Radio România Internațional

Tag: Ziua Limbii Romane

  • La Chișinău, de Ziua Limbii Române

    La Chișinău, de Ziua Limbii Române

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a mers în weekend la Chişinău, în Republica Moldova, pentru a se întâlni cu omologul moldovean Maia Sandu, chiar în ziua în care pe cele două maluri ale Prutului s-a sărbătorit Ziua Limbii Române.

    Cei doi oficiali au depus câte un buchet de flori la bustul poetului Mihai Eminescu din Grădina Publică “Ştefan cel Mare şi Sfânt” şi au făcut o baie de mulţime. Maia Sandu a declarat că vizita preşedintelui României, la Chişinău, de Ziua Limbii Române, limba care uneşte cele două state, este una simbolică şi a subliniat sprijinul constant venit din partea României în domeniile energetic, economic, cultural şi educaţional.

    Maia Sandu: “Legăturile dintre Republica Moldova şi România au fost întotdeauna trainice, însă astăzi, Chişinăul şi Bucureştiul se bucură de cea mai puternică şi profundă relaţie din istoria noastră. Suntem recunoscători României pentru sprijinul acordat în consolidarea rezilienţei Republicii Moldova. Lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană în iunie curent nu ar fi fost posibilă fără sprijinul constant şi deplin al României.”

    La rândul său, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa limbii române şi a grafiei latine, ca elemente esenţiale ale identităţii şi culturii şi a amintit că româna este limbă oficială a Uniunii Europene. El a reiterat sprijinul României pentru securitatea Republicii Moldova şi pentru parcursul european al acesteia.

    Klaus Iohannis: “Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău a devenit pe deplin funcţional în octombrie 2021 şi a consolidat securitatea energetică a Republicii Moldova. Totodată, avem o cooperare solidă pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei electrice, un exemplu concret în acest sens fiind construirea interconexiunii Suceava-Bălţi. România este de mai mulţi ani primul partener comercial al Republicii Moldova.  Angajamentul strategic al României pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova va rămâne de nezdruncinat şi asta pe termen lung.”

    Preşedintele român i-a îndemnat pe cetăţenii moldoveni să opteze pentru continuitatea parcursului european la referendumul din acestă toamnă privind integrarea în Uniunea Europeană şi a lansat un apel către toţi partenerii internaţionali să-i ofere Chişinăului sprijin consistent pe calea europeană.

    Iohannis şi Sandu au parafat şi o Declaraţie comună cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova. Documentul a fost semnat “pornind de la caracterul special al relaţiilor bilaterale, bazate pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie” şi prevede, printre altele, că România îşi asumă obiectivul de pregăti Republica Moldova pentru aderare în anul 2030 şi de a îi consolida potenţialul de apărare în faţa ameninţărilor hibride, a dezinformării, subminării proceselor democratice şi a statului de drept.

  • Jurnal românesc – 02.09.2024

    Jurnal românesc – 02.09.2024

    Acţiunile de protest afectează inclusiv activitatea Aeroportului Internaţional “Ben Gurion”, din Tel Aviv. Cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Tel Aviv, precum şi la telefonul de urgenţă al Consulatului General al României la Haifa. Pe de altă parte, ministerul de Externe le reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că, pe întreg teritoriul statului Israel, este în vigoare un avertisment de călătorie de nivel 8, din 9, ceea ce înseamnă ,”Evitaţi orice călătorie”.

     

    În România, Republica Moldova, în comunităţile istorice din jurul ţării şi în diaspora a fost celebrată, sâmbătă, Ziua Limbii Române. Sărbătoarea a fost instituită iniţial în Republica Moldova, pentru a marca oficializarea în Basarabia, pe 31 august 1989, a limbii române şi revenirea la scrierea în alfabet latin, în locul celui chirilic, impus de ocupanții sovietici. Decizia a fost adoptată de Parlamentul de la Chișinău, pichetat de 700 de mii de oameni, adică o șesime din populația din epocă a republicii. După doi ani, pe 27 august 1991, așa-zisa republică sovietică sovietică moldovenească avea să-și proclame independența față de URSS, după eșecul puciului neo-bolșevic de la Moscova contra ultimului lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov.

     

    Ziua Limbii Române a fost celebrată şi de comunitatea românească din regiunea Transcarpatia-Ucraina, unde trăiesc aproape 50.000 de etnici români. Potrivit corespondentului Radio România în Maramureș, elevii tuturor unităţilor de învăţământ din satele româneşti de acolo au susţinut un spectacol de poezie, muzică, montaj literar-coregrafic, întregit de folclor românesc specific maaramureşan.

    La evenimentul din Apşa de Jos au luat parte, alături de elevi, de dascăli şi directori de şcoli, lideri ai asociaţiilor românilor, autorităţi ale administraţiei locale şi regionale, precum şi diplomați români acreditați în țara vecină. Noul an şcolar în Ucraina a început luni, 2 septembrie. Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor al URSS.

    “Statul român are numeroase iniţiative pentru a promova educaţia privind limba şi literatura română în toate colţurile lumii şi, în mod deosebit, acolo unde există comunităţi însemnate de români. Limba română este studiată în 59 de universităţi din 37 de ţări ale lumii. Din Canada până în Indonezia, din Finlanda până în Maroc, peste 130 de lectori şi profesori universitari predau străinilor limba noastră” – afirmă preşedintele Klaus Iohannis. El adaugă că, în fiecare an, prin cursul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească oferit de Institutul Limbii Române, circa 11.000 de copii români care trăiesc în străinătate, în opt ţări în care există comunităţi însemnate de români, descoperă şi aprofundează limba maternă.

