc – 19.08.2020

    Marți
    a fost ultima zi pentru depunerea candidaturilor la alegerile locale din 27
    septembrie din România. Un punct de interes al acestor alegeri este competiţia
    pentru fotoliul de primar general al Capitalei. În cursa electorală s-au
    înscris mai mulţi reprezentanţi ai partidelor. Din partea PSD, Gabriela Firea
    îşi doreşte un nou mandat, în timp ce USR PLUS şi PNL îl susţin pe independentul
    Nicuşor Dan. De la Partidul Mişcarea Populară a intrat în cursa electorală
    europarlamentarul Traian Băsescu, fost președinte al României, care a mai fost
    primar între anii 2000-2004. Din partea ALDE candidează fostul premier Călin
    Popescu-Tăriceanu, iar formaţinea condusă de fostul prim-ministru Victor Ponta
    îl aduce în lupta electorală pe medicul militar în rezervă Ioan Sârbu. După
    analiza contestaţiilor, candidaturile vor fi declarate definitive pe 24 august.
    Pe 28 august, va începe campania electorală, care se va încheia pe 26
    septembrie, la ora 7:00. Urnele se vor deschide a doua zi, pe 27 septembrie, la
    ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00.




    Ministerul de Externe de la
    București informează că autoritățile din Lituania au revizuit, începând cu 17
    august, condițiile de intrare în acest stat pentru cetățenii și rezidenții
    permanenți ai statelor Uniunii Europene, Spațiului Economic European, precum și
    din Confederația Elvețiană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de
    Nord. Conform acestei noi decizii, România este plasată în categoria statelor
    unde rata de infectare depășește valoarea de 25 cazuri/100.000 de locuitori.
    Astfel, persoanele care sosesc în Lituania provenind din această categorie de
    state trebuie să prezinte un test negativ pentru infecția cu COVID-19 efectuat,
    în statul de plecare, cu maximum 72 de ore înainte de sosire și să se
    autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile. Anterior acestei decizii,
    persoanele provenind din această categorie de state în care era inclusă și
    România nu puteau intra în Lituania. Totodată, cei care sosesc pe cale aeriană sau
    maritimă trebuie să se înregistreze la Centrul Național de Sănătate Publică din
    Lituania înainte de intrarea în țară. Persoanele care folosesc mijloace de
    transport rutier sau feroviar trebuie să îndeplinească această
    procedură în termen de 12 ore de la sosire. Aceste măsuri nu se aplică celor
    care tranzitează teritoriul acestui stat pentru întoarcerea în țara de
    reședință, precum și altor categorii specifice de persoane, potrivit
    informațiilor disponibile pe pagina web a Ministerului de Externe al Lituaniei.




    Istoricul Ștefan Lemny vorbește
    despre volumul său Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminilor
    europene într-un material video prezentat, miercuri, de Institutul Cultural
    Român Dimitrie Cantemir din Istanbul pe pagina sa de Facebook. Autorul oferă
    informaţii esenţiale pentru înţelegerea destinului cultural al savantului şi
    domnitorului moldav. Cartea a apărut la Editura Institutului Cultural Român în
    2019 și este o ediție trilingvă – română, engleză și franceză, ce include și o
    consistentă galerie de ilustrații. Pe lângă figura ilustrului Dimitrie
    Cantemir, în carte este prezentată și figura tatălui său, bătrânul voievod
    Constantin Cantemir. Proiectul propus de ICR Istanbul are scopul de a pune în
    lumină o personalitate universală, cu multiple identități culturale, la
    confluenţa dintre Occident şi Orient. Ștefan Lemny este istoric, specialist în
    istoria secolulului al XVIII-lea şi în istoria culturii. A fost cercetător la
    Institutul de istorie « A. D. Xenopol » din Iaşi, responsabil al colecţiilor de
    istorie pentru Europa Centrală şi de Est la Biblioteca Naţională a Franţei şi
    este membru în mai multe colective de cercetare din Franţa.




