Radio România Internațional

Tag: vot

  • Proiect de lege – Alegerea deputatilor in Parlamentul European prin vot universal direct

    Proiect de lege – Alegerea deputatilor in Parlamentul European prin vot universal direct

    Proiectul de lege pentru alegerea deputațior în
    Parlamentul European prevede un sistem
    în care fiecare alegător ar trebui să aibă două voturi: unul pentru a alege
    deputații europeni în circumscripțiile naționale și unul într-o circumscripție
    la nivelul UE, cu 28 de locuri suplimentare. Listele de candidați pentru aceste
    locuri ar trebui să respecte reprezentarea geografică și ar urma să fie înființată
    o nouă Autoritate Electorală Europeană. Deputații europeni încearcă, de
    asemenea, să transforme cele 27 de alegeri separate care au loc în prezent în
    țările UE (cu sistemele lor divergente și cu drepturi de vot), în care
    cetățenii își aleg deputații în Parlamentul European, într-o alegere europeană
    reală, unică, cu standarde minime comune.

    Alfăm detalii de la Domènec Ruiz Devesa, europarlamentar: Cred cu adevărat că am eleborat un
    proiect de lege care este, fără îndoială, inovator și ambițios, dar totodată, echilibrat. Toate grupurile politice, au reușit să își introducă prioriăți
    importante. Astfel, se propune o soluție pentru consolidarea
    principiului candidatului principal pentru Comisia Europeană, printr-o listă
    pan europeană formată din 28 de locuri, însă, ca soluție echilibrată. Cetățenii
    vor putea vota nu doar candidaturile naționale, ci și cele prezentate de
    partidele politice europene, iar numarul 1 de pe această listă va fi candidatul
    ce va prezida Comisia. Această listă va fi aceeași în toată Europa. Alegătorul,
    va primi o putere suplimentară, fiindcă pe lângă faptul că alege deputați va
    putea susține direct, un partid politic european, un program electoral comun și
    un candidat la Președinția Comisiei Europene, cu de altfel de întâmplă în
    democrațile parlamentare naționale. Printr-un singur mecanism se obțin trei
    obiective: se europenizează campania electorală cu 28 de candidați ce trebuie să facă
    o campanie în toată Europa și nu doar într-un stat membru cu probleme
    naționale, se scot în evidență partidele politice europene și devine real
    principiul candidatului principal care până acum a fost doar virtual.


  • Nomlu offshore tricu di Senat

    Nomlu offshore tricu di Senat

    Plenul a Senatlui di București adoptă alăxearea a nomlui offshore. Cabaia kiro amânatu, aeastu reglementeadză operaţiunile mutrinda dizvoltarea şi exploatarea a dzăcămintelor di petrol, emu tru perimetrele offshore, tru largul a apilor româneşti ale Amarea Lae, emu şi onshore, di ahăndusimi. Proiectul apufuseaşti repartizarea a profitului amintatu tru proporţie di 40% cătră investitori şi 60% către statul român, cari are ndreptu di preemţiiune la achiziţia gazelor.



    Tru cadrul ali andamasi, ministrul energiillei, Virgil Popescu, sublinie că, pritu aestu nomu, va s’asigura securitatea tru aprovizionarea văsiliillei tru caz di criză energetică, iar România poati s’agiungă şi furnizor di securitate energetică regională, după ţi va s’producă ma multu andicra di cătu va s’consumă. El nica spusi că primile gaze ditu Amarea Lae potu s’hibă trapti ahurhinda cu a daua giumitati a aluştui an.



    Tutunăoară, năulu nomu creaşte cota di diducere a investiţiillei di la 30 la 40% ditu totalu a impozitului pi veniturile suplimentare.



    Tru favoarea a documentului votară senatorii PSD, PNL, UDMR şi USR. Tru kirolu a debatlui ditu plen, liderul a senatorilor social-democrați, Radu Oprea, spunea că nomlu easti bunu şi di ananghi tră tuţ cetăţenii Româniillei, iara păradzlli amintaţ ditu exploatarea aluştoru gaze va s’agiungă la comunităţile locale.



    Radu Oprea: “Avem un polimu aproapea di Românie, avem ananghi di gaze, avem ananghi ca Black Sea Oil & Gas (SUA), ahurhinda cu meslu ţi yini s’poată s’furnizeadză gazele către cetăţenii a Româniillei. S’clleamă 10% ditu gazele pe cari alţăllii ditu aestă sală vor s’li importăm ditu alte spaţii. Lucrul aestu nu easti di cauli şi nu easti vrutu tră economia, şi tră industria românească, şi tră cetăţenii a Românilliei.”



    Alianţa tră Unirea Românilor easti goala formaţiune cari să spusi contra a aluştui nom, ti cari spune că easti antinaţionalu, şi căftă ca exploatarea a gazelor naturale să s’facă exclusiv di cătră companii româneşti.



    Rodica Boancă, senatoare: “AUR votă contra aliştei purdari naţională şi contra aliştei divalizări, cari va s’ducă la exploatarea şi vindearea a niscăntoru resurse di importanţă naţională şi strategică maxusu tu unu polimu economic pe cari îlu triţemu şi easti multu limbidu că nu va să scadă niti păhălu a gazelor, nu va s’avemu niţi ună piaţă energetică liberă.”



