Author: Camelia Teodosiu

  • Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2021

    Demonstrații
    de stradă, investigații, otrăviri și închisoare… Lupta lui Aleksei Navalnîi
    împotriva corupției regimului rus este întâmpinată cu intimidare și violență de
    mai bine de un deceniu.


    Parlamentul
    European i-a acordat Premiul Saharov 2021 opozantului rus încarcerat, iar acest
    eveniment are loc chiar în anul centenarului disidentului rus Andrei Saharov,
    al cărui nume a fost dat acest premiu semnificativ pentru Libertatea de gândire.


    Alexei
    Navalnîi se află în prezent în închisoare în Rusia, dar a fost reprezentat
    de Leonid Volkov, unul dintre
    consilierii politici ai lui Navalnîi și fostul său șeful de cabinet în timpul
    campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2018 și de către fiica sa Daria
    Navalnaya, care a și primit premiul în numele tatălui său de la președintele PE David Sassoli.


    La întâlnirea
    cu eurodeputații din Comisia pentru afaceri externe, Comisia pentru dezvoltare și din Subcomisia
    pentru drepturile omului Daria Navalnaia
    a declarat:


    Pentru mine,
    ca fiică este deosebit de important să-l ajutăm pe Alexei Navalnîi sa fie eliberat
    imediat din închisoare și cu ajutorul vostru este posibil să reușim.




    La seminarul de presă organizat de Parlamentul European,
    înaintea decernării premiului l-am întrebat pe Leonid Volkov prieten, consilier
    politic și fostul șef de cabinet al lui Navalnîi dacă lupta acestuia pentru
    combaterea corupției și pentru o Rusie democrată nu era mai eficientă ca om
    liber, în afara granițelor țării, decât fiind prizonier într-o închisoare din
    Rusia.


    Leonid Volkov :
    El nu a pus niciodată problema dacă să se întoarcă sau nu. Chiar și atunci
    când a fost în comă, în Berlin, știa că dacă își va reveni, se va întoarce.
    Aleksei Navalnîi este politicianul rus care s-a sacrificat foarte mult. A
    trecut prin atâtea obstacole și hărțuiri, în ultimii 10 ani ai carierei sale și
    și-a asumat riscuri enorme. Dar nu a dat înapoi. A considerat că este dreptul
    lui să se întoarcă. Pentru a continua ceea ce a început acolo unde îi este
    locul.



    De asemenea, vicepreședinta Parlamentului European Heidi
    Hautala a declarat că anul acesta, Premiul Saharov pentru libertatea de
    gândire a fost decernat unui militant al schimbării:



    Alexei Navalnîi a dat dovadă de un mare curaj
    în încercările sale de a restabili libertatea de alegere a poporului rus. A
    luptat mulți ani pentru drepturile omului și libertățile fundamentale în țara
    sa. Acest lucru l-a costat libertatea și aproape viața. În numele Parlamentului
    European, solicit eliberarea imediată și necondiționată a acestuia.


  • Siguranța rutieră în UE – Măsuri privind următorii pași către “Viziunea zero”

    Siguranța rutieră în UE – Măsuri privind următorii pași către “Viziunea zero”

    Pentru a
    atinge obiectivul niciun deces pe drumurile din Uniunea Europeană până în
    2050, Parlamentul European a solicita măsuri mai solide de siguranță rutieră.


    Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia, în
    timp ce România a raportat, în 2020, cea mai mare rată a mortalității din Uniunea Europeană.


    În susținerea
    rezoluției privind siguranța rutieră, adoptată de Parlamentul European la
    începutul lunii octombrie 2021, raportoarea Elena Kountoura a solicitat Comisiei și guvernelor să aplice
    măsuri specifice de protejare a vieților, cum ar fi limite de viteză mai mici,
    un transfer modal accelerat către alte forme de transport și o nouă agenție
    europeană pentru transport rutier.


    Eurodeputata Elena Kountoura:


    În fiecare
    an, peste 20.000 de concetățeni și copii noștri sunt uciși pe străzile Europei
    și peste 120.000 sunt grav răniți. Din păcate, rata de scădere a deceselor din
    accidente de circulație a fost înghețată în ultimii ani. Potrivit unor
    statistici valabile, șoferii de mașini se bucură de o siguranță mai mare pe
    drumuri, în timp ce pietonii și bicicliștii rămân expuși unui risc crescut.
    Prin urmare, este necesar un nou cadru global privind politica de siguranță
    rutieră pentru a umple golurile legislative și pentru a face din nou progrese.


    Raportul
    conține propuneri ambițioase de reducere a numărului de morți și răniți grav cu
    40% până în 2030. Propunem intervenții și reforme în patru categorii de
    vehicule sigure, infrastructuri securizate, utilizarea în siguranță a
    drumurilor, creând un cadru adecvat pentru viitor. Toate propunerile noastre
    sunt importante pentru că pot salva vieți. De exemplu, trebuie realizată o
    înregistrare și o evaluare sistematică a drumurilor europene pentru a investi
    cu prioritate în locurile cele mai periculoase, folosind resurse europene și
    naționale. Viteza și alcoolul ucid. Propunem introducerea unei limite de 30
    km/h în orașe, dezvoltarea noii generații de sisteme inteligente de control al
    vitezei și toleranță zero la alcool.


