Radio România Internațional

Tag: vot

  • Măsuri pentru fluidizarea votului în diaspora

    Măsuri pentru fluidizarea votului în diaspora

    Un neaşteptat şi cacofonic război al comunicatelor între instituţiile de la Bucureşti a dublat campania electorală dintre cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale.



    Haosul înregistrat la primul tur la secţiile de votare din străinătate, unde cetăţeni români dornici să-şi exercite dreptul de vot au stat cu orele la coadă şi, în mii de cazuri, n-au putut vota, a declanşat o polemică în câteva episoade între Biroul Electoral Central şi ministerul de Externe, ce şi-au pasat reciproc responsabilitatea. Luni a fost punctul culminant al crizei. Bombardat de Opoziţie, Administraţia Prezidenţială, presă şi organizaţii ale diasporei cu acuze de incompetenţă sau rea-voinţă, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a dat demisia. El a insistat că a luat această decizie pentru a nu încălca legea şi a invocat o hotărâre a BEC, care n-ar fi confirmat existenţa unei baze juridice pentru înfiinţarea de secţii de vot suplimentare în străinătate.



    Marţi seara, BEC l-a contrazis iarăşi şi a repetat, într-un nou comunicat, că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate reprezintă o atribuţie exclusivă a Externelor. De asemenea, Biroul îşi menţine punctul de vedere formulat anterior, potrivit căruia nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii.



    Castana fierbinte e, acum, între mâinile succesorului lui Corlăţean, Teodor Meleşcanu. Diplomat de carieră, apoi director al Serviciului de Informaţii Externe, iar ultima oară prezidenţiabil ieşit din cursă, Meleşcanu revine, după aproape două decenii, în fruntea diplomaţiei române, într-un moment tensionat. El afirmă că ministerul a adoptat, deja, măsuri pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.



    Teodor Meleşcanu: “Dintr-o simplă evaluare pe nişte simulări pe care le-am făcut, reducerea timpului de vot pentru fiecare cetăţean, ca urmare a adoptării acestor măsuri, ar permite cel puţin o dublare a numărului celor care pot să voteze.”



    Astfel, formularul pe proprie răspundere disponibil pe site-ul ministerului de Externe poate fi descărcat şi completat, urmând ca în faţa comisiei de votare să fie doar semnat. Cei care nu au această posibilitate vor primi pixuri şi formulare în faţa secţiilor, pentru a le completa şi a economisi timpul necesar votului.



    Tot pentru fluidizarea procesului, ministerul a pus la dispoziţie o listă cu 800 de angajaţi care pot sprijini comisiile de votare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a selectat deja, dintre aceştia, 120 de persoane. De asemenea, fiecare secţie de votare din diaspora va avea şapte cabine de vot şi şapte ştampile, numărul maxim prevăzut de lege.

  • Retrospectiva săptămânii 2.11 – 8.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 2.11 – 8.11.2014

    Premierul social-democrat Victor Ponta şi primarul Sibiului, liberalul Klaus Iohannis, se întâlnesc în turul doi al prezidenţialelor



    Candidatul alianţei PSD-UNPR-PC, premierul Victor Ponta, şi reprezentantul Aliantei Crestin Liberale, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se vor înfrunta, pe 16 noiembrie, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. În primul tur, cei doi s-au plasat pe primele locuri în opţiunile românilor, care au avut de ales între 14 candidaţi. Victor Ponta a obţinut 40,44% din voturi, iar Klaus Iohannis 30,37%, în condiţiile în care prezenţa la urne a fost de 53,17%. În perspectiva turului doi, Victor Ponta a obţinut sprijinul câtorva candidaţi iesiţi din competiţie, între care fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu şi doi exponenţi ai curentului populist, Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu. Victor Ponta se bazează şi pe susţinerea fostului director al Serviciului Român de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu. De cealaltă parte, Klaus Iohannis va fi susţinut de candidatul independent Monica Macovei, centru-dreapta, fost ministru al Justiţiei. UDMR şi-a îndemnat susţinătorii să voteze în turul al doilea potrivit conştiinţei fiecăruia.




    Foarte mulţi români din străinătate au votat în primul tur



    În diaspora, românii s-au prezentat în număr mare la vot. Peste 161.000 de români din afara graniţelor — un număr record – au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în cele 294 de secţii deschise în străinătate. În unele dintre ele votul a fost marcat de nemulţumirea oamenilor care au fost nevoiţi să aştepte ore întregi, iar în unele cazuri chiar nu au reuşit să voteze. Sute de persoane au stat astfel la cozi în unele capitale europene. Pentru evitarea unor astfel de situaţii pe 16 noiembrie, Ministerul Român de Externe şi Biroul Electoral Central au convenit o serie de măsuri care să simplifice procesul de votare. Astfel, românii din afara graniţelor ţării pot descărca de pe site-urile bec.ro şi mae.ro formularul declaraţiei pe proprie răspundere de care au nevoie pentru a putea vota în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Acesta poate fi completat de titular înainte de a intra la vot, dar semnarea şi datarea acestuia se vor face în faţa membrilor secţiei de votare. În plus, va fi suplimentat numărul cabinelor de vot din secţiile deja existente.




    Comisarul European pentru Politici Regionale, Corina Creţu a paticipat la Bucureşti la lansarea Acordului de Parteneriat cu România



    La Bucureşti a fost lansat Acordul de Parteneriat între România şi Comisia Europeană. Documentul reglementează modul în care vor fi folosite fondurile europene, structurale şi de investiţii în următorii ani şi a fost lansat în prezenţa Comisarului European pentru Politică Regională, românca Corina Creţu. Documentul a fost elaborat şi negociat cu experţii europeni vreme de aproape un an. Executivul european a adoptat în luna august Acordul cu România, care a fost cel de-al XI-lea stat membru al Uniunii Europene care a obţinut aprobarea acestui document. În perioada 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 de miliarde de euro, din care aproape 22 de miliarde sunt fonduri de coeziune. Banii ar urma să fie folosiţi pentru proiecte de infrastructură, în sănătate şi educaţie, dezvoltare şi modernizare a comunităţilor locale, crearea de noi locuri de muncă şi pentru a recupera decalajele de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană.