     

    Agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă – informează ministerul Finanţelor de la București. Potrivit sursei, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating (“BBB”). Punctele forte care au condus la menţinerea ratingului şi a perspectivei sunt, însă, contrabalansate de nivelul deficitelor bugetului de stat şi ale contului curent, de nivelul ridicat al rigidităţii bugetare şi de datoria externă netă.

     

    România se află pe locul al doilea în topul investițiilor străine directe în perioada 2018-2023, atrăgând 8,5 miliarde de dolari, potrivit raportului Investment Promotion realizat de Emerging Europe. Polonia a fost cel mai mare beneficiar al investițiilor străine directe, cu aproape 31,6 miliarde de dolari americani. Potrivit raportului, din punct de vedere strategic, Europa emergentă ocupă o poziție geopolitică crucială, acționând ca o punte între Europa de Vest și Asia. Acest lucru face din regiune un coridor vital pentru rutele de tranzit comercial și energetic. Țări precum Polonia și România nu sunt doar centrale pentru politicile Uniunii Europene, ci joacă și roluri esențiale în cadrul NATO, contribuind la securitatea și stabilitatea regională – mai spun autorii studiului.

  • Ziua Limbii Române

    Ziua Limbii Române

    “Românii de pe ambele maluri ale Prutului împărtăşesc o comunitate de limbă, cultură şi istorie”, a declarat, sâmbătă, preşedintele României, Klaus Iohannis, în mesajul transmis cu ocazia celebrării Zilei Limbii Române.

     

    Ziua Limbii Române, care se sărbătorește anual pe data de 31 august, a fost instituită inițial în Republica Moldova, pentru a marca revenirea în 1989 la limba română și la scrierea cu alfabetul latin. Cu acest prilej se desfășoară evenimente culturale atât în România, cât și în Republica Moldova.

    “Limba română este limbă oficială, începând de anul trecut, şi în Republica Moldova, odată cu promulgarea legii care înlocuieşte sintagma ‘limba moldovenească’ cu ‘limba română’ de către preşedintele Maia Sandu. Acest demers a fost unul esenţial pentru restabilirea adevărului ştiinţific, acela că românii de pe ambele maluri ale Prutului împărtăşesc o comunitate de limbă, cultură şi istorie. Viitorul nostru este fără îndoială unul comun, în Uniunea Europeană”, a mai şeful statului român care se află în Republica Moldova la invitaţia omologului său de la Chişinău, Maia Sandu.

     

    Klaus Iohannis a subliniat importanţa educaţiei în limba maternă şi sprijinirea eforturilor celor care predau şi studiază limba română în ţară şi în străinătate: “Statul român are numeroase iniţiative pentru a promova educaţia privind limba şi literatura română în toate colţurile lumii şi, în mod deosebit, acolo unde există comunităţi însemnate de români. Limba română este studiată în 59 de universităţi din 37 de ţări ale lumii. Din Canada, până în Indonezia, din Finlanda, până în Maroc, peste 130 de lectori şi profesori universitari predau străinilor limba noastră”.

     

    “Limba română nu este doar un simplu lexic, ci un mijloc de transmitere a patrimoniului cultural şi o moştenire inestimabilă pe care o lăsăm generaţiilor viitoare pentru a o preţui şi îmbogăţi. Oricât de departe am fi de meleagurile natale, limba română ne leagă dincolo de timp şi de meridiane şi ne defineşte ca popor, conturând identitatea noastră culturală şi naţională”, a punctat preşedintele României.

  • Jurnal românesc – 30.08.2024

    Jurnal românesc – 30.08.2024

    O serie de lecturi publice, expoziţii de artă, proiecţii de filme, recitaluri muzicale şi dezbateri literare vor fi organizate de institutele culturale româneşti din lume cu ocazia Zilei Limbii Române, aniversată anual pe 31 august în România şi în Republica Moldova. ICR Madrid organizează proiecţia filmului documentar “Mari clasici: Liviu Rebreanu” de Lavinia Moldovan în cadrul programului “Biblioteca ICR Madrid vă recomandă”.

    ICR Varşovia îi va sărbători, la 31 august, pe cei care au ales să studieze limba română ca limbă străină. Este vorba despre cursanţi ai ICR Varşovia şi ai Şcolii “Calitate”, singura organizaţie privată din Polonia care oferă un program permanent de cursuri de limba română ca limbă străină, precum şi studenţi de la universităţile unde cursurile de limba română au o tradiţie îndelungată.

    Accademia di România din Roma organizează proiecţia videoclipului “Cosa ti piace della România” ce constă într-o serie de interviuri menite să reflecteze experienţele cursanţilor de limba română în legătură cu România şi să ofere o mărturie a abilităţilor de exprimare şi conversaţie dobândite în cadrul cursului. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează un recital muzical în interpretarea pianistei Sânziana Mircea, urmat de momente literare susţinute de absolvenţi ai Cursului de Limba română al Institutului, în colaborare cu lectorul de limba română de la Universitatea din Padova, Iulia Cosma.

    ICR Viena organizează o serie de manifestări culturale la sediul institutului, la Teiul lui Eminescu din capitala Austriei şi la Bustul poetului amplasat în faţa Bisericii Ortodoxe Române “Învierea Domnului şi Sf. Apostol Andrei”.

