Radio România Internațional

Tag: vot

  • Jurnal românesc – 12.01.2015

    Jurnal românesc – 12.01.2015

    O propunere care vizează legea privind alegerea preşedintelui ţării şi care prevede introducerea votului prin corespondenţă sau a votului electronic pentru românii din afara graniţelor va fi înaintată, pe 14 ianuarie, în cadrul şedintei de lucru a Comisiei de cod electoral din România. La reuniune, reprezentanţii partidelor parlamentare vor face mai multe propuneri de modificare a legilor electorale. PSD, la guvernare, propune reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300, la Camera Deputaţilor şi la 100, la Senat. PNL, în opoziţie, propune, între altele, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor. Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. Imediat ce intră legea în vigoare, a precizat Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători. În privinţa propunerii privind votul prin corespondenţă, el a spus că trebuie să aibă loc, mai întâi o dezbatere publică.




    Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, în perioada ianuarie-decembrie 2015, România va deţine preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Mandatul acordat reflectă recunoaşterea profilului activ al României în cadrul OSCE privind susţinerea rolului, valorilor si principiilor fundamentale ale organizaţiei în asigurarea păcii, securităţii şi cooperării în Europa”, se precizează într-un comunicat. Mandatul României la OSCE va fi exercitat de ambasadorul Cristian Istrate, reprezentantul permanent al României pe lângă Organizaţiile Internaţionale de la Viena şi de o echipă alcatuită din diplomaţi ai Misiunii Permanente a României la Viena.




    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Bogdan Vâlcov, solicită conducerii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) să reanalizeze şi să regândească sistemul RCA în privinţa tinerilor sub 25 de ani. “Consider că actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti poliţe RCA, care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a subliniat ministrul Finanţelor.



    Miniştrii de Interne din 11 state europene şi secretarul american al Justitiei, Eric Holder au convenit, duminică, în cadrul unei reuniuni la Paris, să consolideze lupta împotriva terorismului, în primul rând prin sporirea controalelor la frontierele externe ale UE. Spania a susţinut, în context, modificarea Tratatului Schengen, cu scopul de a limita mobilitatea combatanţilor islamişti ce vin în Europa. Pe de altă parte, România şi Bulgaria speră să intre, anul acesta, în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Deşi ambele ţări sunt gata, din punct de vedere tehnic, să adere, există state care leagă această aderare de progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe justiţie. Comisia Europeană susţine, însă, că România şi Bulgaria sunt gata să adere şi că MCV şi Shengen nu sunt condiţionate unul de celălalt.


  • Jurnal românesc – 15.12.2014

    Jurnal românesc – 15.12.2014

    42% dintre românii consideră că mărirea numărului de secţii de vot ar fi cea mai bună soluţie pentru a rezolva problemele cu votul în diaspora, relevă o cercetare realizată în perioada 6-12 decembrie de GSSC Avangarde. Alte două soluţii vehiculate sunt votul electronic şi votul prin corespondenţă, care beneficiază de 15%, respectiv 12% susţinere din partea cetăţenilor. Primul-ministrul Victor Ponta este considerat de 31% dintre români principalul vinovat pentru problemele cu votul din diaspora intervenite la alegerile prezidenţiale din acest an.


    Urmează Biroul Electoral Central, care este apreciat drept principal vinovat de 17% dintre respondenţi, ministrul de Externe – 6%, Opoziţia – 3%, Toţi – 10%. Solicitaţi să-şi spună opinia cu privire la modul în care a fost organizat votul în diaspora în turul 2 al alegerilor prezidenţiale, 42% au o părere foarte proastă, 29% – proastă, 14% – bună, 3% – foarte bună. Cercetarea GSSC Avangarde a fost realizată pe un eşantion de 850 persoane de 18 ani şi peste. Tipul eşantionului este probabilist, stratificat, iar metoda de culegere a datelor a fost faţă-în-faţă cu respondentul, la domiciliul acestuia. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Eroarea maximă tolerată este de plus/minus 3,36%, pentru un interval de încredere de 95%.



    Numărul turiştilor straini cazaţi în hoteluri şi pensiuni turistice din Romania a fost, în primele nouă luni ale anului, de aproape 1,5 milioane, iar cheltuielile realizate de aceştia s-au situat la 3,73 miliarde de lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică, publicate luni. Principalele motive ale sejurului petrecut în România, în perioada iulie – septembrie, le-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (58,5% din numărul total de turişti nerezidenţi). Un alt motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România a fost determinat de călătorii în scop particular (41,5% din numărul total de turişti nerezidenţi). Datele INS relevă faptul că, din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (55%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (94,8% din totalul cheltuielilor pentru cazare). De asemenea, cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au avut o ponderea de 15,8% din total, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,1%.



    Proiectul bugetului de stat al Romaniei pe 2015 va intra in dezbaterea Parlamentului pe 19 decembrie, votul final fiind programat duminică, 21 decembrie. Potrivit documentului, aprobat de Guvern săptămâna trecută, construcţia bugetară se bazează pe un deficit de 1,8% din PIB, o inflaţie de 2,2% şi o creştere economică de 2,5%. Documentul nu prevede nici un fel de noi taxe şi impozite, a reafirmat premierul Victor Ponta, ci doar acele măsuri economice şi sociale anunţate, cum ar fi scăderea CAS sau scutirea profitului reinvestit. Şeful executivului a precizat că principalii ordonatori de credite vor primi în 2015 mai mulţi bani decât în acest an.



    Poliţişti români vor patrula în perioada 15 decembrie 2014 – 9 martie 2015 în staţiunea bulgară Bansko. Câte doi poliţişti români, în trei serii, toţi cunoscători ai limbii bulgare, vor fi detaşaţi pentru a patrula alături de poliţişti bulgari şi a îndruma turiştii români. Pe timpul misiunii, poliţişti români vor consilia, sprijini şi îndruma turiştii români aflaţi pe teritoriul bulgar. Este al cincilea sezon de iarnă în care poliţiştii români vor desfăşura activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari, în staţiunea montană Bansko.