    Banca Naţională a României a redus prognoza referitoare la rata inflaţiei pentru sfârşitul lui 2014



    Banca Naţională a României a redus prognoza pentru rata inflaţiei la sfârşitul acestui an de la 2,2 la 1,5%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că situaţia se datorează în principal scăderii cotaţiei petrolului, stabilităţii preţului la gaze naturale, unei recolte bune în România, dar şi creşterii importurilor din statele care nu mai au relaţii comerciale cu Rusia. În opinia şefului băncii centrale, stabilizarea inflaţiei prevăzută pentru anul viitor poate crea condiţiile unei creşteri economice pe termen lung. Pe de alta parte, BNR a redus din nou şi dobânda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 2,75% pe an dar şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 16 la 14%. Pe de altă parte, previziunile de toamnă ale Comisiei Europene arată că România a ieşit din recesiune, înregistrând o creştere de 1% a PIB în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, după două scăderi consecutive. Potrivit prognozei, România va avea o creştere economică de 2% în 2014, în scădere însă faţă de estimarea precedentă de 2,5%. Consumul privat şi exporturile au fost principalele motoare ale creşterii, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ.





    Doar una din echipele româneşti de fotbal prezente în Liga Europa mai are şanse de calificare



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a remizat, în deplasare, scor 2-2, cu echipa portugheză Rio Ave, într-un meci din grupa J a Ligii Europa. Cu 7 puncte, steliştii ocupă locul al doilea în grupă, în urma ucrainenilor de la Dinamo Kiev, care au învins, pe teren propriu, formatia daneza Aalborg, cu 2-0. În grupa D, vicecampioana României, Astra din Giurgiu, a terminat la egalitate, 1-1, pe teren propriu, cu celebra echipa scoţiană Celtic Glasgow şi a pierdut orice şansă de calificare în primavara europeană. Din grupa Astrei, este deja calificată Red Bull Salzburg din Austria, care a trecut de Dinamo Zagreb (Croatia).

  • Cursa pentru preşedinţia României

    Cursa pentru preşedinţia României

    Premierul social-democrat Victor Ponta, cu 40,44% din voturi, şi liderul liberal Klaus Iohannis, cu 30,37, au colectat, împreună, aproape trei sferturi din sufragii. Celorlalţi 12 candidaţi le-au rămas firmiturile.



    Cu doar 5,36%, al treilea clasat, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, e departe de a fi un arbitru al turului doi. Totuşi, Ponta doreşte sa-l coopteze pe fostul lider PNL, premier de succes în perioada 2004-2008, când România a fost admisă în UE şi a înregistrat o creştere economică record, alături de coaliţia sa de stânga, PSD-UNPR-PC. El promite că, dacă va deveni şef al statului, Tăriceanu e prima sa alegere pentru funcţia de premier. Şeful guvernului afirmă că are în mânecă şi alţi aşi pentru propria-i succesiune: “Consider ca fiind cea mai buna soluţie în acest moment pentru funcţia de prim-ministru pe dl. Călin Popescu-Tăriceanu. Aceasta este principala mea opţiune. În egală măsură, am discutat cu colegii mei dacă pe parcusul următoarelor zile sau săptămâni vom considera că trebuie să dăm un semnal foarte clar de păstrare a disciplinei fiscal-bugetare, atunci nu exclud posibilitatea de a avea un prim-ministru tehnocrat, în persoana primului viceguvernator al BNR, dl. Florin Georgescu. Dacă pentru România apar pericole de securitate strategică şi pentru a da foarte clar garanţii pentru continuarea dezvoltării democratice, a obligaţiilor noastre internaţionale, de asemenea, putem lua în considerare pe dl. George Maior, în măsura în care domnia sa, aşa cum a anuntat public, îşi va depune demisia din funcţia de director al SRI dupa alegeri.”



    Pe lângă Tăriceanu, Ponta şi-a asigurat susţinerea altor doi foşti contracandidaţi, şeful PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a obţinut 3,68% din voturi, şi fostul şef al SIE, Teodor Melescanu, cu doar 1%.



    Din tabăra, creştin-liberală, Iohannis anunţă, în schimb, că nu va negocia cu foştii contracandidaţi pentru a-si asigura susţinerea lor în turul doi. El spune că refuză târgurile şi vizează doar suportul alegătorilor: “Eu nu concep să fie tranzacţionate voturile românilor ca o marfă, nu se poate aşa ceva. Din acest motiv, am spus că nu voi negocia cu candidaţii care nu au intrat în turul doi pentru voturi, nu am ce să negociez. Ei nu au în buzunar aceste voturi. Aceste voturi sunt la români, fiecare cu votul lui. Ce vreţi, să mă apuc şi eu de trocuri politice , să-i promit că-l fac prim-ministru de rezervă sau că-l fac consilier. Nu pot să fac aşa ceva.”



    Iohannis îşi nuanţează, totuşi, declaraţia când spune că, pentru finală, mizează pe suportul tuturor partidelor româneşti afiliate la PPE. Este vorba, pe lângă componentele ACL – PNL şi PDL -, de PMP şi PNŢCD, a căror candidată comună, Elena Udrea, a obţinut 5% din voturi, şi de UDMR, al cărei bazin electoral tradiţional e de 6%.

  • Alidzeri prezidenţiali – rezultati parţiali

    Alidzeri prezidenţiali – rezultati parţiali

    Rezultatili parţiali dupu ţentralizarea a 98,3% dit secţiili de votari:



    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 40,33%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,44%


    Călin Popescu Tăriceanu (independentu) – 5,40%


    Elena Udrea (PMP) – 5,18%


    Monica Macovei (independentu) – 4,46%


    Kelemen Hunor (UDMR) – 3,50%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,66%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 3,99%


    Teodor Melescanu (independentu) – 1,10%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,56%


    Gheorghe Funar (independentu) – 0,48%


    William Branza (PER) – 0,45%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,30%


    Mirel Mircea Amaritei (PProdemo) – 0,08%




    Uidisit cu Biroulu Electoral Ţentral, tu tutâ vâsâlia inşirâ la vot 9.583.590 di aligâtori. Prezenţa la vot fu di 53,16% dit numirlu a alegâtorilor anyrâpsiţ pi listili electorali permanenti.