    Producția di gaze a Româniillei scădzu tru añilli ditu soni, iar 2021 adusi scunkeri vărtoasi la energie tru tută Europa. Zona economică românească ali Amarea Lae ari rezerve di pisti 200 di miliardi di metri, cantitate cari poati s’anvălească consumul naţional tră yinitorlli 20 di ani. Tru 2019, tru România, 79% ditu totalu di gaze naturale era ditu producție internă, 8% importat ditu Rusia și artimaia di 13% ditu alti stati. Aesta tru condițiile tru cari, tru Finlanda și Macedonia, gazili agiungu integral ditu Rusia, tru Letonia importul rusesc easti di 93%, iara tru Estonia di 79%. Germania, nai ma vărtoasă economie europeană, importă aproapea giumitate ditu gazele naturale tut ditu Rusia și alantă giumitati ditu alte țări.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala



































































  • Legea offshore a trecut de Senat

    Legea offshore a trecut de Senat

    Plenul Senatului de la București a adoptat modifcarea legii offshore. Îndelung amânată, aceasta reglementează operaţiunile privind dezvoltarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol, atât în perimetrele offshore, în largul apelor româneşti ale Mării Negre, cât şi onshore, de adâncime. Proiectul stabileşte repartizarea profitului obţinut în proporţie de 40% către investitori şi 60% către statul român, care are drept de preemţiiune la achiziţia gazelor.


    În cadrul ședinței, ministrul energiei, Virgil Popescu, a subliniat că, prin această lege, se va asigura securitatea în aprovizionarea ţării în caz de criză energetică, iar România ar putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma. El a mai spus că primele gaze din Marea Neagră ar putea fi extrase începând cu a doua jumătate a acestui an.


    Totodată, noua lege creşte cota de deducere a investiţiei de la 30 la 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.


    În favoarea documentului au votat senatorii PSD, PNL, UDMR şi USR. În timpul dezbaterilor din plen, liderul senatorilor social-democrați, Radu Oprea, spunea că legea este bună şi necesară pentru toţi cetăţenii României, iar banii proveniţi din exploatarea acestor gaze vor ajunge la comunităţile locale.


    Radu Oprea: Avem un război în preajma României, avem nevoie de gaze, avem nevoie ca Black Sea Oil & Gas (SUA), începând cu luna viitoare, să poată furniza gazele către cetăţenii României. Înseamnă 10% din gazele pe care alţii din această sală vor să le importăm din alte spaţii. Lucrul acesta nu este posibil şi nu este dorit pentru economia, şi pentru industria românească, şi pentru cetăţenii României.


    Alianţa pentru Unirea Românilor este singura formaţiune care s-a pronunţat împotriva acestei legi, despre care spune că este antinaţională, şi a cerut ca exploatarea gazelor naturale să se facă exclusiv de către companii româneşti.


    Rodica Boancă, senatoare: AUR a votat împotriva acestei trădări naţionale şi împotriva acestei devalizări, care va duce la exploatarea şi vânzarea unor resurse de importanţă naţională şi strategică mai ales într-un război economic pe care îl traversăm şi este foarte clar că nu va scădea nici preţul gazelor, nu vom avea nici o piaţă energetică liberă.


    Producția de gaze a Romaniei a scăzut în ultimii ani, iar 2021 a adus scumpiri puternice la energie în toată Europa. Zona economică românească a Mării Negre are rezerve de peste 200 de miliarde de metri, cantitate care ar acoperi consumul naţional pentru următorii 20 de ani. În 2019, în România, 79% din totalul de gaze naturale era din producție internă, 8% importat din Rusia și restul de 13% din alte țări. Asta în condițiile în care, în Finlanda și Macedonia, gazele sosesc integral din Rusia, în Letonia importul rusesc e de 93%, iar în Estonia de 79%. Germania, cea mai puternică economie europeană, importă aproape jumătate din gazele naturale tot din Rusia și cealaltă jumătate din alte țări.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Tru România fură raportate ñiercuri 27.346 di noi infecții cu SARS-CoV-2, ma puțăne andicra di ​​dzuua precedintă, și 176 di dicese asociate, 5 ditu aestea di la ună dată anterioară. Uidisitu cu experților, cari idintificară varianta Omicron a coronavirusului tru tute probele secvențiate, easti posibil ca România s’aibă amintată imunitate di cupie, iara a ţinţea dalgă di pandimie easti cabaia probabil să s’bitisească tru primăvară. Rata di vaccinare armâne multu scădzută, iara numirlu a cetățenilor vaccinați complet easti puțăn cama di 8 milioane.



    CONFERINȚA. Ministrul român a Sănătatillei, Alexandru Rafila, participă adză și mâne la ună conferință comună a miniștrilor di externe și a sănătatillei ditu UE pi tema sănăttatillei globale și la ună adunari informală a miniștrilor sănătatillei ditu UE, cari s’hibă Lyon și Grenoble (Franța). Aţeali 2 evenimente sunt organizate di președinția franceză a Consiliului UE. Participanțălli va să zburască ti misurile UE tra s’agiută craturli pi cali di dizvoltare tru accesarea medicamentelor tru contextul a pandimiillei di COVID-19 și tra s’anvărtuşeadză sistemele naționale di asistență medicală. Reuniunea informală a miniștrilor sănătatillei va s’aibă tu amprotusa intervenția și reziliența sistemelor di sănătate publică tru caz di criză și dizvoltarea comună a politiţlor tra s’ndreagă ună Uniune a sănătatillei”.



    MOȚIUNE. Cameara a Deputațlor di București nu apruke ñiercuri moțiunea simplă dipusă di partidul di opoziție USR contra a ministrului liberal ali energie Virgil Popescu, cu 98 di voturi tra și 190 contra. Uidisitu cu autorilli, Popescu easti ună fuvirseari la adresa securittillei energetice a României și lipseaşti s’hibă demis ună ş-ună. Moțiunea eara programată tra debatiri luni, ama andamusea fu suspendată după ţi coprezidentulu a partidului naționalist AUR, George Simion, lu zmutică ministrul ali energie tru timpul a discursului a lui. Andamasea fu loată diznău, ama hiinda prezență maş parlamentarii opoziției ditu AUR și USR. Virgil Popescu și parlamentarlli ditu coaliția di guvernământ fudziră ditu sala tru semn di protest. Procurorii discllisiră un dosar penal tu ligătură cu niakicăsearea faptă.