  • Retrospectiva săptămânii 7.12 – 13.12.2014

    Retrospectiva săptămânii 7.12 – 13.12.2014

    Bugetul României pe 2015



    Guvernul de la Bucureşti a definitivat proiectul bugetului de stat pe 2015. A fost construit pe un deficit de 1,8% – indice macroeconomic negociat cu reprezentanţi ai FMI şi Comisiei Europene, care şi-au încheiat, la începutul săptămânii, o nouă misiune la Bucureşti. Autorităţile de la Bucureşti mai mizează pe o inflaţie de 2,2% şi pe o creştere economică de 2,5%. În bugetul pe anul viitor, mai mulţi bani faţă de 2014 vor avea ministerele Muncii, Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene, Transporturilor şi al Economiei. Fonduri diminuate se vor îndrepta, în schimb, spre Sănătate, Cultură, Administraţie şi Interne. Cu alte detalii, premierul Victor Ponta: ‘În primul rând nu va exista şi nu se construieşte bugetul pe baza nici unei taxe sau impozit suplimentar în anul 2015. Evident, cota unică de 16% rămâne în vigoare, există o taxă care se reduce şi care a fost luată în calcul la construcţia bugetului, şi anume taxa pe construcţii speciale, de la 1,5 la 1%. Era un obiectiv fundamental. Toate măsurile, fie de stimuare economică, fie de dreptate socială, deja, în vigoare, sunt incluse în buget.’ Bugetul pe 2015 are în vedere creşterea salariului minim în două etape, astfel că, la 1 ianuarie, acesta va ajunge la 975 de lei (220 de euro), iar la 1 iulie, la 1.050 lei (235 de euro). O altă măsură vizează indexarea pensiilor cu 5%, creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi cea pentru persoanele cu dizabilităţi. În prim-plan va fi, totodată, ierarhizarea investiţiilor. Ministrul delegat pentru buget, Darius Vâlcov: ‘Am preferat să tăiem de la tot ce înseamnă risipă şi să mergem pe investiţii. Investiţiile au crescut de la 34 la 44, sunt 23%, şi în buget vom prezenta şi o listă de prioritizare a investiţiilor. Pe investiţii cred că nu există vreun caz unde să avem o diminuare.’ Printre dezideratele Executivului român figurează, în egală măsură, scăderea cu 20 de mii, adică la 465.000 de persoane, a numărului şomerilor.




    Votul prin corespondenţă respins



    Parlamentul de la Bucureşti — o clădire bântuită de comunişti, preocupaţi să-şi pedepsească cetăţenii plecaţi”. În aceşti termeni a criticat deputatul Eugen Tomac, votul din Camera Deputaţilor, care a respins, marţi, în calitate de for decizional, o mai veche propunere legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Proiectul fusese respins, în februarie, şi de Senat. Gravele probleme apărute la votul din străinătate la recentul scrutin prezidenţial au scos în evidenţă, odată în plus, necesitatea modificării legislaţiei electorale, astfel că, reunite în plen, Camera Deputaţilor şi Senatul au decis ca 30 iunie 2015 să fie termenul final până la care o Comisie parlamentară specială să elaboreze propuneri în acest sens. Mai mulţi români, dintre miile care au stat cu orele la cozi să voteze şi nu au reuşit din cauza unei organizări defectuoase a prezidenţialelor din noiembrie, au făcut plângeri penale. Instrumentat într-o primă fază de Parchetul General, dosarul a fost preluat de Direcţia Naţională Anticorupţie, căreia Autoritatea Electorală Permanentă i-a trimis, luni, documentele solicitate spre verificare.




    Migraţia aleşilor locali, neconstituţională?



    Curtea Constituţională a României va dezbate, miercuri, 17 decembrie, sesizarea parlamentarilor liberali şi democrat-liberali privind neconstituţionalitatea legii de aprobare a ordonanţei guvernamentale de urgenţă a migraţiei aleşilor locali. Adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi, săptămâna aceasta, de Senat, ca for decizional, ordonanţa le permite, în esenţă, acestora, să îşi schimbe partidul fără riscul de a-şi pierde mandatul. Opoziţia incriminează încurajarea traseismului politic, una din cele mai nocive practici politice româneşti. Liderul Grupului PNL din Senat, Puiu Haşoti: ‘După ce traseismul politic a schimbat majorităţi locale, judeţene şi naţionale, acum, prin acest act normativ, se dă o lege care încurajează schimbarea acestor majorităţi, ceea ce e incalificabil din punct de vedere politic.’





    Efectele inundaţiilor de iarnă


    Râuri şi pârâuri din judeţele Olt, Dolj, Teleorman, Mehedinţi, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov au fost plasate, săptămâna aceasta, de hidrologi sub incidenţa codurilor roşu, portocaliu sau galben de inundaţii. Ploile au afectat 140 de localităţi din sudul ţării, zeci de drumuri şi sute de hectare de teren agricol. Zeci de persoane au fost evacuate. În mai multe zone s-au produs alunecări de teren. Cel mai afectat de intemperii este judeţul Teleorman. Acolo au fost mobilizate echipe de intervenţie pentru a veni în sprijinul autorităţilor locale.





    Europa League, fără români



    Campioana României la fotbal Steaua Bucureşti şi vicecampioana Astra, din Giurgiu, şi-au încheiat, joi seara, cu înfrângeri, traseul în Europa League. În ultimul său joc din Grupa J, Steaua a pierdut, cu 0-2, partida cu formaţia ucraineană Dinamo Kiev şi, cu doar 7 puncte, s-a situat a treia în clasament. Astra a fost surclasată cu un zdrobitor 1-5, în deplasare, de echipa FC Red Bull Salzburg din Austria şi, cu doar 4 puncte, a terminat pe ultimul loc în Grupa D.

  • Eveniment Top – 13.12.2014

    Eveniment Top – 13.12.2014

    Bugetlu ali Românii ti anlu 2015



    Guvernul di Bucureşti bitisi proiectul mutrinda bugetlu di stat ti anlu 2015. Fu adrat pi un deficţit di 1,8% – indiţi macroicunumic, pâzâripsit” cu reprezentanţâ dit FMI şi Comisia Europeanâ, cari ş-bitisirâ, tu ahurhita a stâmânâl’ei, unâ nauâ misiuni Bucureşti.


    Autorităţli di Bucureşti mai au timel’iu pi unâ inflaţii di 2,2% şi pi unâ crişteari icunumicâ di 2,5%. Tu bugetlu pi anlu ţi yini, ma mulţâ pâradz andicra di 2014 va s-aibâ ministerili a Lucurlui, a Finanţilor, a Agriculturâl’ei, a Pâradzlor Europen’i, a Transporturlor şi ali Icunumii.


    Cama pţân’i pâradz ama va s-ducâ la Sânâtati, Culturâ, Administraţii şi Interni. Cu alti-ndauâ detalii, premierlu Victor Ponta: Prota, nu va s-adarâ bugetlu pi timeliu a niţi unâl’ei taxâ icâ impozit ayoriea tu anlu 2015. Limpidi easti, cota unicâ di 16% armâni, existâ unâ taxâ cari s-n’icşureadzâ şi cari fu luatâ tu calcul la adrarea a bugetlui, icâ taxa pi construcţii ayoriea, speciali, di la 1,5 la 1%. Eara un scupo di timel’iu. Tuti meatrili, icâ di stimuari icunumicâ, icâ di îndreptati soţialâ, deja, tu practico, suntu bâgati tu buget.


