Radio România Internațional

Author: Carmen Săndulescu

  • EXPO_02_GEN ou la représentation du genre dans la photographie

    EXPO_02_GEN ou la représentation du genre dans la photographie

    EXPO_02_GEN est la deuxième exposition, dans une série de
    trois, qui présente une sélection de la Collection d’images de Mihai Oroveanu.
    Historien de l’art, photographe, commissaire d’exposition et collectionneur,
    Mihai Oroveanu avait aussi une fine connaissance de la scène d’art
    internationale. Il a organisé et co-organisé de nombreuses expositions et a
    écrit plusieurs livres d’art, dont « Les ateliers d’artistes de
    Bucarest » et « La Roumanie Moderne. Documents photographiques
    1859-1949 ». Mais surtout, il a eu un rôle essentiel dans la création du
    Musée national d’art contemporain, dont il a été le directeur depuis
    l’ouverture en 2001 et jusqu’à sa mort en 2013.


    Le projet « L’image photographique entre passé et avenir »,
    dont fait partie l’exposition EXPO_02_GEN, cherche à explorer et à mettre en
    valeur la riche collection constituée par Mihai Oroveanu, une des plus
    importantes archives photographiques de Roumanie. Le projet, porté par la
    galerie bucarestoise Salonul de proiecte,
    en partenariat avec Fotogalleriet Oslo,
    a d’ailleurs été conçu pour palier à l’absence d’institutions dédiées à la
    photographie ou à l’étude de l’image en Roumanie. Les trois expositions prévues
    dans le projet peuvent être visitées dans les locaux de Salonul de proiecte, à l’intérieur du le Palais Universul à
    Bucarest, là où durant la première moitié du 20e siècle a fonctionné la
    typographie du journal du même nom.




    EXPO_02_GEN montre un large éventail de techniques qui
    mettent en lumière l’évolution du dispositif photographique. La sélection des
    images fait penser au montage vidéo, avec des juxtapositions inattendues qui
    bousculent le sens donné traditionnellement aux images, pour stimuler l’interprétation
    personnelle. C’est Magda Radu, commissaire d’exposition et historienne de l’art,
    qui nous parle des différences entre EXPO_02_GEN et la première exposition du
    projet : « C’est une exposition largement différente de la
    première, tant dans la configuration, que dans la scénographie et l’approche.
    Elle présente, aussi, beaucoup plus de pièces de l’archive de Mihai Oroveanu.
    La première exposition était dédiée à l’exploration de l’espace urbain de
    Bucarest, à la ville en transformation durant différentes époques. Cette
    fois-ci, le sujet est différent et il est très présent dans l’archive. C’est
    pourquoi nous avons proposé de regarder la représentation du genre dans
    l’immense panoplie d’images qu’offre la collection de Mihai Oroveanu. »




    Ouverte sans bénéficier d’un vrai vernissage, EXPO_02_GEN
    peut être visitée durant quatre mois, de début mars à début juillet. L’expo met
    en avant des figures féminines, porteuses d’une vision modernisatrice du pays.
    Magda Radu nous la détaille encore : « Il s’agit, pratiquement, d’une analyse des
    représentations du genre dans plusieurs types de photos – des photographies du
    19e siècle jusqu’à celles des dernières décennies de la période communiste.
    Vous pourrez y voir beaucoup de photos de studio, très répandues en Roumanie à
    la fin du 19e. Il y avait de nombreux studios photo dans le pays, comme le
    studio « Julieta » à Bucarest et autres. Ces studios avaient leurs propres
    accessoires, costumes et décors, divers et variés. Par ailleurs, il y a aussi
    des instantanés anonymes, et là on peut y voir beaucoup de scènes de fête.
    C’était l’époque où une photographie était un événement dans la vie de tout un
    chacun. »




    Pour voir tout cela, vous avez jusqu’à début juillet pour
    vous rendre au Palais Universul de Bucarest, dans la galerie Salonul de proiecte. Sinon, rendez-vous
    sur la page Facebook de la galerie, où vous pourrez voir une partie des images de la riche
    collection de Mihai Oroveanu. (Trad. Elena Diaconu)

  • „Color The Village“: Kulturverein und Freiwillige sanieren alte Dörfer

    „Color The Village“: Kulturverein und Freiwillige sanieren alte Dörfer

    Mit guten Worten und Verständnis erreichen wir immer die Ergebnisse, die wir wollen“ — sagt Radu Trifan, Präsident des Vereins Acasă în Banat“ (Zuhause im Banat“). Aus einer offiziellen Mitteilung des Vereins haben wir neulich erfahren, wie ermutigend die Ergebnisse der Aktion im vergangenen Jahr waren. Trotz der Verschiebungen aufgrund der Coronavirus-Pandemie übertraf der Erfolg die Erwartungen und im Jahr 2021 können sich Freiwillige aus dem ganzen Land versammeln, um 30 Häuser innerhalb von nur drei Tagen zu sanieren. Radu Trifan sagt, es gibt durchaus Grund zum Optimismus:



    Es ist wirklich ein Festival, das Jahr für Jahr stattfinden muss. Letztes Jahr waren wir wegen der Pandemie ein paar Monate zu spät dran, aber wir waren sehr hartnäckig und haben es geschafft, unter Einhaltung absolut aller Sicherheitsma‎ßnahmen. Wir wollen, dass es im Jahr 2021 genauso sicher sein wird. Wir haben uns für das Dorf Ilidia im Kreis Caraș-Severin entschieden. Wir haben vor, ein Jahr im Kreis Timiș und das nächste in Caraș-Severin zu verbringen. Wir beschränken uns auf das Banat, weil es der Kulturraum ist, in dem wir von Anfang an gearbeitet haben, aber wir hoffen, dass unsere Botschaft über die formellen und informellen Grenzen des Banats hinausreicht.“




    Eine gro‎ße Zahl von Freiwilligen hat sich den Aktionen des Vereins bereits angeschlossen. Im vergangenen Jahr hat sich eine Kerngruppe gebildet, die je nach Projekt um weitere Personen ergänzt wird. Die Zusammenarbeit mit den lokalen Behörden läuft ebenfalls gut, sagen die Mitglieder des Vereins. Der Verein deckt die Hauptkosten, indem er Spenden von Sponsoren, natürlichen und juristischen Personen einwirbt. Die Behörden und die Gemeinde sorgen für Unterkunft und Verpflegung am Bauort.



    Das Dorf Ilidia ist Teil der Gemeinde Ciclova Română und hat ein bemerkenswertes touristisches Potenzial. Das Dorf liegt in der Gegend Oravița, einer Stadt, die einst eine starke Industrie und multikulturelle Bevölkerung hatte. Radu Trifan kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Dort gab es eine gro‎ße Gemeinschaft von Deutschen, Ungarn und Juden. Sie alle hinterlie‎ßen ein sehr reiches Erbe, das nicht nur in der Stadt selbst, sondern auch in den umliegenden Dörfern zu finden ist. Ilidia ist eines dieser Dörfer, das ein absolut phantastisches architektonisches Erbe für ein relativ kleines Dorf bewahrt. Wir lernen nach und nach und ich denke, dass wir in diesem Jahr bereit sind, noch mehr gute Arbeit zu leisten. Die meisten Häuser in Ilidia sind auf harten Steinfundamenten gebaut, sie haben weiche Steinmauern und sehr hohe Steinzäune, die die Gassen säumen. Ilidia ist wirklich ein besonderes Dorf und wenn es irgendwo in Italien, Spanien oder Deutschland liegen würde, wäre es wahrscheinlich voll von Touristen. Ilidia ist jedoch ein unentdeckter Ort. Wir werden uns akribisch auf die Fassaden konzentrieren müssen, die charmant sind und eine gro‎ße Vielfalt an Baustilen und dekorativen Elementen aufweisen. Auch die Fenster und Tore sind sehenswert.“




    Auch die Natur hat sich hier gro‎ßzügig gezeigt und Geschichtsinteressierte kommen auf ihre Kosten: Ilidia wird bereits 1223 urkundlich erwähnt. Archäologische Funde bestätigen das Alter der Siedlung und die Existenz eines bedeutenden politisch-administrativen Zentrums im 10. bis 14. Jahrhundert. Aus den Hügeln rund um das Dorf wurden Tongefä‎ße, Bronze- und Eisengegenstände, Fundamente von Kirchen und Spuren einer Burg ausgegraben.

  • EXPO_02_GEN

    EXPO_02_GEN

    EXPO_02_GEN
    – a doua expoziție cu materiale din Colecția de imagini Mihai Oroveanu, aduce
    împreună o paletă largă de tehnici ce pun în lumină evoluția dispozitivului
    fotografic. Istoric de artă, fotograf,
    curator şi colecţionar de artă, Mihai Oroveanu a fost şi un bun cunoscător al
    artei internaţionale. A organizat şi
    co-organizat numeroase expoziţii şi a scris mai multe cărţi de artă, între care
    volumele Ateliere de artişti din Bucureşti și România
    Modernă. Documente fotografice 1859-1949 (Modern Romania. Photographic
    documents 1859-1949). Mihai Oroveanu s-a stins din viață în 2013, la
    vârsta de 66 de ani, fiind în acel moment directorul Muzeului Naţional de Artă
    Contemporană din Bucureşti. Expoziția este găzduită de Palatul Universul
    din București (în corpul B la etajul 1),
    o clădire din centrul Bucureștiului în care a funcționat, în prima jumătate a
    secolului al 20-lea, redacția și tipografia ziarului Universului.