    UCRAINA. Eforturli diplomatiţi internaționale continuă cu scupolu ti detensionarea a conflictului anamisa di Rusia și Ucraina. Prezidentulu a Franțăllei, Emmanuel Macron, c4ftă un dialog dinamic cu Rusia, pi cari îl lugurseaşti goala cearei ta s’agiună tu irine tru Ucraina. Macron zbură cu liderul rus Vladimir Putin la Moscova și cu omologul a lui ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev și u spusi pitipsearea că va s’facă progrese tru negocierile di irini, ama feaţi timbihi că riscurile nică există și că va s’ahiibă ananghi di meşi cu negocieri. Tu arada a lui, prezidentulu Volodymyr Zelensky spusi că așteaptă cu niarăvdare riloarea negocierilor cu Rusia tru format Normandia, intermediate di Franța și Germania. El insistă că prezidentulu Putin tinisi acordurile di Minsk, a curi clauză principală s’referă la suvearanitatea ali Ucraină. Tensiunile ruso-ucrainene nica eara discutate, marță, la Berlin, di cancelarul german Olaf Scholz cu prezidentălli ali Franță Emmanuel Macron și ali Poloniei, Andrzej Duda. Germania, Franța și Polonia sunt unite” tru scupolu a lor ta s’ţănă irinea tru Europa, spus cancelarul german, cari va s’nkisească Moscova stămâna yinitoare.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Parlamentul ali României s-andămusi adză tahina tu ună adunari di tiñie ahărdzită ti atelli 32 di añi di la revoluția anticomunistă ditu andreu 1989. Nkisită Timișoara (vest), tu 16 andreu, cumitia s-arăspândi tru tută văsilia, di avu kipita fuga a dictatorlui Nicolae Ceauşescu ditu capitală tru 22 andreu, tu hăvaia a protestilor a suti di ñilli di români. Capturați di Armată, Ceauşescu și nicukira a lui Elena fură băgaţ tu unu minutişu proţesu și executaț tru căsăbălu ditu sudul a văsiliillei Târgoviște. România fu goala văsilie ditu dinăpoia a Pirdelui di Heru tru cari alăxearea di regim fu nsuţătă di virsari di săndzu. Cama di 1.000 di oameni fură vătămaţ și aproximativ 3.000 fura pliguiţ.



    BUGET. Deputațlli români votara adză proiectul a nomluin ti bugetului di stat și bugetului asigurărilor sociale tră 2022. Guvernul adoptă luni proiectele di nom și tăxi că bugetul asigură stabilitate și predictibilitate. Liderul libearal şi ex-premierul Florin Cîţu cutugursiră că 6,7% ditu PIB fu alocat investiţiilor, tru loc di 7%, aşi cum s’akicăsi tru coaliţia di guvernământ. Liderul social-democrat Marcel Ciolacu susțănu ama că execuția bugetară easti ma importantă andicra di ampărţarea ditamam a hargiloru. Liderul a partidului USR di opoziţie, Dacian Cioloş, spune că proiectul di buget ari la thimelliu venituri supraestimate şi spusi că, aca nviţământul public easti ună prioritate tră prezidentulu Iohannis, nu fură alocateduri fonduri tră aestu sector.



    COVID-19. Fură raportate 775 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 tru 24 sahăţ ditu soni tru România, deadunu cu 81 di dicese asociate, ditu cari 44 di la ună dată anterioară. Di la ahurhita a pandimiei, România avu anvărloga di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19 și muriră cama di 58.000 di pacienți. Pe fondul a sentimentelor anti-vaccin harniti di nascanti mass-media, politicieni și lidiri di opinie, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di imunizare ditu UE, după Bulgaria.



    FINANȚAREA UE. Guvernul a Româniilei adoptă un ordinu di urgență cari da izini accesarea unui împrumut di aproximativ 15 miliardi di euro acordat di Comisia Europeană tru cadrul a Mecanismului di Recuperare și Reziliență. Acordul di împrumut anamisa di Comisia Europeană și România fu simnat la București tu 26 brumaru și Bruxelles tu 15 andreu. Tru cadrul a Planului Național di Recupearare și Reziliență, România ari hairi di aproximativ 29 di miliardi di euro, ditu cari cca. 14 miliardi tru fonduri nirambursabile și aproximativ 15 miliardi tru împrumuturi. Împrumutul va s’hibă disponibil până tu inşita a anlui 2026.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Tendințe de vot în Parlamentul European: cazul Lituaniei

    Tendințe de vot în Parlamentul European: cazul Lituaniei

    În ediția de iarnă a revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs, editată și publicată de Institutul European
    din România, este propusă atenției cititorilor, printre altele, tema legată de
    modalitatea de vot a europarlamentarilor lituanieni. Sima Rakutienė analizează
    modul în care votează europarlamentarii lituanieni pentru a deduce care este nivelul
    atașamentului acestora față de familia politică europeană din care fac parte.
    Pentru a face acest lucru, autoarea compară modul de vot din primul mandat cu
    cel din al doilea, observând astfel schimbări legate de adaptarea la
    principiile de funcționare ale Parlamentului European. Interpretarea datele
    colectate arată următoarele tendințe: toți europarlamentarii demonstrează loialitate
    față de partidul lor, cu excepția euroscepticilor, sprijinul pentru politicile
    naționale este mai mare din partea politicienilor care reprezintă partidele de
    la guvernare decât din partea politicienilor din opoziție, iar europarlamentarii
    tind să devină mai loiali în cel de-al doilea mandat.


    Pentru mai multe detalii, volumul 21, numărul
    2 al Romanian Journal of European Affairs este disponibil la adresa: http://ier.gov.ro/actualitate/rjea-vol-21-nr-2-decembrie-2021/.






