Radio România Internațional

Author: Carmen Săndulescu

  • “Construim speranța împreună”

    “Construim speranța împreună”

    Construim speranța împreună -
    aceasta este tema celei de-a 28-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la
    Sibiu (FITS). Evenimentul se desfășoară între 20 și 29 august.


    10 zile cu peste 2.000 de artiști din 38 de țări,
    600 de evenimente și 100 de spectacole online, premiere mondiale, teatru, dans,
    circ, operă, muzică, expoziții, lansări de carte, acrobații și parade.


    Despre dimensiunile exacte ale evenimentului
    vorbește la Radio România Internațional actorul Constantin Chriac, manager
    general al Festivalului:


    În acest an special de pandemie, facem
    o dimensiune fizică așa cum au fost în 2019, 2018. Ne desfășurăm în toate
    spațiile de joc, doar că vom avea numai 70 la sută din săli ocupate. Avem și o
    formulă hibrid, prin care multe teatre, instituții de spectacol din lume joacă
    special pentru noi de le ei de-acasă. De la Tokyo Metropolitan la Batsheva
    Dance Company, de la Deutsches Theater la Israel Galvan, care este prezent aici cu
    un spectacol, va lua și o stea pe Aleea Celebrităților. Avem și o dimensiune online: peste 100 de reprezentații
    – câte 12 până la 14 pe zi – vor fi difuzate oriunde veți fi în lume și veți
    avea internet.Toate evenimentele adiționale – Festivalul școlilor de teatru,
    bursa de spectacole, platforma doctorală, Therme Forum sunt prezente în formulă
    hibridă, cu musafiri de peste mări și țări.Folosim din plin această invenție
    extraordinară pe care Teatrul nostru național a făcut-o – scena digitală – în
    așa fel încât să putem aduce miracolul în fiecare casă, în teatre,
    cinematografe și așa mai departe.Credem că este cea mai frumoasă formă de
    solidaritate cu publicul nostru de pretutindeni.




    Dintre atâtea evenimente, ne oprim la cel
    tradițional de vineri, 27 august, ora 18.00, desfășurat pe strada Cetății. Mai multe personalități primesc anul acesta o
    stea pe Aleea Celebrităților. Numele lor: Charlotte Rampling, Denis O’Hare, Jan
    Lauwers, Israel Galvan, Akram Khan, Helmut Stürmer, Yoshi Oida.


    Fie că sunteți prezenți la Sibiu fizic, fie că
    apelați la internet, vă este de folos să ascultați îndemnul lui Constantin
    Chriac, managerul general al festivalului Internațional de teatru de la Sibiu:


    Construim împreună speranța. Încercați
    să vă bucurați de miracolul, de emoția și calitatea pe care le aducem la Sibiu,
    dar și pe teritoriul întregii Românii și pretutindeni în lume. Grație
    spectacolelor online, spectacolelor fizice și formulei hibride. Ascultați Radio
    România pentru că vor fi mulți reporteri cu interviuri luate tuturor personalităților
    care sunt de față. Bucurați-vă de tot ce înseamnă dialog creator. Le mulțumim
    tuturor celor au sprijinit eforturile noastre – președintele României,
    comunitatea din Sibiu, primăria locală și toți partenerii pe care îi avem.Ne
    bucurăm că există acest dialog și acest entuziasm în numele frumosului.


    Rămâneți contectați la Radio România și veți avea
    ocazia să aflați ce se petrece la Sibiu, la cel mai important eveniment al
    artelor spectacolului din România.


  • Cultura română, acasă şi în lume 19.08.2021

    Cultura română, acasă şi în lume 19.08.2021

    Începe Festivalul internațional de teatru de la Sibiu, ediția 2021; În iulie, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu din centrul Bucureștilor, a avut loc o întâlnire frumoasă, “Cinci autori și cărțile acestei veri”. Am promis că revenim asupra evenimentului și ne ținem de cuvânt. Radu Paraschivescu, Mircea Cărtărescu și Gabriel Liiceanu vorbesc despre cărțile acestei veri la Radio România Internațional.




  • Reaktionen auf die Gala der UNITER-Preise

    Reaktionen auf die Gala der UNITER-Preise

    Am 19. Juli hat im gro‎ßen Saal des Nationaltheaters “I.L. Caragiale” in Bukarest die 29. Gala der UNITER Preise stattgefunden. Die Gala des Rumänischen Theaterverbands ist ein wichtiger Moment in der rumänischen Kulturlandschaft und die blo‎ße Nominierung bedeutet vor allem eine gro‎ße Sichtbarkeit. Die Theaterkritikerin und Mitglied der Jury Oana Cristea Grigorescu ist der Meinung, dass die diesjährige Gala der UNITER-Preise alle Erwartungen erfüllt hat. “Wir hatten eine sehr lebendige Gala, viel kohärenter würde ich sagen und sie wurde vom Regisseur Bobi Pricop zusammen mit der Bühnenbilderin Irina Moscu sehr dynamisch gestaltet. Ich spürte während der Gala, bei der Vorstellung aller Nominierten und vor allem beim Applaus für die Gewinner so viel Energie und emotionale Beteiligung vom Publikum. Ich glaube, die Menschen in unserer Branche brauchten dieses natürliche Zusammentreffen, um ihre Freude darüber auszudrücken, dass sie bei einer feierlichen Veranstaltung in einem Theatersaal zusammen sind. Es war eine schöne Gala, nicht nur von der Energie her, sondern auch, wie gesagt, von der Konsequenz her. Wir, von der Jury haben uns gefreut, dass alle vergebenen Preise verdient waren, und wir haben uns über die Liste der diesjährigen Gewinner gefreut”.