    De asemenea,
    propunem crearea unei noi agenții europene de transport rutier în conformitate
    cu standardele organizațiilor pentru alte moduri de transport, care va oferi
    sprijin și know-how valoros.


    În cele din
    urmă, propunem instituirea Anului european al siguranței rutiere, deoarece
    creșterea gradului de conștientizare și informarea cetățenilor cu privire la
    siguranța rutieră este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre și
    salvarea de vieți.




  • Proiectul Nexus Linguarum

    Proiectul Nexus Linguarum

    Resursele lingvistice joacă un rol cheie în
    cercetarea științelor umaniste și în dezvoltarea aplicațiilor bazate pe
    tehnologii moderne, inclusiv cele ce țin de inteligența artificială.


    De exemplu, în special în situații
    care implică cazuri de forță majoră, cum este și pandemia COVID-19, pentru
    informarea corectă a populației, evitarea știrilor false, abordarea unor
    strategii, sunt necesare tehnologii a
    căror implementare la scară largă depinde de reducerea decalajului lingvistic. Aceasta
    implică programe de modelare a datelor, de crearea și evoluția resursei
    lingvistice în sine, interconectarea cu alte resurse și evaluarea calității
    acesteia.




    Academicianul Dan Tufiș – Directorul
    Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială Mihai Drăgănescu al
    Academiei Române, instituție implicată în proiectul Nexus Linguarum, subliniază
    acțiunile strategice din cadrul acestei rețele europene pentru știința datelor
    lingvistice centrată pe web și mai ales componenta educațională de formare a
    unor specialiști.




    Proiectul Nexus Linguarum abordează problema egalității digitale a limbilor
    europene din perspectiva standardizării reprezentării datelor lingvistice și a
    metodelor de interconectare a resurselor lingvistice, de regăsire a celor mai
    adecvate seturi de date pentru o anumită aplicație, de promovare a celor mai
    bune practici în generarea, publicarea, descoperirea datelor lingvistice
    interconectate.


    Obiectivul declarat al proiectului este construcția unui ecosistem
    multilingv și interoperabil la nivel semantic al datelor lingvistice la nivelul
    întregului web.


    Analiza volumelor mari de date lingvistice este o preocupare majoră a
    acestei acțiuni și, în plus, o componentă majoră a programului Nexus Linguarum
    este cea educativă de formare a specialiștilor în știința datelor lingvistice,
    cum a fost definită mai nou această activitate, această disciplină, prin
    crearea unei structuri multidisciplinare de tip academic susținută de misiuni
    de informare și schimburi de tineri între instituțiile participante la proiect.


    Proiectul dezvoltă un program
    educațional, la nivel european, pentru nivelul de tip master și asigură
    participarea membrilor consorțiului la ateliere și întâlniri de diseminare a
    cunoștințelor specifice științei datelor lingvistice.




  • Programul G-RAIL Connecting regions în Regiunea Bucureşti – Ilfov

    Programul G-RAIL Connecting regions în Regiunea Bucureşti – Ilfov

    Programul, derulat în parteneriat cu
    instituții din Spania, Polonia și Franța, abordează caracteristicile căilor
    ferate din diferite regiuni europene, coeziunea, conexiunile, starea actuală și
    nivelul de eficiență energetică a infrastructurii feroviare.


    Concluziile și
    liniile directoare trasate în urma evenimentului ne sunt prezentate de Simona
    Curpăn – șefa Departamentului Promovare
    Regională şi Investiţii din cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov.



    Evenimentul a
    fost interactiv, cu prezentări video şi intervenţii ale reprezentanţilor
    regiunilor, cu accent pe experienţa, nevoile şi oportunităţile fiecăreia. De
    asemenea, s-a vorbit despre sistemul de instruire şi educaţie vocaţională și
    modul în care acesta abordează aspecte legate de acordul verde european în
    formarea sa privind transportul feroviar.




    Evenimentul a
    fost organizat de Comisia Europeană – DG Regio şi Comitetul European al
    Regiunilor. A devenit o platformă unică de comunicare și rețea, reunind regiuni
    și orașe din întreaga Europă, inclusiv politicieni, funcţionari publici,
    experți, oameni de afaceri și universitari.


    Sub
    titlul Împreună pentru
    redresare, programul din acest an s-a axat pe capacitatea Uniunii Europene și a guvernelor naționale și regionale de a
    sprijini cetățenii europeni și comunitățile lor locale cu măsuri practice și
    politici publice care vizează investițiile viitoare într-un mediu mai
    echitabil, mai ecologic și mai digital pentru recuperare.




    În acest sens,
    noua politică de coeziune și noua generație de programe ale Uniunii Europene pentru
    perioada 2021-2027, precum și
    instrumentele financiare ale UE pentru abordarea crizei COVID-19, vor fi
    esențiale în viitor.