    Bugetlu pi 2015 mutreaşti şi criştearea a salarilui minim tu dauâ etapi, icâ, la 1 di Yinaru, aestu dit soni va s-agiungâ la 975 di lei (220 di euro), iara la 1 di Alunar, la 1.050 lei (235 di euro). Unâ altâ meatrâ caftâ ş-indexarea a pensiilor cu 5%, criştearea ali indemnizaţii di turlii soţialâ ti pensionari şi aţil’ei ti oamin’ii cu dizabilităţ.


    Tu idyul chiro, di mari simasii va s-hibâ şi ierarhizarea a investiţiilor. Ministurlu ti buget, Darius Vâlcov: Aleapsim s-tâl’iem tut ţi easti risipâ şi s-nidzem pi investiţii. Investiţiili criscurâ di la 34 la 44, suntu 23%, şi tu buget va s-prezentăm şi unâ listâ mutrinda ordinea a investiţiilor. Pi investiţii, pistipsescu că nu lipseaşti s-tâl’iem ţiva, s-avem vârâ diminuari.’ Executivlu român caftâ, tu idyul chiro, ş-n’icşurarea cu 20 di n’ii, icâ la 465.000 di persoani, a numirlui di şomeri.




    Votlu prit corespondenţâ, niapruchiat



    Parlamentul di Bucureşti — unâ loc urdinat di comunişţâ, ţi vor sâ-şi pidipseascâ cetăţen’ii vgaţ”. Cu aesti zboarâ giudicâ deputatlu Eugen Tomac, votlu dit udălu a Deputaţţor, cari nu apruchie, Marţâ, ca for di apofasi, unâ cama veacl’i pripuneari di turlii legislativâ mutrinda bâgarea tu practico a votlui prit corespondenţâ la alidzerli parlamentari, prezidenţiali şi europarlamentari ti aligâtorl’ii român’i cu domicililu icâ reşedinţa tru xeani.


    Proiectul nu fu apruchiat, tu Şcurtu, niţi di Senat. Grealili problemi mutrinda votlu dit xeani la scrutinlu prezidenţial di tora ayoniea, scoasirâ tu migdani, nica unâ oarâ, lipsea a alâxearâl’ei a nomlui electoral, aşi că, andamusiţ tu plen, Udălu a Deputaţilor şi Senatlu apufusirâ ca 30 di Cireşar 2015 s-hibâ aţea dit soni dzuâ pânâ la cari unâ Comisii parlamentarâ ayoriea s-ascoatâ unâ pripuneari mutrinda aestu lucru.


    Ma mulţâ român’i, dit aţei dzâţ di n’ii ţi şidzurâ sâhăţ-ntredz la codz ta ş-aspunâ votlu şi cari nu amintarâ aestu lucru ti furn’ia a unâl’ei slabâ andridzeari a alidzerlor dit Brumar, pitricurâ câftări, plândzeri di turlii penalâ. Prota, dosarlu agiunsi la Parchetlu General, ama dapoaia aestu dit soni fu luat di Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, a curi Autoritatea Electoralâ Permanentâ îi pitricu, Luni, tuti actili ţi li câftâ ti verificari.




    Migraţia, urdinarea politicâ a alepţâlor locali, paranom?



    Curtea Constituţionalâ ali României va s-zburascâ, N’iercuri, 17 di Andreu, di sesizarea a parlamentarlor liberali şi democrat-liberali mutrinda lipsa di constituţionalitati a nomlui di apruchiari a ordonanţâl’ei guvernamentalâ di urgenţâ a urdinarâl’ei a alpţâlor locali.


    Apruchiatâ ca pi ascumta di Udălu a Deputaţlor şi, stâmâna aestâ, di Senat, ca for di apofasi, ordonanţa lâ da cali aluştor s-treacâ tu altu partid fârâ piriculu ta ş-chiarâ mandatlu. Opoziţia cutuyurseaşti andruparea a traseismului politic, unâ dit nai ma laili practiţ politiţi româneşţâ. Liderlu a Grupului PNL dit Senat, Puiu Haşoti: Dupu ţi traseismul politic alâxi baia magiorităţ locali, giudeţeni şi naţionali, tora, prit aestu actu normativ, s-da un nom cari da curagiu ti alâxearea aluştor magiorităţ, aţea ţi easti di nicalificat tu ţi mutreaşti politica.




    Efecteli inundaţiilor di iarnă



    Arâuri mări ş-cama n’iţ dit giudeţili Olt, Dolj, Teleorman, Mehedinţi, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov furâ bâgati, stâmâna aestâ, di hidrologi, sum codurili aroşu, portocaliu icâ galbin di nicări.


    Ploili asparsirâ 140 di câsâbadzi dit sudlu ali vâsâlii, dzâţ di căl’iuri şi suti di hectari di teren agricol. Dzăţ di oamin’i furâ scoşi dit casili a lor. Tu ma multi zoni furâ ş-lunicări di loc. Nai ma laia catandisi easti tu giudeţlu Teleorman. Aclo, furâ pitricuti echipi di intervenţii ta s-agiutâ autorităţli locali.




    Europa League, fârâ român’i



    Campioana ali Românii la fotbal, Steaua Bucureşti, şi viţecampioana Astra, dit Giurgiu (tu Sud), s-dânâsirâ, Gioi searâ, cu meciuri niamintati, dit calea a lor tu Europa League.


    Tu aţel di soni a ei gioc dit Grupa J, Steaua chiru, cu 0-2, mecilu cu echipa ucraineanâ Dinamo Kiev şi, cu maşi 7 puncti, agiunsi pi treilu loc tu clasamentu. Astra fu-ntricuâ, cu un greu 1-5, tu deplasari, di echipa FC Red Bull Salzburg dit Austria şi, cu maşi 4 puncti, bitisi pi aţel dit soni loc tu Grupa D.



    Armanipsearea: Cristina Mina


    Ascultaţ aoa –>


  • Cum votăm?

    Cum votăm?

    Imaginile cu mii de români aşteptând la coadă în faţa secţiilor de votare din străinătate pentru a-şi alege preşedintele, la începutul lunii noiembrie, au deschis zile în şir jurnalele televiziunilor din România. Şi, în pofida avertismentelor insistente venite din diaspora , situaţia s-a repetat două săptămâni mai târziu, la cel de-al doilea tur de scrutin.



    În perspectiva acestuia, oficialii români însărcinaţi cu organizarea alegerilor au luat măsuri pentru îmbunătăţirea procesului de vot, care s-au dovedit, însă, insuficiente. Doi miniştri de Externe au demisionat pe fondul situaţiei create, iar premierul social-democrat Victor Ponta a plătit politic, după propriiile spuse, prin pierderea alegerilor în faţa contracandidatului său, liberalul Klaus Iohannis.



    Lucrurile nu se opresc, însă, aici. Pe 18 noiembrie, Parchetul General a început urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, pe baza mai multor plângeri primite de la români din străinătate care nu au putut vota deşi au aşteptat mai multe ore la rând.



