Radio România Internațional

Tag: vot

  • Justiţia şi parlamentarii

    Justiţia şi parlamentarii

    Mult timp calificată, la Bucureşti, Bruxelles sau Washington, o poveste
    de succes şi un model pentru întregul Est post-comunist al Europei, lupta
    anticorupţie din România a început să dea rateuri stranii. Senatul a respins,
    marţi, cu un scor elocvent – 72 de voturi împotrivă şi doar 66
    pentru – solicitarea DNA de arestare şi reţinere preventivă a
    social-democratului Dan Şova, căruia-i oferă, astfel, din nou, impunitate.

    În
    martie, senatorii mai votaseră o dată în acest dosar şi, paradoxal, majoritatea
    celor prezenţi în sala de plen încuviinţase cererea DNA. Dar Şova n-a putut fi
    arestat, fiindcă, a decis atunci conducerea Senatului, era nevoie de votul
    favorabil al majorităţii membrilor camerei. Votul a trebuit, astfel, reluat,
    după o decizie a Curţii Constituţionale, sesizată de opoziţia liberală. PNL a
    anunţat că va contesta din nou hotărârea Senatului la Curtea Constituţională,
    iar senatorul Şova s-a mulţumit să afirme că îşi doreşte ca dosarul în care
    este cercetat să fie trimis cât mai repede instanţei, astfel încât situaţia sa
    să fie lămurită

    Nelămuririle opiniei publice, în schimb, s-au amplificat. În
    ultimii trei ani, zeci de miniştri, parlamentari, preşedinţi de consilii
    judeţene, primari de oraşe mari au ajuns după gratii în dosare de corupţie.
    Printre ei – fostul premier omnipotent din primii ani 2000, Adrian Năstase, sau
    cel mai longeviv şi influent exponent al stângii post-comuniste, Viorel
    Hrebeniciuc. Prin comparaţie, Şova e, politic vorbind, insignifiant, de aceea
    şi stupefacţia produsă de solidaritatea pe care le-o inspiră colegilor.

    Presa
    speculează că PSD face zid în jurul său pentru a-şi proteja, de fapt, liderul
    în exerciţiu. Avocat de profesie, fost ministru al Transporturilor în Guvernul
    condus de prietenul şi colegul său de facultate, preşedintele PSD, Victor
    Ponta, Şova e urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu. Procurorii
    anticorupţie susţin că el ar fi încasat sute de mii de euro în contul unor
    achiziţii la complexurile energetice Turceni şi Rovinari ce ar fi
    prejudiciat statul român cu echivalentul a peste 16 milioane de euro. Parte din
    bani, scriu ziarele, ar fi ajuns la premier. Ponta susţine că, de fapt, nici nu
    s-a discutat în PSD despre votul în cazul Şova, iar ceea ce se întâmplă Senat
    nu mai are legătură cu justiţia, ci e doar o bătălie politică.

    În numele PNL,
    prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu, califică votul în cazul Şova drept o
    ruşine naţională, o sfidare la adresa românilor, o dictatură a fărădelegii.
    Suculente, imprecaţiile sale ar fi sunat, probabil, şi mai convingător dacă,
    tot în Senat şi tot anul acesta, fostul ministru PNL al Economiei, Varujan
    Vosganian, acuzat tot de fapte de corupţie, n-ar fi fost salvat, tot prin votul
    colegilor, de arestarea solicitată de DNA.

    Vizibil iritat de scenetele
    politico-judiciare din Senat, altminteri blajinul şef al statului, Klaus
    Iohannis, acuză explicit Legislativul că perseverează în a obstrucţiona
    procesele din justiţie. Atunci când este vorba de statul de drept, este
    din ce în ce mai greu de lucrat cu acest Parlament şi această majoritate- conchide preşedintele României.

  • Jurnal românesc – 27.05.2015

    Jurnal românesc – 27.05.2015

    PNL a anunţat că ar putea
    renunţa la ideea de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, dacă va
    constata că în comisia parlamentară pentru elaborarea unui nou cod electoral
    există voinţă politică pentru adoptarea legii privind votul prin corespondenţă.
    Anterior, liderii liberali afirmaseră că
    moţiunea ar urma să sancţioneze ceea ce au numit cinismul cu care
    premierul Victor Ponta ignoră necesitatea adoptării urgente a proiectului depus
    de PNL. Potrivit acestora, după ce ar fi blocat intenţionat votul de la
    alegerile din noiembrie, premierul ar sfida acum milioanele de români din
    diaspora doar pentru a se răzbuna fiindcă a pierdut la prezidenţiale. În
    replică, PSD şi-a exprimat disponibilitatea pentru discuţiile pe acest subiect,
    dar a precizat că există trei proiecte legislative privind votul prin
    corespondenţă şi a cerut PNL să decidă pe care dintre acestea îl susţine.
    Marţi, a fost lansat în dezbatere publică şi proiectul de lege privind votul
    prin corespondenţă şi cel electronic elaborat de Partidul Mişcarea Populară.




    În comisia de cod electoral,
    social-democraţii şi liberalii au poziţii divergente şi asupra numărului de
    mandate parlamentare acordate reprezentanţilor diasporei. PNL propune patru
    senatori şi opt deputaţi, în timp ce PSD pledează pentru menţinerea numărului
    prevăzut în actuala legislaţie, patru deputaţi şi doi senatori.




    Armata şi Biserica rămân instituţiile despre care românii au cea mai
    bună părere, iar activitatea din ultimii ani a DNA a instalat-o pe podiumul
    topurilor de popularitate – relevă un studiu sociologic realizat de InfoPolitic.
    Astfel, 78% dintre români au declarat că au o părere bună şi foarte bună despre
    Armată, 63% au afirmat acelaşi lucru despre Biserică şi 61% despre DNA. Urmează
    Preşedinţia, despre care 55 procente dintre români au o părere favorabilă. De
    asemenea, conform studiului, apariţiile publice ale ANAF din ultimele luni
    readuc instituţia în atenţia publicului, generând un sentiment mai degrabă pozitiv
    faţă de instituţie, împărtăşit de 41% dintre respondeţi. Potrivit sociologilor,
    instituţii politice mai cunoscute şi indispensabile democraţiei, precum
    Guvernul sau Parlamentul, suferă de un deficit cronic de imagine: doar 29 de
    procente dintre români au afirmat că au o părere bună şi foarte bună despre
    Executiv şi 14 despre Legislativ.




