Radio România Internațional

Author: Clara Iancu

  • Deficitul acut de forță de muncă din sectorul asistenței medicale

    Deficitul acut de forță de muncă din sectorul asistenței medicale

    Sistemele de sănătate reprezintă un pilon esențial al modelului social european. În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit de 1,2 milioane de medici, asistente medicale și moașe, iar nivelul ridicat de stres profesional afectează 61% dintre asistente și 43% dintre medici. Lipsa personalului agravează această problemă, intensificând stresul și descurajând intrarea în profesiile medicale.

    În paralel, există deficiențe în formarea competențelor, iar cererea de servicii medicale crește constant din cauza îmbătrânirii populației. Aceste aspecte au fost analizate în Parlamentul European, în cadrul unei dezbateri privind deficitul sever de forță de muncă din sectorul medical european.

    Eurodeputatul Vlad Vasile-Voiculescu a subliniat că această situație riscă să devină o urgență și a cerut Uniunii Europene să ia măsuri rapide pentru a aborda această provocare critică.

    „Lipsa medicilor și, în general, a personalului medical în spitale și nu numai, este deja o realitate, și una dramatică. În 2024, Spitalul de Urgență pentru Copii din Brașov, al șaselea oraș al României, avea trei secții cu un singur medic și o altă secție, secția de nefrologie, care s-a închis după ce singurul medic pe care îl avea acea secție a ieșit la pensie.

    Este un singur exemplu dramatic care ilustrează situația periculoasă a lipsei de forță de muncă în sănătate în România, dar și în Uniunea Europeană. 20 din 27 de state europene au raportat deja deficit al forței de muncă din sănătate, și asta în condițiile în care peste o treime din medici și asistente au vârsta de 55 de ani sau mai mult și se îndreaptă către pensie. Este o criză tăcută deocamdată, dar este deja una care pune în pericol vieți.”

    O nouă inițiativă pentru portabilitatea competențelor, în cadrul „Uniunii Competențelor”, care va fi lansată în curând de Comisia Europeană, va facilita mobilitatea lucrătorilor din sectorul sănătății în Uniunea Europeană, alături de alte măsuri pentru sprijinirea recunoașterii calificărilor profesionale.

  • Combaterea deșertificării

    Combaterea deșertificării

    Solurile sănătoase sunt esențiale pentru viitorul Europei. Fără terenuri fertile și bine gestionate, fermierii sunt în pericol de a-și pierde sursele de venit. Uniunea Europeană trebuie să își intensifice eforturile pentru a preveni degradarea solurilor și pentru a spori reziliența la secetă, două aspecte fundamentale atât pentru stabilitatea economică, cât și pentru securitatea Uniunii.

    În acest context, combaterea deșertificării este o prioritate pe agenda actualului mandat al Comisiei Europene, iar participarea la cea de-a 16-a ediție a Convenției Națiunilor Unite subliniază angajamentul Uniunii Europene în acest sens.

    Rezultatele acestei reuniuni au fost prezentate în Parlamentul European, ocazie cu care eurodeputatul Dan-Ștefan Motreanu a evidențiat situația alarmantă a terenurilor afectate de deșertificare din România și a solicitat Comisiei Europene alocarea de fonduri suplimentare pentru combaterea deșertificării.

    „Deșertificarea afectează deja 13 state membre, iar seceta cauzează pierderi de 9 miliarde de euro anual. Doar în România, 400 de mii de hectare sunt afectate de deșertificare. Adoptarea Regulamentului privind restaurarea naturii impune statelor membre să refacă 20% din terenurile degradate până în 2030.

    Din păcate, regulamentul nu a fost însoțit de alocări bugetare suplimentare. Drept urmare, solicit Comisiei Europene ca în următorul exercițiu financiar să abordeze această insuficiență și să pună fonduri concrete la dispoziția țărilor din Uniune.

    Totodată, pentru menținerea securității alimentare, este esențial să sporim investițiile în dezvoltarea sistemelor de irigații inteligente, utilizarea apelor urbane reziduale tratate, captarea apei pluviale și construirea de rezervoare.”