    Astfel, în
    regiunea București-Ilfov, Programul Operațional Regional 2021-2027 își propune
    să asigure continuitatea viziunii strategice pentru dezvoltarea echilibrată
    pentru mai multe priorități: o regioune competitivă pentru inovare,
    digitalizare și întreprinderi dinamice, o regiune prietenoasă cu mediul, o
    regiune cu mobilitate ridicată și emisii scăzute de carbon, o regiune educată
    și o regiune accesibilă.

    Vă invităm să urmăriți site-ul nostru – adrbi.ro, sesiunea dedicată Programului Operațional
    Regional în consultare publică și vă rugăm să ne sprijiniți în contiunare prin
    formularea de observații, propuneri de
    modificare, precum și prin formularea de idei de proiecte sub forma fișei de
    proiect.






  • Participarea României la proiectele ELE şi ELG

    Participarea României la proiectele ELE şi ELG

    Două dintre proiectele europene în care este
    implicat Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială Mihai
    Drăgănescu al Academiei Române au
    în vedere pregătirea unei agende strategice de cercetare, inovare și
    implementare, precum și o foaie de parcurs pentru realizarea egalității depline
    a limbilor digitale în Europa, până în anul 2030. Platforma care este bazată pe
    Grila Lingvistică europeană include instrumente și servicii care rulează,
    seturi de date și resurse pentru îmbunătățirea pieței unice digitale
    multilingve, în Europa.




    Aspectele importante ale acestor
    proiecte strategice ne sunt prezentate de academicianul Dan Tufiș – Directorul
    Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială Mihai Drăgănescu al
    Academiei Române:






    Proiectul ELE – un acronim de la European
    Language Equality are 52 de parteneri și după ce a definit conceptul de
    egalitate digitală a limbilor, împreună cu o mulțime de indicatori cu o valoare
    descriptivă, predictivă și de diagnoză, precum și metrica nivelului de
    informatizare a limbilor, va publica o agendă a cercetării strategice inovative
    și a implementării acestora precum și foaia de parcurs pentru atingerea integrală
    a egalității lingvistice digitale, așa cum a fost ea definită, până în anul
    2030.


    Proiectul European Language Grid (ELG)
    are ca obiectiv construirea unei platforme unice europene pentru tehnologiile
    limbajului. Soluția adoptată de membrii consorțiului este una scalabilă bazată
    pe arhitecturi de tip cloud ce va furniza un acces facil la sute de tehnologii
    lingvistice, comerciale și noncomerciale, permițând, de asemenea, rularea de
    instrumente și servicii, oferind seturi de date și resurse lingvistice. Va
    permite comunității de tehnologii lingvistice, atât din zona comercială, cât și
    din cea noncomercială, să depoziteze, să încarce tehnologiile și datele lor pe
    platformă, să dezvolte prin grid-ul european noi aplicații conectându-se, de asemena, cu
    alte resurse și aplicații.


  • Direcții strategice propuse de Partidul Popular European

    Direcții strategice propuse de Partidul Popular European

    În cadrul conferinței privind
    Viitorul Europei, eurodeputatul Manfred Weber a subliniat consecințele
    sociale și economice ale crizei COVID-19 și a afirmat că Europa a ieșit mai
    puternică după această etapă a pandemiei, dar cu răni sociale și economice
    profunde. El a pledat
    pentru un plan de reducere a birocrației și un program de urgență între Uniunea European[ și SUA în domeniul
    comerțului pentru sectorul transporturilor, mobilității și cel digital.

    Doar
    dacă creăm locuri de muncă, ne putem asigura prosperitatea și vom apăra modul
    de viață european, a declarat Manfred Weber în motivarea direcțiilor strategice
    propuse.


    Manfred WEBER: În primul rând,
    dezvoltarea rapidă a unui vaccin a fost posibilă doar pentru că autoritățile au
    trecut rapid prin procesul de aprobare.
    Dar de această viteză avem nevoie și acum în alte domenii ale sectorului de
    cercetare și în investițiile pentru protecția climei. Cu un plan de acțiune
    imediat pentru reducerea birocrației în Uniunea Europeană, ar trebui să lucrăm
    împreună – toate părțile interesate pentru a identifica cele
    aprox. 300 de reglementări ale UE astfel încât în următoarele 12 luni să le eliminăm
    sau să le simplificăm.


    În al doilea rând, pentru producția unei mașini electrice
    este nevoie doar de jumătate din numărul angajaților. Multe locuri de muncă din
    industrie sunt amenințate. În Uniunea Europeană actuală, sunt necesare urgent
    noi locuri de muncă. Comerțul internațional a fost și este o mașină de lucru.
    De ce să nu începem această dezbatere cu prietenii noștri americani ? Haideți
    să negociem cât mai curând posibil un program de urgență între UE din SUA cu
    privire la schimburile comerciale, în domeniul
    economiei digitale sau alte ramuri industriale, ca prim pas pentru un acord
    comercial mai amplu. Și numai aceasta va fi calea de a consolida economia
    occidentală, sectoarele industriale cheie și împreună ne putem proteja
    împotriva Chinei.