    România are cele mai mici
    cheltuieli bugetare din Uniunea Europeană, raportate la Produsul Intern Brut,
    potrivit datelor publicate, marţi, de Biroul European de Statistică – Eurostat.
    În medie, bugetul unei ţări din Uniunea Europeană colectează şi cheltuie
    aproape 50% din PIB. Cheltuielile bugetului României depăşesc, însă, doar cu
    puţin 35 de procente din PIB. În ceea ce priveşte alocarea banilor pe domenii,
    pentru asistenţă socială România cheltuie o treime din buget, pentru sănătate -
    peste 11%, pentru educaţie – 8%, iar pentru apărare – 2,2%.




    Comisia Europeană a transmis, marţi, României decizia oficială de
    aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.
    României i s-au alocat peste nouă miliarde de euro, din care opt miliarde
    reprezintă fonduri europene, iar restul – contribuţia naţională. Documentul
    prevede 15 măsuri de finanţare, iar creşterea productivităţii agroalimentare şi
    integrarea producţiei naţionale în lanţuri alimentare reprezintă cele două
    obiective majore ale programului.

  • Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Dispută asupra Codurilor Penale



    Lupta împotriva corupţiei trebuie dusă cu toată energia, pentru că acest fenomen se dovedeşte a fi o frână în calea dezvoltării României – declara, recent, preşedintele Klaus Iohannis. Şi tot el preciza că se gândeşte serios să atace la Curtea Constituţionala modificările făcute de Parlament, în ultima perioadă, la Codul Penal şi la cel de Procedură Penală, pentru că România se află într-o fază intensivă a luptei anticorupţie şi o modificare în acest moment a legilor nu este oportună. Klaus Iohannis: Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu. În consecinţă, dacă vor ajunge la promulgare astfel de acte normative, nu vor fi promulgate. Deşi criticate, propunerile de modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală au fost adoptate de Senatul de la Bucureşti şi vor intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Între altele, senatorii au aprobat un amendament care prevede schimbarea sintagmei suspiciuni rezonabile, folosită în prezent, cu probe şi indicii temeinice atunci când sunt dispuse reţinerea, controlul judiciar, arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. O altă modificare se referă la faptul ca inculpatul reţinut sau arestat preventiv să poată fi încătuşat doar dacă este cercetat pentru o infracţiune comisă cu violenţă.




    Codul Silvic adoptat în formă iniţială



    Deputaţii au votat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind Codul Silvic în forma iniţială adoptată de Parlament. Ei au respins, astfel, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a actului normativ pe motiv că intervenţiile legislative limitau arbitrar activitatea operatorilor economici, fapt care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de membru al UE. Motivând că nu a fost lăsată să depună amendamente, şi opoziţia liberală propusese retrimiterea Codului silvic la Comisia de specialitate. Fără succes, însă! Pe fondul defrişărilor ilegale masive, tot săptămâna acesta, Guvernul a adoptat un proiect de act normativ privind stabilirea unor măsuri de monitorizare mult mai strictă a exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase. Proiectul va fi discutat cu prioritate de cele două Camere ale parlamentului.




    Măsuri sociale



    Deputaţii de la Bucureşti au adoptat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice cu domiciliul permanent, bunurile şi veniturile în România. Legea vine în sprijinul debitorilor de bună-credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, se acordă prioritate planului de rambursare a datoriilor pe o perioadă de până la cinci ani şi nu lichidării bunurilor sau executării silite. Pe de altă parte, deputaţii au votat şi în favoarea dublării alocaţiilor celor peste 3,5 milioane de copii români. Cel mai probabil de luna viitoare, imediat ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial, cuantumul acestora va fi de 84 de lei (echivalentul a circa 20 de euro). Măsura vine în contextul în care România se confruntă cu o continuă scădere a natalităţii. Totodată, în condiţiile în care alocaţia copiilor reprezintă singurul venit stabil al multor familii din zonele defavorizate, dublarea ei le va fi de un real ajutor.




    Un nou ministru în Cabinetul Ponta



    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a semnat, miercuri, decretul de numire a doamnei Sevil Shhaideh în funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Noul ministru a fost propus de Partidul Social Democrat – la guvernare, după ce predecesorul Liviu Dragnea a demisionat. Sevil Shhaideh a promis că va continua proiectele deja începute: “Preiau un minister pe care dl ministru Dragnea l-a organizat, avem strategie, avem viziune, avem programe. Responsabilitatea mea, a echipei şi a colegilor pe care îi am este să continuăm aceste proiecte. Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare într-un dosar privind fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea, nereuşită, a fostului preşedintele al României, Traian Băsescu. Ca urmare a acestei condamnări, Dragnea şi-a depus şi mandatul de preşedinte executiv al PSD, însă vicepreşedinţii formaţiunii nu au acceptat retragerea lui din funcţie. În consecinţă, conducerea PSD se va întruni săptămâna viitoare pentru o discuţie pe această temă.




    Premierul Victor Ponta la Chişinău



    Premierii Victor Ponta şi Chiril Gaburici au semnat, joi, la Chişinău, un memorandum de înţelegere între guvernele României şi Republicii Moldova (majoritar românofonă) privind realizarea unor proiecte de interconectare a reţelelor de gaze naturale şi de energie electrică. Aceste proiecte vor fi prioritare pentru guvernul României în acest an. Victor Ponta: România este capabilă, are în acest moment resursele necesare şi putem să investim în Republica Moldova. Este nevoie doar ca ceea ce am discutat şi astăzi, în mod oficial, să punem în practică. România a fost şi va rămâne un susţinător necondiţionat al parcursului european al Republicii Moldova – a declarat premierul Victor Ponta, care s-a aflat la Chişinău în timp ce la Riga, în Letonia, se desfăşura summitul Partenieratului Estic – program de cooperare creat pentru intergrarea economică şi apropierea politică de Uniunea Europeană a şase state fost sovietice: Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina şi Belarus. România, reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, s-a pronunţat pentru reafirmarea angajamentului Uniunii Europene faţă de ele.