    Selecția
    imaginilor de la EXPO_02_GEN seamănă cumva cu un montaj, care propune
    juxtapuneri neașteptate, destabilizează sensuri profund înrădăcinate cultural
    și stimulează mecanismul de interpretare al fiecărui privitor.Ce anume
    deosebește această a doua expoziție de prima ne spune Magda Radu curator și istoric de artă:


    Este o
    expoziție în mare măsură diferită de prima și ca tip de configurație, și ca
    scenografie și abordare curatorială. Prezintă mult mai multe materiale din
    arhiva Mihai Oroveanu. Prima expoziție era dedicată explorării spațiului urban
    al Bucureștiului și surprindea orașul în transformare de-a lungul mai multor
    perioade istorice. De data aceasta, subiectul este diferit și cu o largă
    reprezentare în arhivă și de aceea ne-am gândit să propunem o abordare legată
    de reprezentarea genului în panoplia imensă de exemple pe care le oferă
    colecția de imagini Mihai Oroveanu.



    Expoziția
    de la Palatul Universul nu a putut avea un vernisaj propriu-zis. Pentru prima
    zi – 3 martie 2021 – s-a recurs la un preview cu invitații lansate mai ales
    profesioniștilor din domeniul artelor vizuale.Evenimentul face parte
    din proiectul Imaginea fotografică între trecut și viitor ce are ca
    principală miză prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini
    cu o maximă relevanță culturală și istorică, precum și organizarea în paralel a
    unor activități de artă contemporană. Unul dintre aspectele centrale ale
    expoziției este reprezentarea în funcție de gen – care acordă figurilor
    feminine un rol preeminent în societate, plasându-le în prim-planul viziunii
    despre modernizarea țării. Dimensiunea legată de gen este motorul expoziției -
    spune Magda Radu. Și explică:

    Practic e
    vorba despre o analiză a reprezentărilor genului în mai multe tipuri de fotografii
    – de la fotografii de secol 19 la fotografii din ultimele decade ale perioadei
    comuniste. Așadar puteți viziona în expoziție multe fotografii de studio, care
    erau foarte răspândite în România începând cu sfârșitul secolului 19. Erau
    foarte multe studiouri fotografice în țară. Sunt prezentate fotografii ale
    studioului Julieta de la București, dar și ale altor studiouri din țară. Aceste
    studiouri aveau o recuzită proprie, costume și decoruri variate. Pe de altă
    parte, avem de-a face și cu fotografii spontane, anonime și aici se pot vedea
    multe scene de distracție. Era perioada în care fotografia reprezenta un
    eveniment în viața cuiva.



    Expoziția
    este deschisă până la 4 iulie 2021, la Salonul de proiecte de la Palatul
    Universul din București. Timp destul pentru toți cei care se simt îndemnați
    să-i treacă pragul.


  • Expoziția „Dincolo de canon. Noua sculptură azi”

    Expoziția „Dincolo de canon. Noua sculptură azi”

    Organizată de Ziua Națională Constantin Brâncuși, expoziția Dincolo de canon. Noua sculptură azi, din holul de onoare al primăriei sectorului 1 București, este menită să promoveze tânăra generație de sculptori și cele mai noi modalități de expresie specifice ei.


    Fiecare lucrare este însoțită de un text explicativ care pune în evidență gradul de inovație artistică și mesajul lucrării. Ghidajele periodice fac și ele parte din proiect.



    Cei doi curatori – doi artiști, care în același timp predau la Universități de Artă (unul la București, celălalt la Cluj) – să scoată în evidență valorile noilor generații. Cu atât mai mult acum, când lumea creației trece și ea printr-o perioadă de limitări și remodelări, alături de întreaga societate. Legătura cu Brâncuși este la fel de firească, după cum afirmă unul dintre acești doi curatori – Călin Stegerean: Conceptul expoziției este structurat pe această ideea: de foarte tânăr, Brâncuși a trecut dincolo de canoanele sculpturii și a ajuns la un statut care îl califică, în toate tratatele de istorie a artei, drept cel mai important sculptor al modernității. Dacă el nu ar fi urmat acest impuls de a căuta noi modalități de realizare și de comunicare în și prin sculptură nu s-ar fi întâmplat mare lucru.



    Ne amintim că, la 31 de ani, Constantin Brâncuși a realizat Sărutul, o lucrare care avea să determine o nouă direcție în sculptură. Evident, ca orice artist care sparge bariere, sculptorul născut în Gorj a avut parte de multe neînțelegeri și controverse. Unele dintre ele intrate în mitologie.



    Prezentul pare să urmeze tipare asemănătoare. Cu două zile înainte de vernisarea expoziției de la București, a și apărut o informație negativă. O știre a unei agenții de presă anunța că, la primăria sectorului 1 din București, au fost aduși diavoli. De unde până unde? După părerea curatorilor, nu arta prezentată este în vizor, ci activitatea noului primar.

    Expoziția a devenit terenul de luptă al unei bătălii politice care nu a început acum, ci durează de mulți ani și nu are nicio legătură cu arta. Mai ales că poate o parte din public nici nu este pregătită suficient și atunci poți să arunci pe piață orice idee. În schimb,lucrările au fost foarte bine primite de artiști, de critici și de alte persoane care cunosc bine evoluția artelor vizuale – afirmă tot Călin Stegerean.



    Se știe că, în general vorbind, scandalul vinde. Cine are curiozitatea să caute pe net, va constata că există postări despre expoziție inclusiv în comune fără veleități culturale, în gazete sportive, ba chiar și în afara țării. Mulți promotori își doresc o asemenea mediatizare neplătită, dar rămâne de văzut dacă cei care se vor duce să vadă expoziția vor veni cu idei gata făcute sau nu. Până pe 21 martie mai este destul timp.



    Ce și-a propus de fapt expoziția – pornind chiar de la titlu – explică Căin Stegerean, artist plastic, curator, critic de artă:

    Această expoziție își propunea să prezinte niște modalități proaspete de exprimare ale unei generații care nici nu a împlinit 25 de ani. Am vrut să arătăm ce face noua generație de sculptori. Pentru că sculptura este un domeniu foarte dificil al artelor plastice. Necesită spații destul de ample, lucrările nu pot fi realizare în debara sau în bucătărie după ce se culcă familia. Pentru că mulți dintre ei nu au ateliere. Plus că au nevoie de materiale costisitoare, în cantități mari, iar finalitatea muncii lor este mai mereu incertă. Nu se știe dacă lucrarea va fi de interes, dacă va fi expusă, dacă va avea noroc și va deveni un monument de spațiu public. Este un domeniu delicat, în care se lucrează de dragul artei de cele mai multe ori. Exact asta am vrut să arătăm. Ce fac acești artiști care sunt un fel de eroi ai artei contemporane pentru că lucrează pe propriile speze și cu un oarecare spirit de sacrificiu.



    În ciuda provocărilor, se pare că tinerii artiști nu s-au descurajat. Iar colaborarea cu primăria sectorului 1 merge mai departe. Clădirea se află într-un loc mult circulat din București, este un monument istoric de o frumusețe remarcabilă – în stil eclectic, neoromantic și neo românesc – iar holul de onoare cu arcade monumentale este un spațiu foarte potrivit pentru expoziții de sculptură, ceramică sau sticlă.


  • Color the Village, un festival dei buoni gesti

    Color the Village, un festival dei buoni gesti

    Color the Village/ Colora il villaggio ossia il Festival dei buoni gesti, arrivato alla terza edizione, si terrà quest’anno dal 17 al 19 giugno a Ilidia, in provincia di Caraș-Severin, nella Romania sud-occidentale. Nonostante i ritardi provocati dalla pandemia, l’iniziativa ha riscosso successo nel 2020, e quest’anno volontari di tutto il Paese andranno a Ilidia per ristrutturare 30 case in soli tre giorni, rispettando lo stile e la specificità del posto, spiega con ottimismo il presidente dell’Associazione A casa nel Banato, Radu Trifan.

    Si tratta di un festival programmato ogni anno. Nel 2020, tutto è slittato di qualche mese a causa della pandemia, ma grazie alla nostra tenacia ce l’abbiamo fatta, nella piena osservanza di tutte le misure di sicurezza. Abbiamo scelto il villaggio di Ilidia in provincia di Caraș Severin. Ci siamo proposti di alternare l’iniziativa – un anno in provincia di Timiș e nel successivo in quella di Caraș Severin. Ci limitiamo alla regione del Banato, in quanto è la zona culturale che abbiamo scelto sin dall’inizio. Naturalmente, l’augurio è che il nostro messaggio superi i confini formali e informali del Banato, spiega Radu Trifan.