    Uniunea Europeană și SUA reprezintă împreună 50% din
    economia globală. Împreună, putem lansa acest mecanism de prosperitate
    de care poate beneficia întreaga lume.


    În al treilea rând, pandemia ne-a arătat cât de important
    este sectorul sănătății. Următorul deceniu va aduce un val de inovație în
    medicină. Putem învinge cancerul. Vreau ca Europa să creeze 10 milioane de noi
    locuri de muncă în următorii patru ani. Este o ofensivă imediată a inovației în
    acest domeniu. La începutul digitalizării, în urmă cu 20 de ani, noi,
    europenii, am rămas în urmă în ceea ce privește inovația pe internet în timp ce
    SUA și China au creat locuri de muncă în domeniu. Astăzi, nici chinezii, nici americanii
    nu sunt înainte cu vaccinurile COVID, dar noi suntem. Așadar, să ne
    folosim cunoașterea – know-how-ul chiar
    acum.




  • Proiectul European Language Resources Coordination, ELRC

    Proiectul European Language Resources Coordination, ELRC

    Recent, în data de 29 septembrie 2021,
    Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială Mihai
    Drăgănescu al Academiei Române și Institutul European din România (IER)
    au organizat al treilea atelier de lucru din cadrul unui program european de
    mare amploare – European Language Resource Coordination – ELRC.





    Ideea principală a acestor ateliere de
    lucru, desfășurate în toate țările Uniunii Europene, a fost ca peste tot să fie
    transmise mesaje similare și, în cadrul evenimentului, pe lângă tematicile
    abordate, au avut loc demonstrații practice cu sistemul de traducere automată
    eTranslation al Comisiei Europene și cu portalul RELATE al tehnologiilor pentru
    limba română.


    Dezvoltatori, integratori și
    utilizatori de Tehnologia Limbajului, atât din sectorul privat, cât și din cel
    public, au împărtășit experiențe, cerințe și modalități de transformare a
    interacțiunii digitale prin intermediul Tehnologiei Limbajului, în Europa
    multilingvă.


    Despre performanța ultimei versiuni
    neuronale a acestui sistem de traducere automată eTranslation aflăm de la
    academicianul Dan Tufiș – Directorul Institutului de Cercetări pentru
    Inteligență Artificială Mihai Drăgănescu al Academiei Române:





    Proiectul European Language Resource Coordination are ca obiectiv colectarea
    de resurse lingvistice adecvate pentru traducerea automată – aplicație
    emblematică pentru societatea cunoașterii multilingve. Sistemul de traducere eTranslation demonstrat la seminarul
    amintit, a fost dezvoltat de Comisia Europeană cu sprijinul nemijlocit al
    echipelor de cercetare din Europa și este destinat, gratuit, instituțiilor publice și, mai bine de un
    an, și IMM-urilor din întreaga Europă. Acest sistem de traducere deservește
    peste 50 de servicii ale Comisiei Europene și sistemul de traducere a cunoscut
    variante succesive; actuala versiune neuronală e cea mai performantă și
    competitivăcu toate sistemele de
    traducere, oferind multe, multe alte avantaje, de aceea eTranslation este folosit intens. De pildă, funcționarii publici -
    doar ei traduc anual cu acest sistem peste trei milioane de pagini. Sistemul
    acesta permite traducerea simultană a unui document în mai multe limbi și
    acoperă, în prezent, toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene plus
    islandeza și norvegiana.


  • Proiectul „Limbajul în era om – mașină” – LITHME

    Proiectul „Limbajul în era om – mașină” – LITHME

    Institutul de
    Cercetări pentru Inteligență Artificială Mihai Drăgănescu al Academiei Române
    a prezentat, în calitate de partener principal, concluziile primului raport de
    prognoză al proiectul european Limbajul în era om-mașină
    – LITHME din care reiese că se conturează două schimbări majore
    ale comunicării umane: comunicarea mediată de tehnologie și comunicarea cu
    tehnologia.


    Informaţiile
    principale despre proiect, inclusiv ce presupune acest gen de comunicare cu
    inteligenţa artificială ne sunt oferite de dr. Verginica Barbu Mititelu -
    cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială
    Mihai Drăgănescu al Academiei Române:




    România participă la
    acest proiect prin două instituții, reprezentate în comitetul de management al
    programului: Universitatea din București – Facultatea de Matematică -
    Informatică și Institutul de
    Cercetări pentru Inteligență Artificială al Academiei Române.


    Proiectul încearcă
    să trezească atenția asupra implicațiilor majore pe care aceste tipuri de
    comunicare la are în diverse aspecte care privesc limba și limbajul: învățarea
    unei limbi străine, identificarea vorbitorului cu limba pe care o vorbește, în
    traduceri, în structura limbajului chiar…


    În momentul de față,
    România are în vedere, prin participanții la proiect, asigurarea accesului
    dezvoltatorilor de aplicații la date, resurse lingvistice pentru limba română, pe
    care de altfel noi le promovăm în cadrul altor proiecte europene și naționale
    pe care le derulăm. Avem proiectul European Language Grid în care resursele
    noastre devin accesibile celor interesați, avem, de altfel, și proiectul Nexus
    Linguarum – proiect european în care standardizăm resursele pe care le
    dezvoltăm și le face accesibile celor intersați prin interconectarea cu resurse
    pentru alte limbi.