    2020 war ein Jahr mit vielen Einschränkungen, ein Jahr, in dem die Theater in Rumänien geschlossen, wiedereröffnet und wieder geschlossen wurden. Viele Künstler haben darunter gelitten und am meisten betroffen waren wahrscheinlich die unabhängigen Künstler. Die Theaterkritikerin Oana Cristea Grigorescu spricht über unabhängige Künstler und ihre Rolle: “Ich denke, es war eine Gala, die uns zeigt, dass die Veranstaltung die Gegenwart ansprechen will, die Besonderheit des heutigen rumänischen Theaters, der neuen Generationen, die in den institutionalisierten und in den freien Theatern tätig sind.



    Ich habe sie auch in der Liste der Preisträger gefunden, was ich für wichtig halte. Ich habe eine Tendenz festgestellt, disjunkt zu urteilen: entweder einige oder andere. In letzter Zeit hat die Tätigkeit von Künstlern und unabhängigen Theatern eine gewisse Reife erreicht, die letzteren bringen Aufführungen auf die Bühne, die mit den Produktionen der institutionalisierten Theater auf Augenhöhe konkurrieren. Ich denke also, wir sind an einem Punkt angelangt, an dem das unabhängige Theater und das institutionelle Theater zusammen das rumänische Theaterumfeld bilden.” Was das rumänische Theater – sei es ein unabhängiges oder ein institutionalisiertes – sonst noch an Überraschungen zu bieten hat, werden die kommenden Programme zeigen.







  • Gala premiilor UNITER – moment de marcă în peisajul cultural românesc

    Gala premiilor UNITER – moment de marcă în peisajul cultural românesc

    Luni, 19 iulie, la Sala Mare a Teatrului Național I.L. Caragiale din București a avut loc ediția cu numărul 29 a Galei Premiilor UNITER. Ceremonia de acordare a premiilor pentru cele mai bune creații teatrale ale anului 2020 este un moment important în peisajul cultural românesc, iar simpla nominalizare înseamnă în primul rând vizibilitate sporită. Oana Cristea Grigorescu, critic de teatru, membră a juriului de preselecție este de părere că și anul acesta Gala premiilor UNITER s-a ridicat la înălțimea așteptărilor. Și explică:



    Am avut o gală foarte vioaie, mult mai condensată și mai consistentă aș spune, din punctul de vedere al speechurilor care au fost foarte dinamic gestionate de regizorul Bobi Pricop, în scenografia Irinei Moscu. Cred că această haină de sărbătoare a fost completată și de publicul extrem de cald. Am simțit în timpul galei, la prezentarea tuturor nominalizaților și mai ales la aplauzele adresate premianților, un flux de energie și de participare emoțională. Cred că oamenii din breasla noastră aveau nevoie de această întâlnire firească ca să-și exprime bucuria de a fi împreună într-o sală de teatru la un eveniment de sărbătoare. A fost o gală frumoasă nu doar ca aspect, ca energie, ci și una consistentă cum spuneam. Pariul de anul trecut a fost onorat nu numai prin nominalizări, ci și prin deciziile juriului final. Noi, cei din juriul de preselecție, am fost mulțumiți că toate premiile acordate sunt binemeritate și am fost încântați de lista laureaților din acest an.



    Energia despre care vorbea invitata și colega noastră de la Teatrul Național Radiofonic poate fi și descărcarea unor frustrări acumulate în 2020. A fost un an cu multe restricții, un an în care teatrele din România s-au închis, s-au redeschis și iar s-au închis. Mulți artiști au avut de suferit și probabil că cel mai afectați au fost cei independenți. Despre independenți și despre rolul lor vorbește în continuare Oana Cristea Grigorescu, critic de teatru:



    Cred că a fost o gală care ne arată că evenimentul își dorește să apațină prezentului, să surprindă specificul teatrului românesc de astăzi, al generațiilor noi care au pătruns în sistem și în afara lui, în teatrele instituționalizate și în cele independente. I-am regăsit și pe aceștia pe lista laureaților, ceea ce mi se pare un lucru important. Am sesizat o tendință de a judeca disjunctiv: ori unii, ori alții. Cred că în ultimii doi ani s-a văzut un fenomen firesc. Activitate de peste un deceniu a artiștilor și a teatrelor independente a ajuns la un punct al maturității și produce spectacole care concurează, de pe picior de egalitate, producțiile teatrelor instituționalizate. Așa încât cred că ne aflăm într-un moment în care teatrul independent și teatrul instituționalizat formează împreună mediul teatral românesc și asigură nu numai spectacolele de public, ci și performanța.