    A giudicare dal numero di volontari che aderiscono ai progetti dell’associazione, il messaggio si fa davvero sentire. Si è già formato un nucleo di base, che attira sempre più persone desiderose di affiancare queste imprese. Altrettanto bene funziona anche la collaborazione con le autorità e le comunità locali. L’associazione pensa ai costi principali, attirando sponsorizzazioni e donazioni dai cittadini e da entità giuridiche. Le autorità e le comunità locali mettono a disposizione vitto e alloggio nella zona. Cosicchè i progetti dell’Associazione A casa nel Banato diventano sempre più attendibili da un anno all’altro. Il paesino Ilidia fa parte del comune Ciclova Română e vanta un notevole potenziale turistico. Si trova in prossimità di Oravița, una volta città industriale, definita dalla diversità e multiculturalità della sua gente.

    Li c’erano grandi comunità di tedeschi, ungheresi, ebrei, il cui retaggio si articola in un richissimo patrimonio non solo nella città di Oravița, ma anche nei villaggi circostanti. E’ anche il caso di Ilidia, che custodisce un patrimonio architettonico assolutamente considerevole per un villaggio relativamente piccolo. Noi impariamo strada facendo e credo che quest’anno siamo preparati ancora di più per i lavori raffinati. Le case di Ilidia sono costruite per la maggior parte su fondamenta in pietra, con le mura in tufo calcareo, e sono circondate da altissimi recinti, sempre in pietra. E’ veramente un villaggio particolare, che, se si trovasse in Italia, Spagna o Germania, sarebbe probabilmente pieno di turisti in tempi privi di restrizioni. Ilidia è un posto non ancora scoperto. Dovremo puntare sulle facciate delle case, affascinanti per la varietà di stili e decorazioni. Anche le finestre e i portoni sono da vedere e ammirare. Come dire, questo villaggio riunisce innumerevoli elementi che rendono ancor più bello il paesaggio costruito, conclude il presidente dell’Associazione A casa nel Banato, Radu Trifan.

    Anche la natura è stata generosa con questa zona, che offre tanto anche agli appasionati di storia. Ilidia fu menzionata nei documenti sin dal 1223. Le scoperte archeologiche confermano l’antica tradizione del villaggio e l’esistenza di un fiorente centro-politico amministrativo nei secoli X-XIV. Dalle colline che lo circondano sono stati portati alla luce vasi in ceramica, oggetti in bronzo e ferro, fondamenta di chiese e persino i ruderi di un castello.

  • A III-a ediție a proiectului Color the Village/ Colorează satul – festival de fapte bune

    A III-a ediție a proiectului Color the Village/ Colorează satul – festival de fapte bune

    Cu vorbă bună și cu înțelegere ajungem întotdeauna la
    rezultatele pe care le dorim – spune Radu Trifan, președintele
    Asociației Acasă în Banat. Cu o asemenea rețetă, nu e de mirare că Asociația Acasă în Banat a trimis recent un
    comunicat din care aflăm cât de încurajatoare au fost rezultatele activității
    din 2020. În ciuda amânărilor și a pandemiei, succesul a fost peste așteptări,
    iar în 2021 voluntari din toate colțurile țării se vor aduna pentru a renova 30
    de case în doar 3 zile. Și nu oricum, ci respectând materialele, stilul și
    specificul locului.


    Radu Trifan are motive de
    optimism. Și le împărtășește:


    Este într-adevăr un festival care trebuie să
    aibă loc an de an. Anul trecut am întârziat cu câteva luni din cauza pandemiei,
    dar am fost foarte încăpățânați și am reușit să-l facem respectând absolut
    toate măsurile de siguranță. Vrem să fie la la fel de sigur și în 2021. Am ales
    satul Ilidia din județul Caraș Severin.
    Ne–am propus să mergem un an în județul Timiș și următorul în Caraș Severin.
    Ne limităm la Banat pentru că este zona culturală în care acționăm de la
    început, dar sperăm ca mesajul nostru să ajungă și dincolo de granițele formale
    și informale ale zonei Banatului.




    Judecând după numărul
    voluntarilor care se alătură acțiunilor asociației, rezultă că mesajul se aude
    bine. S-a format deja un nucleu de bază căruia i se adaugă alți și alți
    doritori, în funcție de proiect. Bine merge și colaborarea cu autoritățile și
    comunitățile locale. Asociația se ocupă de
    costurile principale, obținând sponsorizări și donații de la persoane
    fizice și entități juridice. Administrația și comunitatea oferă posibilități de
    cazare și masă în zonă. Așa se face că proiectele Asociației Acasă în Banat
    capătă, an de an, un plus de credibilitate.


    Satul Ilidia face parte din
    comuna Ciclova Română și are un potențial turistic remarcabil. Este situat în
    zona orașului Oravița, oraș care a avut cândva certe valențe industriale și o
    populație caracterizată prin diversitate.


    Radu Trif, președintele
    Asociației Acasă în Banat explică:


    Acolo a existat o mare comunitate de germani,
    maghiari, evrei. Toți au lăsat în urmă un patrimoniu foarte bogat și el se regăsește
    nu doar în orașul propriu-zis, ci și în satele înconjurătoare. Ilidia este unul
    dintre aceste sate, în care se păstrează un patrimoniu arhitectural absolut
    fantastic pentru un sat de dimensiuni relativ reduse. Noi învățăm pe parcurs și
    anul acesta cred că suntem pregătiți să ne ocupăm și mai mult de lucrări de
    finețe. Majoritatea caselor din Ilidia sunt construite pe fundații de piatră
    tare, au ziduri din piatră moale – sau tuf calcaros, cum i se mai spune – au
    garduri de piatră foarte înalte care străjuiesc colțurile de stradă, ulițele.
    Este cu adevărat un sat deosebit și, dacă ar fi fost situat undeva în Italia,
    Spania sau Germania, probabil că ar fi fost plin de turiști în vremuri fără
    restricții. Ilidia este un loc încă nedescoperit. Va trebui să ne concentrăm cu
    migală asupra fațadelor care sunt încântătoare, au o varietate mare de stiluri
    și de elemente decorative. Mai sunt ferestrele și porțile care merită văzute și
    admirate. Cumva, în acest sat, s-au reunit nenumărate elemente care dau frumusețe
    peisajului construit.




    Și natura a fost darnică în zonă,
    iar cei interesați de istorie au ce să afle.Ilidia estemenționată
    în documente încă din anul 1223.


    Descoperirile arheologice
    confirmă vechimea așezării şi existența unui centru politico-administrativ
    semnificativ în secolele X-XIV. Din dealurile care se află în preajma satului
    au fost scoase la lumină vase de ceramică, vetre de locuire, obiecte de bronz
    şi fier, fundațiile unor biserici şi urmele unui castel.


  • Le théâtre roumain en début d’année

    Le théâtre roumain en début d’année

    « La dramaturgie roumaine daujourdhui commence à jouer un rôle de plus en plus important dans nos vies », déclarait Aura Corbeanu, vice-présidente de lUNITER (Union théâtrale de Roumanie), un manager de projets de théâtre avec une expérience et au professionnalisme avéré, dans le contexte où la compétition « Meilleure pièce roumaine de 2020 » bat son plein. La 29e édition du concours de théâtre ne reçoit que de nouveaux textes, qui nont pas été publiés ou joués jusquà présent. Pas de dramatisations. La pièce roumaine de lannée est et doit demeurer un projet, un repère de la vie théâtrale, même par temps de pandémie, dit Aura Corbeanu. La pièce gagnante sera primée sur la scène du Gala des Prix UNITER 2021, où les meilleurs représentants des arts du spectacle montent sur scène chaque année.



    Radio Roumanie Internationale a longuement parlé du Gala des Prix UNITER et des changements qui ont marqué cet événement en 2020. Nous disions à lépoque que toutes les personnes présentes – en petit comité et en plein air, dans des conditions de pandémie – étaient daccord pour dire que les changements de cette période avaient marqué un point important dans lévolution de la vie culturelle en Roumanie.



    Des changements et des mises à jour ont eu lieu au cours des dernières années, même avant la pandémie. Par exemple, deux masters en écriture dramatique se sont fait jour en Roumanie : lun à lUniversité darts du théâtre dans la ville transylvanienne de Targu Mureş, et lautre à lUniversité darts du théâtre et de cinématographie de Bucarest. Par conséquent, les attentes sont élevées, malgré les restrictions. La publication par lintermédiaire dune maison dédition spécialisée des textes sélectionnés dans le concours de dramaturgie relève maintenant de la tradition. Il reste aux directeurs de théâtres – publics ou privés –, aux réalisateurs et aux équipes artistiques dans leur ensemble, aussi, de se pencher sur les nouveaux textes. Et de transformer le texte gagnant du concours en spectacle. Il faut dire que ces dernières années, cest le Théâtre national de Bucarest (TNB) qui a assumé ce rôle. Ion Caramitru est le directeur général du TNB et président de lUNITER – on sattend donc à ce quil soit à lavant-garde de ceux qui se donnent pour tâche de promouvoir la dramaturgie nationale.