    Proiectul a început
    anul trecut, în octombrie, durează patru ani, în primă fază ne-a preocupat
    scrierea acestui raport care prezintă starea actuală a dezvoltărilor
    tehnologice ăn ceea ce privește limbajul – comunicarea în general, să spunem,
    urmând ca, în etapele următoare, diverse paliere de interes să fie urmărite în
    evoluția lor, dar și cu atenție asupra pericolelor pe care diverse evoluții le
    poate prezenta și cu modul de a preveni aceste pericole de a se petrece.


  • Proiecte SMART în localitatea Sângeorgiu de Mureș

    Proiecte SMART în localitatea Sângeorgiu de Mureș

    Inteligenţa artificială devine o provocare pentru profesori, mai ales în
    condiţiile în care generaţia tânără este familiarizată cu noile tehnologii şi
    aplicaţii. Digitalizarea este în prezent un cuvânt cheie, dar şi o provocare
    pentru Consiliul local din Sângeorgiu
    de Mureș.



    Executivul comunei Sângeorgiu de
    Mureș continuă sa facă pași mari,consecvenți și susținuți spre a deveni o administrație
    etalon în Transilvania, atât din punct de vedere al digitalizării cât și al
    serviciilor care vorbesc despre calitatea vieții în acest areal cuprins între
    râul Mureș și Dealul Pițigoiului.



    Mariana Opriș consilier în cadrul
    Consiliului local Sângeorgiu de Mureș ne informează că pe lângă iluminatul
    public SMART, un nou proiect european a fost selectat în vederea finanțării,
    având ca obiect dotarea și digitalizarea Școlii Gimnaziale Sf. Gheorghe din
    Sângeorgiu de Mureș.




    Proiectul depus anul trecut de
    primărie, la Ministerul Fondurilor Europene, a fost selectat la 11 august, anul current,
    pentru finanțare, ceea ce înseamnă că în trei – patru luni după ce se va
    termina licitația deschisă prin SEAP( sistem electronic de achiziții publice)
    cu publicare internațională directă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE),
    instituțiile noastre de învățământ vor putea fi dotate cu table interactive
    SMART, laptopuri, tablete, camere video, proiectoare, în fiecare clasă.



    Proiectul
    privește dotarea școlii cu
    mijloace moderne, nu doar pentru a fi pregătiți elevii pentru o perioadă lungă
    de învățământ on-line, ci pentru ca profesorii, educatorii să se poată
    folosi de inteligența artificială, fiind de multe ori depășiți de elevi în
    acest sens.



    Primăria, cât
    și consiliul local se implică să avem un catalog electronic, chiar dacă
    într-adevăr pentru profesori înseamnă puțină muncă în plus, care nu este
    remunerată.




    Aceste
    demersuri de modernizare se derulează în diferite sectoare ale
    administrației publice locale. De exemplu, a fost preluat contractul de
    finanțare nerambursabilă pentru implementarea unui iluminat public SMART, în
    comuna Sângeorgiu de Mureș. Prin realizarea acestui proiect va crește eficiența
    energetică a iluminatului public scăzând prin urmare și consumul.


    Proiectul prevede montarea de corpuri de iluminat de tip led pe toți stâlpii
    stradali și care vor funcționa pe baza unei programări SMART.




  • Susținere pentru Rep. Moldova din partea Uniunii Europene

    Susținere pentru Rep. Moldova din partea Uniunii Europene

    Uniunea
    Europeană este alături de cetățenii Republicii Moldova. De îndată ce vom avea la Chișinău un guvern care va implementa reforme în
    mod ambițios, vom crește și mai mult sprijinul european pentru Republica
    Moldova.

    Aceasta este declarația făcută de deputatul european Siegfried
    Mureșan, în urma unei vizite de lucru efectuată în calitate de președinte al
    Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE -
    Moldova. Una dintre concluziile semnalate, cu aproximativ 2 luni înaintea
    alegerilor anticipate din Republica Moldova, a fost că: Republica Moldova are
    nevoie de o guvernare stabilă și legitimă, susținută de o majoritate
    parlamentară credibilă și transparentă, o guvernare dispusă să continue
    implementarea reformelor


    Siegfried
    Mureșan:
    Uniunea Europeană își dorește relații cât mai strânse cu
    Republica Moldova și dorește să ajute cât mai mult cetățenii Republicii
    Moldova. Putem ajuta Republica Moldova cu atât mai mult cu cât la Chișinău
    există un guvern proeuropean, un guvern care să-și dorească reforme,
    modernizare și să ia măsuri concrete în acest sens. Uniunea Europeană a ajutat
    mult Republica Moldova de la începutul pandemie cu sprijin pentru
    întreprinderile afectate, inclusiv IMM-uri, cu sprijin pentru dezvoltarea unor
    centre medicale inclusiv echipamente medicale… și pregătim, în momentul de
    față, un pachet de ajutor economic consistent pentru Republica Moldova, pentru
    următorii ani, asemănător Fondului european pentru redresare și reziliență.