    Rezultatili parţiali dupu ţentralizarea a 91,33% dit secţiili du votari:




    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 40,01%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,54%


    Călin Popescu Tăriceanu (independentu) – 5,46%


    Elena Udrea (PMP) – 5,17%


    Kelemen Hunor (UDMR) – 3,66%


    Monica Macovei (independentu) – 4,51%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,65%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 3,94%


    Teodor Melescanu (independentu) – 1,11%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,83%


    Gheorghe Funar (independentu) – 0,48%


    William Branza (PER) – 0,45%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,30%


    Mirel Mircea Amaritei (PProdemo) – 0,08%




    Biroulu Electoral Ţentral hâbârisi protili rezultati parţiali mutrinda alidzerli prezidenţiali. Dupu ţentralizarea a rezultatilor dit 17,13% dit secţiili de votari, catandisea easti aşi:



    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 37,53%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,39%


    Călin Popescu Tăriceanu (independentu) – 6,41%


    Elena Udrea (PMP) – 5,29%


    Kelemen Hunor (UDMR) – 4,89%


    Monica Macovei (independentu) – 4,76%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,74%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 3,59%


    Teodor Melescanu (independentu – 1,26%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,83%


    Gheorghe Funar (independentu) – 0,51%


    William Branza (PER) – 0,47%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,28%


    Mirel Mircea Amaritei (PProdemo) – 0,08%


  • Jurnal românesc – 3.11.2014

    Jurnal românesc – 3.11.2014

    Peste 161.000 de români din afara graniţelor — un număr record – au votat, duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în cele 294 de secţii deschise în străinătate, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). În cursa pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 16 noiembrie, au rămas premierul Victor Ponta, candidatul aliantei de stanga, PSD — UNPR — PC (la guvernare) şi reprezentantul Aliantei Crestin Liberale (opozitia de centru-dreapta), Klaus Iohannis. Peste 68.000 de români au votat în Spania şi Italia, unde există cele mai numeroase comunităţi şi aproape 22.000 în Republica Moldova vecină. O prezenţă numeroasă la vot s-a înregistrat şi în Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia, Austria şi Statele Unite. Reamintim că la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat aproape 150.000 de români din diaspora.




    În unele secţii din străinătate votul a fost marcat de nemulţumirea oamenilor care au fost nevoiţi să aştepte ore întregi, iar în unele cazuri chiar nu au reuşit să voteze. Sute de persoane au stat astfel la cozi la Londra, Paris, Bruxelles, Madrid, Munchen sau Stuttgart. La una din secţiile de votare din capitala Franţei s-a cerut chiar intervenţia forţelor de ordine pentru aplanarea situaţiei. Mai multe ambasade, inclusiv cea de la Londra, au cerut prelungirea programului de votare, însă BEC de la Bucureşti nu a permis acest lucru. Nemulţumite de felul în care s-a votat în străinătate, câteva sute de persoane au protestat duminică în faţa sediului MAE de la Bucureşti. Ministrul roman de Externe, Titus Corlăţean, a explicat că aglomeraţia în secţiile din străinătate s-a produs după ce BEC a hotărât ca declaraţia pe propria răspundere să poată fi completată doar în secţie, iar când s-a renunţat la această decizie, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, procesul de vot s-a accelerat. La rândul lor, reprezentanţii BEC admit că au existat o serie de disfuncţionalităţi, şi au promis că vor discuta cu cei din MAE pentru a căuta soluţii în perspectiva celui de-al doilea tur de scrutin.



    Republica Coreea şi-a deschis la sfârşitul săptămânii trecute primul Consulat Onorific din România, la Timişoara. Noua misiune diplomatică va fi condusă de prof. Ioan Coriolan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul, si va deservi judeţele Timiş, Arad şi Bihor. Numărul misiunilor diplomatice din Timişoara se ridică astfel la 17, trei fiind consulate generale (Germania, Italia Serbia), iar restul, onorifice, printre care cele ale Austriei, Bulgariei, Cehiei, Franţei, Indiei, Macedoniei, Peru, Spaniei, Suediei sau Tunisiei.




    Etnicii români din Ucraina au un reprezentant în noul parlament de la Kiev. Este vorba despre Grigore Timiş, şeful interimar al Administraţiei Raionale Hliboca din regiunea Cernăuţi. El a promis că va face tot ce îi stă în putere pentru ca drepturile minorităţii române din Ucraina să fie respectate. Grigore Timiş a mai spus că va continua tendinţa de aplicare a limbii române în treburile oficiale ale zonelor unde românii sunt majoritari, însă a atenţionat că nu este de aşteptat ca ucrainenii să treacă foarte repede peste “accesele naţionaliste”.




    Peste 60 de companii româneşti participă până pe 6 noiembrie la cea de a 35-a ediţie a Târgului Internaţional de turism ,,World Travel Market (WTM) de la Londra. La prestigiosul eveniment sunt promovate in special litoralul romanesc si Delta Dunarii. La ediţia din acest an iau parte peste 50.000 de specialişti din industria turismului, din 178 de ţări. WTM este unul din cele mai importante şi renumite târguri de turism din lume, la care România participă de 34 de ani, încă de la prima ediţie.

  • Retrospectiva săptămânii 26.10 – 01.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 26.10 – 01.11.2014

    Alegeri prezidenţiale în România



    Cei peste 18 milioane de români cu drept de vot sunt chemaţi duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, să încredinţeze unuia din cei 14 candidaţi destinul ţării pentru următorii cinci ani. Se luptă pentru fotoliul de şef al statului 2 reprezentanţi din partea unor alianţe, 8 susţinuţi de formaţiuni politice şi 4 independenţi. Începută pe 3 octombrie, campania electorală a fost grevată de dezvăluiri incendiare privind o serie de dosare răsunătoare de corupţie în care sunt implicaţi politicieni de rang înalt sau potenţi oameni de afaceri. Se speră ca scandalurile politice pe bandă rulantă să nu accentueze, totuşi, starea de indiferenţă a electoratului român, a cărui apatie politică s-a manifestat încă din anii 90 printr-o prezenţă la urne cu o constantă traiectorie descedentă. Românii sunt, prin urmare, aşteptaţi în număr cât mai mare la cele 18.550 de secţii de votare din ţară şi la cele 294 din străinătate. Au fost tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot şi realizate peste 94 de mii de ştampile cu menţiunea Votat. Dacă va fi cazul, turul doi al prezidenţialelor va avea loc pe 16 noiembrie.