    Dans ce contexte, notons que ces jours-ci à Bucarest et dans dautres villes, où les décideurs locaux ont profité de la baisse relative du nombre de personnes infectées par le nouveau coronavirus, plusieurs théâtres ont rouvert, en respectant toutes les règles sanitaires fixées par les autorités. Les billets ont été vendus très rapidement. Pourquoi ? Réponse bien argumentée avec Aura Corbeanu, vice-présidente de lUNITER :



    « Il y a eu ce temps darrêt dans toutes les institutions ou lieux de spectacle… et nous avons tous besoin de théâtre, de bons textes, de jouer. Nous avons traversé une période dinquiétudes, de peurs et de souhaits difficiles à réaliser. Nous nous sommes transformés et adaptés. 2020 a été une année compliquée, au cours de laquelle il a fallu doubler defforts pour tout projet. Chaque créateur, chaque institution de projets culturels a été contraint dy penser en plusieurs variantes : en ligne, avec 30% daudience dans la salle, avec 50% de public dans la salle. Parce que tout le monde comprenait bien quil ny a aucun moyen de revenir à ce que nous connaissions avant la pandémie de sitôt. Je ne peux quexprimer mon admiration pour tous ceux qui représentent les arts du spectacle – tant dans le secteur public que pour ce qui est des arts indépendants. Parce quils ont essayé dêtre avec nous tous pendant cette période difficile, en utilisant de nouvelles formules. Après le silence des mois de mars, avril, mai 2020, nous avons tous vu les résultats remarquables de notre désir de découvrir des moyens ingénieux et des formules pour communiquer avec le public amateur de théâtre », a conclu notre interlocutrice. (Trad.: Ligia Mihaiescu)

  • Concursul „Cea mai bună piesă românească a anului”

    Concursul „Cea mai bună piesă românească a anului”

    Dramaturgia
    românească de astăzi începe să joace un rol tot mai semnificativ în viața
    noastră    , afirmă Aura Corbeanu,
    vicepreședinte UNITER (Uniunea Teatrală din România), un manager de proiecte
    teatrale cu experiență și profesionalism dovedit, în contextul în care
    concursul Cea mai bună piesă românească a anului 2020 este în plină
    desfăşurare. Ediţia cu numărul 29 a concursului
    de dramaturgie primește doar texte noi, care nu au fost publicate sau
    interpretate până acum. Nu se primesc dramatizări. Piesa românească a anului
    este și trebuie să rămână un proiect-reper al vieții teatrale, chiar şi în
    pandemie, spune Aura Corbeanu. Piesa câştigătoare va fi premiată pe scena Galei
    Premiilor UNITER 2021, unde urcă – an de an – cei mai buni reprezentanți
    ai artelor spectacolului.

    Radio România Internațional a vorbit pe larg despre
    Gala Premiilor UNITER și despre schimbările care au marcat evenimentul, în
    2020. Spuneam atunci că toți cei prezenți – în număr restrâns și în aer liber,
    în condiţii de pandemie – au fost de acord că schimbările din această perioadă au
    marcat un punct important în evoluția vieții culturale din România.


    Schimbări
    și actualizări au existat în ultimii ani și înainte de pandemie. De exemplu, în
    România au apărut două masterate de scriere dramatică: unul la Universitatea de
    Arte Teatrale din orașul transilvan Târgu Mureș, altul la Universitatea de Arte
    Teatrale și Cinematografice de la București. Prin urmare, așteptările sunt
    mari, în ciuda restricțiilor. Publicarea printr-o editură specializată a
    textelor selectate în cadrul concursului de dramaturgie a intrat de-acum în
    tradiție. Rămâne ca directorii de teatre – de stat sau particulare – regizorii
    și echipele artistice în general să se aplece cu atenție asupra textelor noi.
    Și să transforme textul câștigător al concursului într-un spectacol. Trebuie
    spus că, în ultimii ani, Teatrul Național din București (TNB) a fost cel care
    și-a asumat acest rol. Ion Caramitru este managerul general al TNB și
    președinte UNITER – deci, este cumva de așteptat să îl găsim în fruntea celor
    care promovează constant dramaturgia națională.


    În
    context, să notăm că în aceste zile la București și în alte orașe, unde
    decidenții locali au profitat de momentul scăderii relative a numărului de
    persoane infectate cu noul coronavirus, mai multe teatre și-au redeschis
    sălile, cu respectarea tuturor normelor sanitare stabilite de autorități. Biletele
    s-au vândut foarte repede. De ce? Un răspuns bine argumentat vine de la
    Aura Corbeanu, vicepreședinte UNITER:

    A fost perioada asta de
    liniște, de stop joc în tot ce înseamnă instituție sau loc de spectacol…și
    avem nevoie cu toții de teatru, de texte bune, de joc. Am trecut împreună
    printr-o perioadă de griji, spaime și dorințe greu de împlinit. Ne-am
    transformat și ne-am adaptat. 2020 a fost un an complicat, în care a fost
    nevoie de eforturi duble pentru orice proiect. Fiecare creator, fiecare
    instituție de proiecte culturale s-au văzut obligați să le gândească în mai
    multe variante: format online, format cu 30% public în sală, format cu 50% public
    în sală. Pentru că toți au înțeles un lucru – nu avem cum să revenim prea
    curând la ceea ce aveam înainte de pandemie. Nu pot decât să-mi exprim
    admirația pentru toți cei care reprezintă artele spectacolului – în zona
    publică și în cea independentă. Pentru că au încercat să fie alături de noi
    toți în această perioadă grea, apelând la formule noi. După liniștea din lunile
    martie, aprilie, mai 2020, am văzut cu toții rezultatele remarcabile ale
    dorinței de a descoperi căi și formule ingenioase de a comunica cu publicul
    iubitor de teatru.


  • Theaterbranche während der Pandemie: vielfältige Probleme, Notlösungen mit Potential

    Theaterbranche während der Pandemie: vielfältige Probleme, Notlösungen mit Potential

    Der 21. September 2020 war ein weiterer Wendepunkt im rumänischen Theaterbetrieb. Um 22.30 Uhr Bukarester Zeit startete die 28. Ausgabe der UNITER-Gala. Ursprünglich für das Frühjahr 2020 geplant, wurde der Abend auf die Herbst-Tagundnachtgleiche verschoben. Die UNITER-Gala wurde diesmal in der südrumänischen Stadt Craiova veranstaltet und markierte 170 Jahre seit der Gründung des dortigen Theaters, das heute den Namen des 1996 verstorbenen Dichters und Dramatikers Marin Sorescu trägt. Die Gala fand im Sommertheater im Park Nicolae Romanescu“ statt, und der Kultursender von Radio Rumänien übertrug die Gala live — wer Bilder wollte, konnte online zusehen auf den Websites des Staatsfernsehens und der Theatervereinigung UNITER, die die Gala auch organisierte. Diese unpolitische, nichtstaatliche und gemeinnützige Berufsorganisation, die durch den freien Zusammenschluss von Theaterschaffenden in Rumänien sofort nach der Wende gegründet wurde, feierte 2020 ihr drei Jahrzehnte langes Bestehen.



    Am 10. September 2020 begann die UNITER mit der Videopromotion der Künstler, die für die Preise nominiert worden aren. Die Nominierungen erfolgten auf der Grundlage der Leistungen des Vorjahres, und ab dem 14. September konnten alle Zuschauer ihre Favoriten unterstützen, indem sie ihre Stimme auf uniter.ro abgaben. Ob es der Ort der Veranstaltung war, oder die besondere Lockdown-Atmosphäre — es war auf jeden Fall ein Triumph der Kreativität über die Angst, meint die Theaterkritikerin Oana Cristea Grigorescu, Mitglied im UNITER-Verband:



    Die UNITER-Gala-Veranstaltung hat es diesmal geschafft, etwas zu verändern — sie hat den etwas konservativen Ansatz der letzten 20 Jahren hinter sich gelassen. Jeder hat vor allem eine Umgestaltung des Formats gespürt, was nicht nur daran lag, dass die Veranstaltung unter freiem Himmel in Craiova stattfand… Ich glaube, all das war vor allem aufgrund des Vertrauens möglich, das die Organisatoren in die beiden Produzenten der Gala, den Regisseur Bobi Pricop und die Bühnenbildnerin Irina Moscu, gesetzt haben. Hinter ihnen stand ein ganzes Team, und jeder spürte den lebensspendenden Wind in den Segeln dieser Gala… Und wir haben auch eine Dosis Optimismus abbekommen, durch den prägnant-sauberen Ablauf. Aber da war noch etwas anderes, vielleicht der wichtigste Aspekt. Einige der Reden der Preisträger haben ein wichtiges Thema aufgegriffen. In der rumänischen Kultur gibt es, zumindest formal, aber vor allem aus organisatorischer Sicht, eine Kluft zwischen den unabhängigen Künstlern und den Künstlern, die von subventionierten Institutionen kommen. Diese Kluft ist ein Fehler, und die Künstler konzentrierten sich auf die sehr spezifische Idee, dass es an der Zeit sei, administrative Lösungen zu finden, um die verdienten unabhängigen Künstler zu unterstützen. Das sollte so geschehen, dass ihr Beitrag zur Vielfalt der Theaterbühne gewürdigt wird. Am Ende der Gala versprachen der Präsident von UNITER und der Intendant des Nationaltheaters in Bukarest, Ion Caramitru, dass Lösungen zur Unterstützung des unabhängigen Theaters gefunden werden. Und das ist ein Punkt von strategischer Bedeutung. Es ist eine Art von Kulturpolitik, die UNITER gelobt hat, fortan umzusetzen.“



    Und dann kam im Spätherbst die 30. Ausgabe des Nationalen Theaterfestivals in Bukarest. Die Veranstaltung Ende November war zugleich eine Premiere. Die drei Persönlichkeiten, die das online übertragene Programm inszenierten und kuratierten, hatten eine klare Absicht: einen Dialog zwischen der Ästhetik der Schöpfer von gestern und der künstlerischen Suche von heute herzustellen. Radio Rumänien ist einer der traditionellen Partner der Veranstaltung, daher auch das Label der Sondersektion FNT ON AIR. Eine der drei treibenden Kräfte hinter der Veranstaltung war Maria Zărnescu, au‎ßerordentliche Professorin an der Bukarester Universität für Theater und Film (UNATC).



    Jede der geposteten Veranstaltungen war 48 Stunden lang zu sehen, man kann sie aber wieder besuchen, wenn jemand das möchte. Es war ein volles Programm, da wir die Vergangenheit des Festivals, also seine drei Jahrzehnte, Revue passieren lassen wollten. Und dabei haben wir teilweise bemerkenswerte schauspielerische Vorträge entdeckt, in enger Verbindung mit dem Dreiergespann Schauspieler-Regisseur-Dramatiker. Kürzere Beiträge haben wir in einer speziellen Sektion zusammengefasst, die den Titel »Die gro‎ße Schauspielkunst« trägt. Die Sektion legt den Schwerpunkt auf die Schauspieler, die beim rumänischen Publikum sehr beliebt sind, aber alle an der künstlerischen Arbeit beteiligten Schöpfer sind nicht weniger wichtig.“



    Natürlich gab es auch bemerkenswerte internationale Stücke, die im Rahmen des Nationalen Theaterfestivals in Bukarest aufgeführt wurden und zudem sozusagen Pandemieprojekte wie ZOOM BIRTHDAY PARTY, basierend auf einem Text von Saviana Stănescu, in der Regie von Beth Milles (aus den USA) oder POOL (NO WATER) von Mark Ravenhill, ein Projekt, das von Radu Nica, Andu Dumitrescu und Vlaicu Golcea getragen wurde.



    Die rumänischen Bühnenkünstler waren wirklich fähig, Ideen zu finden, um die aktuellen Zustände auf den Prüfstand zu stellen, und zwar in Formen, die sie mit der Gesellschaft und ihren Fragen in Verbindung halten. Einige der Notlösungen haben bereits ihre Machbarkeit bewiesen und haben vielleicht auch das Zeug zu neuen Meilensteinen in der rumänischen darstellenden Kunst.

  • Ответ румынского театра на вызовы пандемии

    Ответ румынского театра на вызовы пандемии

    Значительно пострадав от ограничений, введенных в связи с пандемией, румынскому театру пришлось искать новые способы для привлечения внимания зрителей. Даже если спектакли на открытом воздухе были запрещены, интернет не оставил любителей театра без возможности наслаждаться театральным искусством.


    21 сентября 2020 года состоялся очередной важный момент театральной жизни нашей страны. Речь идет о перенесенной с весны на осень 28-ой Гале, организованной Национальным союзом театральных деятелей (UNITER). Мероприятие было организовано в Крайове, в честь 170-летия со дня основания местного театра имени «Марина Сореску» и проходило под открытом небом, в Летнем театре, расположенном в парке «Николае Романеску». Гала премий транслировалась в прямом эфире радиоканалом «Культура», а также в интернете на сайтах национального телевидения и организаторов – www.tvr.ro и www.uniter.ro.


    Организатор и инициатор Галы — Национальный союз театральных деятелей — это профессиональная, аполитичная, неправительственная и некоммерческая организация, учрежденная на основе добровольной ассоциации деятелей в области румынского театра. Она была основана в феврале 1990 года, то есть в 2020 году ей исполнилось 30 лет. 10 сентября UNITER запустил кампанию по продвижению видео артистов, номинированных на получение премий. Конечно, номинаций было немало (все за проекты прошлого года, как и предусматривается в уставе) и – с 14 сентября – все желающие могли поддержать своих фаворитов, проголосовав на сайте www.uniter.ro.


    Возможно дело было в месте проведения, а может быть всё было связано с этим годом, со всеми его ограничениями, но, так или иначе, торжество творческого духа над страхом придало Гале 2020-го года особую силу. Оана Кристя Григореску, театральный критик, член UNITER, вспоминает: TRACK2?? «Гале UNITER удалось что-то изменить, вытеснить консерватизм из формулы проведения мероприятии последних 20 лет. В первую очередь, все заметили обновление формата, которое стало возможным не только благодаря организации мероприятия на открытом воздухе в Крайове. Мне кажется, этому поспособствовало и доверие, оказанное организаторами двум координаторам: режиссёру Боби Прикопу и сценографу Ирине Моску. За их спиной стояла целая команда и все почувствовали какой-то свежий дух… Дозу оптимизма привнесло и то, как прошла сама гала — кратко и чисто. Следует отметить ещё один аспект, пожалуй, может быть, самый важный. Речи ряда лауреатов коснулись напрямую одного из наиболее острых современных вопросов театральной жизни. В румынской культуре — по крайней мере формально, но особенно организационно — наблюдается определенный «раскол» между независимыми и штатными артистами. Разрыв этот ложный и речи, прозвучавшие на Галле UNITER были сосредоточены именно на этом: на идее, что пришло время найти административные решения для поддержания независимых артистов с высокими результатами, чтобы признать их вклад в разнообразие театральной сцены. Тот факт, что в конце Галлы Ион Карамитру — председатель UNITER и директор Национального театра в Бухаресте — обязался найти решения для поддержания независимого театра, является моментом стратегической важности, новым вариантом культурной политики, которую UNITER обязался проводить».


    30-й Национальный театральный фестиваль в Бухаресте, организованный в период с 22-го по 29-ое ноября 2020 года также прошел в новом формате. Имея в виду эпидемиологический контекст, он проходил в режиме онлайн, на сайте fnt.ro. Намерение трех личностей, ответственных за художественное оформление и программу фестиваля, было ясным: добиться диалога между эстетикой вчерашних творцов и художественными поисками современности. Румынское Радио является одним из традиционных партнеров мероприятия, отсюда и специальный раздел под названием FNT В ЭФИРЕ. Мария Зэрнеску, доцент Бухарестского Университета театрального и кинематографического искусства, была одним из трех организаторов. Говоря о сайте fnt.ro в эфире ИРР, она сказала нам следующее: TRACK 3??: «Каждая трансляция доступна на сайте в течении 48 часов, так что желающие могут вернуться к некоторым из них. В этом году в этом разделе весьма тесно, потому что мы решили вновь посетить прошлое фестиваля — все эти 30 лет, где мы открыли для себя замечательные актерские выступления. Основанные, конечно, на тройной работе актера, режиссера и драматурга. Не особо длинные скетчи мы поместили в специальный раздел – «Искусство великого актера». Он ориентирован на самых популярных актеров, но все творцы, вовлеченные в театральное действо, одинаково важны».


    Конечно, в программе Бухарестского театрального фестиваля были и известные международные спектакли. А также «пандемические» спектакли, такие как «День рождения в Зуме», на текст Савианы Стэнеску в постановке американского режиссера Беты Миллес или «Бассейн (Без воды)» Марка Равенхилла, проект Раду Ники, Анду Думитреску и Влайку Голчи.


    Таким образом, существуют решения, с помощью которых румынские театральные артисты пытаются понять настоящее и своё положение в такой форме, которая позволяет им оставаться на связи с обществом, с его проблемами. И предлагать более или менее сложные решения. Некоторые из них уже доказывают свою жизнеспособность и останутся, возможно, новыми вехами в театральном искусстве нашей страны.

  • Romanian theater in the time of the pandemic

    Romanian theater in the time of the pandemic

    Romanian theater has been seriously
    affected by the restrictions imposed during the pandemic, so much so that it
    had to find alternative ways to reach out to the usual stage audience.
    Performances could no longer be held outdoors, so the online environment was
    the support that enabled theater lovers to watch the actors on stage.