    Ce alte bucurii și performanțe urmează să mai aducă teatrul din România – fie el independent, fie instituționalizat – vom afla din programele următoare.





  • Cultura română acasă şi în lume 15.07.2021

    Cultura română acasă şi în lume 15.07.2021

    La început de lună, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu din centrul Bucureștilor, am fost răsfățați cu o întâlnire frumoasă; Cinci autori și cărțile acestei veri — eveniment live transmis online; Ioana Pârvulescu, Vlad Zografi și Radu Paraschivescu au vorbit despre cărțile acestei veri: aventuri, amintiri, iubiri, călătorii în spațiu și timp:



  • Kimono und Ie: zwei Symbole in einer Ausstellung

    Kimono und Ie: zwei Symbole in einer Ausstellung

    Die Ausstellung, die am 24. Juni eröffnet wurde, feiert 100 Jahre diplomatischer Beziehungen zwischen Japan und Rumänien. Die Kuratorin der Ausstellung Iulia Gorneanu, sagt, die Initiative sei im rumänischen Kulturraum neu: Es ist eine einzigartige Ausstellung, die zum ersten Mal diese beiden ikonischen Kleidungsstücke, der Kimono und die rumänische Trachtenbluse zusammenbringt. Natürlich hoffe ich, wie jeder Kurator, dass die Ausstellung von so vielen Menschen wie möglich besucht wird und die Stücke bewurdert werden, wie sie halt verdienen. Zudem hoffe ich, dass die Bluse als UNESCO-Weltkurturerbe eingetragen wird, ein Projekt, das von Rumänien – in Partnerschaft mit der Republik Moldau — angesto‎ßen wurde. Ich hoffe, dass die rumänische Trachtenbluse unter ihrem dem Namen Ie, irgendwann Teil der universellen Sprache wird, so wie die Wörter Kimono, Sari, Poncho und andere.



    Es gibt viele Gemeinsamkeiten zwischen Ie und dem Kimono: Zunächst einmal sind es traditionelle Kleidungsstücke, die einen absolut überwältigenden Einfluss auf die Mode des 20. Jahrhunderts hatten. Gro‎ße Modehäuser, gro‎ße Designer haben aus diesen Kleidungsstücken zeitgemä‎ße Produkte abgeleitet. Der Kimono und die Ie sind die beiden Arten von Kleidungsstücken, die irgendwie das Paradigma verändert haben.” Die im Kulturzentrum Expo Arte in Bukarest ausgestellten Objekte sind Kimonos und Sammlerstücke, die von Iulia Gorneanu und Mihaela Bădin Chilian entworfen und von der japanischen Künstlerin Ayako Funatsu präsentiert werden. Iulia Gorneanu kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten: Ich versuche schon seit 4 oder sogar 5 Jahren, dieses Projekt auf die Beine zu stellen, da ich wei‎ß, dass wir im Jahr 2021 – am 24. Juni, dem Tag der rumänischen Trachtenbluse Ie – 100 Jahre diplomatischer Beziehungen zwischen Rumänien und Japan feiern. Am 24. Juni 1921 wurde die rumänische Gesandtschaft in Tokio eröffnet. Ich sagte mir, dass eine Veranstaltung zur Kulturdiplomatie in diesem Zusammenhang willkommen ist, zumal die beiden Kleidungsarten echte Träger der Identität ihrer Völker sind, sowohl für Japan als auch für Rumänien.



    Es gibt Hochzeitskimonos, Trauerkimonos und Zeremonienkimonos, und sowohl die Kimonos als auch die Ie sprechen über den Status der Frau in der Gemeinschaft, über ihre Gefühle, über ihren kulturellen Hintergrund. Darüber hinaus gibt es auffällige Ähnlichkeiten im Muster. Auf einigen der Exponate fand ich gängige grafische Symbole, uralte Symbole. Das ist keine Überraschung, solche Symbole kursieren überall auf dem Planeten. Alte Kulturen haben eine gemeinsame Schicht, die seit dem Neolithikum absolut evident ist. Zum Beispiel kann man leicht die Ähnlichkeiten zwischen unserer Cucuteni-Töpferware und der Töpferware anderer Zivilisationen sehen, selbst wenn sie geografisch weit entfernt sind. Ich hoffe, dass es mir dieses Jahr gelungen ist, eine andere Geschichte für Mittsommer zu erzählen.”