    Datele furnizate de Observatorul Solului al Centrului Comun de Cercetare arată că cel puțin 62% din terenurile Uniunii Europene sunt deja afectate de degradare. Secetele au un impact semnificativ asupra majorității regiunilor europene, amenințând echilibrul ecologic, securitatea alimentară și stabilitatea economică. O direcție strategică prioritară a Uniunii Europene este noua strategie pentru reziliența apei, bazată pe realitatea îngrijorătoare că resursele de apă, atât la nivel european, cât și la nivel global, sunt supuse unei presiuni nesustenabile.

  • Combaterea inegalităților salariale de gen

    Combaterea inegalităților salariale de gen

    În Parlamentul European a avut loc o dezbatere despre nevoia urgentă de a combate disparitățile salariale de gen. Comisia Europeană a prezentat pozitia sa în legătură cu acest subiect, subliniind faptul că diferența salarială de gen are multiple cauze, printre care se numără discriminarea și prejudecățile din sistemele de salarizare.

    Noua legislație europeană privind transparența salarială a fost concepută pentru a promova echitatea și corectitudinea. Aceasta urmărește să le ofere angajaților acces la informațiile necesare pentru a-și apăra drepturile. În același timp, va încuraja companiile să ia măsuri pentru a corecta subevaluarea muncii femeilor și pentru a combate discriminarea sistemică în salarizare.

    Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate, a vorbit despre Directiva privind Transparența Salarială.

    „Subliniez că egalitatea salarială nu înseamnă doar plata egală pentru femei și bărbați care desfășoară aceeași activitate. Este, de asemenea, vorba despre plata egală pentru muncă ce pare diferită, dar care necesită, de fapt, competențe, eforturi și responsabilități comparabile și, prin urmare, are aceeași valoare.

    Vom depune eforturi suplimentare pentru a sprijini aplicarea corectă a principiului egalității salariale între femei și bărbați pentru muncă de valoare egală în statele membre. Acest principiu este inclus în Tratatul nostru de 67 de ani, însă, după cum știți, nu a fost eficient în practică.

    Directiva privind Transparența Salarială schimbă acest lucru, oferind instrumente, mecanisme și obligații pentru a aborda discrepanțele persistente. Susținem dezvoltarea de instrumente și metodologii pentru angajatori, care să le permită să detecteze și să corecteze diferențele salariale de gen nejustificate. O metodologie solidă pentru compararea locurilor de muncă de valoare egală va fi esențială.

    Pentru a sprijini acest demers, Institutul European pentru Egalitatea de Gen dezvoltă un ghid pas cu pas privind evaluarea și clasificarea locurilor de muncă în mod neutru din punct de vedere al genului, care va fi disponibil online la începutul anului 2026.”

  • Pregătirea Europei în domeniul civil și al apărării

    Pregătirea Europei în domeniul civil și al apărării

    Uniunea Europeană dorește să îmbunătățească pregătirea în domeniul civil și al apărării. Pentru acest lucru trebuie reduse diferențele geografice dintre dezastrele naturale și crizele provocate de om.

    De asemenea, trebuie îmbunătățită coordonarea între statele membre și Uniunea Europeană. Uniunea Europeană trebuie să modernizeze echipamentele și materialele necesare în perioadele de criză și să păstreze solidaritatea europeană.

    De asemenea, Uniunea Europeană își propune să dezvolte stocurile strategice în paralel cu percepția riscurilor și să reunească oamenii, materialele și structurile de răspuns la criză.

    Despre acest subiect și situația din România a vorbit în Parlamentul European, Vlad Vasile-Voiculescu, eurodeputat.

    „Astăzi vă vorbesc nu doar ca politician, ci și ca cetățean al Bucureștiului, capitala cu cel mai ridicat risc seismic din Uniunea Europeană. În 1977, un cutremur devastator, de peste 7 grade pe scara Richter a luat peste 1500 de vieți și a rănit peste 11 mii de oameni. Este o certitudine că un astfel de cutremur se va repeta. Astăzi, la aproape 50 de ani de atunci, jumătate din școlile din România au fost construite înainte de 1977.