    The day of September 21,
    2020, 22:30, Bucharest Time, was another turning point in Romanian theater’s
    activity. We’re speaking about the moment of the UNITER Gala’s 28th
    edition. Initially scheduled for the spring of 2020, the even was postponed
    until the autumn equinox. In 2020, the UNITER Gala was held the southern
    Romanian city of Craiova. It marked 170 years since the Marin Sorescu theater
    had been founded in Craiova, and was venued by the outdoor Summer Theater in
    Craiova’s Nicolae Romanescu park. Radio Romania’s Culture Channel offered a
    live broadcast of the Gala, which could also be followed online, at www.tvr.ro and www.uniter.ro.


    T

    he main organizer and initiator of the Gala was the
    National Union of Romanian Theaters, UNITER. It is a professional, apolitical,
    nongovernmental and non-profit organization, which was set up through the free
    association of creators in the field of Romanian theater. It was established in
    February 1990, so in 2020 UNITER celebrated its three decades of existence.
    Since September 10, 2020, UNITER has launched the video promotion of the
    artists who were nominated for the awards. Of course, several nominations were
    made based on the previous year’s achievements, according to the regulations.
    Since September 14, all viewers could support their favorites, casting their
    vote on www.uniter.ro


    It may have been the venue of the event, or the
    restrictions that have been imposed in 2020, in other words, it was the triumph
    of creativity over fear…all that put together bestowed a special power on the
    UNITER Gala in 2020.

    Theater critic and UNITER
    member Oana Cristea Grigorescu:


    The UNITER Galas have succeeded to
    change something, have rooted out that kind of conservatism in the way the Gala
    has been organized in the last 20 years. Everybody sensed, first of all, a
    reshuffle of the format, which occurred not only due to the fact that the event
    was staged on outdoor premises, in Craiova…I believe all that was possible
    especially because of the trust the organizers put in the two producers of the
    Gala, stage director Bobi Pricop and stage designer Irina Moscu. An entire team
    backed them and everybody sensed the life-giving wind for this event…And we
    also fed ourselves with a dose of optimism provided by the way the Gala
    unfolded – concisely, and in a clean manner. There was also something else,
    maybe the most important aspect. Some of the welcome speeches of the awardees
    tackled an important issue. In Romanian culture, at least formally, but mainly
    from an organizing point of view, there is a rift between the independent
    artiss and the artists coming from subsidized institutions. The rift is false,
    and the welcome speeches at the UNITER Gala focused on the very specific idea
    whereby it was about time we found administrative solutions to support the
    deserving independent artists. That should be done in such a way as to
    acknowledge their contribution to the diversity of theater stage. At the end of
    the Gala, the president of UNITER and the manager of the National Theater in
    Bucharest, Ion Caramitru, pledged that solutions would be found to support
    independent theater. And that is a point of strategic importance. It is a type
    of cultural policy UNITER vowed to implement henceforth.


    The 30th edition of the National Theater
    Festival in Bucharest was held over November 22 and 29, 2020. The event was
    also a premiere. We followed it online, at fnt.ro. The three personalities who
    stage-directed and provided the selection of the program had a clear-cut
    intention: that of setting up a dialogue between the aesthetics of yesterday’s
    creators and the present-day artistic quest. Radio Romania is one of the
    event’s traditional partners, hence the label of the festival’s; special
    section, FNT ON AIR. One of the event’s three driving forces was provided by
    Maria Zărnescu, an associate professor with Bucharest University of Drama and
    Film.

    Maria Zarnescu:


    Each of the posted events will be
    there for 48 hours, they will be available for revisiting if somebody so
    wishes. It is, so to speak, crowded, since we wanted to revisit the festival’s
    past, its three decades, that is. And we sometimes discovered remarkable acting
    recitals. And that, in close connection with the actor-stage
    director-playwright three-way relationship. When the stuff we discovered was
    shorter, we put all that together in a special section, labeled ‘The Great
    Actor’s Art.’ The section lays emphasis on actors who are very popular with the
    Romanian audience, yet all the creators involved in the artistic pursuit are no
    less important.


    There were, of course, noteworthy international guest
    performances presented as part of the FNT, Festivalul National de Teatru/the
    National Theater Festival in Bucharest. Added to all that were the pandemic
    productions, such as ZOOM BIRTHDAY PARTY, based on a text by Saviana Stănescu,
    directed by Beth Milles (SUA) or POOL (NO WATER) by Mark Ravenhill, a project
    carried by Radu Nica, Andu Dumitrescu and Vlaicu Golcea.


    Romania’s stage artists were genuinely capable of
    finding solutions to analyze the present and their condition, in forms that
    would keep them connected to society, to its problems. Stage artists were also
    capable of coming up with solutions, simpler or more complex. Some of these
    solutions have already proved their feasibility. Perhaps they will make the new
    landmarks in Romanian performing arts as well.

  • Le théâtre roumain et l’actuel contexte pandémique

    Le théâtre roumain et l’actuel contexte pandémique

    Profondément touché par les restrictions sanitaires mises en place pendant la pandémie, le théâtre roumain s’est vu obliger de trouver des alternatives censées lui assurer la survie. Si en été le public a eu droit à des spectacles en plein air, une fois installée la saison froide, ce fut le milieu en ligne qui en a pris le dessus, en proposant aux internautes des productions en ligne.

    Le 21 septembre dernier, la vie théâtrale autochtone a enregistré une première : la 28ème édition du Gala des Prix de l’Union théâtrale de Roumanie, UNITER, accueillie pour la première fois, en plein air, par le théâtre d’été aménagé dans le parc Nicolae Romanescu de Craiova. L’événement a été transmis en direct aussi bien sur Radio Roumanie Culture que sur les sites de la télévision publique et de l’Union théâtrale de Roumanie. Créée par la libre association des créateurs du domaine théâtral de Roumanie, l’UNITER est une organisation professionnelle non gouvernementale qui vient de marquer ses 30 années d’existence. L’actuel contexte sanitaire a fait que l’Union lance le 10 septembre une campagne en ligne censée présenter au public des vidéos de présentation des comédiens en lice pour les prix. Une occasion pour les spectateurs de voter leurs préférés sur le site UNITER. Déroulé dans des conditions particulières imposées par un contexte atypique, le Gala 2020 des Prix de l’Union théâtrale de Roumanie est resté dans la mémoire du public comme un événement phare de la culture roumaine en ces temps de pandémie.

    Oana Cristea Grigorescu, critique de théâtre et membre de l’UNITER témoigne : « Le Gala Uniter 2020 est arrivé à produire un changement, à disloquer une sorte de conservatisme ancré depuis 20 ans déjà. Tout le monde a salué un format frais dû pas forcément à l’organisation de l’événement en plein air, à Craiova, mais surtout à la confiance que les organisateurs ont faite au réalisateur Bobi Pricop et à la scénographe, Irina Moscou, en charge de l’organisation. A la tête de toute une équipe, les deux ont imprimé à l’événement un souffle nouveau et ont mis en place un événement concis et correct, en nous offrant à nous, spectateurs, une bonne dose d’optimisme. Une partie des discours des lauréats a porté sur une problématique actuelle, à savoir le schisme qui existe entre les artistes indépendants et ceux issus des institutions subventionnées. En réalité, il s’agit d’une fausse rupture et les discours des intervenants lors du Gala ont mis en lumière l’importance de trouver des solutions administratives de soutien aux artistes indépendants pour mettre en évidence leur contribution à la diversité de la scène théâtrale de Roumanie. Le fait que le comédien Ion Caramitru, à la tête de l’UNITER et du Théâtre national de Bucarest, ait assumé publiquement, à la fin du Gala, le devoir de trouver des solutions de soutien au théâtre indépendant représente un aspect d’une importance stratégique. C’est ce genre de politique culturelle que l’UNITER souhaite mettre en place dorénavant »

    Déroulée du 22 au 29 novembre dernier, la 30ème édition du Festival National de Théâtre de Bucarest a eu lieu, en première, en ligne, sur la plateforme officielle de l’événement. L’intention des trois personnalités artistiques responsables de la sélection officielle a été claire : jeter un pont entre les esthétiques de jadis et la quête culturelle actuelle. Radio Roumanie a fait partie des partenaires traditionnels du Festival, la chaîne publique lui ayant consacré une section spéciale sur les ondes.

    Maria Zarnescu, maître de conférences à l’Université d’art théâtral et cinématographique de Bucarest, a fait partie du trio en charge de l’organisation de l’événement. Voici ce qu’elle déclarait le 23 novembre 2020 sur le site fnt.ro, consacré au Festival National de Théâtre de Bucarest : « Chaque spectacle sera mis en ligne pour 48 heures afin de permettre au public de le revoir, si bon lui semble. Le site est légèrement surchargé, car on a voulu revisiter aussi les archives des 30 années du festival. L’occasion de tomber sur des performances artistiques des plus remarquables renvoyant à des triptyques célèbres comédien- metteur en scène – dramaturge. Dans le cas des performances d’une durée plutôt courte, on a choisi de les regrouper dans une section spéciale baptisée « L’Art du Grand Acteur ». C’est une section qui met en avant des acteurs très connus du public roumain, ce qui ne veut pas dire que les autres artistes présents à l’affiche du festival sont moins importants ».