    Ulterior, dosarul votului în diaspora a fost preluat de Direcţia Naţională Anticorupţie, întrucât faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Conform Codului Penal, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Una din temele dosarului este dacă se puteau organiza sau nu mai multe secţii de votare în străinătate şi dacă exista cadru legal pentru suplimentarea acestor secţii între tururile de scrutin. Dincolo de aspectul juridic al problemei, disfuncţionalităţile constatate au readus în discuţie sistemul de votare, decidenţii din România fiind de ceva timp în căutarea unei variante îmbunătăţite.



    Radu Carp, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, explică: Au existat două proiecte de lege privind votul prin corespondenţă. Primul a fost iniţiat în 2011, a fost adoptat de Senat, a fost iniţiat de grupul parlamentar PDL, a fost adoptat de Senat, ulterior a fost trimis la Camera Deputaţilor şi a stat la Camera Deputaţilor aproape 2 ani. El a fost respins în martie 2013 de către actualul guvern PSD. Al doilea proiect a fost iniţiat de patru deputaţi. Era o propunere legislativă care a fost respinsă de Senat pe 25 februarie 2014.”



    Un alt proiect care permitea votul prin corespondenţă al electorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate a fost respins de deputaţi chiar în această săptămână. O discuţie care să analizeze toate implicaţiile şi toate aspectele, dar şi să garanteze că nu poate fi fraudat votul prin corespondenţă nu s-a desfăşurat până la ultima consecinţă şi pe această bază nu s-a putut adopta legislaţia în materie, explică europarlamentarul Victor Boştinaru.



    Pe de altă parte, reaminteşte Victor Boştinaru, foarte multe state din Uniunea Europeană nu practică şi nu acceptă votul prin corespondenţă. Există, însă, spune el, nişte modele, 3-4 existente la nivelul Uniunii Europene, pe care România trebuie neapărat să le analizeze pentru a decide ce trebuie făcut: O formulă este votul obligatoriu pentru toţi cetăţenii, inclusiv imaginaţi-vă că foarte numeroasa diasporă greacă trebuie să vină în Grecia să voteze. Ei îşi pot exercita dreptul de vot doar în Grecia. Probabil că este foarte restrictivă. O a doua soluţie este cea cu listele în care sunt înregistraţi rezidenţii unui stat pe teritoriul altor state. Ei sunt obligaţi cu aproximativ şase săptămâni înainte, dacă vor să-şi exercite dreptul de a vota, să meargă la o reprezentanţă diplomatică a României, îşi afirmă dorinţă de a vota, precizează localitatea unde sunt rezidenţi şi secţia de votare unde vor să voteze.”



    După ce au făcut acestă înregistrare, ei vor fi în ziua votului, fără nicio îngrădire, admişi la vot, dar numai aceia care şi-au anunţat această intenţie. A treia formulă este cea a votului electronic, spune europarlamentarul român: Votul electronic este o soluţie facilă, puţin costisitoare, dar în egală măsură ea trebuie să se bazeze pe un acord politic al tuturor actorilor din parlamentul României, pentru a nu se specula în viitor şi, de asemenea, pentru a garanta că soluţiile tehnice împotriva fraudării sunt acceptate de toţi. În sfârşit, există şi soluţia aceasta prin corespondenţă ca atare, soluţie care este utilizată, spre exemplu, în Italia, dar toate partidele politice au avut o discuţie substanţială şi au ajuns la concluzia că într-un anume mod formula aceasta este de necontestat de către actorii politici.”



    România trebuie de urgenţă să găsească o soluţie fezabilă, şi nu una ideală, pentru că altfel – adaugă Victor Boştinaru – a organiza secţii de votare pentru cei 3 milioane de români care trăiesc în străinătate şi au dreptul de vot, în ipoteza că toţi vor merge la urne, este tehnic imposibilă.

  • Jurnal românesc – 10.12.2014

    Jurnal românesc – 10.12.2014

    Camera Deputaţilor a respins, marţi, în calitate de for decizional, o propunere legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Proiectul fusese respins în februarie şi de Senat. « Clasa politică a dat încă o palmă milioanelor de români de peste hotare » — a reacţionat deputatul independent, Eugen Tomac, unul din iniţiatorii propunerii. Potrivit acestuia, Parlamentul de la Bucureşti seamănă din ce în ce mai mult cu o clădire bântuită de comunişti, preocupaţi să-şi pedepsească cetăţenii plecaţi”. Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a decis ca 30 iunie 2015 să fie termenul final până la care o comisie parlamentară specială să elaboreze modificările la legislaţia electorală, impuse de gravele probleme apărute la votul din străinătate la recentul scrutin prezidenţial.



    Salariul minim pe economie va creşte, de la 1 ianuarie 2015, de la 900 de lei — cât este în prezent — la 975 de lei, iar a doua majorare se va produce începând cu 1 iulie, de la 975 la 1.050 de lei. Declaraţia aparţine Rovanei Plumb, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Potrivit acesteia, pensiile vor fi majorate cu 5%, iar pensia minimă va ajunge la 400 de lei.



    Reducerea cotei TVA pentru serviciile din turism va face ca destinaţiile româneşti să atragă un număr mai mare de turişti români şi străini în vacanţă în ţară — se arată într-un comunicat al Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România. Marţi, premierul Victor Ponta a anunţat că, anul viitor, taxa pe valoarea adăugată la pachetele All Inclusive din turism va scădea de la 24% la 9%. Potrivit premierului, impactul bugetar aferent acestei măsuri este de 100 milioane lei.



    Românii din mediul urban alocă un buget de aproximativ 1.500 de lei pentru petrecerea Sărbătorilor de iarnă, la fel ca şi bugetul de anul trecut — indică un studiu de piaţă. Astfel, peste 35% din orăşenii intervievaţi intenţionează să cheltuiască pentru masa de Crăciun şi Revelion sub 1.000 lei, în timp ce 26,4% urcă uşor către bugetul mediu de 1.500 de lei. Un buget de peste 3.000 de lei este luat în calcul doar de 14,9% dintre locuitorii din mediul urban, în timp ce 21% vor să cheltuiască între 1.500 şi 3.000 de lei. În privinţa călătoriilor sau excursiilor organizate de Sărbătorile de Iarnă, se înregistrează o creştere a numărului orăşenilor care vor pleca în concediu, dar o scădere a sumei medii alocate, de la 1.524 de lei în 2013, la 1.149 de lei în 2014. În acest an, aproape 90% dintre respondenţi intenţionează să ofere cadouri celor dragi cu ocazia Crăciunului şi a Revelionului. În topul cadourilor se regăsesc articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucăriile, cosmeticele şi parfumurile.