    Pentru ca Republica Moldova să poată beneficia de
    tot acest sprijin, în primul și primul
    rând, e nevoie de alegeri libere, democratice, de un sistem pluripartinic, de o
    guvernare transparentă, de un guvern cu o majoritate clară și transparentă în
    Parlament, un guvern care să își asume reforme și în primul rând întărirea
    justiției, întărirea statului de drept, combaterea corupției în Republica
    Moldova…




    Cât de optimist sunteți că aceste alegeri din 11 iulie
    vor aduce acest drum proeuropen în conștiința și atitudinea civică, dar mai
    ales a autorităților care controlează instrumentele statului de drept?


    Siegfried
    Mureșan: Cetățenii Republicii Moldova au văzut că Președintele
    anterior, Igor Dodon, a ținut țara în sărăcie, în izolare, ca tare sunt
    încrezător că oamenii au înțeles că au de ales între izolarea din trecut sau
    ancorarea Republicii Moldova în rândul țărilor civilizate – reformare,
    modernizare și parcurs european.


  • Contribuția României la scăderea emisiilor de carbon din UE

    Contribuția României la scăderea emisiilor de carbon din UE

    Comunitatea Declic a solicitat un studiu despre evoluția
    și viitorul gazului fosil în România care a
    fost realizat de analistul în energie Andrei Ilaș. Raportul
    arată cu date concrete, cifre și analize, de ce gazele nu au viitor economic,
    dincolo de contribuția lor nocivă la încălzirea globală.



    Concluziile
    importante ale acestui studiu ne sunt prezentate de Cătălina Hopârteanu -
    reprezentantă a comunității Declic:





    România este una
    dintre țările cel mai puțin dependente
    de importul de energie fosilă, doar 14% din gazele fosile sunt importate și la
    consumatorii casnici ajunge undeva la 26% din gaz. România a înregistrat o
    scădere a intensității emisiilor de carbon în sectorul energiei electrice, în
    ultimii 20 de ani, pentru că a eliminat masiv folosirea cărbunelui. Am reușit
    să ajungem în top 10 cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de carbon
    din Uniunea Europeană. Asta ne dă speranță că atunci când vom renunța treptat
    și la gaze vom reuși să reducem și mai mult emisiile de carbon și să atingem
    țintele impuse de Uniunea Europeană.





    Evoluția și perspectivele Gazului Fosil în România – studiu independent
    comandat de comunitatea Declic arată că este important ca țara noastră să se îndrepte spre
    energie regenerabilă. Roxana
    Pencea – coordonator campanii Declic subliniază ideea că parcurile offshore eoliene în Marea Neagră sunt o
    soluție pentru independența energetică a României.


    Roxana Pencea: Exploatarea zăcămintelor la Marea Neagră nu are un
    viitor economic, prețurile fiind mult prea mari pentru a se justifica
    exploatarea zăcămintelor de gaze fosile de acolo; în schimb, vedem în același
    timp că potențialul eolian de la Marea
    Neagră este foarte ridicat și practic toate investițiile ar trebui să se
    îndrepte în această direcție. Este de așteptat ca România să se îndrepte spre
    energie regenerabilă pentru că aceasta este practic energia mult mai puțin
    poluantă și în timp va deveni și mult mai puțin scumpă. România va trebui să-și
    reducă semnificativ consumul de combustibil fosil în următorii 30 de ani pentru
    a realiza alături de Uniunea Europeană obiectivul neutralității climatice. Iar,
    cum vă spuneam, România trebuie să adopte o lege a energiei eoliene offshore
    prin care să se poată realoca o parte din capitalul destinat proiectelor de gaz
    fosil de la Marea Neagră.




  • Implementarea Regulamentului privind Fondul Tranziției Juste în România

    Implementarea Regulamentului privind Fondul Tranziției Juste în România

    Fondul Tranziției Juste este un instrument creat special pentru a ajuta
    regiunile europene care au cea mai mare nevoie de finanțare în tranziția spre o
    economie verde. Este vorba de acele regiuni unde este nevoie să facem cele mai
    mari investiții pentru a ajunge la o economie neutră din punct de vedere al
    emisiilor de carbon, așa cum este prevăzut în Pactul Ecologic European.


    Vestea bună pentru România este că țara noastră va fi unul dintre marii
    beneficiari ai acestui instrument: 1,95 de miliarde de euro, adică 11% din bugetul
    total de 17,5 miliarde de euro, finanțare europeană nerambursabilă.