  • Expoziția “Chimonoul întâlnește ia”, la Centrul Cultural Expo Arte din București

    Expoziția “Chimonoul întâlnește ia”, la Centrul Cultural Expo Arte din București

    Vernisată pe 24 iunie 2021, data la care este marcată Ziua Universală a Iei și când se împlinesc 100 de ani de
    relații diplomatice între Japonia și România, expoziția va fi deschisă până în
    22 iulie. De ce anume avem de-a face cu un eveniment unic ne explică
    drd. Iulia Gorneanu, curator al expoziției:

    Este o expozție
    unică, un demers unic. Pentru prima oară au fost puse în oglindă aceste două
    piese vestimentare iconice, ia și chimonoul. Așteptări speciale de la expoziție
    nu am. Sigur, ca orice curator, și eu sper să fie vizitată de cât mai multă
    lume, iar piesele să se bucure de toată admirația pe care o merită. În schimb,
    am mari așteptări de la dosarul pe care l-a depus România – în parteneriat cu
    Republica Moldova – de înscriere în UNESCO a cămășii cu altiță. Aștept ca ia,
    sub denumirea de ie, să intre la un moment dat în limbajul universal, așa cum au
    intrat cuvintele chimono, sari, poncho sau altele. Între ie și chimono sunt
    destule puncte comune. În primul rând, sunt veșminte tradiționale care au
    influențat într-un mod absolut copleșitor moda secolului XX. Marile case de
    modă, marii designeri au derivat din aceste piese vestimentare produse
    contemporane. Sunt cele două tipuri de piese vestimentare care au schimbat
    cumva paradigma.



    Obiectele
    expuse la Centrul Cultural Expo Arte din București
    sunt
    chimonouri şi ii de colecţie create de Iulia Gorneanu şi Mihaela Bădin Chilian
    și prezentate într-un discurs vizual atemporal, realizat de artista japoneză
    Ayako Funatsu. Despre răbdarea de care a a avut nevoie, dar și despre simboluri
    grafice străvechi vorbește drd. Iulia Gorneanu, curator al expozției:

    Am format o mică colecție de chimonouri cu destul de mare greutate. Încerc de
    4 sau chiar 5 ani să configurez acest demers, știind că în 2021 – fix de Ziua
    Iei, pe 24 iunie – s-au împlinit 100 de ani de relații diplomatice
    România Japonia. Pe 24 iunie 1921 se deschidea Legația României la Tokyo. Mi-am
    spus că un eveniment de diplomație culturală este binevenit în acest context,
    cu atât mai mult cu cât cele două tipuri de veșmânt sunt adevărate vehicule de
    comunicare identitară, atât pentru Japonia, cât și pentru România. Așa cum avem
    și noi ii de nuntă, ii de înmormântare, ii ceremoniale, la fel se întâmplă și
    cu chimonoul. Chimonourile și iile vorbesc despre statutul femeii în
    comunitate, despre trăirile ei, despre neamul din care ea face parte. În plus,
    există și similitudini frapante de pattern. Am găsit simboluri grafice comune
    pe unele dintre exponate, simboluri străvechi. Nu este nimic de mirare aici,
    există asemenea simboluri care circulă pe toată planeta. Culturile străvechi au
    un strat comun care este absolut evident încă din neolitic. De exemplu, se pot
    observa cu ușurință similitudinile dintre ceramica noastră de Cucuteni și
    ceramica unor alte civilizații chiar foarte îndepărtate geografic.Sper că am
    reușit să spun o poveste altfel, anul acesta de Sânziene.



    O
    poveste altfel, într-adevăr. Sub aura ei aparent exotică, ne sunt prezentate
    forme și idei care ne pot pune pe gânduri și ne pot deschide orizonturi
    inedite.


  • Cultura română acasă şi în lume 17.06.2021

    Cultura română acasă şi în lume 17.06.2021

    A început Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative, un eveniment prezentat de The Institute și UniCredit Bank. Sub tema #together, cea de-a noua ediție a festivalului, care se desfășoară în intervalul 4-13 iunie în București, subliniază importanța, succesul și contribuția pe care industriile creative le au în societatea și realitatea post-pandemice, profund marcate de preocuparea față de impactul asupra mediului, de colaborare și incluziune. Un dialog cu Andrei Borțun — CEO/director general al “The Institute”.



    O expoziţie dedicată lui Oscar Han (1891-1976) a fost deschisă recent la Muzeul Colecţiilor de Artă, la împlinirea a 130 de ani de la naşterea artistului. La Cultura română acasă și în lume, ascultați intervențiile participanților la Conferința de presă care a precedat vernisajul.



    În perioada 28-30 mai 2021 a avut loc, în format online, cea de-a V-a ediție a Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni, organizat la inițiativa Administrației Prezidențiale, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAP) și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) din Guvernul României. Vă reîntâlniți cu vocile unor personaje cheie ale evenimentului.