    500 de corporatişti din peste 20 de companii din toată ţara s-au înscris, deja, la Corporate Games – festivalul sporturilor pentru firme, ediţia a treia, care va avea loc în 23-25 ianuarie, în Poiana Braşov. Participanţii au posibilitatea să aleagă între nouă sporturi: schi, snowboard, tir, volei pe zăpadă, bowling, biliard, tenis de masă şi tenis de câmp. Începând din 2012, România s-a alăturat circuitului internaţional Corporate Games, cel mai mare eveniment sportiv din lume care promovează sportul în masă pentru amatori, mişcarea şi valorile generale ale sportului, organizând în 28 de ţări din întreaga lume festivaluri sportive pentru corporatişti. Corporate Games este o combinaţie între sport, business şi turism, reunite într-o competiţie mondială între corporaţii.

  • Jurnal românesc – 27.11.2014

    Jurnal românesc – 27.11.2014

    La Bucureşti sunt în plină desfăşurare pregătirile pentru parada militară de pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României. Anul acesta, ea va avea loc în zona Palatului Parlamentului. Aproximativ 2.500 de militari din cadrul ministerelor Apărării şi de Interne, de la SRI şi SPP, cu peste 280 de mijloace tehnice, au efectuat, miercuri, o primă repetiţie. În ziua paradei vor zbura şi 40 de aeronave militare. Vor participa, totodată, cinci detaşamente cu militari din Polonia, SUA, Turcia, Franţa şi Republica Moldova.



    Guvernul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o hotărâre menită să faciliteze exercitarea dreptului la vot al elevilor şi studenţilor moldoveni aflaţi la studii în România în contextul în care, duminică, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Astfel, elevii şi studenţii vor beneficia de o călătorie gratuită dus-întors pe calea ferată în ziua scrutinului pentru a se putea deplasa la una din cele 11 secţii de vot de pe teritoriul românesc. De rezultatul alegerilor de duminică, din Republica Moldova, depinde încotro se va îndrepta ţara. În competiţia electorală sunt înscrise partide pro-europene, cu un uşor avantaj în sondajele de opinie, precum şi formaţiuni politice care ar prefera o mai mare apropiere de Federaţia Rusă sau chiar reorientarea ţării către Uniunea vamală euro-asiatică.



    Deşi dificultăţile din zona euro nu vor permite o revenire la nivelul înregistrat înaintea crizei, ritmul redresării economiei româneşti îl va depăşi pe cel al majorităţii statelor din Europa emergentă în următorii doi ani, deoarece România se îndreaptă spre un model de creştere bazat mai mult pe cererea internă — potrivit unui raport al publicaţiei Emerging Europe Monitor. Aceasta prognozează că PIB-ul României va înregistra o creştere de 3,4% în 2015 şi de 3,6% în 2016. În octombrie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, la 2,4%, estimările referitoare la avansul din acest an al Produsului Intern Brut. În 2013, economia românească a înregistrat o creştere de 3,5%, una din cele mai ridicate din Europa.



    Deţinuţii români care execută pedepse în Europa vor citi cărţi în limba română prin grija Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Cele două instituţii şi-au propus, prin derularea proiectului Carte pentru deţinuţii români aflaţi în sistemele penitenciare din alte ţări, să colecteze cărţi în limba română pentru crearea, prin donaţie, a unui fond de carte destinat realizării de biblioteci. Până în prezent, au fost colectate aproximativ 4.800 de volume. O parte din acestea vor ajunge, în perioada următoare, în sistemul penitenciar spaniol, prin intermediul preoţilor misionari desemnaţi de Mitropolia Ortodoxă a Europei Occidentale şi Meridionale – Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei. Vor primi cărţi în limba maternă şi deţinuţii români din Grecia, Italia, Belgia şi Marea Britanie.



    În incinta Complexului Sportiv Lia Manoliu din imediata apropiere a Arenei Naţionale din Bucureşti s-a deschis Academia de Tenis. Construită pe o suprafaţă de 11.700 mp, la standarde internaţionale, Academia dispune de trei tipuri de suprafeţe de joc — zgură, acrilic multistrat cu baza cauciucată şi prefabricat din cauciuc. Are şase terenuri de tenis cu gradene care asigură 1.152 de locuri, precum şi nocturnă, plus infrastructura logistică necesară desfăşurării în cele mai bune condiţii a sportului de masă şi competiţional. Academia de Tenis se adresează, în principal, elevilor şi şcolilor sportive care pot încheia cu Municipalitatea protocoale de colaborare. După terminarea cursurilor, Academia de Tenis este deschisă publicului larg. În toamna anului viitor se va instala şi un balon pentru toate suprafeţele de joc, astfel încât Academia să poată fi funcţională pe tot parcursul anului.

  • Isapea tră votlu a român’ilor di nafoara a văsiliil’ei

    Isapea tră votlu a român’ilor di nafoara a văsiliil’ei

    Iholu tră căvgălu ţi işi tru migdani di furn’ia a slabăl’ei organizari tru diaspora a alidzerlor prezidenţiale dit România nu s-asteasi. Dupu trei stămân’i ş-cama di la protlu tur, dit 2 di brumar, şi 10 dzăli ţi tricură di la doilu tur, dit 16 di brumar, politicien’il’i, em ali Puteari, em ali Opoziţie, nica fac isachi, l’ia meatri şi, după caz, ş-caftă l’irtari ică al’i caftă stipsiţl’i. Demisiili părăstisiti di doi miniştri di externi – Titus Corlăţean, după protlu tur, şi Teodor Meleşcanu, după doilu -, ancheta dişcl’isă di Parchetlu General, dezbaterli apreasi dit Legislativ ică dişcl’idearea a unei comisii parlamentară speţială cari s-facă pripuniri concreti ti alaxearea ali legislaţii electoralş di tora, lugursitş nşstricutş, da măril’ea a dimensiunil’ei trş cşvgş. Ună apreasă di pregătirea slabă a secţiilor di votari dit xinatati, ţi să spusi acutotalui ca nihiindalui duri, şi cari plăscăni unăoară cu nitin’isearea a unlui ndreptu di thimel’iu a cetăţen’ilor ali Românie, pricunuscut tru Constituţie, dimec easti zborlu ti aţel la vot.



    Mulţă di aţel’i aproapea 380 di n’il’i di român’i cari aprăftăsira tra şi spună opţiunea fură tru ananghea tra s-şeadă săhăţ ntredz la mărli codz ncl’igati, tru ună imagini ţi adusi aminti di trăn’ipserli trapti tru chirolu a afănăăsitlui regim comunistu. Dimi nica şi aşi, aeşţă intrară, ca ti peya, tru categoria a hărăcochilor. Ti furn’ia că mulţă alţă concetăţeni ţi eara tru xinătati nu avură aestă furn’ie, cari tru dzuua a alidzerlor agiumsi ună turlie di privilegiu. Cara autorităţli nu s-ayun’iusiră ta s-alăxească niminata legislaţie electorală tru a 12-tea sihati, dimec anamisa di tururi, minduescu să u adară tora — amănat, ama tră electorl’ii di meslu aestu, ama mplin di curayiu, tră aţel’i cari vor s-voteadză la yinitoarili alidzeri. Aşe, pripunirli di alăxeari ali legislaţie electorală intrară, di n’ercuri, tru dezbaterea a unei comisi parlamentară maxus adrată. Aestă va s-apufusească prinţipiili şi lucărli di prota thesi tră cathi turlie di alidzeri – locali, parlamentari, europarlamentari şi prezidenţiali.