    ICR Tel Aviv găzduieşte la sediu, pe 2 septembrie, un eveniment dedicat operei şi personalităţii lui Panait Istrati, apreciat de Marin Sorescu drept “primul Soljeniţîn din literatură europeană”.

    ICR Istanbul a organizat, la 29 august, prezentări susţinute de profesoara Jenny Marilena Şisli, care le-a oferit participanţilor experienţa interactivă de învăţare a unor cuvinte în limba română.

    ICR Lisabona a organizat, pe 24 august, un Maraton literar dedicat operei lui Ion Creangă, care a avut ca protagonişti copii şi tineri cu vârsta cuprinsă între 7 şi 20 de ani.

    Nu în ultimul rând, Institutul Cultural Român va anunţa, la 31 august, câştigătorii concursului de eseuri, poveşti şi compuneri “Eu şi România”, desfăşurat în perioada 2 iulie – 10 august, care a avut tema “Limba română este patria mea” şi la care au participat 59 de copii din 14 ţări.

    * * *

    Aproximativ 7.000 de copii români din 20 de ţări, între care 3.200 din regiunea ucraineană Cernăuţi, au participat la programul de Tabere “ARC” 2024, organizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în colaborare cu Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse. A 15-a ediţie a programului dedicat tinerilor români din afara graniţelor ţării s-a desfăşurat în perioada 2 iulie – 3 septembrie în serii de câte şapte zile la Centrul de agrement Sângeorz-Băi din judeţul Bistriţa-Năsăud, Centrul de agrement Codrii de Aramă – Agafton, din judeţul Botoşani, Centrul de agrement Poiana Pinului, din judeţul Buzău, Centrul de agrement Căprioara, din judeţul Hunedoara, la Mănăstirea Caraiman, din judeţul Prahova, la Centrul de agrement Oglinzi, din judeţul Neamţ şi la Centrul de agrement Gălăciuc, din judeţul Vrancea.

    La festivitatea de închidere a Taberelor “ARC” 2024 au fost prezenţi reprezentanţi ai Guvernului României, ai cultelor religioase, administraţiilor locale şi ai misiunilor diplomatice ale României în străinătate. Programul de Tabere “ARC” şi-a propus să le ofere participanţilor o perspectivă actualizată asupra istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti, vizând totodată păstrarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni. În acest an, DRP a finanţat 10.000 de locuri pentru copiii din diaspora, număr dublu faţă de cel din 2023.

    * * *

    Peste 100 de artişti din nouă ţări vor fi prezenţi la a 5-a ediţie a Festivalului Classic for Teens, care se va desfăşura la Focşani în perioada 2-12 septembrie. Ediţia din acest an va aduce pe scena focşăneană artişti din România, Franţa, Germania, Italia, Elveţia, Ucraina, Venezuela, China şi Coreea de Sud, într-un maraton de 16 concerte, trei expoziţii, două conferinţe şi şapte masterclass-uri gratuite, cu vocaţie internaţională, dedicate în special publicului tânăr.

    Unul dintre momentele de vârf ale festivalului va fi participarea Orchestrei de Cameră a Conservatorului de Muzică Santa Cecilia din Roma, una dintre cele mai importante instituţii muzicale din Europa, sub bagheta dirijorului Fabio Serani. Festivalul Classic for Teens este organizat de Asociaţia PropatriaVOX, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Vrancea şi Primăria Municipiului Focşani. Accesul la activităţile din cadrul manifestării este gratuit.

  • Jurnal românesc – 28.08.2024

    Jurnal românesc – 28.08.2024

    România a primit în mod oficial avizul în domeniul concurenţei în cadrul procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei, avizul a fost emis după finalizarea procesului de evaluare a activităţii desfăşurate în perioada 2018-2022. Pe parcursul analizei, Consiliul a trebuit să demonstreze că modul în care acţionează îndeplineşte exigenţele organizaţiei internaţionale. Avizul confirmă, astfel, voinţa şi capacitatea României de a implementa instrumentele juridice, politicile şi practicile Organizaţiei în domeniul concurenţei, aşa cum sunt stabilite în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE. Raportul de evaluare cuprinde şi o serie de recomandări pe termen lung referitoare la numirea membrilor plenului Consiliului Concurenţei pe criterii de competenţă şi la stabilirea nivelului amenzilor în cadrul procedurii de recunoaştere a vinovăţiei, urmând ca, peste un an, autoritatea să prezinte stadiul implementării acestora. Aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică reprezintă o prioritate pentru România şi este considerat al treilea mare obiectiv strategic după accederea la NATO şi la Uniunea Europeană.

    * * *

    A 20-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica a început pe 28 august în Piaţa Mare a Cetăţii Medievale Sighişoara. La ProEtnica pot fi admirate evoluţiile artistice individuale, de grup şi interactive ale circa 600 de artişti ce repezintă cele 20 de minorităţi naţionale din România. Este pentru a doua oară, după ediţia din 2016, când manifestarea se desfăşoară cu Înaltul Patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis, conferit “ca o recunoaştere a bunei organizări, a calităţii manifestării culturale şi o apreciere în cel mai înalt grad a faptului că ProEtnica fructifică una dintre marile valori ale ţării noastre – diversitatea culturală şi dialogul interetnic”. Programul evenimentului include, pe lângă spectacolele etniilor, şi o serie de conferinţe, dezbateri, expoziţii şi lansări de carte, care au loc cu sprijinul Fundaţiei Hanns Seidel şi al Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României. Festivalul Intercultural ProEtnica se desfăşoară până la 1 septembrie, iar la această ediţie jubiliară sunt aşteptaţi peste 10.000 de spectatori.