    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii
    Europene)

  • Jurnal Românesc – 02.09.2021

    Jurnal Românesc – 02.09.2021

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul
    Electoral la data de 31 august a fost de 18.914.234, cu 999 mai mic decât la 31
    iulie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători
    români care figurează în Registrul Electoral, 749.875 aveau domiciliul sau
    reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai
    mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în
    Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 232.192, în Germania -
    106.681, Italia – 69.706, Statele Unite ale Americii – 61.115, Spania – 46.544,
    Canada – 44.172, Israel – 41.307 şi Ungaria – 27.046. Potrivit estimărilor,
    care au la bază date oficiale publicate de institutele de statistică din ţări
    europene ce găzduiesc comunităţi numeroase de români, diaspora românească din
    Europa numără peste 4 milioane de oameni.




    Preşedintele Comisiei pentru politică externă dinn Senat, Titus
    Corlăţean, a transmis un mesaj de apreciere faţă de diplomaţii români cu
    prilejul Zilei Diplomaţiei Române marcată la 1 septembrie. Să adresăm
    felicitări corpului diplomatic românesc, fără de care marile obiective de
    politică externă şi legate de statutul european şi euroatlantic al României de
    astăzi nu ar fi fost posibile, a spus Corlăţean. El a arătat că unii
    diplomaţi cu părul mai încărunţit, alţii aflaţi deja la pensie
    au dus nişte lupte pe care nu toţi le cunosc în perioade chiar mai
    complicate. Senatoul a apreciat că eforturile diplomaţilor români ar
    trebui susţinute mai consistentcu alocări bugetare anuale care să
    asigure resursele necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite. E
    bine să marcăm această zi, să-i felicităm pe diplomaţii României, pe consuli,
    cei care, fără să fie perfecţi, au făcut lucruri foarte importante pentru
    România şi să încercăm să-i ajutăm mai mult, a mai punctat Corlăţean.
    Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită anual începând din 2005.




    Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica
    Moldova, Adrian Dupu, și-a exprimat speranța că în Parlamentul de la Chișinău
    va fi identificat un consens politic pentru modificarea articolului 13 din
    Constituţie, ce prevede că limba de stat din stânga Prutului este
    moldovenească. Dupu, care s-.a aflat în Republica Moldova cu
    prilejul ZIlei Limbii Române, sărbătorită la 31 august, consideră că prin
    modificarea Legii Supreme s-ar restabili un adevăr istoric și ar fi corectată o
    greșeală lingvistică. Am preferat să fiu la Chișinău de Ziua Limbii
    Române, fiindcă această sărbătoare s-a născut la Chișinău, chiar dacă limba
    română o vorbim peste tot. Sărbătoarea s-a născut în 1989 atunci când cetățenii
    din stânga Prutului au avut curajul și puterea să ceară ceea ce li se cuvine,
    și anume, să fie recunoscută limba română ca limbă oficială, să fie recunoscută
    grafia latină, a declarat secretarul de stat într – un interviu
    televizat. Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit încă din decembrie
    2013 că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, în condiţiile în
    care textul Declarației de Independență prevalează asupra textului Legii
    Supreme. Constituția Republicii Moldova poate fi modificată doar cu voturile a
    cel puțin 68 din cei 101 parlamentari.




    România va fi reprezentată de designerul Radu Abraham la a 7-a
    ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico, care
    are loc în perioada 2-5 septembrie în orașul Logroño din Spania. Radu Abraham
    prezintă în cadrul festivalului instalaţia No words conversation,
    care, potrivit autorului, urmărește atât atingerea unei funcții fizice,
    respectiv iluminatul, cât şi a uneia sociale, sub forma unei instalații care să
    atragă și să invite publicul să intre în contact cu aceasta, și care de
    asemenea să surprindă prin forma sa în raport cu funcția, generând astfel un
    context propice dialogului. Lucrarea No words conversation este
    amplasată în Plaza Muralla de Revellín, în fața Parlamentului regiunii La
    Rioja, și va rămâne acolo ca un simbol ce reunește în sărbătoare locuitorii și vizitatorii
    din Logroño, oraș vestit pentru multiculturalismul și diversitatea
    comunităților sale etnice. Festivalul Internațional de Arhitectură și Design
    Concéntrico are loc din 2015 și propune abordarea unor perspective diferite
    asupra problemelor urbane. La ediția din acest an participă 18 arhitecţi și
    studiouri de arhitectură din Germania, Mexic, Italia, Franța, Finlanda,
    România, Ungaria, Polonia, Cehia, Spania, SUA și Portugalia. Participarea
    României este susţinută de Institutul Cultural Român de la Madrid şi de Uniunea
    Arhitecților din România.

  • România 43

    România 43

    Reprezentanți
    ai principalelor instituții implicate în procesul de votare au luat parte la o
    nouă dezbatere pe tema metodelor de vot alternativ organizată la inițiativa
    deputaţilor de diaspora Radu Mihail,
    Simina Tulbure şi Iulian Lorincz.


  • Jurnal românesc – 16.06.2021

    Jurnal românesc – 16.06.2021

    Ministrul
    Muncii, Raluca Turcan, şi comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa
    Ferreira, au avut o întrevedere la Bruxelles în cadrul căreia au discutat
    despre situaţia persoanelor vulnerabile, îmbunătăţirea serviciilor sociale din
    România, precum şi provocările pe care tranziţia post-pandemie le ridică în
    domeniul forţei de muncă. Turcan a menţionat că, pentru România, Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o oportunitate de a reaşeza pe
    baze echitabile atât sistemul de pensii, cât şi salarizarea din sectorul
    public, bugetul alocat acestor două mari proiecte fiind de 102 milioane de
    euro.