    Campanie anti-corupţie la nivel înalt



    Campania împotriva corupţiei la vârf a continuat, săptămâna aceasta, Direcţia Naţională Anticorupţie lovind, nediscriminatoriu, Puterea şi Opoziţia, dreapta şi stânga, actuali şi foşti miniştri, parlamentari sau primari. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis arestarea preventivă a fostului parlamentar social-democrat Viorel Hrebenciuc, unul din cei mai longevivi şi influenţi exponenţi ai stângii. El este acuzat că, alături de colegi de partid, de câţiva magistraţi, dar şi de propriul fiu, s-a implicat în retrocedarea ilegală a zeci de mii de hectare de terenuri forestiere şi agricole. Printre cei audiaţi ca virtuali beneficiari ai retrocedărilor se numără şi Prinţul Paul, descedent nelegitim al Regelui Carol al II-lea al României. Potrivit DNA, prejudiciul provocat Regiei Naţionale a Pădurilor depăseşte 300 de milioane de euro. Procurorii aceleiaşi Direcţii Anticorupţie au arestat preventiv şi câţiva aliaţi politici sau financiari ai actualului preşedinte de centru-dreapta Traian Băsescu, bănuiţi că, în schimbul unor comisioane ilegale de milioane de euro, au intermediat contracte supraevaluate cu licenţe IT pentru sistemul de educaţie. Printre aceştia se numără fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi omul de afaceri Dorin Cocoş. Ultimul a fost, până anul trecut, soţul Elenei Udrea, candidată a Partidului pro-prezidenţial Mişcarea Populară la preşedinţia României.




    Predare de ştafetă la Comisia Europeană


    Preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barroso, a prezidat, miercuri, ultima şedinţă a executivului comunitar aflat la final de mandat. Extinderea Uniunii Europene de la 15 la 28 de state a fost una dintre cele mai mari realizări ale celor două mandate consecutive ale acestui cel mai longeviv lider european. El a regretat, în schimb, ezitările unor ţări membre şi lipsa de solidaritate privind unele decizii. Îngrijorătoare este, în opinia lui Jose Manuel Barroso, şi lipsa de încredere a cetăţenilor în instituţiile europene, dar şi problema injustiţiei sociale, teme care trebuie, în viziunea sa, rezolvate de următoarea Comisie. Aceasta îşi începe activitatea pe 1 noiembrie. Propusă de România în noul executiv condus de creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker, social-democrata Corina Creţu va ocupa fotoliul de comisar pentru politici regionale.




    Ajutoare europene pentru România



    Uniunea Europeană va aloca aproape 650 de milioane de euro pentru proiecte cheie de infrastructură energetică. Pe listă se află şi gazoductul din Bulgaria spre Austria, care va trece prin România şi Ungaria, beneficiarul proiectului fiind compania română Transgaz, căreia îi vor fi alocaţi peste un milion şi jumătate de euro. Finanţarea, oferită prin Mecanismul european de conectare, va fi acordat în mare parte pentru proiecte de infrastrucură de gaze în regiunea Mării Baltice, precum şi în Europa Centrală şi de Sud-Est. Proiectele sprijinite vor contribui la securitatea energetică a Europei şi la realizarea unei pieţe europene a energiei. Tot din partea Uniunii Europene, printr-un program care se adresează tuturor celor 28 de ţări membre, vor primi ajutoare, după data de 17 noiembrie, şi peste 1.200 de familii şi persoane singure defavorizate din România. Poşta a distribuit 2,6 milioane de cupoane nominale cu valoarea de 128 de lei (circa 28 de euro), în baza cărora persoanele respective vor primi 27 de kilograme de produse alimentare. Totodată, Guvernul de la Bucureşti a decis să aloce aproape 100 de milioane de lei (peste 22 de milioane de euro) pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţiile din perioada iulie-septembrie. Vor beneficia de fonduri 171 de localităţi din 15 judeţe.




    România salută rezultatul alegerilor din Ucraina



    Ministerul român de Externe a salutat, luni, încheierea scrutinului parlamentar din Ucraina vecină României şi a apreciat că el reprezintă una dintre etapele importante prin care se consolidează cadrul democratic din acest stat în vederea implementării agendei de reforme necesare parcursului european. Diplomaţia de la Bucureşti a salutat, totodată, participarea considerabilă la vot a cetăţenilor ucraineni, văzând în acest lucru o confirmare a angajamentului societăţii ucrainene pentru un viitor dedicat efortului de reformă a statului şi societăţii în ansamblu. Amintim că la alegerile legislative de duminica trecută, prooccidentalii ucraineni au obţinut o victorie importantă, mai mult de trei sferturi din alegători sprijinind puternic şi ireversibil orientarea guvernului de la Kiev.

  • Precizări MAE cu privire la decizia BEC nr. 101/29 octombrie 2014

    Ministerul Afacerilor Externe informează că, potrivit deciziei Biroului Electoral Central nr. 101 din după amiaza zilei de 29 octombrie 2014, suplimentar față de actele de identitate prevăzute în decizia BEC nr. 10 D din 15 septembrie 2014, cetățenii români cu domiciliul în România, care în ziua votării se află în străinătate, vor putea vota și pe baza cărții de identitate, cărții de identitate electronice, cărții de identitate provizorie sau a buletinului de identitate. Prin urmare, pe baza cărții de identitate se va putea vota în oricare dintre secţiile de votare organizate în străinătate. Anterior acestei decizii a BEC, cu cartea de identitate se putea vota în străinătate numai în secţiile de votare organizate în statele UE şi alte state care permit intrarea pe teritoriul lor cu cartea de identitate.