    * * *

    Academia Română organizează, la 29 august, sesiunea festivă “Ziua Limbii Române”. Cu acest prilej, vor susşine prelegeri preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, academicienii Mircea Dumitru şi Gheorghe Chivu, profesorul universitar doctor Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei, şi realizatorul de televiziune Marilena Rotaru. Sesiunea va fi urmată de un moment poetic susţinut de şapte absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale”, promoţia 2024. Ziua Limbii Române este sărbătorită în mod consecvent de către Academia Română, care răspunde, astfel, primei misiuni a forului academic, aceea de normare, cultivare şi promovare a limbii naţionale ca principal factor identitar. Ziua Limbii Române este sărbătorită, annual, la 31 august, dată la care, în 1989, Parlamentul de la Chişinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română şi la grafia latină. Un an mai târziu, în 1990, Republica Moldova stabilea aceeaşi dată pentru sărbătoarea cu numele “Limba Noastră”. În 2013, Parlamentul României a adoptat această sărbătoare, cu numele “Ziua Limbii Române”, iar în 2023 preşedintele Republicii, Maia Sandu, a promulgat legea privind înlocuirea sintagmei “limba moldovenească” cu “limba română” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

    * * *

    Filmul “Anul Nou care n-a fost”, lungmetrajul de debut al regizorului Bogdan Mureşanu, va avea premiera mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, care are loc în perioada 28 august – 7 septembrie. Pelicula este singura producţie românescă prezentată într-o secţiune competiţională la această a 81-a ediţie. O altă producţie românească, “Twist/Things We Said Today”, în regia lui Andrei Ujică, va fi prezentată în afara competiţiei în secţiunea non-ficţiune. “Anul Nou care n-a fost”, scris şi regizat de Bogdan Mureşanu, a fost selecţionat în cadrul secţiunii competitive Orizzonti. La premiera mondială de la Veneţia vor participa regizorul Bogdan Mureşanu, actorii Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Emilia Dobrin şi Andrei Miercure, alături de alţi membri ai echipei. Filmul “Anul Nou care n-a fost” va putea fi urmărit în cinematografele româneşti începând din 24 septembrie.

  • Povestea vorbei – 26.08.2024

    Povestea vorbei – 26.08.2024

    Prima carte în limba română şi prima poezie în limba română

  • Ediție specială dedicată Zilei Limbii Române 31.08.2023

    Ediție specială dedicată Zilei Limbii Române 31.08.2023

    Participă: Monica Babuc, fost Ministru al Culturii, actualmente director al ICR “Mihai Eminescu” (Chișinău, Republica Moldova), Alina Dobrescu, președinte al Asociației Românilor din Croația, scriitoarea Doina Ruști, poetul român Veaceslav Cușter.



  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Ziua limbii române, sărbătorită de Institutul Cultural
    Român Mihai Eminescu de la Chișinău. Interviu cu Monica Babuc, director ICR
    Chișinău.


  • Jurnal românesc – 25.08.2023

    Jurnal românesc – 25.08.2023

    Ministrul roman de Externe, Luminiţa Odobescu, a avut, joi, o
    convorbire telefonică cu viceprim-ministrul bulgar Mariya Gabriel, şef al
    diplomaţiei de la Sofia. Potrivit unui comunicat al MAE, miniştrii au reiterat
    obiectivul comun de coordonare în vederea finalizării, ‘cât mai curând
    posibil’, a procesului de aderare a celor două ţări la spaţiul de liberă
    circulație Schengen. Totodată, Luminiţa Odobescu a evidenţiat interesul părţii
    române, confirmat și de omologul bulgar, pentru intensificarea contactelor
    bilaterale sectoriale în vederea avansării proiectelor comune, în special a
    celor din domeniul infrastructurii.


    Ziua Limbii Române – 31 august – va fi sărbătorită împreună de
    Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la
    Chişinău. Evenimentul va avea loc simultan la sediul instituţiilor, în Aula
    Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău. Membrii celor
    două foruri se vor întâlni în cadrul unei sesiuni ştiinţifice ce se va desfăşura
    în format mixt. Ziua Limbii Române a fost stabilită în România la aceeași dată
    cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova, sub
    numele Limba Noastră, pentru a transmite mesajul că limba română este o limba
    vorbită nu numai între granițele României. La data de 31 august 1989,
    Parlamentul de la Chișinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica
    Moldova la limba română și la grafia latină.


    Institutul Cultural Român va fi prezent, prin Centrul Național al
    Cărții, la ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest
    Chișinău, desfășurată în perioada 30 august – 3 septembrie, la Centrul Mediacor
    din cadrul Universității de Stat din Moldova. La standul ICR, vizitatorii sunt
    aşteptaţi cu o selecţie de titluri la preţuri speciale din domeniile istorie,
    literatură, critică literară și albume de artă. Un eveniment conex Salonului
    Internațional de Carte Bookfest, care îl are drept protagonist pe istoricul
    german de origine română Martin Rill, va avea loc la Universitatea de Stat
    Chișinău, unde acesta va susține conferința cu tema Cetăți și biserici
    fortificate din Transilvania.