    L’édition 2020 du Festival de Théâtre a accueilli aussi bien des productions internationales que des spectacles « de pandémie » tels ZOOM BIRTHDAY PARTY, d’après un texte de Saviana Stănescu, mis en scène par Beth Milles, des Etats-Unis ou encore La Piscine (Pas d’eau) de Mark Ravenhill, un projet signé Radu Nica, Andu Dumitrescu et Vlaicu Golcea. Pour conclure, obligé de se réinventer dans l’actuel contexte pandémique, le théâtre roumain fait de son mieux pour continuer à rester près de son public, même si l’accès aux salles de spectacle reste limité. (trad. Ioana Stancescu)

  • Відповідь румунського театру на виклики пандемії

    Відповідь румунського театру на виклики пандемії




    Сильно постраждалому від
    обмежень під час пандемії, румунському театру довелося знайти інші способи
    привернути увагу глядачів. Тому що й вистави
    на відкритому повітрі були скасовані, онлайн-середовище стало тим місцем, через
    яке актори могли входити у безпосередній контакт з публікою.




    21 вересня 2020 року відбувся важливий
    захід в театральному житті нашої країни. Йдеться про захід, перенесений з весни
    на осінь, 28-e видання Гали-вечіру премій Uniter. Захід пройшов у м.
    Крайова (південь), відзначаючи 170 років від дня заснування театру імені Маріна
    Сореску, та пройшов просто неба у Літньому театрі парку Ніколая
    Романеску. Радіо Румунія Культурал транслювало Галу-вечір в
    прямому ефірі разом із онлайн-трансляціями – на www.tvr.ro та www.uniter.ro




    UNITER – головний організатор та ініціатор гали-вечора -
    це професійна, аполітична, неурядова та неприбуткова організація, створена
    вільною асоціацією митців у галузі румунського театру. Вона була заснована у лютому 1990 року і таким
    чином відсвяткувала 30 років діяльності в 2020 році. 10 вересня UNITER розпочав кампанію з відео-просування акторів,
    номінованих на нагороди. Звичайно, було декілька номінацій (всі за досягнення в
    попередньому році, згідно з регламентом) і – з 14 вересня – всі бажаючі могли
    підтримати своїх фаворитів, голосуючи на www.uniter.ro




    Можливо, місце, або рік з усіма його
    обмеженнями, або, іншими словами, перемога творчості над страхом, приділило
    Галі-вечору 2020 року особливої сили. Оана Крістя Грігореску театрознавець,
    член UNITER, каже: Заходам Uniter вдалося щось змінити, вивихнути тип консерватизму в організації заходів за
    останні 20 років. Усі
    помітили насамперед оновлення формату, яке відбулося не лише завдяки
    організації заходу під відкритим небом, у Крайові. Думаю, це було головним
    чином завдяки довірі, яку організатори надали двом режисерам Гали-вечора:
    режисеру Бобі Прікопу та сценографу Ірині Моску. У них за плечима була ціла
    команда, і всі відчули на цьому заході ковток свіжого повітря … І ми
    підгодувались дозою оптимізму від того, як цей захід розгорнувся – лаконічно і
    чисто. І ще щось, мабуть, найважливіший аспект. Деякі виступи переможців
    безпосередньо стосувались важливої ​​проблеми. У румунській культурі -
    принаймні формально, але особливо організаційно – існує розкол між
    незалежними акторами та акторами, які діють у субсидованих установах. Це
    помилковий розрив, і виступи під час Гали-вечора UNITER зосереджувались саме на цьому: на думці, що настав час знайти
    адміністративні рішення для підтримки успішних незалежних акторів. Таким чином,
    щоб визнати їх внесок у різноманіття театральної сцени. Той факт, що наприкінці
    Гали-вечора, Іон Карамітру, голова UNITER і керівник
    Національного театру в Бухаресті, зобов’язався шукати рішення для підтримки
    незалежного театру, має важливе стратегічне значення. Це новий вид культурної
    політики, який віднині проводить UNITER.




    30-е видання (у
    період 22-29 листопада 2020 р.) Національного театрального фестивалю в
    Бухаресті було також прем’єрою. Фестиваль пройшов у форматі онлайн на fnt.ro. Намір трьох особистостей,
    які зайнялися підбором програми, був чітким: досягти діалогу між естетикою
    вчорашніх режисерів та сучасними мистецькими пошуками. Радіо Румунія є одним із
    традиційних партнерів заходу, звідси й спеціальний розділ під назвою FNT ON AIR. Марія Зернеску,
    доцент Університету театру і кіно в Бухаресті, була однією з трьох
    організаційних сил. Говорячи про веб-сайт fnt.ro, вона уточнила в ефірі
    Радіо Румунія, 23 листопада 2020 року: Кожну трансляцію можна буде ще побачити
    протягом двох діб, для тих, хто хоче переглянути щось. Ми хотіли «переглянути»
    минуле фестивалю – 30 років. І часом ми виявили чудові акторські виступи. У тісному
    зв’язку із триптихом актор – режисер – драматург. Коли ці відкриття мають меншу
    тривалість, ми збираємо їх у спеціальному розділі «Мистецтво видатного актора»,
    де увага зосереджена на акторах, добре відомих румунській публіці.




    Звичайно, відомі міжнародні вистави були
    запрошені взяти участь на Бухарестському театральному фестивалі. Так само й пандемічні
    постановки, такі як ZOOM BIRTHDAY PARTY, за текстом Савіани Стенеску, у постановці Бет Мілльс (США) або POOL (NO WATER) Марка Рейвенхілла,
    проєкт Раду Ніки, Анду Думітреску та Влайку Голчея.




    Отже, дорогі друзі, це рішення, за
    допомогою яких румунські актори театру намагаються проаналізувати своє
    сьогодення та ситуацію у формі, яка тримає їх на зв’язку із суспільством та
    його проблемами. І вони приходять із більш простими рішеннями. Деякі з них уже
    доводять свою життєздатність і залишаться, мабуть, новими орієнтирами у
    сценічному мистецтві нашої країни.

  • Il teatro romeno e le sfide della pandemia

    Il teatro romeno e le sfide della pandemia

    Profondamente colpito dalle restrizioni imposte nel contesto dellemergenza coronavirus, il teatro romeno ha dovuto trovare altre modalità per raggiungere gli spettatori. Poiché gli spettacoli non si sono potuti più svolgere allaperto, lambiente online è stato lunico dove gli appassionati di teatro hanno potuto vedere gli attori. Il 21 settembre 2020, alle ore 22.30, si è svolto un altro evento importante per la vita teatrale romena. Si tratta della 28esima edizione del Galà Uniter, rinviata già dalla primavera. Levento si è svolto a Craiova, in occasione del 170esimo anniversario della fondazione del Teatro Marin Sorescu, e si è svolto allaperto, al Teatro Estivo del Parco Nicolae Romanescu. Radio Romania Culturale ha trasmesso il Galà in diretta, contemporaneamente alle trasmissioni dal vivo sui siti della televisione pubblica romena e dellUniter, www.tvr.ro e www.uniter.ro.



    LUNITER – il principale organizzatore e promotore del Galà – è unorganizzazione professionale, apolitica, non governativa e senza scopo di lucro, creata tramite la libera associazione dei creatori nel campo della drammaturgia romena. E stata fondata a febbraio 1990 e nel 2020 ha compiuto 30 anni di attività. Dal 10 settembre, lUNITER ha lanciato la campagna di promozione video degli artisti nominalizzati ai premi. Ovviamente, ci sono state più nomination (per realizzazioni nellanno precedente, secondo il regolamento) e, dal 14 settembre – tutte le persone interessate hanno potuto sostenere i propri favoriti, votando su www.uniter.ro.