    Despre mecanismul de implementarea al acestui instrument, în România, aflăm de la eurodeputatul Siegfried
    Mureșan, raportor privind avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul
    European asupra Fondului Tranziției Juste:

    Scopul acestui fond este să fie ajutaţi toţi oamenii şi toate
    întreprinderile care în tranziţia spre o economie verde vor trebui să se
    adapteze, să se ajusteze. Cu aceşti bani vrem să dezvoltăm economic judeţele
    miniere din România, de aceea banii vor merge în primul rând spre IMM-uri, spre
    antreprenori care vor lansa noi afaceri şi vor crea locuri de muncă, acolo în zonă.

    Banii vor fi folosiţi, de asemenea, pentru îmbunătăţirea infrastructurii,
    pentru a atrage noi investitori, pentru recalificarea personalului, dar conform
    nevoilor foarte clare ale economiei reale, nu cum s-a făcut până acum. Deci,
    avem acum mai multe fonduri europene decât oricând pentru zonele miniere şi
    scopul este să îi investim în dezvoltare economică pentru a crea locuri de muncă stabile, bine plătite, în
    domenii de viitor, inclusive în domeniile legate de energie regenerabilă.

    În
    special sectorul privat este foarte interest de aceste fonduri şi este o veste
    bună, fiindcă locurile de muncă nu pot fi create decât în sectorul privat, nu
    putem fi cu toţii funcţionari la stat. Pentru ca oamenilor să le meargă mai
    bine în aceste zone, pe termen lung, e nevoie de noi investiţii, noi companii,
    IMM-uri şi investiţii atrase din alte zone ale ţării. Sectorul privat s-a
    mobilizat bine şi sunt exact cei care trebuie să se mobilizeze. Cei care doresc
    să absoarbă nfonduri europene din acest Fond al Tranziției Juste trebuie să se
    bazeze pe energie verde, pe noi tehnologii şi să contribuie la reducerea emisiilor de bioxid de
    carbon, reducerea consumului de energie, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
    combaterea schimbărilor de climă.


  • Programul Şcoală pentru toţi – instrument de finanţare multianul aflat în faza finală

    Programul Şcoală pentru toţi – instrument de finanţare multianul aflat în faza finală

    Acest program aflat în faza finală a
    fost gândit ca un instrument de finanţare multianul cu o valoare de peste 170
    de milioane de euro şi a vizat intervenţii la nivelul instituţiilor de
    învăţământ preuniversitar. Rezultatele celor 127 de de proiecte finaţate,
    cu zeci de mii de beneficiari din rândul
    copiilor, elevilor şi a cadrelor didactice subliniază ideea că o o mare mare
    parte din fondurile europene pentru educație trebuie să meargă pe acest model.


    Au fost organizate cursuri de formare
    pentru peste 9.000 de cadre didactice şi au fost oferite servicii de educaţie şi
    îngrijire pentru zeci de mii de copii şi elevi. Corina Atanasiu – secretar de
    stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene aduce în atenţia noastră
    câteva exemple de acţiuni concrete derulate în cadrul acestui proiect.


    Corina
    Atanasiu: În creşe şi grădiniţe, au beneficiat de
    servicii de educaţie şi pachete de îngrijire, pachete suport constând în masă
    caldă, hăinuţe sau materiale de educaţie, 21407 copii cu vârsta până în 6 ani.
    De asemenea, în şcoala primară, gimnaziu, liceu, acolo unde a fost nevoie de
    astfel de servicii şcoală după şcoală cu lecţii remediale, cu hrană, cu
    rechizite, au beneficiat 78 de mii de copii şi elevi.


    Intervenţia a vizat şi finanţarea
    programelor de tip a doua şansă, astfel încât tineri şi adulţi care
    depăşiseră vârsta şcolii obligatorii, dar abandonaseră timpuriu şcoala au putut
    să se reîntoarcă la şcoală şi în paralel cu recuperarea anilor de școală au
    putut să înveţe o meserie. Ceea ce este foarte important.


    Aş vrea să accentuez acest ultim tip de
    intervenţie. Undeva sub 2% din adulţii României mai continuă formal sau
    informal şcoala, mai urmează un curs; pe când ţinta pe care şi-a propus-o
    România este de 20%. Avem foarte mult de recuperat, suntem pe ultimul loc în UE
    în ceea ce priveşte învăţarea în rândul adulţilor. Şi orice intervenţie, orice
    om câştigat înapoi în şcoală reprezintă un om care poate să aducă valoare în
    societate şi care poate să-şi îmbunătăţească în primul rând calitatea vieţii
    lui.


  • Proiectul Erasmus Plus – Investește în Adolescența Ta

    Proiectul Erasmus Plus – Investește în Adolescența Ta

    Investește în Adolescența ta este o componentă
    importantă a proiectului Dare to Care care face parte dintr-un ansamblu de
    acțiuni derulate prin programul internațional EduCaB. Scopul principal al acestui
    proiect bazat pe metodologia Dare to Care ne este prezentat de Mihai Lupu -
    Fondator EducCaB International:


    Programul îl
    facem printr-un proiect Erasmus Plus. E o bucurie pentru noi că aducem o
    metodologie internațională de lucru cu adolescenți în comunitățile mici și
    mijlocii din România. Am început cu județul Dâmbovița și am format o serie de
    bibliotecari publici din rețeaua de biblioteci publice din România ca să poată
    să facilita un astfel de program în comunitățile lor.