    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia
    organizează, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj,
    Consiliul Judeţean Sălaj şi Asociaţia Culturală Creart Zalău, până pe 26 august
    2023, expoziţia de artă vizuală Silvania, în spaţiul Piccola Galleria al
    institutului, care cuprinde lucrări ale artistului Flavius Lucăcel, curator
    Daniel Săuca. Flavius Lucăcel (n. 1968) este artist şi scriitor. A publicat 13
    volume de teatru, pentru care a obţinut numeroase premii. A prezentat o serie
    de spectacole-lectură şi are la activ numeroase proiecte expoziţionale atât în
    România, cât și în Spania.


    La sediul reprezentanței ICR
    din capitala Ungariei continuă, până pe 28 august, expoziția Artiști români pe
    mapamond, organizată în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal și prin
    generozitatea colecționarului de artă George Șerban. Dedicată artei
    contemporane românești, expoziția are scopul de a contribui la promovarea
    valorilor culturale și de a oferi o retrospectivă asupra graficii românești.
    Aceasta cuprinde lucrări de pictură, desen, acuarelă și litografie din colecția
    lui George Șerban, realizate de peste 50 de artiști români care s-au stabilit
    în țări din întreaga lume.


    Expoziția retrospectivă Horia Bernea: Pictor al demodernității
    este găzduită la Helsinki, până pe 1 octombrie 2023, de cunoscuta galerie de
    artă finlandeză Kohta. Pe 27 septembrie va avea loc un eveniment la care va fi
    invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului
    finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și european.
    Scopul expoziției este de a prezenta publicului finlandez și internațional, la
    mai mult de 20 de ani de la moartea prematură a pictorului român, opera sa
    diversă, lipsită de compromisuri și plină de semnificații. Expoziția include în
    jur de 30 de tablouri din serii cheie, precum și schițe și documentație
    fotografică.


  • Ziua Limbii Române, sărbătorită la București și Chișinău

    Ziua Limbii Române, sărbătorită la București și Chișinău

    Ziua Limbii Române va fi sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la Chişinău. Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în fiecare an la data de 31 august.



    Evenimentul va avea loc simultan la sediul celor două instituţii: în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău. Membrii celor două academii se vor întâlni în cadrul unei sesiuni ştiinţifice comune ce se va desfăşura în format mixt, informează Agerpres.



    Manifestarea va fi deschisă de preşedinţii celor două prestigioase foruri, Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu.



    În Aula Academiei Române, Ioan-Aurel Pop va susţine prelegerea “Limba română veche în viziunea lui Eugen Coşeriu”, vicepreşedintele Academiei Mircea Dumitru va prezenta începuturile vocabularului filosofic în spaţiul românesc, urmând să vorbească şi despre experienţa eminesciană a lecturilor kantiene, iar Gheorghe Chivu, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, se va referi la vitalitatea limbii române.



    La Chişinău, Mihai Cimpoi, preşedinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, va susţine prelegerea “Limba Română – Casa Fiinţei Noastre”, Gheorghe Ghidirim va vorbi despre limba română ca factor identitar unificator în cadrul prelegerii “Limba română – limba noastră a tuturor”, iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Editurii Academiei Române, va prezenta câteva aspecte din “bătălia pentru legalizarea limbii române şi a alfabetului latin în Republica Moldova”.



    Prelegeri vor mai susţine profesorii universitari Rodica Zafiu, Viorel Vizureanu şi Liliana Ionescu-Ruxăndoiu.



    Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române va continua cu deschiderea, la Chişinău, a lucrărilor celei de-a XII-a ediţii a Congresului Mondial al Eminescologilor.

  • Jurnal Românesc – 01.09.2022

    Jurnal Românesc – 01.09.2022

    Salonul Bookfest de la Chişinău este o expresie a spaţiului cultural şi lingvistic comun, o materializare a aspiraţiilor europene ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis în mesajul transmis cu prilejul deschiderii celei de-a 5-a ediţii a manifestării. Preşedintele a mai arătat că prin limbă, literatură şi tradiţii, românii au trecut întotdeauna cu bine peste vicisitudinile istoriei” şi că evenimentul din capitala Republicii Moldova constituie un “veritabil festival al cărţii” şi “un puternic simbol al solidarităţii şi speranţei”. Iohannis a subliniat că Uniunea Europeană se bazează pe cetăţeni liberi şi educaţi, care preţuiesc şi îşi dezvoltă creativitatea, iar “educaţia, literatura şi cartea sunt, din această perspectivă, vehicule importante ale angajamentului european al Republicii Moldova”.


    Deschiderea Salonului Internaţional de Carte Bookfest Chişinău a avut loc la 31 august, dată la care pe ambele maluri ale Prutului este sărbătorită Ziua Limbii Române. Salonul, organizat de Institutul Cultural Român, este deschis până la 4 septembrie la Centrul Mediacor din cadrul Universităţii de Stat din Moldova şi propune lansări de carte, conferinţe, mese rotunde şi ateliere de lectură la care participă istorici, scriitori şi critici literari. Ediţia din acest an se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al preşedinţilor României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis, respectiv Maia Sandu.