    Şapte producţii româneşti, între care patru documentare, au
    fost selectate în competiţiile Festivalului de Film de la Sarajevo 2020, care
    se desfasoara între 14 şi 21 august. La competiţia de lungmetraje, România este
    reprezentată, în acest an, de Otto Barbarul’, în regia Ruxandrei Ghiţescu,
    în premieră mondială, iar la cea de documentare de producţiile: Tatăl
    nostru, de Andrei Dăscălescu, tot în premieră mondială; Casa cu
    păpuşi, de Tudor Platon – în premieră internaţională; Lemn,
    de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst şi Ebba Sinzinger, în premieră regională,
    şi de Acasă, de Radu Ciorniciuc, în premieră bosniacă. În
    competiţia dedicată scurtmetrajelor, România este reprezentată de
    Invizibilii al echipei 4inaroom, în premieră mondială, iar la cea
    studenţească de Firul roşu, în regia Alexandrei Fuscaş, care are
    premiera internaţională la festival.

  • Jurnal românesc – 04.06.2020

    Jurnal românesc – 04.06.2020

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul
    electoral la data de 31 mai a fost de 18.983.018, cu 6.872 mai mare decât la 30
    aprilie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători
    români care figurează în Registrul electoral, 18.253.034 aveau domiciliul sau
    reşedinţa în ţară, iar 729.984, în străinătate. Aceştia din urmă sunt şi
    posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din
    afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica
    Moldova – 234.392, în Germania – 102.845, Italia – 65.019, Statele Unite ale
    Americii – 60.592, Canada – 43.922, Spania – 43.050, Israel – 39.609 şi Ungaria
    – 27.118. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni,
    înainte de începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6
    milioane de români.




    260 de români care se aflau pe teritoriul Turciei şi al Marii
    Britanii au revenit în ţară cu două curse aeriane operate de compania naţională
    Tarom, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Zborul Istanbul – Bucureşti a
    adus acasă 70 de români, iar cursa Londra – Bucureşti, a transportat 190 de
    conaţionali din Regatul Unit. Printre cetăţenii români care au revenit în ţară
    din Marea Britanie se află persoane fără adăpost, personal navigant şi persoane
    spitalizate care au beneficiat de sprijinul autorităţilor britanice în vederea
    repatrierii. Cursele dus au permis totodată deplasarea a 124 de cetăţeni străini
    către Marea Britanie şi a altor 58 către Turcia. MAE transmite că repatrierile
    fac parte din demersurile întreprinse împreună cu ministerele Transporturilor
    şi de Interne pentru facilitarea revenirii în ţară a românilor blocaţi în
    străinătate ca urmare a măsurilor de restrângere a transportului aerian
    adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Instituţia îşi
    reînnoieşte apelurile privind verificarea în prealabil a informaţiilor
    publicate pe pagina sa de internet www.mae.ro, respectiv pe paginile de
    internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.




    Proiectul online Trianon 100. România la Conferința de Pace de
    la Paris a fost lansat de Muzeul Național de Istorie a României, în
    parteneriat cu Arhivele Naționale ale României și Institutul Cultural Român.
    Acesta este structurat în două capitole: Conferința de Pace de la Paris
    (1919-1920) și Tratatul de Pace cu Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920, fiecare
    dintre acestea cu secțiuni distincte. Expoziția Trianon 100
    cuprinde sute de documente și fotografii de epocă, rod al cercetării în cadrul
    Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe și al unui
    parteneriat cu Arhivele Naționale. Sunt disponibile fotografii ale
    personalităților care au făcut parte din spectacolul diplomației mondiale din
    anii 1919 și 1920, acte oficiale, corespondență inedită, memorii depuse de
    liderii români la Paris, hărți etnografice ale României de la începutul
    secolului 20, documente şi analize istorice. Expoziția este disponibilă online
    pe pagina www.mnir.ro și pe pagina www.mvu.ro, în cadrul secțiunii Trianon 100.
    Organizatorul a anunţat totodată că Tratatul de Pace cu Imperiul Otoman și
    Tratatul de Pace de la Paris din octombrie 1920, prin care era recunoscută
    Unirea Basarabiei, vor face obiectul unor proiecte viitoare.