    Un exemplu în acest sens este angajamentul pe care România şi l-a
    asumat de a pune în practică garanţia pentru copii, conform recomandărilor
    Comisiei, instrument care le va asigura copiilor vulnerabili acces la asistenţă
    medicală, educaţie, îngrijire, locuinţe decente ori nutriţie adecvată    , a
    afirmat ministrul muncii. Ea a precizat că, în următorul exerciţiu financiar,
    România va avea la dispoziţie aproximativ 7 miliarde de euro pentru un program
    operaţional de incluziune şi demnitate socială, destinat în exclusivitate
    incluziunii persoanelor vulnerabile şi combaterii sărăciei, şi unui program
    axat pe educaţie şi ocupare.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni le aduce în atenţia românilor care lucrează în
    Austria asociaţia IG24, o organizaţie de îngrijitoare și îngrijitori al cărei
    scop este reprezentarea intereselor celor care muncesc în acest domeniu. DRP transmite
    că IG24 este o asociaţie nepartizană ce oferă sprijin pentru toate
    îngrijitoarele și îngrijitorii, indiferent de naționalitate, care doresc să
    devină activi în interiorul comunităților lor și care doresc să construiască
    structuri de consiliere, informare și reprezentare de interese. Site-ul
    asociaţiei, disponibil în limba română la adresa ig24.at/ro, conţine informații
    utile despre drepturile îngrijitorilor, precum și o serie de răspunsuri la
    întrebările cele mai frecvente. IG24 le oferă membrilor săi, în colaborare cu
    avocați și juriști voluntari, consiliere în limba maternă, inclusiv română.
    Potrivit site-ului organizaţiei, IG24 a luat fiinţă în 2020, ca urmare a
    creşterii nevoilor privind reprezentarea intereselor îngrijitoarelor și
    îngrijitorilor în perioada restricţiilor aspre impuse în contextul pandemiei.
    În prezent, IG24 este alcătuită din membrii asociației îngrijitoarelor din
    România – DREPT, şi ai asociației îngrijitoarelor slovace – Iniciativa24.




    Comisia
    Electorală Centrală a Republicii Moldova a revizuit în scădere de la 44 la 41
    numărul secţiilor de votare ce vor fi înfiinţate în Transnistria pentru
    alegerile parlamentare anticipate programate pe 11 iulie. Modificarea vine după
    ce, la data de 5 iunie, instituţia hotărâse creşterea numărului de secţii de
    votare pentru cetăţenii din regiunea transnistreană faţă de alegerile
    prezidenţiale de anul trecut. Radio Chişinău transmite că decizia iniţială a
    CEC de a deschide alte două secţii în municipiul Tighina şi comuna Corjova, din
    raionul Dubăsari, a fost aspru criticată de experţi şi de partidele de
    opoziţie, care au avertizat asupra pericolului fraudării alegerilor, iar
    Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a atras atenţia
    asupra unor riscuri la adresa securităţii naţionale. Comisia a mai decis
    înfiinţarea a 146 de secţii de votare în străinătate, deşi Ministerul de
    Externe de la Chişinău propusese organizarea a peste 190 şi suplimentarea
    numărului acestora în special la Londra, în nordul Italiei şi la Paris. Peste
    260.000 de cetăţeni moldoveni din diaspora au votat în turul al doilea al
    alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, în vreme ce în Transnistria
    aproximativ 30.000 s-au prezentat la urne.




    Artiștii Irina
    Botea şi Alex Mirutziu vor reprezenta România la expoziția colectivă de artă
    contemporană Towards a new community, care are loc în Israel, în
    perioada 17-29 iunie. Manifestarea, organizată de delegația Uniunii Europene în
    Israel în colaborare cu primăriile din Tel Aviv-Yaffo, Eilat și Haifa, se
    desfăşoară în spațiul public şi include lucrări video semnate de cunoscuți
    artiști europeni. Irina Botea va prezenta lucrarea Out of the bear,
    iar Alex Mirutziu, lucrarea Tears are precious. Alături de români,
    vor participa artiști din Polonia, Austria, Germania, Belgia, Lituania,
    Irlanda, Cehia, Suedia, Slovenia, Estonia, Danemarca, Franța, Olanda, Grecia,
    Finlanda, Spania și Israel. Creaţiile acestora vor fi expuse pe 17 iunie pe
    Faleza din Eilat, pe 19 iunie la Piaţa Turcească din Haifa, pe 14 iunie la
    Piața Habima din Tel Aviv şi pe 29 iunie la Piața Cameri din Tel Aviv. Accesul
    la expoziție este liber pentru publicul vizitator.

  • Discuţii privind pensiile

    Discuţii privind pensiile


    La trei luni de când a fost iniţiat de Ministerul Muncii, un proiect de lege care vizează sistemul de pensii din România urmează să fie adoptat de executiv în această săptămână. Potrivit documentului, nu creşte vârsta de pensionare, dar li se permite angajaţilor să rămână în activitate până la 70 de ani, dacă doresc. Aceste persoane vor continua să plătească contribuţiile sociale şi vor solicita recalcularea pensiei atunci când vor decide să se pensioneze. O altă prevedere intezice cumulul pensiei cu salariul la stat. Cele aproximativ 35 de mii de persoane aflate în prezent în această situație vor avea la dispoziție 30 de zile de la aprobarea legii pentru a opta între cele două forme de venit. Există, însă, şi excepţii, care vor putea să primească în continuare pensie și salariu la stat: profesorii, artiştii, membrii Academiei Române şi parlamentarii, dar și pensionarii încadraţi în gradul III de invaliditate, asistenţii maternali, asistenţii personali şi îngrijitorii la domiciliu.



    Iniţiativa proiectului, care va pleca în această săptămână de la guvern către dezbatere și vot din Parlament, vine pe fondul avertismentelor tot mai numeroase că, în formula actuală, în câțiva ani sistemul de pensii nu va mai putea face faţă plăţilor. Ministrul muncii şi al protecţiei sociale, Raluca Turcan a explicat pe larg de ce este nevoie de reformă în sistemul de pensii


    “Gândiţi-vă că acum avem un deficit la bugetul de asigurări sociale de 16 miliarde. Până în anul 2030 vor ieşi în plus faţă de cât ies în mod normal la pensie aproximativ 1,8 milioane de pensionari, ca urmare a boom-ului de natalitate din perioada 1966-1969. Ca atare, presiunea pe sistemul de pensii este în creştere. Mai mult decât atât, întregul sistem este grevat de inechităţi crunte. Raportul între cea mai mică pensie şi cea mai mare este de 1 la 100. Există mii de pensionari care câştigă în instanţă împotriva statului român şi atunci avem obligaţia să creştem contributivitatea la sistemul de pensie, aducând în calculul pensiilor cât mai multor oameni toţi indicatorii de contributivitate, să reducem inechităţile, să facem sustenabil şi predictibil acest sistem, nu la bunul plac al decidenţilor politici care de obicei în ajun de campanii mai majorează pensiile, şi în acelaşi timp să digitalizăm toate dosarele de pensii, astfel încât România anului 2021-2022 să ajungă să aibă cinci milioane de dosare de pensii digitalizate.”