    Ziua Limbii Române, sărbătorită în fiecare an la 31 august, le oferă românilor de pretutindeni un moment de bucurie pentru că, aşa cum spunea marele poet Nichita Stănescu, “a vorbi despre limba în care gândeşti este ca o sărbătoare”, a transmis ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău. Aceasta a spus că asigurarea şi facilitarea studiului limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice din Italia constituie o prioritate constantă a Ambasadei României la Roma. Ea a arătat că principalele programe derulate în acest domeniu sunt Cursurile de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească din Italia – predate în 14 regiuni şi de care beneficiază aproximativ 4.000 de elevi români, precum şi promovarea limbii şi culturii în cadrul lectoratelor de limbă română ale universităţilor din Napoli, Padova, Pisa, Roma, Torino şi Udine. În încheiere, diplomatul i-a îndemnat pe cei peste un milion de români din peninsulă să cultive pasiunea pentru limba română în copiii lor.


    Un mesaj similar a venit din partea ambasadei ţării noastre în Spania, un alt stat cu o numeroasă comunitate de români. “De fiecare dată când o auzim sau o vorbim pe stradă, la muncă sau în familie, limba română ne ajută să ne simţim acasă oriunde am fi, în ţară sau în străinătate. Fără îndoială, alături de cultura şi istoria poporului nostru, limba română contribuie la păstrarea vie în sufletul nostru a spiritului de român”, a transmis ambasadorul României la Madrid, George Bologan. Acesta i-a îndemnat pe conaţionalii din Regat să le citească copiilor lor poveşti scrise de autori români şi să-i înscrie la cursurile de Limbă, cultură şi civilizaţie românească ce se desfăşoară în 300 de unităţi de învăţământ din Spania cu sprijinul Institutului Limbii Române. “Acest proiect vine în sprijinul tuturor elevilor români, fie ei născuţi în Spania, şi îi ajută să descopere istoria naţională, precum şi tradiţiile şi cultura neamului nostru”, a precizat ambasadorul.



    Festivalul Internațional de Muzică Clasică VinOPERA va avea loc la 2 septembrie, la Castelul Mimi din Bulboaca, în Republica Moldova. Evenimentul își propune să îmbine muzica clasică, vinul de calitate și gastronomia tradițională. În acest sens, va avea loc un recital muzical al unor artiști renumiţi din Republica Moldova, România și Ucraina. Pe scenă vor urca dirijorul și maestrul de cor Daniel Jinga, soprana Valentina Nafornița, tenorul Dumitru Mâțu și baritonul Iurii Samoilov, acompaniați de Orchestra simfonică a Teatrului Național de Operă și Balet “Maria Bieșu” din Chișinău. Pentru a înlesni participarea la manifestare, va fi pus în circulație Trenul Vinului pe ruta Chișinău-Bulboaca şi retur. Garnitura va porni la ora 17.30 din Gara feroviară din Chișinău, iar întoarcerea este programată pentru ora 23.00. Festivalul Internațional de Muzică Clasică VinOPERA este organizat de Fundația Constantin Mimi cu sprijinul Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” la Chișinău.






  • Mesajul Ambasadei României în Regatul Spaniei cu prilejul celebrării Zilei Limbii Române

    Mesajul Ambasadei României în Regatul Spaniei cu prilejul celebrării Zilei Limbii Române

    ‘Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii
    de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care
    merită de a fi păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc’. (Vasile
    Alecsandri)

    31 august este o zi cu semnificaţii profunde pentru fiecare dintre
    noi, deoarece astăzi celebrăm bogăţia şi frumuseţea limbii române, un reper al
    identităţii noastre naţionale. De fiecare dată când o auzim sau o vorbim pe
    stradă, la muncă sau în familie, limba română ne ajută să ne simţim acasă
    oriunde am fi, în ţară sau în străinătate. Fără îndoială, alături de cultura şi
    istoria poporului nostru, limba română contribuie la păstrarea vie în sufletul
    nostru a spiritului de român.

    Aşa cum spunea şi marele poet naţional Mihai
    Eminescu, limba română este ‘tezaurul sufletesc al neamului nostru’, la a cărei
    preţuire trebuie să participăm activ cu toţii, împreună. De-a lungul timpului,
    limba română a constituit un factor permanent de unitate, un dar lăsat de
    strămoşii noştri, pe care avem datoria morală să îl transmitem mai departe
    generaţiilor viitoare. Vă îndemnăm să promovăm împreună limba română, să citim
    copiilor noştri poveşti scrise de autori români, să răsfoim romane şi poezii
    ale scriitorilor naţionali, susţinând, totodată, cultura românească în
    ansamblul său, care este parte din patrimoniul european şi al umanităţii.

    În
    acelaşi timp, vă încurajăm să vă înscrieţi copiii la cursurile de Limbă,
    cultură şi civilizaţie românească care se desfăşoară în 300 de unităţi de
    învăţământ din Spania cu sprijinul Institutului Limbii Române. Susţinem acest
    proiect care vine în sprijinul tuturor elevilor români, fie ei născuţi în Spania,
    şi îi ajută să descopere istoria naţională, precum şi tradiţiile şi cultura
    neamului nostru. Nu în ultimul rând, aprecierile noastre merg către toţi cei
    care prin aportul propriu promovează România şi implicit limba naţională,
    contribuind totodată la îmbogăţirea patrimoniul naţional şi european, fie ei
    profesori, lectori, scriitori, artişti, traducători sau simplii cetăţeni,
    iubitori de patrie.

    La mulţi ani, români!