    Forse il posto, o forse lanno scorso con tutte le sue restrizioni, o in altre parole il trionfo della creatività sulla paura, hanno offerto al Galà del 2020 una forza speciale. Oana Cristea Grigorescu, critico di teatro e membro dellUNITER, ricorda: I Galà Uniter sono riusciti a cambiare qualcosa, a dislocare un certo tipo di conservatorismo nellorganizzazione degli ultimi 20 anni. Tutti hanno notato in primo luogo la forma rinfrescata del format, che non è stata dovuta solo allorganizzazione dellevento allaperto, a Craiova. Credo sia stata data soprattutto dalla fiducia degli organizzatori nei due realizzatori del Galà, il regista Bobi Pricop e la scenografa Irina Moscu. Hanno avuto alle spalle unintera equipe e allevento tutti hanno sentito una boccata di aria fresca… E ci siamo nutriti di una dose di ottimismo dovuto al modo semplice e chiaro in cui si è svolto il Galà. Cè anche un altro aspetto, forse il più importante. Alcuni discorsi delle persone premiate hanno puntato su una questione importante. Nella cultura romena esiste – almeno dal punto di vista formale, ma soprattutto organizzativo – uno scisma tra gli artisti indipendenti e quelli delle istituzioni sovvenzionate. E una falsa frattura e i discorsi al Galà UNITER si sono concentrati proprio su questo: sullidea che è giunto il momento per cercare soluzioni amministrative per il sostegno degli artisti indipendenti che ottengono buoni risultati; in modo da riconoscere il loro contributo alla diversità del mondo teatrale. Il fatto che, alla fine del Galà, Ion Caramitru – presidente dellUNITER e manager del Teatro Nazionale di Bucarest – si sia assunto limpegno a cercare soluzioni per sostenere il teatro indipendente è una questione di importanza strategica; un tipo di politica culturale che lUNITER si assume dora in poi.



    Una prima è stata anche la 30esima edizione del Festival Nazionale del Teatro di Bucarest che si è svolta dal 22 al 29 novembre 2020. Labbiamo seguita online sul sito fnt.ro. Lintento delle tre personalità che hanno firmato la regia artistica e la selezione del programma è stato ben chiaro: realizzare un dialogo tra le estetiche dei creatori del passato e le ricerche artistiche attuali. Radio Romania si annovera tra i tradizionali partner dellevento che ha una sezione speciale intitolata FNT ON AIR. Maria Zărnescu, docente universitario presso lUniversità di Arte Teatrale e Cinematografica di Bucarest è stata una delle organizzatrici. Parlando del sito fnt.ro, lei precisava a Radio Romania Internazionale, il 23 novembre 2020: Ciascuna trasmissione sarà disponibile sul sito per 48 ore, chi desidera potrà tornare su alcune di esse. Cè un po di, chiamiamolo affollamento, perché abbiamo voluto rivisitare anche il passato del festival, cioè i 30 anni passati. E abbiamo scoperto, a volte, recite straordinarie di alcuni attori. In stretto legame con la triade attore – regista – drammaturgo. Abbiamo messo insieme queste scoperte brevi in una sezione speciale intitolata Larte del grande attore, che punta su attori molto conosciuti al pubblico romeno. Però tutti i creatori impegnati nellatto artistico sono altrettanto importanti.



    Ovviamente, ci sono stati anche spettacoli internazionali importanti invitati al festival del Teatro di Bucarest. E anche le produzioni realizzate durante la pandemia, come ZOOM BIRTHDAY PARTY, tratta da un testo di Saviana Stănescu, con la regia di Beth Milles (SUA) oppure POOL (NO WATER) di Mark Ravenhill, un progetto di Radu Nica, Andu Dumitrescu e Vlaicu Golcea. Per concludere, ci sono soluzioni tramite cui gli artisti del teatro romeno cercano di analizzare il presente e la loro situazione, in una forma che li mantenga connessi alla società e ai suoi problemi. E cercano di proporre soluzioni più semplici o più complesse. Alcune dimostrano già la loro fattibilità e forse resteranno nuovi punti di riferimento per le arti dello spettacolo del nostro Paese.

  • Expoziție foto-documentară despre sărbătorile de iarnă din Bucureștii de odinioară

    Expoziție foto-documentară despre sărbătorile de iarnă din Bucureștii de odinioară

    Biblioteca Metropolitană București (BMB) propune publicului din Capitala României mai multe proiecte de interes. Printre ele, o expoziție foto documentară despre sărbătorile de iarnă din Bucureștii de odinioară. În România, luna ianuarie este generoasă în oferte culturale. Principalul declanșator este categoric Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie, data de naștere a poetului Mihai Eminescu. Manifestările sunt dintre cele mai diverse și se întind mult dincolo de granițele țării, după cum ați aflat din programele Radio România Internațional. Indiferent de vreme sau, mai nou, de restricții, spaime și polemici, cultura este una dintre bărcile salvatoare care ne poartă pe apele învolburate ale vremii. Metafora pare să fie la baza misiunii pe care și-o asumă Biblioteca Metropolitană București (BMB).



    Și – cum anul începe nedezmințit cu luna ianuarie – dna dr. Ramona Ioana Mezei, director general BMB a început cu…începutul:

    Biblioteca Metropolitană București a marcat și marchează, până la finalul acestei luni, Ziua Culturii Naționale. Avem o expoziție dedicată poetului nostru Mihai Eminescu, expoziție care face parte dintr-un proiect mai amplu, derulat în parteneriat cu Teatrul Dramaturgilor Români (TDR). Și finanțat de Ministerul Culturii.

    În curtea amplă a Sediului nostru central – foarte aproape de Piața Romană – doritorii pot vedea o expoziție de cărți poștale din 1930. Toate sunt inspirate din creația eminesciană și semnate de un grafician-ilustrator polonez pe nume Leonard Salmen. El s-a ocupat de scrierile lui Eminescu vreme de aproape 3 decenii. Rezultatul – peste 200 de imagini inspirate din 99 de poezii ale lui Eminescu. Ilustratele au fost model pentru mii de cărți poștale, tipărite în culori și, din documente, rezultă că aceste cărți poștale făceau deliciul tinerei generații a vremii. Ineditul expoziției pornește de la faptul că Biblioteca Metropolitană București deține două serii de asemenea cărți poștale. Unele sunt numerotate, altele nu și toate au fost tipărite de librăriile Socec.



    Pentru cei interesați de istorie, Socec s-a numărat printre primele edituri mari ale României, considerată de specialiști drept una dintre cele mai importante întreprinderi ale industriei românești a cărții. Începuturile ei au fost puse în anii 1870 – de fapt,mai devreme cu cel puțin un deceniu, în cazul orașului București. Casa de librărie și de editură Socec a fost desființată în anul 1948.



    Ne întoarcem la Ziua de 15 ianuarie 2021, la BMB și proiectele pe care le propune. Începe oarecum să nu mai fie obligatoriu anunțul – proiectele se desfășoară online. În cazul Bibliotecii pe care v-o prezentăm astăzi, anunțul este dublu: proiectele se desfășoară și online și offline. După cum reiese limpede și din cuvintele doamnei Ramona Mezei. Se cuvine să adăugăm că titlul complet al evenimentului început în 15 ianuarie este – Opere pe rafturile bibliotecii: muze și muzicalitate. De ce așa? Intrând pe pagina BMB, aflați rapid din ce motive. Între 15 și 31 ianuarie 2021, pe toate paginile de socializare pe care filialele Bibliotecii le au la dispoziție, puteți asculta online voci ale unor actori consacrați și ale unor studenți la actorie, interpretând texte din creația lui Mihai Eminescu.



    Proiectul are bătaie dublă, după cum ne asigura managerul general. Legătura cu poetul național și, în context mai larg, reamintirea rolului pe care Biblioteca Metropolitană îl are, încă de la înființarea ei. În urmă cu aproape 100 de ani. Acela de a oferi publicului acces gratuit la cultură, sub aproape orice formă o gândim. Inclusiv acum, când evenimentele sunt mai mult online, dar și în formule mai altfel – pe care le putem numi generic față în față. În sensul că ai creația în fața ta. În această tendință actuală se înscrie și proiectul Sărbătorile de iarnă din Bucureștii de odinioară.



    Ramona Ioana Mezei, director general BMB: Vreau să vă spun că Biblioteca Metropolitană București deține o colecție impresionantă de documente vechi și rare. Este motivul pentru care am hotărât să inițiem o campanie de promovare a colecțiilor speciale de patrimoniu BMB. Atât pe platformele de socializare – la care cititorii noștri sunt conectați – cât și offline, de exemplu prin expoziții în aer liber. O astfel de expoziție, deschisă în decembrie 2020, poate fi admirată pe gardul de fier forjat al sediului nostru central – clădire care poartă numele scriitorului Mihail Sadoveanu și se află pe strada Tache Ionescu, la nr. 4. Într-o zonă centrală a Capitalei noastre. Cele 10 postere le oferă trecătorilor, mici și mari, o experiențe deosebită. Le reamintesc vechi obiceiuri și tradiții urbane. Expoziția foto documentară surprinde momente specifice Sărbătorilor de iarnă: Steaua, împodobirea bradului de Crăciun, sosirea lui Moș Crăciun, așezarea cadourilor sub brad, Sorcova. Se adaugă imagini cu jocuri ale copilăriei, adaptate orașul pe timp de iarnă. Imaginile provin din revistele Universul copiilor și Dimineața copiilor – ediții de Sărbătoare din anii 1925, ‘26, ‘27 și ‘32.



    Aviz copiilor de astăzi și tuturor celor care sunt conectați la copilul din ei. Pot afla, cu ochii și mintea lor, cum arătau tradițiile de iarnă în Bucureștiul interbelic. Și pot constata dacă și cum anume ceva din aceste tradiții a trecut testul timpului.