    Premierlu Victor Ponta, prezentu, marţă, tru Parlamentu, s-feaţi pişmani căţe un numir cabaia mari di român’i dit diaspora nu putură tra s-aibă izini la ndreptul tră vot şi lugursi că pălti păhălu politic, prit chirearea a alidzerlor prezidenţiali. Ti apofasi, el pripusi a Parlamentului adoptarea a unei legislaţii cari s-pruveadă votlu prit corespondenţă ică aţel electronic şi s-da borgi păn di mardzină a unei instituţii apolitică cu tuti atribuţiili tră ndridzearea a alidzerlor. Protlu tun ali Opoziţie, PNL (tentru-dreapta), a curi candidat, Klaus Iohannis, amintă scrutinlu, nu alăsă, ama, impresia că easti hăzări s-treacă lişor pisti eşeclu organizatoric. Prit deputatlu Ludovic Orban, liberalii caftă maxutarcu demisia a premierlui Ponta, pi cari lu află căbati că, prit nicilăstăseari, ambudyiusi ndreptul la vot a român’ilor dit diaspora.



    Armanipsearea: Taşcu Lala


  • Analiza votului românilor din afara ţării

    Analiza votului românilor din afara ţării

    Ecourile scandalului provocat de lamentabila organizare în diaspora a alegerilor prezidenţiale din România nu s-au stins. La mai bine de trei săptămâni de la primul tur, de pe 2 noiembrie, şi la 10 zile scurse de la al doilea tur, de pe 16 noiembrie, politicienii, atât ai Puterii, cât şi ai Opoziţiei, încă fac evaluări, iau măsuri şi, după caz, invocă scuze ori caută vinovăţii. Demisiile prezentate de doi miniştri de externe – Titus Corlăţean, după primul tur, şi Teodor Meleşcanu, după al doilea -, ancheta deschisă de Parchetul General, dezbaterile aprinse din Legislativ ori înfiinţarea unei comisii parlamentare speciale care să facă propuneri concrete pentru schimbarea actualei legislaţii electorale, considerată depăşită, dau măsura dimensiunii scandalului. Unul amorsat de pregătirea defectoasă a secţiilor de votare din străinătate, ce s-au dovedit total insuficiente, şi care a explodat odată cu nerespectarea unui drept fundamental al cetăţenilor României, recunoscut ca atare în Constituţie, şi anume cel la vot.



    Mulţi dintre cei circa 380 de mii de români care au reuşit să-şi exprime opţiunea au fost nevoiţi să stea ore întregi la uriaşele cozi închegate, într-o imagine ce a adus aminte de umilinţele suportate în timpul defunctului regim comunist. Chiar şi aşa, aceştia au intrat, ca ironie, în categoria fericiţilor. Fiindcă mulţi alţi concetăţeni aflati în străinătate nu au avut această ocazie, ce în ziua alegerilor a devenit un fel de privilegiu. Dacă autorităţile nu s-au grăbit să schimbe rigida legislaţie electorală în al 12-lea ceas, adică între tururi, încearcă s-o facă acum – tardiv, pentru electorii de luna aceasta, dar încurajator, pentru cei care vor sa voteze la viitoarele alegeri. Astfel, propunerile de modificare a legislaţiei electorale au intrat, de miercuri, în dezbaterea unei comisii parlamentare speciale. Aceasta va stabili principiile şi priorităţile pentru fiecare tip de alegeri – locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale.



    Premierul Victor Ponta, prezent, marti, în Parlament, şi-a exprimat regretul pentru faptul că un număr mare de români din diaspora nu şi-au putut exercita dreptul la vot şi a apreciat că a plătit preţul politic, prin pierderea alegerilor prezidenţiale. Ca măsuri, el a propus Parlamentului adoptarea unei legislaţii care să prevadă votul prin corespondenţă sau cel electronic şi împuternicirea unei instituţii apolitice cu toate atribuţiile pentru pregătirea alegerilor.



    Principalul tun a Opoziţiei, PNL, al cărui candidat, Klaus Iohannis, a câştigat scrutinul, nu a lăsat, însă, impresia că este dispus să treacă uşor peste eşecul organizatoric. Prin deputatul Ludovic Orban, liberalii cer insistent demisia premierului Ponta, pe care-l acuză că, prin inacţiune, a obstrucţionat dreptul la vot al românilor din diaspora.

  • Moeabet mutrindalui tehnitli di vot

    Moeabet mutrindalui tehnitli di vot

    Atea dit soni isapi mutrindalui numirlu a cetăţen’ilor român’i dit xinatati, faptă tamam di autorităţli di Bucureşti, easti di aproapea 3,2 miliun’i di insi. S-hiba membri a comunităţlor istoriti dit statili vitini ali Românie, s-hiba parti ali diaspora tut ma mari tru numir dit Europa Occidentală şi America di Nord, tuţ aeşta oamin’i au ndrepturi isa cu concetăţen’il’i a lor dit Patrida. Nica si atel tra ş-alega prezidentul şi parlamentarl’i. Cu tuti aesti, idyili autorităţ sa spusira acutotalui niandreapti tra s-la aduca dininti condiţiili tra s-poata sa-şi baga tru lucru aestu ndreptu elementar. Cum, la pretedentili alidzeri, afluxul di mesi fu di aproapea una sută di n’il’i di oamin’i, secţiili di votari organizate, tra prezidenţialili dit meslu aestu, la ambasadi, consulati ica scamnurli a ICR fura calibrati tru consecinţă. Şi tut cu tut s-alaxi tru un fiasco cu mari iho.