  • Mesajul Ambasadorului Gabriela Dancău cu ocazia Zilei Limbii Române

    Mesajul Ambasadorului Gabriela Dancău cu ocazia Zilei Limbii Române

    Ziua Limbii Române, sărbătorită în fiecare an la 31 august, oferă românilor de pretutindeni un moment de bucurie pentru că, aşa cum spunea marele nostru poet Nichita Stănescu, a vorbi despre limba în care gândești este ca o sărbătoare. Vă invit ca în această zi, şi nu numai, să omagiem limba română, un element definitoriu de păstrare şi consolidare a identităţii proprii, precum şi un puternic factor de coeziune la nivelul marii comunități românești din Italia. A vorbi și a citi în limba maternă este un exercițiu de demnitate pentru orice român și tocmai de aceea vă încurajez să cultivați pasiunea pentru limba română și copiilor dumneavoastră. Asigurarea şi facilitarea studiului limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice din Italia constituie o prioritate constantă a Ambasadei României în Republica Italiană.

    Principalele programe derulate în acest domeniu, în parteneriat cu autorităţile italiene competente şi cu instituţiile specializate italiene şi din România, sunt Cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Românească (LCCR) din Italia – predate în 14 regiuni și de care beneficiază aproximativ 4000 de elevi români, precum şi promovarea limbii și culturii în cadrul lectoratelor de limbă română ale universităților din Napoli, Padova, Pisa, Roma, Torino și Udine.

    Ziua Limbii Române îmi oferă prilejul de a mulţumi mass-mediei româneşti din Italia, profesorilor de limba română, preoţilor români care slujesc aici, tuturor celor care aduc românii împreună în jurul cuvântului şi culturii româneşti. Tuturor le datorez recunoştinţa şi preţuirea mea.

    La mulţi ani limbii române și vorbitorilor ei!

    Gabriela Dancău, Ambasadorul României în Republica Italiană

  • Jurnal Românesc – 30.08.2022

    Jurnal Românesc – 30.08.2022

    Declaraţia cancelarului Olaf Scholz privind sprijinul Germaniei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen este extrem de importantă, pentru că este pentru prima oară când Germania, la cel mai înalt nivel, anunţă, în mod necondiţionat, susţinerea acestui deziderat al ţării noastre, a afirmat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. El a adăugat că oficiaul german “a spus foarte clar că România (…) îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderare şi că va susţine personal acest demers”. “Este un anunţ foarte important, care vine în completarea susţinerii pe care şi Franţa, prin preşedintele Macron, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o în România, în luna iunie, l-a făcut în acelaşi sens şi trebuie spus de asemenea, foarte clar, că aceste anunţuri sunt rezultatul demersurilor şi discuţiilor pe care le-a purtat preşedintele României cu cei doi lideri europeni, cu diverse ocazii”, a precizat şeful diplomaţiei române. Aurescu a arătat că Bucureştiul va continua eforturile politico-diplomatice în sensul convingerii şi ultimelor state sceptice, precum Olanda, care a refuzat constant, în ultimii ani, aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie.



    Şeful Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, s-a angajat să le transmită ministerelor de resort propunerile din rezoluţiile adoptate de Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni, ale cărui lucrări s-au încheiat la 29 august. El le-a promis celor 150 de studenţi participanţi că propunerile lor vor fi prezentate prim-ministrului Nicolae Ciucă şi că vor fi luate în serios. La rândul său, consilierul de stat în cadrul Cancelariei premierului, Sorin Costreie, prorector al Universităţii din Bucureşti, şi-a exprimat speranţa ca Executivul şi societatea vor găsi soluţii pentru ca studenţii români din străinătate să se întoarcă în ţară. “Grija mare a societăţii şi la Guvern este că tinerii pleacă. Grija mea mare e că nu se mai întorc. (…) Şi asta e obligaţia noastră, de a face tot ce putem, în Guvern, în societate, pentru ca să vă întoarceţi”, a afirmat Costreie. Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni a fost organizat de asociaţiile de studenţi şi tineret din România şi din străinătate, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă în perioada 24-29 august. În urma dezbaterilor, au rezultat şase rezoluţii care oferă posibile soluţii la problemele cu care se confruntă România în domeniile educaţie şi tineret, sănătate, justiţie, muncă şi economie, energie şi mediu şi afaceri europene.



    Un program de evenimente cu invitaţi din România şi Republica Moldova şi un stand cu titluri reprezentative din ultimii doi ani vor fi organizate de Institutul Cultural Român la Salonul Internaţional de Carte Bookfest Chişinău, care se va desfăşura, în perioada 31 august – 4 septembrie, la Centrul Mediacor din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Invitaţii acestei ediţii sunt istoricul Adrian Cioroianu, scriitorii Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Dumitru Crudu, Spiridon Vangheli, Petre Crăciun, Ion Hadârcă, Constantin Bostan, academicianul Mihai Cimpoi, criticul literar Lucia Ţurcanu şi directoarea Bibliotecii Naţionale pentru Copii “Ion Creangă” din Chişinău, Eugenia Bejan. În cadrul salonului de carte vor avea loc conferinţa “Istoria, între capcanele trecutului şi speranţele viitorului” susţinută de Adrian Cioroianu, masa rotundă “Traducerea şi promovarea scriitorilor din Republica Moldova în Occident”, atelierul de literatură “Ambasadori în Regatul Poveştilor” pentru copii cu vârste între 6 – 8 ani şi evenimentul “Pe uliţele copilăriei”, dedicat scriitorului Spiridon Vangheli, la împlinirea vârstei de 90 de ani. Ediţia 2022 a Salonului Internaţional de Carte Bookfest Chişinău se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al celor doi preşedinţi ai României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis, respectiv Maia Sandu.