  • Cultura română acasă şi în lume 20.05.2021

    Cultura română acasă şi în lume 20.05.2021

    Un program amplu intitulat #newTogether — viziuni despre un nou Împreună se va desfășura între 2021 şi 2023 în mai multe oraşe din România. Programul este lansat de Forumul Cultural Austriac Bucureşti şi partenerii săi şi reprezintă contribuţia Austriei la pregătirile şi la programul Timişoara 2023 — Capitală Europeană a Culturii. #newTogether se desfăşoară sub egida Ministerului austriac al Afacerilor Europene şi Internaţionale, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Pe larg într-un interviu cu Andrei Popov, director adjunct al Forumului Cultural Austriac.



    Primăvară fastă pentru literatura română în Franța. Romanul “Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat” de Alina Nelega (“Comme si de rien n’était”) distins cu premiul pentru proză Observator Cultural 2020 este anunțat în librăriile franceze. La editura Des Femmes Antoinette Fouque în traducerea semnată de Florica Courriol.



    Supriza ediției: Fascinația numită Lucian Blaga și impactul ei asupra dr. Fabio Melano, traducător și publicist.



  • Zu Hause im Banat: Verein restauriert Wassermühlen

    Zu Hause im Banat: Verein restauriert Wassermühlen

    In Timișoara (Temeswar) wurde das Projekt Hai la Rudăria“/Gehen wir nach Rudăria“ ins Leben gerufen, eine Initiative, die darauf abzielt, die Gemeinde Eftimie Murgu im Landkreis Caraș-Severin in ein attraktives und nachhaltiges Reiseziel für die lokale Gemeinschaft zu verwandeln.



    Die 22 Wassermühlen in Rudăria sind einzigartig in Osteuropa. Das Projekt ist Teil eines grö‎ßeren Programms, das der Verein Zu Hause im Banat“ seit Jahren durchführt. 2021 ist das zweite Jahr, in dem der Verein an der Sanierung von Wassermühlen im Banat beteiligt ist. Die aktuelle Phase des Projektes wurde am Mittwoch, den 15. April, auf einer Pressekonferenz in Timișoara (Temeswar) bekannt gegeben. Radu Trifan, Präsident des Vereins Zu Hause in Banat“, mit Einzelheiten:



    Die erste Aktion mit Freiwilligen findet am 14. und 16. Mai statt. Wir haben die Registrierung für Freiwillige geöffnet und sind fast überwältigt: Sehr viele Menschen haben sich unserem Projekt angeschlossen. Das Projekt ist auch eine gro‎ße Herausforderung, denn wir müssen sanieren, bauen, aufräumen, den Fluss begrünen, die Landschaft gestalten, Schilder aufstellen, Mehl mahlen, Brot backen. Wir machen auch Coleșa, eine traditionelle lokale Polenta, die aus in einer Wassermühle gemahlenem Maismehl gemacht wird und hervorragend schmeckt.“




    Der traditionelle Name des Dorfes ist Rudăria, aber seit 1970 wird es auch Eftimie Murgu genannt — weil dort der gro‎ße 1848er Revolutionär geboren wurde. Den offiziellen Namen gibt es heute nur noch auf dem Papier. Es gibt Stimmen, die glauben, dass es an der Zeit sei, dass die Ortschaft zu ihrem alten, authentischen Namen zurückkehrt, aber die Entscheidung liegt bei den lokalen Behörden. Unter dem einen oder anderen Namen ist der Ort ein Juwel der Volksarchitektur, das nicht richtig gefördert wurde. Das Projekt, das sich zum Ziel setzt, den Tourismus hier zu fördern, beruht auf der Unterstützung von Freiwilligen. Sie haben den Rest des Jahres zur Verfügung, erklärt Radu Trifan:



    Unser Ziel ist es in diesem Jahr, den Ort attraktiver zu machen, ihn mehr an den aktuellen Tourismus anzuschlie‎ßen. Im Moment gibt es keine sehr enge Verbindung zwischen dem Tourismus und dem täglichen Leben der Menschen im Dorf. Wir wollen den Einheimischen die Möglichkeit geben, ihre Produkte besser zu verkaufen und den Touristen die Möglichkeit, eine ordentliche Route zu erschlie‎ßen. Nicht mit dem Auto, sondern zu Fu‎ß, um die Orte hier zu erkunden, um alle 22 Wassermühlen zu entdecken. Und nicht zuletzt, um die Einheimischen zu entdecken, die sehr gastfreundlich und nett sind.“




    Der Verein Zu Hause in Banat“ und seine Freiwilligen werden sich vor allem auf die Mühlen konzentrieren, die nicht zum nationalen Erbe gehören und deshalb nicht geschützt sind. Sie laufen derzeit Gefahr, zerstört zu werden. Einige sind dringend sanierungsbedürftig, andere wurden mit neuen, ungeeigneten Materialien repariert, die ihr Aussehen verhunzen.