    Legislaţia pe care o avem în momentul de faţă ne-a permis ca anul acesta să mergem pe majorarea pensiilor cu 14% făcută la finalul anului trecut, a mai spus Raluca Turcan, potrivit căreia, pensiile vor creşte anul viitor cel puţin cu rata inflaţiei. Anul viitor va fi aplicată actuala legislaţie în materie de pensii, urmând ca, până la sfârşitul lui 2022, să fie adoptată o nouă lege a pensiilor, a precizat ministrul.






  • Deputaţii au votat pentru desfiinţarea SIIJ

    Deputaţii au votat pentru desfiinţarea SIIJ

    Camera Deputaților de la București a adoptat, miercuri, proiectul privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, o promisiune a actualei coaliții de guvernare de centru-dreapta.


    Denumită și Secția Specială, aceasta fusese introdusă în lege în perioada în care la putere se afla PSD și a stârnit vii controverse în societatea românească, fiind criticată și la nivelul organismelor europene specializate. Noua structură fusese operaționalizată în noiembrie 2018, primind competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, dar şi în situaţia în care alături de aceștia sunt cercetate şi alte persoane. Temerea era că Secția ar putea fi folosită pentru a influența mersul anchetelor în cazul unor mari dosare de corupție, inclusiv cu implicare politică.


    Înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost o mare eroare. Consider că este o ruşine în privinţa Justiţiei române, privind retroactiv şi văzând bilanţul acestei secţii, a declarat, miercuri, actualul ministru de resort, Stelian Ion. El a subliniat că dincolo de câteva anchete targetate, în special, pe magistraţii curajoşi, nu au existat niciun fel de rezultate.


    Dimpotrivă, 6.000 de dosare acum sunt nesoluţionate, sunt blocate efectiv, a mai explicat demintarul. El a menţionat că faptele de corupţie şi cele care ţin de criminalitate organizată şi terorism trebuie să fie anchetate de procurori specializaţi.


    Desființarea Secției Speciale de către deputați nu s-a produs în forma propusă de guvern, ci cu un amendament limitativ, care prevede că judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu numai cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Rezultatul reprezintă un compromis la nivelul coaliției de guvernare formată din PNL, USR-PLUS și UDMR, dar unii politicieni speră ca Senatul, care este camera decizională în acest caz, să facă unele ajustări. Amendamentul privind filtrul CSM se anunță a fi folosit de social-democraţi ca argument pentru atacarea legii la Curtea Constituţională. PSD și AUR, din opoziție, s-au opus desființării Secției Speciale, votând împotriva în Camera Deputaților.


    Deputata PSD Simona Teodoroiu susține că peste o mie de magistraţi au trimis conducerii Camerei Deputaţilor un memoriu prin care cer respingerea proiectului şi sesizarea organismelor internaţionale competente.


    Preşedintele Camerei, liderul PNL, Ludovic Orban, spune însă că nu a primit acest memoriu și că obiectivul a fost desființarea structurii respective.


    Politicienii AUR s-au pronunțat pentru păstrarea și reformarea acesteia. Proiectul a trecut cu 171 de voturi pentru, 136 împotriva și două abțineri.


    Desființarea Secției Speciale este și o recomandare formulată în raportul Comisiei Europene privind România, ca o condiție pentru încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.



  • Un prim pas către eliminarea pensiilor speciale

    Un prim pas către eliminarea pensiilor speciale

    Un
    recent sondaj privind încrederea românilor în instituţii relevă că ierarhia e
    dominată de Biserică, Armată şi Academie şi se încheie cu     Guvernul (doar 13,7%), Parlamentul (9,5) şi partidele
    politice (9,1).


    De dreapta sau de stânga, de la putere sau din opoziţie,
    longevivi sau efemeri în politică, au fost zeci de deputaţi şi senatori
    protagonişti ai unor dosare penale, iar numele cele mai sonore sunt ale
    foştilor preşedinţi ai Camerei, social-democraţii Adrian Năstase şi Liviu
    Dragnea şi liberalul Bogdan Olteanu, ajunşi, toţi trei, după gratii pentru
    fapte de corupţie.


    Traseismul politic, nepotismul, incompetenţa, chiulul sunt
    metehne pe care presa şi opinia publică le asociază frecvent cu parlamentarii
    şi fac şi mai impopulare lefurile mari şi pensiile speciale,     care nu respectă criteriul contributivităţii, primite de aceştia. Introduse
    în 2015 de un PSD condus, în epocă, de Dragnea şi foarte generos cu banii
    publici, pensiile speciale ale parlamentarilor au fost prima categorie abrogată,
    miercuri, prin votul Legislativului constituit după scrutinul din decembrie
    anul trecut.


    În prezent, sunt circa 800 de foşti senatori şi deputaţi ce
    primesc pensii speciale care, cumulat, ajung la peste 10 milioane de euro pe
    an. Proiectul de abrogare a fost iniţiat tot de PSD, acum în opoziţie, care,
    sub conducerea lui Marcel Ciolacu, încearcă să-şi construiască o nouă imagine.
    A fost adoptat şi un amendament propus de USR PLUS (la co-guvernare), care
    prevede că la intrarea în vigoare a legii încetează plata indemnizaţiilor
    pentru limită de vârstă.