    Expoziţia “Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaţilor basarabeni” va fi deschisă la 31 august, de Ziua Limbii Române, la Bucureşti. Manifestarea reuneşte o colecţie de mărturii ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică, sub forma unei instalaţii construite din fotografii încorporate în vechi casete de bijuterii. Poveştile de viaţă ale reprimaţilor pot fi ascultate în lectura actorilor Elena Frunze-Hatman şi Ghenadie Gâlcă, pe muzica lui Ştefan Panea. Obiecte personale ale deportaţilor au fost aduse de la Muzeul Naţional de Istorie al Moldovei, de la Complexul Muzeal în Aer Liber Memoria Victimelor Represiunilor Politice din satul Mereni şi din colecţii private, iar pentru o mai bună înţelegere a distanţei parcurse de deportaţi în vagoanele de marfă, artista Ramona Iacob a realizat harta “Gulagului Basarabenilor”. Totodată, în cadrul expoziţiei va fi proiectat filmul de animaţie “Mâţa fără nume”, despre basarabenii deportaţi în Siberia, realizat de artistul basarabean Ghenadie Popescu. Expoziţia va rămâne deschisă până pe 25 septembrie.






  • Jurnal românesc – 09.09.2021

    Jurnal românesc – 09.09.2021

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a prezentat, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, principalele demersuri de reformă consulară derulate la nivelul MAE, precum şi măsurile avute în vedere în continuare. Şeful diplomaţiei române a arătat că eforturile s-au axat pe creşterea accesibilităţii şi eficienţei serviciilor consulare, optimizarea şi îmbunătăţirea sistemelor informatice din platforma E-Cons, digitalizarea şi debirocratizarea serviciilor consulare, identificarea de noi instrumente şi adaptarea acestora pentru o mai bună gestionare a situaţiilor de criză consulară, precum şi pe acordarea asistenţei şi protecţiei consulare. Aurescu a punctat faptul că redimensionarea şi modernizarea reţelei consulare a României prevede înfiinţarea a 19 noi oficii consulare până în 2025.

    Ministrul a amintit că secţiile consulare ale ambasadelor României de la Londra, Chişinău, Madrid, Roma şi Paris se află în proces de transformare în Consulate Generale de sine stătătoare, că a fost dispusă reluarea demersurilor de operaţionalizare a Consulatului General de la Salzburg, prevăzută pentru anul viitor, că înfiinţarea unui Birou consular la Belfast se află într-o fază avansată şi că se aşteaptă aprobarea autorităţilor ucrainene pentru deschiderea unui Birou consular la Ismail. Totodată, au fost relocate oficiile consulare de la Nicosia, Dubai şi Londra şi sunt în curs de relocare, extindere sau modernizare sediile de la Marsilia, Viena, Milano şi Edinburgh. În ceea ce proveşte comunităţile româneşti aflate la mare distanţă de sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, ministrul a spus că, până la 1 septembrie, au fost organizate 30 de consulate itinerante şi că până la sfârşitul anului, vor mai fi organizate alte 80 de astfel de activităţi.

    Aproape 500 de elevi români reveniţi în ţară din 35 de ţări vor începe anul şcolar în judeţul Timiş, a anunţat şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, Marin Popescu. Acesta a arătat că numărul elevilor repatriaţi în judeţ este dublu sau chiar triplu faţă de anii precedenţi, dar a dat asigurări că infrastructura şcolară suplimentară va putea face faţă solicitărilor. Majoritatea elevilor repatriaţi sunt în Timişoara. Avem câte un caz de revenire din Canada, Cuba, Brazilia, Australia. Pe primul loc în topul ţărilor de unde revin este Germania (125 de elevi), urmată de Italia (80), Spania (75), Anglia (52), Austria (24) şi SUA (20). Din Republica Moldova, Irlanda şi Portugalia au venit câte 10 copii, a afirmat Marin Popescu. Acesta a apreciat că, probabil, cei mai mulţi elevi repatriaţi se află în judeţul Timiş şi în capitala Bucureşti.

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă că începând din decembrie introduce două noi rute din România spre Spania şi Belgia. Românii vor putea călători de la Iaşi spre Madrid, în zilele de joi şi duminică, începând cu 2 decembrie, şi din Suceava către Bruxelles, în fiecare marţi şi sâmbătă, începând din 4 decembrie. Operatorul aerian transmite că aceste noi rute vin în completarea zborurilor deja operate de pe aeroporturile din România către destinaţii populare printre români din Spania şi Belgia. Wizz Air precizează că biletele pentru cele două rute sunt deja disponibile online şi prin intermediul aplicaţiei pentru dispozitive mobile.

    Un amplu eveniment cultural dedicat celebrării Zilei Limbii Române va fi organizat pe 10 septembrie de Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român la Budapesta, alături de Consulatul General al României la Seghedin. Programul evenimentului, realizat de Catedra de Limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula, din cadrul Universității din Seghedin în colaborare cu Asociația Culturală a Românilor din Seghedin va fi compus din două paneluri. Primul va fi simpozionul Versuri și muzică despre limba română, moderat de conferenţiar doctor Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice. Al doilea moment va fi lansarea volumului Pachetul, publicat la Timișoara, sub coordonarea profesorului universitar doctor Otilia Hedeșan, de la Universitatea de Vest din Timişoara. ICR Budapesta precizează că, în paralel, publicul va avea ocazia să urmărească un scurt film documentar cu profil etnologic. Ziua Limbii Române este sărbătorită anual la 31 august.