    Sinferlu scos tru videala di scrutin adusi la vot aproapea 160 di n’il’i di oamin’i la protlu tur, atel dit 2 di brumar, şi aproapea 380 di n’il’i tru finala dit 16. Scenariul fu, cathi oara, idyiul: astiptari arada multi kilometri, sahat di aştiptari tru arcoari, ploaie şi vimtu, nervi, frustrari şi, tru biotisita, tra n’il’i di oamin’i, uşi ncl’isi tru nari, ti furn’ia ca oara a ncl’idearil’ei tra urni avea vinita ninti ca nasi s-acata tra s-da votlu. După cathi tur, capiili di la Externi, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, ş-deadira demisia şi u aflara cabati legislaţia electorală ti easti tru lucru. An’i di dzali acatati tru isapi, ama varnaoara bagati tru practico, soluţiili alternativi, cata cum votlu electronic ica votlu prit corespondenţă, intrara diznau tru arada di lucru a legislatorlor di Bucureşti tasi dupu haoa dit diaspora. Tru Cameara a Deputatlor ari una pripuniri legislativă mutrindalui votlu prit corespondenţă, nchisita di deputatlu niafiliat tra diaspora Eugen Tomac, membru PMP (opoziţia pro-prezidenţială), cari exighiseasti:



    “Dumanică aştiptai şasi sihat tra sa-n’i bag tru practico Chişinău ndreptul la vot. Aoa si un an di dzali pripus una iniţiativă legislativă mutrindalui bagarea tru lucru a votlui prit corespondenţă, proiectu di nom la cari avura contributie instituţii di simasie: Ministerlu di Externi, Ministerlu di Interni, fu consultată Autoritatea Electorală Permanentă. Prit votlu di ază deaditu una palmă nitin’isita la miliun’ili di român’i cari baneadza nafoara a sinurlor.”



    Prezidentul ali Camera, Valeriu Zgonea (PSD, la co-guvernare), spuni, ama, că documentul legislativ lipseasti s-hiba ndreptu cama, nica şi s-hiba zburatu diznau tru comisiili parlamentari di spetialitati:


    “Easti un proiectu di nom nisalami/ nitin’isitu, ti alu calcă nomlu mutrindalui tehnea legislativă. Nu ştim cari u ari borgea, nu ştim cari easti impactul financiar aşi cum cafta apofasea a Curtil’ei Constituţionala şi nu asiguripseasti un lucru di thimel’iu: securitatea a votlui.”



    Zgonea cundil’e că, stămâna ti yini comisia spetială tra ndridzearea a nomlui ti alidzearea a deputatlor şi a senatorlor va s-acata tru moeabeti pripunirea legislativă.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Dosare importante în lupta anticorupţie

    Dosare importante în lupta anticorupţie

    Intens vehiculate în timpul campaniei pentru recentele prezidenţiale din România, temele privind respingerea legii amnistiei şi graţierii, respectiv aprobarea ridicării imunităţii parlamentarilor cu dosare penale, s-au concretizat în legislativul de la Bucureşti la scurt timp după aflarea rezultatelor.



    Depus în urmă cu aproape un an, proiectul privind amnistia a suscitat proteste vehemente din partea societăţii civile, iar marţi seară plenul Camerei Deputaţilor a tranşat problema, votând, în cvasiunanimitate, pentru respingerea acestuia. În expunerea de motive, cei doi iniţiatori – deputaţii Mădălin Voicu, PSD, şi Nicolae Păun, din partea minorităţilor naţionale – susţineau că este nevoie să fie graţiaţi cei condamnaţi pentru infracţiuni minore, pentru că închisorile sunt supraaglomerate. Era vorba despre amnistierea infracţiunilor pentru care Codul Penal sau legile speciale aplică o pedeapsă cu închisoarea de până la şapte ani inclusiv şi graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la şase ani. În aceeaşi zi, deputaţii au aprobat cererile formulate de procurorii DNA cu privire la încuviinţarea arestării preventive a deputaţilor Ioan Adam – PSD (la guvernare), Ion Diniţă — PC (partener la guvernare al social-democraţilor) şi Mircea Roşca — PNL (în opoziţie), toţi trei acuzaţi de acte de corupţie.



    În Senat, liberalul Akos Mora a demisionat, după ce fusese declarat incompatibil de ANI şi de instanţele de judecată, iar, o zi mai târziu, plenul acestei camere a lăsat fără imunitate doi senatori acuzaţi în dosarul Microsoft — social-democrata Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, de la UNPR (la guvernare).



    În dosarul Microsoft, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a 9 foşti miniştri despre care spun că împreună cu persoane din societăţile implicate în derularea proiectului privind acordarea licenţelor IT pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 achitate de Executiv în cadrul contractului.



    Referindu-se la toate aceste acţiuni de facilitare a procesului de justiţie, şeful statului, Traian Băsescu, şi-a exprimat speranţa în continuarea acestei atitudini, ca semn că politicienii au înţeles că nu sunt deasupra legii: Mă bucur mult că, în urma votului din 16 noiembrie, parlamentarii au înţeles că nu ei sunt stăpânii legii, ci legea este stăpânul lor şi că nu se pot aşeza deasupra legii doar pentru că sunt parlamentari.”



    Pe de altă parte, Traian Băsescu a amintit că procurorii au primit avizul pentru urmărirea penală a fostului ministru liberal Cristian David, pe care îl acuză că ar fi primit mită pentru a interveni pe lângă un prefect care să restituie 15 hectare de teren intravilan unei persoane fizice.

  • România 43

    România 43

    Votul prin corespondenta — introdus pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor.


    Interviu cu deputatul de diaspora Eugen Tomac, initiatorul actului normativ.



  • Parlamentul şi anticorupţia

    Parlamentul şi anticorupţia

    La imaginea prăfuită pe care o are Parlamentul de la Bucureşti, altminteri, o instituţie fundamentală în arhitectura Statului român post-comunist, au pus umărul înşişi aleşii. De prea multe ori aceştia au ratat ocazia de a promova decenţa politică şi, mai ales, morală, într-o ţară în care corupţia a făcut şi continuă să facă ravagii, atât în marea administraţie centrală, cât şi în cea locală.



    Simpla existenţă a imunităţii parlamentare, căreia societatea civilă şi presa i-au alipit un superlativ grăitor — super-imunitate -, sau refuzul ridicării acesteia în cazul aleşilor cărora le-au fost deschise dosare penale sunt asociate ideii că ingerinţa aleşilor în actul de justiţie s-a făcut chiar fără perdea. Totuşi, politicienii nu s-au rezumat doar la prevenţie. Aveau nevoie şi de o lege care să-i ajute post-factum pe nefericiţii şi mulţii lor colegi ce au ajuns după gratii. Astfel, în sertarele Camerei Deputaţilor de la Bucureşti s-a odihnit controversatul proiect al Legii amnistiei şi graţierii, adoptat în urma cu aproape un an, într-un secret absolut, de Comisia Juridică a forului.



    Abia acum, pe fondul dezbaterilor din campania electorala pentru funcţia de şef al statului, Camera a respins definitiv legea, ca rod al unei solidarităţi rarisime între aleşii Puterii şi cei ai Opoziţiei. Proiectul prevedea amnistierea infracţiunilor, inclusiv a celor asociate corupţiei, pentru care Codul Penal sau legile speciale aplică o pedeapsă cu închisoarea de până la şapte ani şi graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la şase ani. Liberalul George Scutaru, reprezentant al Opoziţiei de centru-dreapta, acuză majoritatea parlamentară, în frunte cu PSD (numărul unu la guvernare), că a ţinut intenţionat documentul în aşteptare. George Scutaru: ”A trebuit să pierdeţi alegerile prezidenţiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi în Camera Deputaţilor şi a-l respinge definitiv. Ar fi de dorit ca şi pe viitor, atunci când aveţi semnale din partea Opoziţiei, din partea societăţii, să ţineţi cont de ele”.