  • Discuţii privind votul românilor din străinătate

    Discuţii privind votul românilor din străinătate

    Una din priorităţile politice
    anunţate de preşedintele României, Klaus Iohannnis, imediat după prelurea
    mandatului, în decembrie anul trecut, a fost adoptarea noilor legi electorale,
    printre care şi cea privind votul prin corespondenţă. Acesta a fost ceruta cu insistenţa, mai ales de românii din
    afata graniţelor,în urma scandalului
    răsunător din noiembrie trecut, de la scrutinul prezidenţial, când mii de
    persoane nu au putut vota din cauza unei proaste organizări.

    Partidul Social
    Democrat, principala formaţiune din coaliţia de guvernământ, a fost considerat
    principalul vinovat pentru slaba organizare a celor două tururi de scrutin,
    când mii de români din străinătate au stat la coadă ore bune pentru a vota.
    Chestiunea legilor electorale, mai ales a votului prin corespondenţă, a fost
    discutată, din nou, în aprilie, de şeful statului cu partidele parlamentare,
    iar părţile au convenit ca întreg pachetul legislativ să fie adoptat până la
    sfârşitul actualei sesiuni a Parlamentului.

    După exact o lună, preşedintele Iohannis
    a discutat cu cei
    care reprezintă Diaspora în Legislativul de la Bucureşti. El s-a declarat
    neîncrezător
    ca temenul va fi respectat, respectiv că legea votului prin corespondeţă va fi adoptată până la finalul
    actualei sesiuni. Totuşi, şeful statului a reiterat urgenţa adoptării legislaţiei
    necesare pentru exprimarea dreptului de vot în cele mai bune condiţii de către
    toţi românii din afara graniţelor.
    El a precizat că acesta va putea fi aplicat la alegerile legislative din
    2016 doar dacă legea va intra în vigoare până în noiembrie.

    Preşedintele a
    adresat un apel interlocutorilor săi să se implice în dialogul cu
    reprezentanţii partidelor politice în vederea găsirii unei soluţii fezabile,
    simple şi cu un cost minim pentru votanţii români din afara graniţelor ţării.
    Parlamentarii speră ca şeful statului ‘să pună presiune’ pe partide pentru ca
    acestea să-şi asume susţinerea fermă a votului prin corespondenţă. Ei au
    subliniat că este nevoie de mai mulţi parlamentari care să reprezinte diaspora
    în legislativul de la Bucureşti, de mai multe centre de vot şi mai multe secţii
    consulare în afara ţării.

    In aceeaşi zi, opoziţia liberală s-a intâlnit şi ea
    cu 4 parlamentari care reprezintă diaspora. Co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu,
    a cerut sprijinul celorlalte grupuri parlamentare pentru adoptarea Legii
    votului prin corespondenţă până la finalul actualei sesiuni a Legislativului.

    Amintim că la consultările din aprilie ale
    şeful statului cu partidele parlamentare, social- democraţii declarau că doresc ca alegerile din diasporă să poată
    fi gestionate de Autoritatea Electorală Permanentă şi ca românii din străinătate
    să se înscrie pe liste cu 6 luni înainte de procesul electoral.

  • Jurnal românesc – 22.05.2015

    Jurnal românesc – 22.05.2015

    Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, în cvasiunanimitate, Legea insolvenţei
    persoanelor fizice. Potrivit iniţiatorilor, legea îi protejează pe românii de
    bună credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, un debitor care consideră că se
    poate redresa financiar poate să îşi reeşaloneze datoriile, astfel încât să nu
    fie executat silit. Procedura presupune întocmirea unui plan de rambursare,
    care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.
    În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, orice penalitate sau majorare
    de întârziere se opreşte automat.


    Preşedintele Klaus Iohannis a
    calificat, din nou, drept urgentă adoptarea legislaţiei necesare pentru
    exprimarea dreptului de vot, în cele mai bune condiţii, de către toţi românii
    din afara graniţelor. El le-a cerut parlamentarilor din circumscripţia
    electorală diaspora să se implice în dialogul cu partidele pentru găsirea unei
    soluţii fezabile. Şeful statului a subliniat că votul prin corespondenţă va
    putea fi aplicat la alegerile legislative din 2016 doar dacă legea va intra în
    vigoare până în noiembrie anul acesta.


    Premierul Victor Ponta a
    solicitat autorităţilor din Republica Moldova să respectate drepturile cetăţenilor
    români, iar dacă aceştia încalcă legile să fie sancţionaţi de justiţie. Într-un
    interviu acordat în exclusivitate pentru Radio Chişinău, în cursul vizitei sale
    de joi în statul vecin, Ponta a răspuns, astfel, la o întrebare legată de
    expulzarea din Republica Moldova a cetăţeanului român George Simion. Lider al
    cartelului de ONG-uri Acţiunea Unionistă 2012, acesta a
    fost împiedicat să participe la mitingul de acum o săptămâna, de la Chişinău,
    la care zeci de mii de oameni au cerut reunirea Basarabiei cu Patria. Ulterior,
    în semn de protest faţă de expulzarea lui Simion, tineri unionişti basarabeni
    au blocat punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa. La Bucureşti,23 de senatori şi deputaţi, atât de la Putere, cât şi din
    opoziţie, au semnat o declaraţie comună prin care îşi exprimă dezaprobarea faţă
    de acţiunile autorităţilor din Republica Moldova.


    Peste 1.600 de români au fost
    arestaţi în afara graniţelor în ultimele şase luni – arată o statistică a
    ministerului de Exerne privind gestionarea cazurilor consulare în perioada
    decembrie 2014 – mai 2015. Ţările pe teritoriul cărora s-au înregistrat cele
    mai multe arestări sunt Germania, Spania, Portugalia şi Turcia. Ministerul mai
    comunică şi faptul că, în aceeaşi perioadă, numărul cetăţenilor români decedaţi
    în afara graniţelor ţării a fost de 504, cei mai mulţi în Germania, Italia,
    Spania şi Franţa. În luna aprilie 117 români au murit în străinătate. 146 de
    cetăţeni români au fost accidentaţi sau spitalizaţi în străinătate în ultimele
    şase luni. Ministerul de Externe subliniază că, în toate cazurile semnalate de
    misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, Departamentul
    Consular a transmis instrucţiuni privind gestionarea operativă a tuturor
    situaţiilor deosebite şi incidentelor în care au fost implicaţi cetăţeni
    români, iar misiunile diplomatice şi oficiile consulare au menţinut permanent
    legătura cu autorităţile locale pentru ca persoanele vizate să beneficieze de
    sprijin şi asistenţă.