    Audiobeitrag hören:



  • Restauro dei mulini ad acqua di Rudăria

    Restauro dei mulini ad acqua di Rudăria

    Andiamo a Rudăria!: un’iniziativa lanciata di recente a Timișoara, volta a rendere il comune di Eftimie Murgu, in provincia di Caraș Severin, una destinazione turistica accessibile, attraente e sostenibile per la comunità locale. I 22 mulini ad acqua di Rudăria sono unici nell’est europeo. L’iniziativa rientra in un progetto più ampio, portato avanti da parecchi anni dall’Associazione Acasă în Banat/ A casa nel Banato. Ed è per il secondo anno che l’associazione si impegna nel restauro dei mulini ad acqua in questa zona della Romania occidentale, tramite un approccio integrato. Una tappa presentata il 15 aprile, nel corso di una conferenza stampa svoltasi a Timișoara. Il presidente dell’Associazione Acasă în Banat, Radu Trifan, ci offre maggiori dettagli.

    La prima azione che vedrà coinvolti dei volontari si svolgerà dal 14 al 16 maggio. Praticamente, siamo assaliti dal gran numero di persone desiderose di aderire a questa iniziativa. Ma è in ugual misura una grande sfida, poichè dovremo rifare i mulini, pulire ed ecologizzare il fiume, ma anche allestire la zona con pannelli, macinare il grano per la farina, e quindi preparare il pane e la polenta tradizionale chiamata coleșă. Si tratta di una polenta cucinata con il granoturco macinato al mulino ad acqua, che ha un gusto del tutto particolare, spiega Radu Trifan.

    Interessante è il fatto che, pur chiamandosi dal 1970 Eftimie Murgu, per aver dato i natali al grande rivoluzionario del Banato, la località è nota alla gente sempre come Rudăria. Alcune voci si pronunciano per il ripristino dell’antico nome, però la decisione spetta alle autorità locali. Comunque venisse denominato, il posto è un autentico gioiello di architettura popolare contadina non ancora valorizzata come si dovrebbe. Coloro che la vogliono portare alla luce contano sulle tre tappe del progetto e sul gran numero di volontari. C’è tutt’un anno davanti, aggiunge il presidente dell’Associazione Acasă în Banat, Radu Trifan.

    Per il corrente anno, auspichiamo di rendere questa località una destinazione più attraente e meglio connessa al turismo dei nostri giorni, aiutando, naturalmente, la comunità locale ad inserirsi in questo circuito. Attualmente, manca un legame molto stretto tra il turismo e la vita quotidiana degli abitanti del villaggio. E noi vogliamo offrire loro la possibilità di meglio vendere i propri prodotti, e ai turisti un bel percorso. Ma non in macchina, bensì in cammino, per scoprire il posto e la sua gente brava e accogliente, come anche tutti i 22 mulini ad acqua, conclude Radu Trifan.

    L’Associazione Acasă în Banat e i suoi volontari punteranno piuttosto sui mulini non inseriti nel patrimonio nazionale, in quanto sono i più vulnerabili. Non essendo ancora tutelati, rischiano di essere distrutti o demoliti. Alcuni necessitano di riparazioni urgenti, mentre altri sono stati riaggiustati con materiali nuovi e inadeguati al loro aspetto. Per cui l’Associazione impiegherà, come al solito, materiali e tecniche tradizionali.

  • Proiectul „Hai la Rudăria”

    Proiectul „Hai la Rudăria”

    A
    fost lansat
    la Timișoara
    proiectul Hai la Rudăria, inițiativă prin care se dorește transformarea
    comunei Eftimie Murgu, judetul Caraș Severin, într-o destinație turistică
    accesibilă, atractivă și sustenabilă pentru comunitatea locală. Cele 22 de mori
    de apă de la Rudăria sunt unice în Europa de Est. Proiectul face parte dintr-un program mai
    amplu, pe care Asociația Acasă în Banat îl desfășoară de ani de zile. Este al
    doilea an când asociația se implică în renovarea morilor de apă din zona
    Banatului. De data aceasta abordarea este una integrată. Etapa actuală a fost
    anunțată miercuri 15 aprilie printr-o conferință de presă la Timișoara. Mai
    multe, de la Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat:


    Prima acțiune cu
    voluntari va avea loc în perioada 14-16 mai. Am dat drumul la înscrieri pentru
    voluntari și aproape că suntem asaltați: e un număr mare de doritori care vor
    să ni se alăture. Este în același timp și o mare provocare pentru că vom avea
    de reparat, de construit, de curățat, de ecologizat râul, de amenajat, de pus
    indicatoare, de măcinat făină, de făcut pâine și coleșă. Coleșa este o mămăligă
    tradițională care se face în zonă din făină de porumb măcinată la moara de apă
    și are un gust deosebit.