    Copreşedintele Uniunii, Dan Barna, spune că eliminarea
    pensiilor speciale reprezintă o victorie morală, iar parlamentarii îşi mai
    spală puţin obrazul faţă de această ţară. Şi liderul PNL, vioara-ntâi a
    guvernării, Ludovic Orban, a anunţat că actuala coaliţie se angajează să facă
    ordine în întreaga legislaţie în domeniul pensiilor.


    Într-o tentativă de
    revenire la un sistem echitabil şi corect pentru toţi pensionarii, după cum
    s-au exprimat parlamentari în timpul votului, toate forţele politice, inclusiv
    opoziţia ultranaţionalistă – AUR, au votat în favoarea eliminării pensiilor
    parlamentarilor.


    Excepţie au făcut aleşii UDMR (la co-guvernare), care susţin
    că demersul este incomplet şi nu vizează şi celelalte categorii
    socioprofesionale ale căror pensii nu respectă principiul contributivităţii -
    magistraţi, militari, ofiţeri de informaţii sau poliţişti. Nu putem asista la
    decizii politice de faţadă, care aparent sunt populare, dar care nu rezolvă
    problema în sine – spun udemeriştii.


    Problema în sine, constată şi
    experţii, e că există unii români, mulţi fără a îndeplini nici criteriul
    vârstei, nici pe cel al stagiului de cotizare, cu pensii de peste 9 mii de lei (echivalentul a aproape
    două mii de euro), în timp ce pentru cinci milioane de pensionari media este de
    numai 1 500 de lei.

  • “colectiv”, în regia lui Alexander Nanau, nominalizat la Premiul LUX

    “colectiv”, în regia lui Alexander Nanau, nominalizat la Premiul LUX

    Filmul colectiv, în regia
    lui Alexander Nanau, desemnat cel mai bun documentar la Premiile Academiei
    Europene de Film, este și propunerea României la Premiile Oscar 2021, pentru
    secţiunea Cel mai bun lungmetraj internaţional.


    Produs de Alexander Nanau
    Production în coproducție cu HBO Europe și Samsa Film, colectiv este un
    documentar observațional care pornește de la tragedia din clubul bucureștean
    Colectiv, unde în seara de 30 octombrie 2015 a izbucnit un puternic incendiu în
    urma căruia au murit 65 de persoane. Filmul colectiv urmărește evenimentele
    primului an de la tragedie și se concentrează pe relația dintre autorități și
    jurnaliști în încercarea de a afla adevărul. Cele 18 filme nominalizate la Premiile
    Academiei Europene de Film au fost sprijinite prin programul Europa Creativă
    MEDIA. Aceasta înseamnă sprijin în vederea dezvoltării, promovării și
    distribuției respectivelor filme.


    Ștefan
    Turcu, Reprezentanța Comisiei Europene în Romania: Premiile
    Academiei Europene de Film reprezintă o carte de vizită foarte importantă, ele
    au rol de ambasador al filmelor în toată lumea. Iar vestea foarte bună este că documentarul
    colectiv, regizat de Alexander Nanau, se numără și printre filmele finaliste
    la premiul LUX, Premiul European de Film al Publicului. Orice pasionat de film
    din UE poate vota, astfel încât colectiv să primească respectivul premiul, un
    premiu foarte onorant pentru că vine din partea publicului.

    Trebuie precizat că
    cele 18 titluri nominalizate la Premiile Academiei Europene de Film au fost
    sprijinite de programul Europa Creativă. Concret, UE a investit peste 3
    milioane de euro prin programul Europa Creativă MEDIA pentru a sprijini
    dezvoltarea, promovarea și distribuția acestor filme.

    În ceea ce privește Premiul
    LUX, acesta a debutat ca o idee a Parlamentului European în parteneriat cu
    Comisia Europeană și Europa Cinemas, dar apoi i s-a alăturat și Academia
    Europeană de Film. Pentru că ne dorim prin acest vot al publicului să ajungem
    la un număr cât mai mare de oameni interesați de cinema care să-și exprime
    preferințele. Iar ideea acestui premiu al publicului este că cinefilul este în
    rolul principal, astfel că cele trei finaliste la Premiul LUX al Publicului
    European sunt judecate prin votul publicului, care va fi hotărâtor. Europa
    Creativă MEDIA este un program care ne ajută să ajungem la public, dar să și
    promovăm și distribuim filmele. Publicul cinefill din UE poate vedea filmele
    finaliste până la 11 aprilie și apoi decide prin vot care dintre ele va fi premiat
    cu premiul LUX.



    În urma acordului încheiat
    între Comisia Europeană, Parlamentul European și statele membre ale UE, bugetul
    alocat programului Europa Creativă pentru următorii 7 ani 2021-2027, este de 2,4 miliarde de Euro.


  • Surprizele alegerilor din România

    Surprizele alegerilor din România

    Doar în aparență fără legătură între ele,
    trei ar fi surprizele alegerilor parlamentare abia încheiate în România:
    absenteismul-record, demisia, a doua zi după scrutin, a premierului țării,
    precum și intrarea în Legislativ a unei noi și foarte puțin cunoscute
    formațiuni politice.


    Pe larg, singura mare certitudine în seara zilei de 6 decembrie, la
    închiderea secțiilor, era că doar circa 32% dintre românii cu drept de vot se
    prezentaseră la urne. A fost cea mai mică
    prezență a cetățenilor României din ultimii 30 de ani. A fost și cea mai redusă
    participare la un scrutin din Uniunea Europeană. De ce, cu alte cuvinte, 68%
    din electorat a preferat să stea acasă și ce au dorit absenții să transmită
    prin tăcerea lor aproape asurzitoare? Sigur, au fost indiferenții. Au fost și
    persoanele care s-au temut să nu se infecteze cu noul coronavirus, în plină
    epidemie ce încă seceră vieți în România. Dar au fost, în egală măsură, foarte
    mulți pe care – spun ei – nici unul din actualii politicieni nu îi mai
    reprezintă, care vor fapte, nu vorbe, acțiuni concrete, nu doar sterile
    confruntări verbale pe micile ecrane.