    Ambasada
    Statelor Unite la Bucureşti a confirmat că există cetăţeni români neeligibili
    pentru obţinerea vizei de călătorie în America, fiindcă au fost condamnaţi
    pentru activităţi infracţionale, inclusiv corupţie. Ambasada mai precizează că,
    potrivit legii americane, dosarele de viză sunt confidenţiale şi nu pot fi
    discutate public detalii despre aceste cazuri. Anunţul că oficiali
    guvernamentali români au primit interdicţie de călătorie în Statele Unite a
    fost făcut, în premieră, de adjunctul asistentului secretarului american de
    stat, Brian Hoyt Yee, în timpul audierilor din Comisia pentru Afaceri Externe a
    Camerei Reprezentanţilor. Ministerul de Externe de la Bucureşti precizează că
    nu a fost informat în legătură cu acest subiect. Potrivit ministerului, în baza
    procedurilor consulare şi a legislaţiei privind protecţia datelor personale,
    eventualele refuzuri de acordare a vizei se comunică direct de Ambasada
    Statelor Unite doar persoanelor implicate.

  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Copiii din România vor beneficia de alocaţii mai mari, după ce
    deputaţii au votat, miercuri, dublarea acestui ajutor acordat de stat. În
    prezent, în România alocaţia avea cea mai scăzută valoare din Europa raportată
    la salariul minim pe economie, de doar 4%, faţă de 8% în Bulgaria sau 18% în
    Ungaria. Iniţial, puterea a avut reticenţe majore, dovadă că iniţial, deputaţii
    PSD din Comisia de Muncă au avizat negativ amendamentul depus de opoziţia
    liberală, susţinând că nu sunt fonduri suficiente pentru majorare,şi după ce
    acesta fusese respins, luni, şi de plenul Senatului. Subiectul a căpătat
    amploare însă sub presiunea opiniei publice, iar reticenţele puterii s-au
    spulberat rapid. În cele din urmă, surprinzător, nimeni nu s-a mai împotrivit
    votului din plenul Camerei Deputaţilor.Majorarea
    alocaţiilor de la 42 de lei (9,5 euro) la 84 lei (19 euro) a primit 332 de voturi pentru şi doar două abţineri.

    Copreşedintele PNL, deputatul Alina Gorghiu, a precizat că este un
    prim pas câştigat în favoarea familiilor din România. Alina Gorghiu: Vorbim
    de peste 3,5 milioane de copii care se vor bucura de dublarea alocaţiilor şi,
    da, este o măsură pe care PNL, astăzi, cu sprijinul celor de la putere, reuşesc
    să o facă. Nu vreau deloc să dau culoarea politică acestui proiect, dar cred că
    acest parcurs trebuie continuat.

    Prezent la vot, premierul Victor Ponta a
    declarat că, deşi măsura dublării alocaţiilor nu a fost prevăzută de guvern,
    executivul se va supune deciziei finale a deputaţilor şi vor fi găsite surse de
    finanţare, cel puţin pentru acest an. Victor Ponta: Anul acesta o să
    avem şi găsim banii, pentru că avem o situaţie bună din punct de vedere bugetar
    şi ne încadrăm, dar, pentru ca să ne încadrăm şi la anul, în 2016, am nevoie de
    sprijinul parlamentului în toamnă, când venim cu legea bugetului, ca să păstrăm
    această măsură şi să o facem sustenabilă pentru perioada următoare.

    Deşi
    liberalii îşi doresc ca măsura să fie aplicată imediat, pentru a intra în
    vigoare, Legea de modificarea a ordonanţei de urgenţă
    privind majorarea alocaţiilor trebuie să fie promulgată
    de preşedintele ţării.

    Tot miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat aproape în
    unanimitate Legea insolvenţei persoanelor fizice. Potrivit deputatului
    social-democrat Ana Birchall, unul dintre iniţiatori, legea îi
    protejează pe românii de bună credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, un debitor
    care consideră că se poate redresa financiar poate să îşi reeşaloneze
    datoriile, astfel încât să nu fie executat silit. Procedura presupune întocmirea
    unui plan de rambursare, care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea
    prelungirii cu încă un an. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă,
    orice penalitate sau majorare de întârziere se opreşte automat.

  • Vizita preşedintelui României în Italia

    Vizita preşedintelui României în Italia

    Dintotdeauna legată de România prin cultura latină şi, din 2008, printr-un parteneriat strategic, gazdă a celei mai numeroase comunităţi româneşti din diaspora şi ţară de origine pentru numeroşi investitori în economia de aici, Italia ocupă un loc special pe agenda diplomatică a Bucureştiului. La patru luni după inaugurarea mandatului său, preşedintele României, Klaus Iohannis, a mers la Roma, pentru o vizită oficială, consacrată raporturilor bilaterale, dosarelor europene şi internaţionale, precum şi problemelor cu care se confruntă românii din Peninsulă.



    Omologul său, Sergio Mattarella, a declarat apăsat că a venit momentul ca România să fie parte a Spaţiului Schengen şi a reinterat sprijinul său şi al Guvernului italian pentru atingerea acestui obiectiv. Potrivit trimisului Radio România la Roma, în cadrul convorbirilor dintre cei doi şefi de stat a fost subliniată şi importanţa relaţiilor economice şi comerciale bilaterale. Ambii preşedinţi au reliefat importanţa comunităţii româneşti din Italia şi a celei italiene din România, pe care le-au calificat drept o punte solidă.



    În răspăr cu retorica populistă şi xenofobă a unora dintre politicienii italieni, preşedintele Matarella a amintit contribuţia însemnată a românilor la dezvoltarea economică a ţării sale. Plebiscitat, practic, de diaspora la alegerile din noiembrie, preşedintele s-a întâlnit de fiecare dată, în cursul vizitelor sale oficiale anterioare, la Paris, Berlin sau Varşovia, cu reprezentanţii acesteia. Luni, el a discutat şi cu liderii organizaţiilor care apără interesele celor circa un milion de conaţionali stabiliţi în Italia.