    Interesant de notat faptul că numele împământenit al
    satului este Rudăria, însă din 1970 încoace el poartă și ace    st nume Eftimie
    Murgu – pentru că acolo s-a născut marele revoluționar bănățean. Numele oficial
    nu a prins decât pe hârtie. Sunt voci care consideră că a venit momentul ca
    localitatea să se întoarcă la numele său vechi, autentic, dar decizia ține de
    autoritățile locale. Sub o denumire sau alta, locul este o bijuterie de
    arhitectură populară țărănească nepusă în valoare cum se cuvinte. Cei care vor
    să o scoată la lumină mizează pe cele trei etape ale proiectului și pe numărul
    semnificativ de voluntari. Practic au la îndemână restul acestui an. Explică
    Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat:


    Noi ne propunem ca, în
    acest an, să dăm un pic de steiff – cum zic bănățenii – să facem din
    această destinație o destinație mai atractivă, mai conectată la turismul actual
    și bineînțeles să ajutăm comunitatea locală să intre în acest circuit turistic.
    Pentru că, în momentul de față, nu există o legătură foarte strânsă între
    fenomenul turistic și viața de zi cu zi a oamenilor din sat. Ne dorim să le
    oferim localnicilor posibilitatea de-și vinde produsele mai bine, iar
    turiștilor de a face un traseu așa cum trebuie. Nu cu mașina, ci pe jos, ca să
    descopere locurile, să descopere toate cele 22 de mori de apă. Și nu în ultimul
    rând să descopere oamenii locului, care sunt foarte primitori și de toată
    isprava.


    Asociația Acasă în Banat și voluntarii ei se vor
    concentra mai ales pe morile care nu sunt înscrise în patrimoniul național,
    pentru că sunt cele mai vulnerabile, nefiind deloc protejate. Și riscă să fie
    distruse sau demontate. Unele au nevoie de reparații urgențe, altele au fost reparate
    cu materiale noi, nepotrivite, care le strică aspectul. Ei vor veni cum fac de
    obicei, cu materiale și tehnici tradiționale.


  • Cultura română acasă şi în lume 15.04.2021

    Cultura română acasă şi în lume 15.04.2021

    – Un program amplu intitulat #newTogether — viziuni despre un nou Împreună se va desfășura între 2021 şi 2023 în mai multe oraşe din România. Programul este lansat de Forumul Cultural Austriac Bucureşti şi partenerii săi şi reprezintă contribuţia Austriei la pregătirile şi la programul Timişoara 2023 — Capitală Europeană a Culturii. #newTogether se desfăşoară sub egida Ministerului austriac al Afacerilor Europene şi Internaţionale, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Pe larg într-un interviu cu Andrei Popov, director adjunct al Forumului Cultural Austriac



    – Primăvară fastă pentru literatura română în Franța. Romanul “Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat” de Alina Nelega (“Comme si de rien n’était”) distins cu premiul pentru proză Observator Cultural 2020 este anunțat în librăriile franceze, la editura “Des Femmes Antoinette Fouque” în traducerea semnată de Florica Courriol



    – Supriza ediției: Fascinația numită Lucian Blaga și impactul ei asupra dr. Fabio Melano, traducător și publicist




  • Porte aperte all’Università Nazionale di Arte Teatrale e Cinematografica di Bucarest

    Porte aperte all’Università Nazionale di Arte Teatrale e Cinematografica di Bucarest

    Dal 7 al 9 aprile, l’Università Nazionale di Arte Teatrale e Cinematografica Ion Luca Caragiale di Bucarest organizza la XXII edizione del tradizionale evento Porte aperte, questa volta virtualmente. Quindi, un invito a scoprire l’universo di una delle più importanti università vocazionali di Romania. La direttrice per le Relazioni Internazionali dell’istituzione, Ștefana Samfira, ha offerto maggiori dettagli a Radio Romania Internazionale.

    La nostra università ha parecchie discipline: recitazione, regia, marionette, coreografia, sceneggiatura e film, e per ognuna sono disponibili in questi giorni lezioni sul canale YouTube dell’Università Nazionale di Arte Teatrale e Cinematografica. Quindi, tre giornate piene, con sessioni in diretta e pre-registrate. La novità consiste nel fatto che abbiamo incluso anche sessioni di domande e risposte per tutte le discipline, spiega la nostra interlocutrice.

    Lo scorso anno, l’evento Porte aperte si è svolto a marzo, proprio prima del lockdown. Quindi tutto in presenza, ma, a causa dello spazio insufficiente nelle aule, non tutte le persone interessate hanno avuto la possibilità di assistere alle lezioni. Ora, però, con lo spostamento nell’online, gli organizzatori anticipano un gran numero di visualizzazioni su YouTube.

    Chi vuole fare una carriera nel campo teatrale, cinematografico o media, può partecipare alle lezioni di recitazione, regia, marionette, coreografia, teatrologia, sceneggiatura, dizione o canto. Si ha, inoltre, la possibilità di imparare come sviluppare un progetto cinematografico, illuminare un ritratto, o raccontare storie e sentimenti attraverso suoni, costumi e spettacolo. Workshop, proiezioni di film e spettacoli integrali completano il percorso delle tre giornate.