    Este foarte clar că sunt mulţi români
    care fie nu au primit suficiente informaţii despre aceste alegeri, fie sunt,
    pur şi simplu, nemulţumiţi de mine, de partide, de întreaga clasă politică sau
    de anumite măsuri care au fost luate     – a recunoscut însuși președintele țării,
    Klaus Iohannis.


    La numai o oră după această declarație, premierul Ludovic
    Orban, al cărui Partid Național Liberal a pierdut alegerile la circa 5 procente
    sub social-democrații din opoziție, dar care dorește să coaguleze o majoritate
    de centru-dreapta care să dea următorul Executiv, și-a anunțat demisia.     Gestul-surpriză a fost salutat de cei care au văzut în el o asumare a eșecului
    în alegeri, dar a fost criticat drept iresponsabil de alții.


    Or, în tot acest
    iureș politic și pe acest fond de nemulțumire socială s-a născut acum
    aproximativ un an și a crescut, până la a obține în jur de 9% din voturile
    exprimate la parlamentarele de duminică,     Alianța pentru Unirea Românilor,
    formațiune pe care nici presa nu a băgat-o prea tare în seamă.     Până pe 6
    decembrie!


    Catalogată de unii drept naționalistă, de alții chiar de
    extremă-dreaptă, AUR spune că jumătate din națiunea română se află peste
    granițele actuale ale țării și că, de la an la an, România se depopulează, pe
    fondul scăderii, de la un scrutin electoral la altul, a încrederii oamenilor în
    cei care ar trebui să le reprezinte interesele. Familia, naţiunea, credinţa
    creştină şi libertatea – sunt valorile pe care declară că le promovează AUR.

  • Alegeri parlamentare în România

    Alegeri parlamentare în România

    A
    patra și ultima mare confruntare electorală din România ultimilor doi ani (după
    europarlamentarele și prezidențialele din 2019 și localele din septembrie a.c.)
    s-a desfășurat, duminică, sub semnul pandemiei de Covid-19, dar și al
    nemulțumirilor, respectiv speranțelor românilor care s-au deplasat la urne. Prezența
    la vot, la nivel național, a fost, însă, cea mai scăzută din ultimele circa
    trei decenii: doar aproximativ 32% dintre alegători au decis să își exercite
    dreptul constituțional.


    În diaspora, votul a luat sfârșit odată cu închiderea
    ultimelor secţii de votare de pe Coasta de Vest a Statelor Unite şi Canadei.
    Spre deosebire de cei de acasă, care au votat doar duminică, românii din afara
    granițelor au avut la dispoziţie o zi în plus – și sâmbătă – pentru a merge la
    urne.

    Procesul electoral în străinătate s-a desfăşurat pe parcursul a 59 ore,
    în funcţie de diferenţele de fus orar. În total, în afara ţării au pus ștampila
    VOTAT circa 265 de mii de alegători, cea mai mare prezenţă fiind în Italia,
    Republica Moldova, Spania, Marea Britanie şi Irlanda de Nord, Germania și
    Franţa. Opțiunile tuturor votanților, din țară și străinătate, s-au cristalizat
    pe parcursul nopții, odată cu numărarea buletinelor de vot.


    Astfel, la
    alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, Partidul Social Democrat, în
    prezent în opoziție, a obținut victoria atât la Senat, cât și la Camera
    Deputaților, cu aproximativ 30%, urmat – cu circa 25 de procente – de Partidul
    Național Liberal, la putere, și – cu aproximativ 15% – de Alianța USR PLUS, în
    plină ascensiune în ultimii aproximativ trei ani.


    Surpriza acestui scrutin a
    venit din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), abia înființată, care,
    cu circa 9% din sufragii, a intrat în Parlament de pe locul patru în
    preferințele electoratului. Ea a fost urmată de Uniunea Democrată a Maghiarilor
    din România, care a trecut pragul electoral și a
    intrat în Parlament.


    Acesta va fi alcătuit din 465 de parlamentari: 136 de
    senatori și 329 de deputați. Duminică seară,la
    închiderea urnelor, liderii formațiunilor aflate în competiţie au comentat
    rezultatele care, spre deosebire de alți ani, nu au fost, însă, primite cu
    entuziasm.


    Şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, şi liderul PNL și actual
    premier, Ludovic Orban, au clamat victoria, una, care, însă, nu permite niciunei
    tabere să guverneze singură. Marcel Ciolacu: Este nevoie de un
    guvern capabil care are soluţii şi le mulţumesc în mod deosebit românilor care
    au mers la vot, pentru că şi-au învins teama în ceea ce priveşte viaţa lor, dar
    au înţeles necesitatea ca acest Guvern Orban să plece acasă.


    De
    cealaltă parte, Ludovic Orban a punctat: Sunt încrezător în capacitatea
    Partidului Naţional Liberal de a construi o majoritate parlamentară alături de
    forţele democratice euroatlantiste, care respectă cetăţeanul şi care vor
    dezvoltarea României, pentru a putea forma un Guvern într-un termen cât mai
    scurt.


    Co-preşedintele Alianţiei USR PLUS, Dacian Cioloş, a subliniat că
    românii nu au dat niciunui partid un mandat clar să formeze singur Executivul,
    din care formațiunea sa ar dori să facă parte: România are nevoie în
    următorii ani de modernizare, de reforme profunde. Trebuie să construim pe o
    fundaţie solidă şi curată, de onestitate şi de profesionalism şi acesta este
    mandatul cu care USR PLUS merge în Parlament şi va negocia intrarea la
    guvernare.


    Președintele Kelemen Hunor a promis că UDMR va încerca să
    asigure un climat de echilibru în Parlamentul României, în timp ce liderul
    George Simion a precizat că AUR nu va intra în nicio coaliţie de guvernare.