    În schimb, parlamentarul social-democrat Marian Neacşu suţine că această perioadă a fost necesară pentru formularea unui raport lămuritor din partea Comisiei Juridice. Marian Neacşu: ”În momentul în care vrei sa promovezi o lege, care a suscitat mult mai mult interes decât ar fi meritat în faţa românilor, este important să fii bine documentat şi să poţi să iei cea mai corectă şi cea mai bună decizie. Nu trebuia să fie folosit nici de dumneavoastră şi nici de noi acest lucru ca instrument electoral”.



    Tot marţi, ca semn ce invalidează oportunitatea Legii amnistiei şi graţierii, plenul Camerei Deputaţilor a acceptat cererea procurorilor de ridicare a imunităţii în cazul a trei aleşi acuzaţi de corupţie.



  • Jurnal românesc – 14.11.2014

    Jurnal românesc – 14.11.2014

    Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne, pentru a alege preşedintele ţării, în cel de-al doilea tur de scrutin. După prima confruntare electorală din 2 noiembrie, în cursa pentru Cotroceni au rămas doi candidaţi din cei 14 înscrişi iniţial în competiţia prezidenţială – candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta şi cel al Alianţei Creştin – Liberale, Klaus Iohannis. Victor Ponta a obţinut 40,44% din voturi, iar Klaus Iohannis – 30,37% din voturi. Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a început pe 7 noiembrie, după publicarea deciziei CCR de confirmare a rezultatelor primului tur în Monitorul Oficial şi se încheie sâmbătă, la ora 7,00. În ţară, vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În diaspora, va exista acelaşi număr de secţii de votare ca şi în primul tur – 294. Un număr de 800.000 de buletine au fost trimise către secţiile de votare din străinătate si, potrivit Executivului, pentru cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial au fost confecţionate încă 400 de ştampile cu menţiunea VOTAT, pentru secţiile de votare din diaspora.



    În ziua votării, românii care se află în străinătate pot prezenta la urne paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza paşaportului simplu cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportului simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu.




    Alegătorii care nu votează la alegerile prezidenţiale în localitatea de domiciliu precum şi cei din străinătate trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Formularul pe proprie răspundere, disponibil pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, poate fi descărcat şi completat, urmând ca în faţa comisiei de votare să fie doar semnat. Cei care nu au această posiblitate, vor primi pixuri şi formulare în faţa secţiilor, pentru a le completa şi a economisi timpul necesar votului. Tot pentru fluidizarea procesului, MAE a pus la dispoziţie o listă cu 800 de persoane care pot sprijini comisiile de votare. Fiecare secţie de votare din diasporă va avea şapte cabine de vot şi şapte ştamplie, numărul maxim prevăzut de lege. Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu a precizat că, prin măsurile luate, numărul celor care vor vota va creşte substanţial.



    Împlinirea a 27 de ani de la revolta muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987 va fi marcată prin organizarea a două manifestări: Crosul 15 Noiembrie, ajuns la a XXV-a ediţie, şi ceremonial militar şi religios la Troiţa din faţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, ridicată în memoria participanţilor la revolta anticomunistă a muncitorilor de la Uzina de Autocamioane Steagul Roşu. Traseul crosului măsoară cinci kilometri şi este cel parcurs de muncitorii braşoveni în 15 noiembrie 1987: Roman S.A. – Calea Bucureşti – Bulevardul 15 Noiembrie – Prefectură

  • Pregătiri pentru turul II al prezidenţialelor

    Pregătiri pentru turul II al prezidenţialelor

    Câştigator, cu 40% din voturi, al primului tur de scrutin al prezidenţialelor, social-democratul Victor Ponta e, la 42 de ani, cel mai tânăr premier al României post-comuniste.



    Licenţiat în Drept, candidatul alianţei electorale PSD-UNPR-PC a intrat rapid în politică, după o foarte scurtă carieră de procuror. A crescut, în primii ani 2000, în preajma fostului premier şi şef de guvern, controversatul Adrian Năstase, şi s-a instalat la şefia Executivului în primăvara lui 2012. În cei doi ani şi jumătate de când conduce administraţia, a devenit extrem de popular în fiefurile tradiţionale ale stângii, din estul şi din sudul ţării, care i-au şi asigurat victoria în primul tur. Rezultatele macroeconomice pozitive, măsurile generoase de protecţie socială, abilitatea de a comunica ceea ce-i place publicului să audă, pasiunea pentru sport, totul a concurat la popularitatea primului-ministru. Adversarii îi reproşează, în schimb, lipsa de competenţă în dosarele economice, relaţiile obscure cu colegi de partid ajunşi, între timp, după gratii, pentru corupţie, precum şi voioşia nu întotdeauna adecvată împrejurărilor.



    În izbitor contrast, prezidenţiabilul Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL, liderul liberal Klaus Iohannis, votat de 30 de precente din alegători, e unul dintre cei mai sobri politicieni români. Ceea ce unora le inspiră respect, iar pe alţii îi plictiseşte. La 55 de ani, el e unul dintre cei mai longevivi primari din ţară. Ales în premieră, în 2000, la cârma oraşului Sibiu, a câştigat, confortabil, încă trei mandate, ultimul acum doi ani. Caz destul de rar printre edilii autohtoni, în 14 ani Iohannis n-a făcut obiectul niciunui dosar de corupţie. Sibiul, toată lumea pare de acord, e unul dintre cele mai bine administrate oraşe din ţară, ceea ce l-a calificat, în 2007, şi pentru titlul de capitală culturală europeană. Meritul, spun partizanii lui Iohannis – majoritatea din marile oraşe, din centrul şi vestul ţării -, e al acestui profesor de fizică, etnic german, de confesiune luterană. Care, spre deosebire de sutele de mii de consângeni repatriaţi, în ultimele decenii, în Germania, a preferat să rămână.



    Foarte slab comunicator, prea provincial ca să poată conduce de la Bucureşti, insensibil la valorile majorităţii etnice româneşti, de confesiune preponderent ortodoxă — acestea sunt reproşurile majore pe care i le aduc rivalii.



    Pe Ponta îl susţin în finală câţiva dintre candidaţii perdanţi din primul tur: fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu, populiştii Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu, fostul şef SIE, Teodor Meleşcanu, proapăt numit ministru de Externe.



    Alături de Iohannis e eurodeputata independentă Monica Macovei, în timp ce şefa PMP, Elena Udrea, pledează pentru un vot anti-Ponta.



    Duminică seara, la închiderea urnelor, se va afla deznodământul disputei politice care-a pasionat România toată toamna.