    Cum scrutinul din toamnă a fost, pentru Guvernul de la Bucureşti, un răsunător fiasco organizatoric la secţiile de vot din diaspora, Iohannis a amintit că toate partidele parlamentare de la Bucureşti s-au angajat public să modifice legislaţia care asigură dreptul de vot al românilor din afara graniţelor. Klaus Iohannis:


    Am auzit opinii diferite şi preocupări despre cum s-ar putea desfăşura votul prin corespondenţă sau cel electronic, dacă este suficient de sigur şi ce ar putea să îl afecteze. Sunt preocupări legitime. Specialiştii vor da răspunsurile tehnice şi vor veni cu soluţii, dar eu aş vrea să vă dau un răspuns de principiu: să renunţăm la premisa neîncrederii – a cetăţenilor în autorităţi, a autorităţilor în cetăţeni, a instituţiilor în propria capacitate de a pregăti şi organiza un asemenea vot.”



    Importanţa şi rolul profund benefic al comunităţii româneşti din Italia a fost recunoscută, în cursul discuţiilor cu Iohannis, şi de preşedintele Senatului de la Roma, Pietro Grasso. La întâlnirile sale oficiale de la Roma, preşedintele României a pledat, din nou, şi pentru susţinerea integrării europene a Republicii Moldova vecine.

  • Jurnal românesc – 24.04.2015

    Jurnal românesc – 24.04.2015

    Camera Deputaţilor a votat, joi, un proiect de lege care prevede că Ziua Românilor de Pretutindeni se va sărbători, în fiecare an, în ultima duminică a lunii mai. În expunerea de motive, se precizează că modificarea legii în acest sens a fost adusă la solicitările repetate ale comunităţilor de români din afara graniţelor statului român. Considerăm perioada de celebrare a Zilei Românilor de Pretutindeni ca fiind una propice activităţilor culturale, organizării de spectacole şi altor acţiuni proprii dedicate românilor care au ales să trăiască în afara graniţelor ţării, se mai arată în document.




    Buletinele vor fi scanate, la viitoarele alegeri locale, cu echipamente achiziţionate deja de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), pentru a se elimina votul multiplu şi turismul electoral. Preşedintele Comisiei pentru Cod Electoral, deputatul liberal Mihai Voicu, a declarat că STS a testat deja scanerele încă de acum doi ani, iar acestea vor fi folosite la alegerile locale de anul viitor, dacă si Camera Deputaţilor votează această modificare a legii, aprobată deja de Senat. “Înainte de a primi buletinul de vot, un operator îţi scanează cartea de identitate, Codul Numeric Personal intră în sistemul centralizat şi automat se verifică dacă acea persoană a mai votat la altă secţie de votare. Dacă a mai votat, există pedeapsă penală. În acest moment, directorul STS ne-a asigurat că toate condiţiile tehnice sunt îndeplinite, ba mai mult decât atât, că acest sistem a fost experimentat acum aproximativ doi ani, la nişte alegeri parţiale de deputaţi şi senatori”, a spus deputatul liberal.




    Organizaţia de femei a Partidului Naţional Liberal din România a lansat, joi, de Ziua Internaţională a Cărţii, o invitaţie tuturor celor care doresc să doneze cărţi copiilor şi tinerilor din Republica Moldova şi din întreaga diaspora. Începând cu data de 4 mai 2015, în corturile ce vor fi amenajate în toată ţara, se vor strânge cărţi care vor fi transportate în diverse localităţi din Republica Moldova, în weekend-ul 5-7 iunie 2015, când vor fi înmânate celor care au nevoie. Apelul se adresează oricăror persoane fizice sau juridice interesate să participe la această campanie, scopul fiind unul umanitar şi de venire în întâmpinarea nevoilor generaţiei tinere din Republica Moldova şi diaspora, de a avea acces la cărţi româneşti cu o mare însemnătate în prezervarea şi exersarea limbii române.




    Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost desemnat, joi, câştigătorul premiului de stat al Austriei pentru literatură europeană, pe 2015. Cărtărescu este primul român distins cu acest premiu, după Eugene Ionesco, câştigatorul din 1970. Premiul este însoţit de suma de 25 000 de euro. El reprezintă recunoaşterea internaţională a întregii opere literare a unui autor.

  • Jurnal românesc – 22.04.2015

    Jurnal românesc – 22.04.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis apreciază că legea privind participarea la vot a diasporei bate, încă, pasul pe loc. Într-un mesaj postat pe Facebook, după ultimele consultări cu liderii partidelor parlamentare, el a amintit că în străinătate se află circa patru milioane de români şi că mulţi dintre ei au stat ore în şir la cozi, la prezidenţialele din noiembrie 2014, ca să voteze. Preşedintele a anunţat că urmăreşte cu mare atenţie evoluţia legislaţiei pe această temă şi că aşteaptă ca partidele parlamentare să-şi onoreze promisiunile.



    Aproape 80 000 de copii din România au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate — afirmă ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Angel Tîlvăr, care citează statistici întocmite de instituţii specializate. El recunoaşte, însă, că numărul lor real este mult mai mare şi că aceşti copii solicită o atenţie specială, întrucât asupra lor absenţa părinţilor apasă ca o povară imensă. Aşa cum atrag atenţia specialiştii, ei sunt predispuşi să se confrunte cu episoade de depresie, ce pot conduce şi la situaţii tragice — mai spune ministrul Tîlvăr. El solicită o acţiune concertată, care să implice şcoala, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul judeţelor, comunităţile locale şi familia, pentru a depista în timp util situaţiile în care copiii au nevoie de sprijin.



    Comisia Europeană a aprobat acordarea de către autorităţile române a unui ajutor de stat temporar, în valoare de aproximativ 38 de milioane de euro, pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara. Executivul comunitar spune că demersul este conform cu normele europene în materie. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 şi 2014, Combinatul Hunedoara, care deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are 6.500 de angajaţi, se confruntă cu probleme grave de lichiditate.



    România a fost condamnată din nou la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa unei investigaţii efective în dosarul Revoluţiei anticomuniste din 1989. Autorităţile trebuie să plătească 15.000 de euro văduvei unui bărbat omorât în casă de un glonţ care a trecut prin fereastră. Ancheta a fost deschisă în 1990 de Parchetul Militar Bucureşti, dar n-a fost finalizată nici în 2009, când femeia s-a adresat CEDO. Alte opt persoane, victime ale revoluţiei sau care şi-au pierdut rudele în decembrie 89, au fost despăgubite cu câte 8.000 de euro printr-o decizie a CEDO din luna martie.