    Gli organizzatori guardano con ottimismo alla partecipazione e Ștefana Samfira spiega anche perchè. Dal 1 ottobre scorso, nelle scuole si svolge un programma dedicato al teatro. I bambini delle III e IV elementari hanno a disposizione Io e il palcoscenico, i ragazzi delle VI e VII Il teatro e noi, mentre gli studenti delle X e XI un Laboratorio di teatro. Si tratta di programmi molto importanti, ma, ovviamente, sono appena all’inizio e qualsiasi inizio è difficile. Moltissimi insegnanti non lo conoscono ancora e lo stesso vale per i genitori. Non si tratta di spettacoli di teatro, bensì di educazione e sviluppo personale attraverso il teatro, tramite esercizi che potenziano la memoria, l’attenzione, l’empatia. E sono davvero simpatici. Tutti sappiamo che un bambino impara più facilmente quando si diverte anzichè allorquando lo si fa per obbligo. E tutto si basa sulla comunicazione che, purtroppo, nei nostri giorni, sta scarseggiando sempre di più, per mancanza del tempo, conclude Ștefana Samfira, la direttrice per le Relazioni Internazionali dell’Università di Arte Teatrale e Cinematografica Ion Luca Caragiale di Bucarest.

  • Programul “Uși deschise” al UNATC Bucureşti

    Programul “Uși deschise” al UNATC Bucureşti

    Între 7
    și 9 aprilie 2021, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică
    I.L. Caragiale din București
    organizează cea de-a XXII-a ediție a programului Uși Deschise. Prin acest
    eveniment cu tradiție, UNATC își deschide larg porțile virtuale și invită pe
    toți cei interesați să se familiarizeze cu universul educațional al uneia
    dintre cele mai importante universități vocaționale din România.


    Evenimentul
    desfășurat exclusiv online este o premieră pentru organizatori. Ce anume se va
    întâmpla ne explică Ștefana Samfira, Director Relații Internaționale al
    Universății bucureștene: Avem secția de actorie, secția de
    regie, de marionete, coregrafie, teatrologie, scenografie și film. Fiecare va
    deschide ușile anumitor cursuri. Programul începe la zece dimineața și va putea
    fi vizualizat pe canalul de YouTube al UNATC. Deci vor fi trei zile pline, cu
    sesiuni live și sesiuni înregistrate. Nu sunt spectacole aceste cursuri. Este
    efectiv ca și cum te-ai uita pe gaura cheii și ai vedea ce se întâmplă la un
    curs de actorie, de canto, de mișcare sau la multimedia. Vor și fi sesiuni de
    întrebări și răspunsuri. Aceasta ar fi noutatea: sesiuni de întrebări și
    răspunsuri la aproape toate secțiile.


    Anul
    trecut programul Uși deschise au avut loc în martie, chiar înainte de a
    începerea lock downului. Așa încât a fost posibilă prezența fizică a
    doritorilor. Organizatorii au avut aceeași mică problemă ca în fiecare an.
    Foarte multe persoane care au dorit să asiste și, cum sălile nu sunt foarte
    mari, unii au trebuit să aștepte până la următorul curs. Acum, cu varianta
    online, problema dispare, iar organizatorii se așteaptă ca numărul celor care
    vor accesa canalul YouTube al Universității să fie mare.


    Cei care
    își doresc o carieră artistică în domeniul teatral, cinematografic sau media
    vor putea participa la cursurile de actorie, regie, păpuși-marionete,
    coregrafie, teatrologie, scenografie, jocuri teatrale, vorbire și canto,
    dezvoltarea proiectului cinematografic, iluminarea portretului, povești și
    sentimente prin sunet, costum, spectacol și multe altele. Ateliere, proiecții
    de film, spectacole întregi vor completa parcursul celor trei zile.


    Optimismul
    organizatorilor în privința participării este bine întemeiat și Ștefana Samfira
    explică și de ce TRACK 2: De anul trecut de la 1 octombrie a intrat
    în școli un program de teatru. La clasele a 3-a și a 4-a avem Eu și scena, la
    clasele a 6-a și a 7-a Teatrul și noi, iar la clasele a 10-a și 11-a
    Laboratorul de teatru. Sunt niște programe foarte importante, sigur că sunt
    la început și orice început este greu. Și sunt foarte mulți profesori care nu
    știu despre program sau părinți care nu știu că pot să ceară acest program. Nu
    este vorba despre a face spectacole de teatru la aceste clase, ci despre
    educație prin teatru, dezvoltare personală prin exerciții de teatru care
    dezvoltă memoria, atenția, empatia. Și sunt foarte simpatice. Știm cu toții că
    un copil învață mai repede când se distrează decât atunci când este obligat. Și
    au la bază comunicarea, care din păcate în zilele noastre începe să fie din ce
    în ce mai deficitară pentru că nu e timp.


    Atracția
    pentru artă este mare și posibilitatea de a accesa un canal Youtube este la
    îndemâna aproape oricui. Cei care doresc să intre pe Ușile Dechise de UNATC
    București sunt așteptați între 7 și 9 aprilie 2021.