    Ministerul Afacerilor Externe apreciază că, urmare deciziei BEC nr. 101 din 29 octombrie 2014 pentru completarea deciziei BEC nr. 10D din 15 septembrie 2014 prin care se suplimentează categoriile de acte de identitate în baza cărora se poate vota în străinătate, sunt generate, cu titlu imediat, o serie de consecinţe cu potenţial impact negativ asupra securităţii votului.



    Urmare a deciziei BEC nr. 10D din 15 septembrie 2014, Ministerul Afacerilor Externe a trimis, în timp util, către toate secţiile de votare îndrituite din străinătate întregul stoc disponibil de timbre autocolante cu însemnul Votat” care se aplică pe cartea de identitate după exercitarea votului. Menţionăm că, în prezent, MAE nu dispune de alte timbre autocolante care să fie distribuite, potrivit normelor, până cel mai târziu în pre-ziua votului, la toate acele secţii de vot din străinătate care, conform deciziei BEC nr. 101/29.10.2014, trebuie să utilizeze timbre autocolante în procedura de vot.



    Referitor la aceste aspecte, MAE a sesizat, încă din seara zilei de 29 octombrie 2014, Biroul Electoral pentru Străinătate (BES) printr-o întâmpinare oficială. Tot în seara zilei de 29 octombrie 2014, MAE a solicitat Ministerului Afacerilor Interne o suplimentare a numărului de timbre autocolante în vederea distribuirii de urgenţă către secţiile de votare din străinătate care, la acest moment, nu au în dotare timbre autocolante.



    În aceste condiţii, Ministerul Afacerilor Externe semnalează public faptul că există un risc foarte ridicat ca, în intervalul extrem de scurt de timp rămas la dispoziţie până la primul tur de scrutin, timbrele autocolante suplimentare să nu poată ajunge la toate secţiile de votare din străinătate care, potrivit noii decizii BEC, trebuie să aplice aceste timbre în cazul votului pe bază de carte de identitate. În consecinţă, Ministerul Afacerilor Externe semnalează public existenţa unui risc serios de exercitare a votului multiplu în străinătate, ceea ce poate duce la vicierea gravă a corectitudinii întregului proces electoral.



    MAE solicită instrucţiuni clare de la BEC cu privire la modul în care se va proceda în acele secţii de votare din străinătate la care, pe fondul deciziei BEC menţionate, emisă cu numai trei zile înainte de ziua votării, nu vor putea fi furnizate în timp util timbrele autocolante necesare.



    Reamintim că Ministerul Afacerilor Externe a luat toate măsurile care ţin de competenţele sale pentru desfăşurarea în condiţii de corectitudine şi securitate a votului în străinătate şi va acţiona în continuare pentru asigurarea corectitudinii depline a procesului electoral în străinătate.



  • Jurnal românesc – 14.10.2014

    Jurnal românesc – 14.10.2014

    Ministerul Afacerilor Externe a anunţat lansarea Ghidului alegătorului român din străinătate” pentru alegerea preşedintelui României în anul 2014, menit a asigura informarea corectă a cetăţenilor români din afara ţării cu privire la condiţiile în care îşi vor putea exercita dreptul la vot. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate au luat toate măsurile necesare pentru a asigura difuzarea cât mai largă a ghidului. Cei interesaţi pot consulta Ghidul alegătorului român din străinătate” pe site-ul MAE, www.mae.ro, în cadrul secţiunii dedicate alegerilor. MAE reaminteşte că la alegerile prezidenţiale cetăţenii români aflaţi în străinătate în ziua scrutinului vor putea să voteze la orice secţie de votare, în baza actelor de identitate prevăzute de Biroul Electoral Central.



    Majoritatea românilor sunt de acord cu reducerea mandatului preşedintelui la patru ani, relevă un barometru INSCOP dat, marţi, publicităţii. 69,9% dintre respondenţi cred că reducerea mandatului la 4 ani este o idee bună, în timp ce 17,4% susţin că aceasta este o idee proastă. Potrivit directorului INSCOP, Remus Ştefureac, chiar dacă ratele de prezenţă la vot s-au diminuat mult în ultimii ani, mai ales la alegerile parlamentare, românii îşi doresc alegeri mai rare în primul rând din cauza asocierii momentelor electorale cu tensiuni, instabilitate şi crize politice care diminuează energia alocată efortului de guvernare. Numai în ultimii 7 ani românii au venit deja de 10 ori la urne pentru alegeri prezidenţiale, parlamentare, europene plus două referendumuri separate, la care se adaugă şi al unsprezecelea moment electoral prilejuit de alegerile prezidenţiale din acest an.



    Investitorii achiziţionează masiv obligaţiuni ungureşti şi româneşti, deoarece se aşteaptă la scăderi ale randamentelor bondurilor în regiune, încurajaţi de decizia Poloniei de a reduce rata dobânzii la un nivel record, transmite Bloomberg. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale româneşti pe zece ani au înregistrat, săptămâna trecută, cel mai semnificativ declin din ultimele şapte săptămâni, în timp ce randamentul bondurilor ungureşti pe zece ani a ajuns la cel mai redus nivel din ultimul an. Banca Centrală a Poloniei a anunţat, pe 8 octombrie, reducerea ratei dobânzii de referinţă de la 2,5% la nivelul minim record de 2%. În timp ce Ungaria a anunţat că nu va mai reduce rata dobânzii, în 30 septembrie, Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 3% pe an, de la 3,25%, începând cu data de 1 octombrie 2014.



    România deţine prima poziţie în Europa în ceea ce priveşte creşterea procentului de transplant, atât ca proceduri efectuate, cât şi ca număr de donatori, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Potrivit acestuia, în 2014 au fost acreditate 39 spitale capabile să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală (dintre care 33 sunt centre noi), două centre pentru transplant hepatic, patru centre pentru transplant renal şi trei centre pentru transplant de cord. Progresul României în ceea ce priveşte activitatea de transplant a fost evidenţiat şi de un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007 — 2013.