    CEDO a condamnat şi Federaţia Rusă în cazul unui cetăţean al Republicii Moldova, ucis acum trei ani de un militar rus. Conform deciziei CEDO, Rusia trebuie să achite familiei victimei 35.000 de euro despăgubiri şi 5.580 de euro cheltuieli de judecată. În vârstă de doar 18 ani, Vadim Pisari a fost împuşcat mortal în dimineaţa zilei de 1 ianuarie 2012, lângă un pod peste râul Nistru, care desparte Transnistria de restul Republicii Moldova. Autorităţile de la Chişinău au iniţiat o anchetă penală, dar militarul a fost repatriat de autorităţile ruse şi ulterior achitat.

  • Modificări ale Statutului parlamentarilor

    Modificări ale Statutului parlamentarilor

    Parlamentarii de la Bucureşti au făcut, în sfârşit, un prim pas, timid, spre reabilitare în ochii opiniei publice. Ei şi-au modificat Statutul în aşa fel încât urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a unui deputat sau senator să poată fi aprobate cu votul majorităţii celor prezenţi la şedinţa camerei care dezbate o astfel de cerere înaintată de procurori.



    Modificarea pune statutul aleşilor în acord cu legea fundamentală, aşa cum ceruse Curtea Constituţională. Ea se impunea demult, a susţinut în plen deputatul Mircea Toader, din partea opoziţiei liberale: “Nu facem altceva decât să adaptăm statutul la ceea ce trebuia făcut demult, pentru a nu crea Parlamentul României ca o pavăză pentru unii care sunt mai presus de lege. În cazul unora, s-a încuviinţat cererea procurorului cu majoritatea celor prezenţi, iar la alţii cu o majoritate din numărul total de senatori”. Pe viitor, anomalii procedurale de tipul celor evocate de liberalul Mircea Toader nu mai sunt posibile.



    Practica parlamentară s-a lovit recent de o astfel de situaţie, în cazul senatorului Dan Şova, pentru care Direcţia Anticorupţie ceruse încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu. Majoritatea celor prezenţi au votat pentru, dar conducerea Senatului a decis că solicitarea DNA este respinsă, deoarece nu a fost întrunită o majoritate din numărul total al senatorilor. Aceasta deşi, în cazul deputaţilor, cereri similare au fost aprobate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi, deci se crea discriminare între cele două camere.



    Arătat cu degetul în cazul Şova, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a apărat, atunci, spunând că a acţionat potrivit regulamentului. Acum, se declară, el însuşi, mulţumit că modificarea adusă statutului parlamentarilor elimină orice ambiguităţi, demonstrând că aleşii nu sunt mai presus de lege. Călin Popescu-Tăriceanu: “Parlamentul nu încearcă sub nicio formă, sub pavăza unor prevederi care nu erau concordante cu Constituia, să acorde o protecţie, alta decât cetăţenilor obişnuiţi, pentru membrii Parlamentului. Suntem cu toţii egali în faţa legii şi înţelegem ca modificările pe care le facem să clarifice această problemă şi să nu mai dea loc la speculaţii.”



    Abuzul de imunitate de care se fac vinovaţi unii dintre legiuitori atunci când votează, nejustificat, contra cererilor DNA a minat credibilitatea şi popularitatea instituţiei parlamentare şi a făcut din ea ţinta favorită a reproşurilor formulate de experţii europeni care evaluează reforma judiciară şi lupta anticorupţie din România.



    Preşedintele Klaus Iohannis, critic consecvent al tentativelor de impunere a oricăror forme de supraimunitate pentru parlamentari, se declara, recent, dezamăgit că nu a reuşit, încă, să-i convingă pe aceştia că drumul pe care trebuie să-l aleagă este cel al integrităţii şi al respectului pentru justiţie.

  • Jurnal românesc – 6.03.2015

    Jurnal românesc – 6.03.2015

    Votul multiplu se pare că şi-a trăit ultimele zile cu ocazia alegerilor prezidenţiale din noiembrie trecut. Un vot din Comisia de Cod electoral va face cvasi-imposibilă tentativa de a vota a doua oară. Joi, în această Comisie s-a luat o decizie aşteptată de mai bine de 4 ani. Astfel, la proximele alegeri, va fi implementat sistemul electronic, care depistează automat o persoană care încearcă să voteze a doua oară. Concret, este vorba de instalarea, la intrarea în secţia de votare, a unui calculator special prevăzut cu o fantă” în care fiecare alegător care vine să voteze va introduce actul de identitate sau actul în baza căruia votează. Automat, calculatorul înregistrează CNP-ul alegătorului şi îl trimite la un dispecerat” aflat la nivel naţional. Dacă alegătorul în cauză se află pentru a doua oară într-o secţie de votare, automat acest lucru se apare la centru” şi imediat este avertizat” şi calculatorul din secţia de votare unde alegătorul a încercat să voteze a doua oară.




    Co-preşedintele PNL, în opoziţie, Alina Gorghiu, a anunţat că partidul său a format un grup de lucru pentru a analiza propunerile românilor din diaspora şi soluţiile pe care liberalii le au în vedere pentru asigurarea, prin lege, a unui proces electoral democratic şi echilibrat. Comisia parlamentară comună pentru Codul Electoral urmează să elaboreze, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, propunerile privind legile electorale.




    Românii din Spania reclamă că sunt constrânşi să renunţe la cetăţenia română pentru a o primi pe cea spaniolă – a anunţat vicepreşedintele Comisiei pentru românii din diaspora din Camera Deputaţilor, Mircea Dolha. Demnitarul a precizat, într-o conferinţă de presă, că a aflat despre această situaţie la ultima întâlnire a unei delegaţii de la Bucureşti cu românii de acolo şi că va încerca să o rezolve prin discuţii cu omologii spanioli. Spania este una dintre puţinele ţări care nu acceptă o a doua cetăţenie. întrucât între Bucureşti şi Madrid nu există un acord bilateral prin care să se permită dubla cetăţenie. De altfel, problema a fost discutată şi de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la o întâlnire de anul trecut cu reprezentanţii guvernului spaniol.




    Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietatilor a început transmiterea titlurilor de plată pentru prima tranşă a despăgubirilor acordate titularilor de dosare soluţionate, constituite în baza Legii nr. 9/1998 (Cadrilater) şi Legii nr. 290/2003 (Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Titlurile vor fi onorate în cel mult 180 de zile de la emiterea acestora de către Ministerul Finantelor Publice, prin CEC Bank. Plata despăgubirilor stabilite prin hotărâri ale comisiilor judeţene, respectiv prin ordin emis de şeful Cancelariei prim-ministrului sau decizia de plată emisă de Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în temeiul Legii nr. 9/1998, se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu 2015. Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 20.000 de lei.