    Până acum am dat
    drumul la 20 de grupuri de lucru cu adolescenți și pe 11 mai am prezentat
    programul într-un eveniment la care au participat câteva zeci de bibliotecari
    din alte județe ale României cu speranța că și ei or să fie interesați să preia
    metodologia. Este vorba de o serie de întâlniri în grupuri, care se formează ad
    hoc, de adolescenți din sate, comune, localități mici… și după aceea ei discută
    pe diverse subiecte de interes – de la lucruri legate de violență, de bullying,
    de gen… și alte tipuri de subiecte. Ce ne propunem prin proiectul acesta este
    să oferim tinerilor din România un spațiu sigur facilitat de persoane
    pregătite.


    Rezultatele pe
    care le avem până acum sunt nemaipomenite. Se simt în siguranță, în asstfel de
    locuri, în astfel de spații să vorbească despre probleme pe care le au și alții ca ei și
    ajung să devină prieteni și vor să facă lucruri împreună în genul acesta de
    grup. Fiind conștienți de problemele lor, după aceea devin conștienți de
    problemele celorlalți și unul dintre efectele colaterale este de empatie,
    desigur de înțelegere și de a vrea să lucrez alături de alții pentru o calitate
    mai bună a vieții până la urmă în comunitatea din care faci parte.


    Lucrăm cu Marta
    Center care este o organizație din Letonia cu experiență de peste 15 ani în
    genul acesta de programe.


    Pasul următor
    este ca bibliotecarii din Dâmbovița, cu care am început, să devină trainneri
    pentru alți bibliotecari din rețeaua de biblioteci publice din România.


  • Politica Open source- soluţii digitale cu cod deschis pentru administraţiile locale

    Politica Open source- soluţii digitale cu cod deschis pentru administraţiile locale

    Problemele cu care
    se confruntă administrațiile publice locale sunt de cele mai multe ori
    aceleași, fiind creat contextul perfect pentru reutilizarea de soluții digitale.
    De exemplu, o aplicație de management al parcărilor publice odată construită
    bine de o primărie poate fi reutilizată cu costuri minime de orice alt oraș.


    Asociația
    Code4Romania a proiectat peste 120 de soluții digitale, iar la finalul anului
    trecut a început implementarea unui amplu plan strategic care are în vedere ca
    în următorii cinci ani România să aibă o
    veritabilă infrastructură digitală.


    Olivia Vereha
    co-fondator al Asociației Code4Romania subliniază importanța și eficiența
    politicilor open-source – soluții digitale cu cod deschis pentru modernizarea administrației publice locale.





    Principiul care stă la baza reformelor pe care le propunem, acest open
    source – cu cod deschis despre care povestim, vrea să atragă atenția asupra faptului
    că în majoritatea cazurilor nevoile de digitalizare la nivelul administrației
    locale sunt aceleași. De aceea e important să le dezvoltăm odată, foarte bine,
    să le implementăm și apoi să le deschidem ca fiecare dintre aceste primării să poată
    să le refolosească și să ducem acele fonduri pe care în mod normal le-am
    cheltui pentru digitalizare, acolo unde e mai mare nevoie de ele. În al doilea
    rând, trebuie să vorbim foarte mult despre a pune cetățeanul în mijlocul nevoii
    de digitalizare și nu instituția în sine.


    Un alt lucru pe care aș vrea să îl punctez este că propunem întotdeauna să
    construim în ecosisteme. Pentru digitalizare, ca să fie un proiect de succes și
    un program care e corect implementat e nevoie să ne uităm, în ansamblu, la
    interacțiunea dintre stat și cetățean și să proiectăm niște soluții care vorbesc
    între ele, comunică între ele și care sunt eficiente inclusiv pe orizontală, nu
    doar rezolvă punctual câte o problemă.


    În primul și primul rând trebuie să ne uităm puțin la nevoile care se
    manifestă indiferent de tipul de serviciu pe care îl așteaptă cetățeanul de la
    stat și anume la o nevoie de transparență și la o nevoie de accesibilitate. Primul
    dintre proiectele pe care urmează să le punem în practică în acest an este o
    soluție care va permite administrației publice să își construiască site-ul
    instituțional. Este primul punct de întâlnire al cetățeanului cu instituția.
    Este foarte important ca acesta să fie bine structurat, să-l ajute pe om să navigheze
    prin informația care-i este adresată, într-un limbaj foarte accesibil și să fie
    deschis pentru toate categoriile de public.


    Toate soluțiile pe care le propunem, fie că vorbim despre bugetare
    participativă, biroul de propuneri sau calendarul orașului…care sunt de fapt
    module care împreună vor completa acest website al primăriei, e important ca
    aceste module să fie foarte simple și intuitive ca omul să poată să contribuie extrem
    de ușor la deciziile care îi influențează orașul în care locuiește.