  • Alegeri şi campanii electorale

    Alegeri şi campanii electorale

    Anul viitor va găsi bună parte din harta politică a Europei Centrale şi de Est colorată diferit faţă de 2014.



    În Bulgaria, cel mai pauper stat membru al Uniunii Europene, partidul GERB, de centru-dreapta, a redevenit, după alegerile parlamentare anticipate de duminică, principala formaţiune politică a ţării. Cu circa o treime din voturi, partidul condus de Boiko Borisov, demisionar anul trecut din funcţia de premier, a pus capăt scurtului interludiu de stânga în Guvernul de la Sofia. Minat de acuzaţii de incompetenţă şi suspiciuni de corupţie, mandatul succesorului lui Borisov, Plamen Oreşarski, se încheie prematur, după ce componentele coaliţiei guvernamentale în exerciţiu – socialiştii şi partidul etnicilor turci – au obţinut împreună mai puţine sufragii decât conservatorii singuri. Departe de a a-şi savura victoria, Borisov recunoaşte, însă, că fragmentarea noului legislativ va face foarte dificilă constituirea guvernului.



    Şi letonii au ales, la legislativele de sâmbătă, tot dreapta. Alternativa la cele patru partide pro-vest, care vor deţine circa două treimi din mandatele parlamentare, era partidul de opoziţie al rusofonilor şi nostalgicilor rusofili, numit Armonia. Or, notează analiştii, pe fondul îngrijorării provocate de agresivitatea şi apetitul teritorial redeşteptat al Rusiei, electoratul din mica republică ex-sovietică de la Marea Baltică a optat, decis, pentru valorile occidentale.



    Duminica viitoare, pe 12 octombrie, la urne vor merge, din nou, şi ungurii. Complet lipsite de suspans, alegerile locale vor fi, potrivit analiştilor, doar o reconfirmare a supremaţiei politice absolute a formaţiunii conservatoare FIDESZ, care, în primavară, şi-a adjudecat fără drept de apel atât legislativele interne, cât şi scrutinul pentru Parlamentul European. Nici deparajele autoritare ale premierului Viktor Orban, nici politica ambiguă a acestuia faţă de Rusia nu par să fi provocat modificări majore în opţiunile alegătorilor. Mai ales că, tot mai debilă, opoziţia liberală şi socialistă a cedat poziţia secundă ultranaţionaliştilor de la Jobbik.



    În România, în schimb, totul se joacă înaintea alegerilor prezidenţiale de luna viitoare. Pe 2 noiembrie, primul tur de scrutin va cerne între cei 14 aspiranţi la succesiunea actualului şef al statului, Traian Băsescu. Iar pe 16, finala se va disputa, probabil, aşa cum indică sondajele privind intenţiile de vot, între marele favorit, premierul social-democrat Victor Ponta, şi candidatul opoziţiei de centru-dreapta, primarul Sibiului, Klaus Iohannis. Membre ale NATO şi UE, România, Bulgaria, Ungaria şi Letonia rămân ancorate în lumea liberă indiferent de culoarea politică a Puterii.



    În Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), în schimb, la parlamentarele de pe 30 noiembrie se va juca o enormă carte geopolitică. Riscul ca partidul comunist pro-moscovit, favorit în sondaje, să câştige în dauna coaliţiei tripartite pro-occidentale echivalează cu irosirea a cinci ani de reforme dure şi de eforturi susţinute care, în vară, au fost răsplătite cu incheierea acordurilor de asociere şi liber schimb dintre Chişinău şi UE.

  • Paisprezece pentru România

    Votul tău dă formă României”! Astfel se intitulează campania de informare lansată de Autoritatea Electorală Permanentă cvasi-simultan cu debutul, joi, la miezul nopţii, a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale de luna viitoare. Unde, cum şi când votează cele peste 18 milioane de români cu drept de vot ? Clipuri video şi spoturi audio, inclusiv despre importanţa votului, vor avea menirea să sensibilizeze o populaţie a cărei apatie politică se manifestă, pe an ce trece, printr-o prezenţă tot mai scăzută la urne.



    Scandalurile politice pe bandă rulantă sau cazurile tot mai numeroase de oameni politici corupţi pe care justiţia îi ia, parcă mai des ca niciodată, la bani mărunţi au contribuit la starea de indiferenţă a unui electorat care, potrivit sondajelor, crede, în majoritate, că, oricine s-ar afla în fruntea ei, ţara nu s-ar îndrepta într-o direcţie bună.



    Prin vot, românii trebuie să demonstreze că le pasă de viitorul ţării şi al comunităţii în care trăiesc — spune, însă, Autoritatea Electorală Centrală. Or, campania electorală care a debutat pe 3 octombrie este menită ca, până pe 1 noiembrie, să deschidă apetitul electoratului român pentru vot prin afişe, pliante, mitinguri, adunări, marşuri, spoturi, dezbateri şi confruntări electorale la radio şi la televizor …



    În primul tur, din 2 noiembrie, 14 sunt candidaţii care îşi vor disputa întâietatea pentru fotoliul pe care îl ocupă de zece ani actualul preşedinte de centru-dreapta Traian Băsescu. Cele mai mari şanse de a se califica în turul doi, din 16 noiembrie, le au actualul premier social-democrat Victor Ponta şi etnicul german Klaus Iohannis, reprezentant al Alianţei Creştin-Liberale, de opoziţie.



    Victor Ponta doreşte, între altele, schimbarea profilului şefului statului de la un generator de crize, la un adevărat reprezentant al intereselor publice, care înlesneşte dialogul între diversele categorii sociale şi puteri ale statului.



    Rivalul de dreapta Klaus Iohannis promite, şi el, o altfel de politică, cu mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie, mai multe soluţii pentru oameni şi pentru România.



    În premieră anul acesta, printre cei 14 candidaţi figurează şi două femei — Elena Udrea, din partea Partidului pro-prezidenţial Mişcarea Populară, şi, ca independent, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, actual europarlamentar.