  • Jurnal românesc – 19.02.2015

    Jurnal românesc – 19.02.2015

    Ministrul
    delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit,
    miercuri, cu ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Matthijs van
    Bonzel. În calitate de reprezentant al Guvernului în Comisia Comună a Camerei
    Deputaţilor şi a Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind
    legile electorale, Angel Tîlvăr s-a interesat asupra punctului de vedere al
    ambasadorului van Bonzel, bazat pe experienţa Olandei, în legătură cu sistemele
    de vot existente. Ministrul delegat a subliniat că, în acest moment, clasa
    politică din România depune toate eforturile pentru a identifica cele mai bune
    soluţii legislative care să permită exercitarea dreptului de vot pentru toţi
    românii de peste hotare.



    În perioada 19-21 februarie, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de
    peste hotare va efectua o vizită de
    lucru în Republica Serbia. Programul vizitei lui Angel Tîlvăr cuprinde
    întrevederi cu oficiali ai ţării gazdă, consultări cu reprezentanţi ai
    comunităţii româneşti şi ai mediului asociativ şi religios din Valea Timocului
    şi Voievodina.




    O delegaţie parlamentară a Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, formată din deputaţii Mircea Dolha (PNL) – vicepreşedinte,
    Mihai Deaconu (PP-DD) – membru, Aurelian Mihai (PNL) – membru şi Eugen Tomac
    (neafiliat) – membru, va efectua o vizită de lucru în Spania, în 21-25
    februarie. Vizita are ca scop intensificarea contactelor parlamentare
    bilaterale în contextul actual al problemelor cu care se confruntă comunitatea
    de români din Spania.În acest
    sens, membrii delegaţiei parlamentare din România, împreună cu reprezentanţi ai
    Ambasadei României din Spania vor avea întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernului
    Comunităţii Madrid, ai Consulatului României şi ai Institutului Cultural Român
    din Madrid, precum şi cu reprezentanţi ai presei de limbă română şi ai comunităţii
    româneşti.




    Numărul românilor şi
    bulgarilor angajaţi în Marea Britanie a crescut cu 15% după anularea
    restricţiilor pe piaţa muncii – notează publicaţia britanică Daily Mail.
    Potrivit cifrelor furnizate de Oficiul britanic pentru Statistici, aproximativ
    172.000 de români şi bulgari erau angajaţi în Marea Britanie în ultimele trei
    luni ale anului 2014, faţă de sfârşitul lui 2013, când erau 150.000. Cifrele
    contrazic asigurările date de Guvernul britanic, care susţinea că eliminarea
    restricţiilor pe piaţa muncii nu va genera un aflux masiv de imigranţi -
    comentează Daily Mail. Marea Britanie a eliminat pe 1 ianuarie 2014
    restricţiile pe piaţa muncii care erau impuse cetăţenilor români şi bulgari.




    Guvernul de la Bucureşti a anunţat măsuri de
    relaxare fiscală care ar urma să intre în vigoare de anul viitor, în baza unui
    nou Cod Fiscal. Printre ele figurează reducerea TVA, în prezent, de 24%, cu 4%
    de anul viitor şi cu alte 2 procente din 2018. Pentru produsele alimentare de
    bază – carne, peşte, legume şi fructe – proiectul prevede TVA de 9% începând
    din 2016, atât cât este, la ora actuală, la pâine şi produse de panificaţie. Pe
    de altă parte, din 2017 CAS va fi 7,5% pentru angajat, faţă de 10,5% în
    prezent, iar pentru angajator – 13,5%, faţă de 15,8% acum. Va fi păstrată cota unică de impozitare şi
    va fi chiar scăzută la 14%, din 2019. Este propusă şi o reducere a accizelor,
    din 2016, la motorină cu 20% şi la benzina fără plumb cu 18,6%. Pe de altă
    parte, potrivit noului Cod Fiscal, toate persoanele care realizează venituri
    vor fi obligate să plătească contribuţii sociale şi de sănătate, iar impozitele
    pentru microîntreprinderi, locuinţe
    şi terenuri vor creşte. Proiectul noului Cod Fiscal
    va fi, timp de de o lună, în dezbatere publică. Apoi, va fi înaintat
    Parlamentului.

  • România şi jurisdicţia internaţională

    România şi jurisdicţia internaţională

    Vot final în Senatul de la Bucureşti asupra proiectului de lege prin care România acceptă jurisdicţia obligatorie a Curţii Intenaţionale de Justiţie – principalul organ judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale, înfiinţată în urmă cu 70 de ani. Până anul trecut, 70 de state au recunoscut jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, între acestea, 21 de state membre ale Uniunii Europene, cărora li se alătură acum şi România.



    Proiectul de lege demonstrează că România îşi întemeiază conduita în relaţiile internaţionale pe respectarea strictă a dreptului, a apreciat în plenul Senatului, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, cel care în urmă cu şase ani obţinea la Haga câştig de cauză în procesul dintre Bucureşti şi Kiev pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre: Într-un mediu internaţional atât de dificil cum este cel de astăzi, soluţionarea paşnică a diferendelor prin mijloace jurisdicţionale este un scop pe care România trebuie să îl urmărească în mod constant.”



    Şi fostul ministru de externe, senatorul social-democrat Titus Corlăţean a amintit că proiectul de lege se înscrie într-o conduită constantă a României de promovare a unor modalităţi de reglementare a diferendelor internaţionale pe cale paşnică: Va fi nevoie conform practicii internaţionale şi intereselor specifice ale României ca după vot să încurajăm statele din regiune, care nu au recunoscut încă jurisdicţia obligatorie, să o facă.”



    Demersul ministerului de externe, cel care a iniţiat proiectul de lege, a fost lăudat şi de opoziţia din România. Liberalul Dorin Dobra: Salut revenirea istorică a tradiţiei politice externe româneşti la o filieră fundamentală, salut demersul Ministerului de Externe, onorant, nobil, transparent, aşa cum trebuie făcut.”