    Zece scriitori români își împărtășesc viziunea despre lumea de după
    criza sanitară, în cadrul unui proiect organizat de reprezentanţa la New York a
    Institutului Cultural Român. Începând din 2 iunie şi până pe 4 august, aceştia
    îşi citesc online creațiile și traducerile pentru a ajunge la un public cât mai
    larg şi pentru a susține ideea de solidaritate a oamenilor în fața încercărilor
    vieții, precizează ICR New York. Seria e fost deschisă de poetul și publicistul Ioan Es. Pop şi va continua, pe 9 iunie, cu scriitoarea Andreea Răsuceanu. La
    proiect mai participă autorii Robert Șerban, Ioana Nicolaie, T.O. Bobe, Simona
    Popescu, Carmen Firan, Gabriela Adameșteanu şi Ioana Ieronim. Intervenţiile
    acestora sunt transmise online pe platformele de Youtube, Facebook, Instagram
    și Twitter ale ICR New York şi ale partenerilor. Programul complet poate fi
    consultat pe site-ul www.rciusa.info.

  • Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    În Camera Deputaților de la București a fost dezbătută, luni, moţiunea
    simplă a PSD împotriva ministrului de Finanțe, liberalul Florin Cîțu, un nou
    prilej pentru iniţiatori de a-şi arăta nemulţumirea faţă de măsurile luate de actualul
    guvern pentru relansarea economiei. Opoziția susţine că, după două luni de
    stare de urgenţă, după amânări şi rectificări de acte normative, ministrul
    finanţelor nu a venit cu măsuri de sprijin eficiente pentru economie. Social-democraţii
    spun că au iniţiat acest demers pentru că guvernul nu a luat în mod concret
    nicio măsură sigură pentru protejarea antreprenorilor şi menţinerea nivelului
    de trai, în timp ce alte state au alocat până la 15% din PIB pentru relansarea
    economiei.

    Deputatul PSD, Andrei Pop, consideră că, deşi a preluat o economie
    în creştere, cu un deficit bugetar mic şi cu un nivel redus al datoriei publice
    ca pondere în PIB, Florin Cîţu ar fi adus România la sapă de lemn. Andrei
    Pop În timp ce FMI, BM sau Comisia Europeană ne spun că va fi rău
    în România, ministrul finanţelor pare a trăi într-un delir fără sfârşit,
    anunţându-ne că urmează lucruri fantastice pentru români. Singurele lucruri
    fantastice care ne aşteaptă sunt: recesiunea, şomajul, inflaţia, falimentul şi
    sărăcia
    .

    La
    rândul său,liderul deputaţilor PSD,
    Alfred Simonis, l-a criticat pe ministrul finanţelor cu privire la
    împrumuturile contractate în ultima perioadă şi la impactul acestora asupra
    cetăţenilor până la finalul anului. Florin Cîţu a respins, însă, toate
    acuzaţiile şi a răspuns cu critici legate de stadiul în care a găsit economia
    după guvernarea social-democrată. El a explicat că împrumuturile pe care le-a făcut executivul sunt pentru
    a acoperi cheltuielile din timpul guvernărilor PSD şi susţine că prin deciziile
    actualului executiv, România se va recupera rapid după criză. Florin Cîțu a
    enumerat în favoarea guvernării liberale programul IMM Invest, informatizarea
    ANAF sau creșterea încasărilor la buget și i-a acuzat pe social-democraţi că se
    folosesc de această criză pentru a bloca activitatea guvernului.

    Florin Cîţu: Sunt aici pentru că românii trebuie să ştie că, în timp ce eu şi PNL
    gestionăm cu succes această criză, semnatarii moţiunii încearcă să ne oprească.
    Timp de două luni, în care am implementat măsuri pentru relansarea economiei,
    au modificat în Parlament într-un mod criminal şi populist toate aceste măsuri
    .
    Deputatul PNL Lucian Heiuş a afirmat că textul moţiunii reprezintă o
    carte neagră a guvernărilor PSD, iar deputatul USR, Claudiu Năsui a spus că s-a
    ratat oportunitatea în această perioadă pentru reforme profunde în România.Votul asupra moţiunii simple împotriva ministrului finanţelor se va da
    miercuri.