    Tot pentru prima oară, la cea mai înaltă funcţie din stat aspiră, ca independent, şi un ex-director al unui serviciu de informaţii : Teodor Meleşcanu, recent demisionar din fruntea Informaţiilor Externe. În speranţa că vor conştientiza importanţa demersului lor de a se prezenta la urne, românii sunt aşteptaţi să vină masiv la vot în cele 18.550 de secţii de votare din ţară şi 294 din străinătate. Vor fi tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot şi vor fi realizate peste 94 de mii de ştampile cu menţiunea Votat, pe care să le aplice în dreptul candidatului care, în această campanie electorală, va reuşi să le inspire cea mai mare încredere.

  • Jurnal românesc – 23.09.2014

    Jurnal românesc – 23.09.2014

    Ministerul român al Afacerilor Externe a finalizat lista secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Vor fi organizate 294 de secţii pentru cetăţenii români care doresc să-şi exercite dreptul de vot la acest scrutin. Secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11 şi Franţa – 9. Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare.



    FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au fost de acord cu amânarea liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici şi cu termenele propuse de partea română, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. El a discutat pe această temă cu finanţatorii externi, la Bruxelles. La începutul acestei luni, Răzvan Nicolescu a anuntat că va propune autorităţilor de la Bruxelles ca preţul gazelor interne pentru populaţie să nu mai crească până la 1 iulie 2016, iar perioada de liberalizare să se prelungească până la 1 iulie 2021, faţă de 31 decembrie 2018, cum prevedea calendarul aflat în vigoare. Potrivit calendarului de liberalizare asumat de România în 2012 în faţa FMI şi a Comisiei Europene, preţul gazelor pentru populaţie ar fi trebuit să se majoreze cu 3%, la 1 octombrie 2014.



    Rata şomajului a fost de 6,7% în trimestrul II 2014, în scădere faţă de trimestrul anterior, când se înregistra 7,2%, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,5% (7,4% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,7% (8,4% pentru mediul urban, faţă de 4,7% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,9%) în rândul tinerilor (15 – 24 ani). În trimestrul II al anului 2014, populaţia activă a României era de 9,3 milioane persoane, din care 624 de mii de persoane erau şomeri. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,8%.



    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat semnarea, luni, a 63 de contracte de finanţare pe programul POSDRU, în valoare de peste 160 de milioane de euro. Fondurile europene contractate prin aceste proiecte se ridică la 140 milioane de euro, echivalentul a 4% din fondurile de care dispune România prin POSDRU. De asemenea, au fost semnate şi proiecte privind Formarea profesională pentru îmbunătăţirea participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”, Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă incluzivă a muncii”, respectiv Şanse egale şi respect”. Aceste proiecte au un buget de aproximativ 80 milioane de euro, din care fondurile UE reprezintă peste 74 milioane de euro. Potrivit ministrului Fondurilor Europene, prin aceste noi contracte vor fi create 2700 de locuri de muncă.

  • Separaţi, în Europa unită

    Separaţi, în Europa unită

    Europa comunitară trăieşte din plin paradoxul tendinţelor separatiste. Şi nu din Uniunea Europeană vor oamenii să plece ci din statele sale membre, printre cele mai puternice subiecte de drept internaţional. Cel mai recent exemplu ne vine, fără îndoială, din Scoţia, unde cetăţenii din nordul Regatului Unit al Marii Britamii şi Irlandei de Nord au fost chemaţi la un referendum privind pur şi simplu separarea de statul britanic. Alternativa la rămânerea la actuala stare de fapt era proclamarea independenţei Scoţiei, cu tot ce înseamnă acaesta.



    Cu o populaţie de 5,3 milioane de oameni şi o suprafaţă de 78 de mii de kilometri pătraţi, Scoţia are o istorie bogată şi legată strict de vecinii englezi. În 1707, parlamentul scoţian şi cel englez au semnat un acord de uniune care a pus bazele Regatului Marii Britanii. De un secol, Scoţia şi Anglia funcţionau unite, dar nu de un act parlamentar ci de o uniune a coroanelor celor două state. În 2014, scoţienii au fost chemaţi la vot pentru a se pronunţa faţă de ideea de a reface, în sens invers, drumul de acum 3 sau 4 secole.



    Puţini înţeleg necesitatea scoţienilor de a ieşi din Regatul Unit. Şi mai puţini îşi închipuie că treimea nordică a Marii Britanii ar putea fi separată de o frontieră de Anglia. Contopirea istorică dintre cele două state este atât de puternică încât este clară tendinţa de a spune Anglia şi englez la tot ce înseamnă Marea Britanie şi britanic, inclusiv reginei. Regatul Unit înseamnă Anglia, Scoţia, Ţara Galilor (Wales) şi Irlanda de Nord şi nimeni nu îşi închipuie că autonomia poate merge până la ieşirea din această formulă. Paralel cu extinderea autonomiei – o trăsătură foarte serioasă a politicii interne britanice -, au crescut şi accepţiunile naţionaliste, bazate mai mult pe argumente istorice şi de imagistică. Acestor tendinţe serioase le răspunde decizia, cu inima strânsă, a guvernului central de la Londra, de a organiza un referendum asupra independenţei, o măsură pe deplin democratică deşi procesul electoral nu oferă întotdeauna soluţia cea mai bună sau cea mai înţeleaptă. Votul public şi democratic este supus unor influenţe dintre cele mai stranii şi se ştie că tendinţele revendicative sunt, de obicei, cele mai vocale. Mai contează şi tendinţele de vot negativ şi de vot de protest şi astfel avem imaginea unui proces electoral departe de a fi o mecanică fină a societăţii. Mai contează şi participarea la vot şi ajungem să ne punem chiar întrebarea legitimităţii.



    Votul din Scoţia a dus la un deznodămând clar, pe fondul unei participări la vot de-a dreptul impresionante pentru o ţară unde democraţia funcţionează fără să aibă permanent nevoie de stimulente şi reglaje. Mobilizarea a fost masivă. La vot au venit mulţi şi majoritatea cu o poziţie clară asupra problemei în discuţie. În aceste condiţii ar fi fost de dorit o victorie mult mai clară, împotriva unei formule neclare, de-a dreptul aventuroasă.