    Decizia luată la Bucureşti confirmă, o dată în plus, încrederea părţii române în capacitatea uneia dintre cele mai importante instanţe internaţionale de a pronunţa soluţii echitabile, fundamentate pe normele şi principiile de drept internaţional. În acelaşi timp, înlesneşte accesul la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, mai ales în raport cu state care au depus, la rândul lor, o declaraţie asemănătoare, permiţând soluţionarea paşnică şi echitabilă a unor eventuale diferende, într-un interval de timp rezonabil şi în deplină concordanţă cu dreptul internaţional.

  • Jurnal românesc – 29.01.2015

    Jurnal românesc – 29.01.2015

    Sistemul de vot trebuie reformat, astfel încât românii din afara graniţelor ţării să-şi poată exercita dreptul de a alege în condiţii optime – au susţinut toţi reprezentanţii partidelor parlamentare după consultările avute miercuri cu şeful statului, Klaus Iohannis. Soluţiile avansate sunt însă diferite. PSD, prin vocea liderului Victor Ponta, a propus ca Autoritatea Electorală Permanentă să organizeze inclusiv alegerile din străinătate, idee preluată şi de Partidul Conservator şi minorităţile naţionale. Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a pledat pentru introducerea votului prin corespondenţă în cazul alegerilor din diaspora. PP-DD a propus vot obligatoriu în ţară, vot prin corespondenţă pentru străinătate, iar vârsta de la care se poate vota să fie de 16 ani. La finalul consultărilor, preşedintele Iohannis a anunţat că s-a convenit ca până la finele primei sesiuni parlamentare să existe soluţie legislative privind alegerile în diaspora, locale şi parlamentare, precum şi lagate de finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale.



    Cardurile naţionale de sănătate vor deveni operaţionale de la 1 februarie, cu o perioadă de trei luni, până la 30 aprilie, în care vor putea fi utilizate în paralel cu sistemul actual, a decis, miercuri, Guvernul. De la 1 mai utilizarea cardului va deveni unicul instrument de validare a serviciilor medicale. El va putea fi utilizat de către asiguraţi la medicii de familie, în spitale şi în farmacii, precum şi de către furnizorii de servicii medicale, medicamente sau dispozitive medicale. Excepţie vor face serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală. Persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani după 1 februarie 2015 sau dobândesc calitatea de asigurat prin plata contribuţiei ulterior acestei date vor face dovada calităţii de asigurat în baza unei adeverinţe de asigurat eliberată de casa de asigurări de sănătate. Pentru cei care din motive religioase sau de conştiinţă refuză să folosească cardul de sănătate există soluţia prezentării unei adeverinţe de asigurat cu o valabilitate de 90 de zile pe care o iau de la Casa de Asigurări de Sănătate de care apaţin.



    De la 1 martie, cumpărătorii vor putea să nu plătească marfa sau serviciile prestate în situaţia în care comercianţii nu le eliberează bonuri fiscale — potrivit unei ordonanţe de guvern, adoptată miercuri. Actul normativ prevede ca agenţii economici să afişeze în locuri vizibile informaţiile privind dreptul clienţilor de a primi bonuri fiscale. Ordonanţa mai prevede şi organizarea unei loterii a bonurilor fiscale care, potrivit Ministerului Finanţelor, are rolul de a contribui la combaterea evaziunii prin cointeresarea, implicarea şi responsabilizarea cetăţenilor în fiscalizarea veniturilor realizate de comercianţi din vânzarea bunurilor şi prestarea serviciilor direct către populaţie. Pentru a putea participa la extrageri, persoanele fizice vor trebui să solicite şi să păstreze bonurile emise de comercianţi.



    România este prezentă, până pe 1 februarie, cu pavilion naţional, la cea de-a 35-a ediţie a Târgului Internaţional de Turism de la Madrid. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Simona Man, a declarat că în cadrul Târgului vor fi promovate toate segmentele turismului românesc – activ şi de aventură, balneo, agroturism, medical, cultural şi istoric. In 2014, numărul turiştilor spanioli care au venit în România a crescut cu aproape 19% faţă de 2013. Spania ocupă locul opt în topul ţărilor generatoare de turişti pentru România. La actuala ediţie a Târgului participă 165 de ţări şi regiuni.

  • Dezbateri privind Codul electoral

    Dezbateri privind Codul electoral

    În Comisia de Cod electoral din România au început consultările, la care participă reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare, pregatiţi să facă propuneri de modificare a legilor electorale. Până acum, membrii Comisiei au analizat principiile de bază pentru alegerea preşedintelui României, deputaţilor şi senatorilor, precum şi pentru alegerea autorităţilor locale. PSD, la guvernare, a anunţat că va propune, între altele, reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300 – la Camera Deputaţilor şi la 100 – la Senat. PNL, în opoziţie, va propune, la rândul său, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor.



    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat, înt-un interviu, că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot, pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. ‘Imediat ce intră legea în vigoare, a spus Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători.’



    Modificarea celor trei legi este o prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe în februarie, a declarat şi preşedintele Comisiei pentru elaborarea Codului electoral, Valeriu Zgonea. Senatorii şi deputaţii din Comisia comună au solicitat, deja, Birourilor permanente ca toate proiectele de lege privind alegerile să fie înaintate Comisiei pentru a le dezbate, iar până pe 15 martie, vor putea fi depuse amendamente la proiectele existente. El afirmă că se impune asigurarea unui sistem de vot eficient şi securizat pentru fiecare cetăţean.



    Valeriu Zgonea: ‘Toate partidele politice şi-au exprimat prin consens disponibilitatea ca sistemul pe care îl vom propune prin proiectul de lege să funcţioneze fără niciun fel de probleme logistice, iar toţi românii, indiferent unde s-ar afla, să îşi poată exercita liber dreptul fundamental de a vota. Toţi suntem de acord că trebuie să reducem numărul de deputaţi şi senatori. Este o chestiune pe care am acceptat-o şi vom găsi cele mai bune soluţii, astfel încât Parlamentul să fie mai suplu din punct de vedere al mandatelor pe care le vom propune spre alegere cetăţenilor României în 2016.’



    O schimbare fundamentală în privinţa votului pentru românii din străinătate s-a impus categoric după evenimentele din noiembrie 2014 când, foarte multi cetăţeni nu au putut vota la alegerile prezidentiale din cauza deficienţelor de sistem şi a proastei organizări a procesului electoral.