    Europa trăieşte de două decenii şi jumătate tendinţa atomizării extreme, a divizării până la structura de bază sau chiar dincolo de ea. În 1993, Cehoslovacia, stat creat în 1918, se transforma, după un divorţ de catifea, în Cehia şi Slovacia. Iugoslavia, până atunci un stat cu orientare occidentală, a suferit o secesiune sângeroasă, ce părea fără sfârşit. Nici Serbia nu a reprezentat forma finală a divizării Iugoslaviei, provincia sa sudică, Kosovo, proclamându-şi independenţa, încă neunanim recunoscută, în 2008. Alte ţări ale Uniunii Europene trăiesc cu tendinţele secesioniste în formă latentă, după ce, unele dintre ele, au cunoscut forme violente de terorism criminal.



    În timp ce unii, în numele autonomiei, cer condiţii dificil de acceptat chiar şi pentru elementarul bun simţ, alţii văd în Uniunea Europeană spaţiul în care popoarele despărţite cu frontiere grele de deciziile postbelice ale marilor puteri se vor regăsi într-o uniune de fiinţă naţională, peste graniţe.

  • Jurnal românesc – 17.09.2014

    Jurnal românesc – 17.09.2014

    Ministerul de Externe a finalizat lista secţiilor de votare din strainatate organizate pentru alegerile prezidenţiale, programate în noiembrie. Potrivit instituţiei, românii care doresc să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin vor beneficia de 294 de secţii. Acestea sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale românesti, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare. Ministerul precizează că lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în strainatate, luând ca referinţă scrutinul din 2009, când au fost organizate tot 294 de secţii de vot. Ministerul aminteşte că în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2009, în străinatate au votat peste 145 de mii de persoane. Lista tuturor secţiilor de votare, precum şi alte informaţii utile referitoare la desfăşurarea scrutinului în străinatate sunt disponibile pe site-ul MAE, www.mae.ro, unde a fost activată o secţiune specială dedicată alegerilor pentru prima funcţie în stat.




    Cartelele prepay vor putea fi cumpărate fără să fie furnizate datele personale. Curtea Constituţională a decis că legea privind identificarea utilizatorilor acestui tip de cartelă este neconstituţională. Curtea a admis sesizarea Avocatului Poporului, care atacase modificarea, şi completarea ordonanţei de urgenţă a guvernului privind comunicaţiile electronice. Judecătorii au constatat că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor nu oferă o protecţie eficientă faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită. Decizia este definitivă şi obligatorie. Pe de altă parte, mai multe ONG-uri, între care ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, cer Parlamentului să analizeze în detaliu, cu un studiu de impact asupra drepturilor Omului, noul proiect privind securitatea cibernetică. Acesta este în dezbaterea comisiilor de specialitate din Legislativul de la Bucureşti.




    De vineri până la sfarşitul lunii octombrie, românii vor primi acasă, prin poştă, cardul de sănătate. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate aminteşte că, până la începutul anului viitor, folosirea lor nu este obligatorie, ci doar recomandată. Ulterior, pacienţii vor fi scutiţi de prezentarea cardului de sănătate doar pentru serviciile medicale de urgenţă.




    Doar 70% dintre români îşi plătesc facturile la timp, relevă un studiu apărut, marţi, la Bucureşti. Potrivit cercetării, cauzele ar fi starea economiei, şomajul şi supraîndatorarea. Studiul, denumit ”Comportamente de plată în ţările europene”, a fost făcut în 12 ţări.

  • România 43- Interviu cu Tudor Ciuhodaru

    România 43- Interviu cu Tudor Ciuhodaru

    Proiect legislativ care prevede optiunea votului alb pe buletinul electoral – Interviu cu Tudor Ciuhodaru.




    Aici puteţi asculta “România 43”, ediţia din 30 iulie 2014.




  • Vot final în cazul Roşia Montană

    Vot final în cazul Roşia Montană

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a respins, marţi, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, centrul României. Proiectul fusese respins şi de Senat, în noiembrie 2013 şi, întrucât Camera Deputaţilor este for decizional, votul marchează respingerea definitivă a proiectului de lege iniţiat de Guvernul României.



    Potrivit unui raport de respingere întocmit de o comisie specială, proiectul nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România. Mai mult, el a reprezentat o tentativă de schimbare a legislaţiei miniere care ar fi favorizat, nelegitim, compania canadiană Gabriel Resources să exploateze, prin cianurare, zăcământul de la Roşia Montană.



    De asemenea, prevederile sale ar fi exceptat compania de la obţinerea avizelor necesare şi s-ar fi bazat pe acte administrative anulate de justiţia română în ultimii 15 ani. Procedurile neconstituţionale de expropriere, obligaţia autorităţilor de a emite avize, derogări de la legea monumentelor istorice şi cea a monumentelor naturale, de la directiva europeană privind apele, toate acestea au fost denunţate de societatea civilă.



    În toamna anului trecut, zeci de mii de cetăţeni au manifestat în stradă, cerând Guvernului retragerea legii, interzicerea utilizării cianurilor în industria minieră şi deblocarea procedurilor de includere a Roşiei Montane – fosta colonie romana Alburnus Maior, pe lista UNESCO.



    Sub presiunea străzii, sprijinul politic pentru acest proiect în care statul român ar fi avut o participaţie de circa 19 la sută, s-a redus. În paralel, oameni de ştiinţă români şi străini s-au pronunţat împotriva proiectului de minerit cu cianuri de la Roşia Montană, susţinând că acest tip de activitate economică este incompatibil cu principiul de dezvoltare durabilă şi cu dreptul cetăţenilor la un mediu curat.



    De partea cealaltă, Gabriel Resources a ameninţat statul român că va cere despăgubiri de miliarde de euro, în cazul respingerii proiectului. România este apreciată drept ţara cu cele mai mari rezerve de aur din UE, având 68 de zăcăminte identificate în Cadrilaterul Aurifer din Carpaţii româneşti apuseni. Succesul unor proiecte de exploatare pe bază de cianuraţie sau flotaţie ar duce, însă, la formarea a 2900 de hectare cu deşeuri de cianurare, creându-se riscul unor catastrofe pentru mediu şi generând probleme sociale de anvergură.