    De asemenea, asta înseamnă aproape 10 mii de școli și probabil jumătate dintre spitalele României. Asta înseamnă că 2 milioane de copii și zeci de mii de pacienți sunt expuși unui risc seismic în țara mea. Dacă un cutremur ca cel din ’77 ar lovi din nou, consecințele ar fi catastrofale.

    Niciun stat european nu poate face față singur unui astfel de dezastru. Și, de la intervenții rapide și îngrijiri medicale până la adăposturi și reconstrucție, avem nevoie urgentă de mecanisme consolidate de coordonare europeană.

    Cer de la tribuna Parlamentului, atât Comisiei Europene, cât și autorităților naționale, să crească investițiile și să se pregătească.”

    Prin politica sa de securitate și apărare, Uniunea Europeană urmărește să gestioneze amenințările emergente și să își protejeze mai bine cetățenii iar pentru a putea face față perioadelor de criză, europenii trebuie instruiți prin intermediul comunicării, educației și creșterii nivelului de conștientizare.

  • Rolul regiunilor în UE

    Rolul regiunilor în UE

    În ultimele două decenii, regiunile Uniunii Europene au înregistrat o convergență semnificativă. Țările care s-au alăturat Uniunii Europene după 2004 au înregistrat, în medie, o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor, de la 52% din media Uniunii în 2004 la aproape 80% în 2023. Această convergență a fost posibilă datorită sprijinului direct pentru investiții oferit prin politica de coeziune, precum și integrării acestor regiuni în piața unică.

    Datorită impactului cumulativ al fondurilor din politica de coeziune în perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, se estimează că PIB-ul Uniunii Europene va crește cu 0,9% până în 2030.

    Eurodeputatul Șerban-Dimitrie Sturdza a vorbit în Parlamentul European despre rolul important al regiunilor europene și necesitatea continuării sprijinului acestora prin politica de coeziune a Uniunii Europene.

    „Politica de coeziune rămâne piatra de temelie a dezvoltării durabile și echitabile în Uniunea Europeană pentru reducerea disparităților regionale. Mai mult de 28% dintre europeni trăiesc în regiuni unde PIB-ul pe cap de locuitor este de sub 75% din media Uniunii Europene.

    Regiunile mai puțin dezvoltate și cele periferice trebuie să fie în centrul politicii de coeziune, pentru a nu abandona niciun cetățean european.

    De asemenea, este necesar să oferim soluții personalizate în funcție de nevoile specifice ale fiecărei regiuni și ale fiecărui stat membru.

    Am învățat din perioadele anterioare că întârzierile administrative și complexitatea implementării fondurilor europene au împiedicat livrarea rapidă și eficientă a sprijinului necesar. Este esențial ca alocările bugetare să fie mai flexibile și să permită răspunsuri rapide în fața noilor provocări.

    De aceea, cred cu tărie că politica de coeziune trebuie să rămână sub gestionare partajată pentru a fi eficientă, iar bugetul Uniunii Europene să reflecte acest principiu de bază.”

    Convergența națională la nivelul Uniunii Europene nu este întotdeauna însoțită de convergența internă între orașe și restul regiunilor, în unele state membre. Acest lucru se datorează dinamismului economic și investițiilor publice naționale în infrastructură. Din acest motiv, unele zonele rurale din țările Uniunii Europene, se confruntă cu dificultăți în stimularea activității economice și cu provocări demografice.

     

  • Politica UE privind protejarea oceanelor

    Politica UE privind protejarea oceanelor

    Comisia Europeană a adoptat un plan de acțiune maritimă care stabilește obiectivul de a proteja 30% din mările lumii până în 2030. În paralel, Regulamentul recent adoptat privind refacerea naturii vizează acoperirea a 20% din mări cu măsuri de restaurare până în 2030 și realizarea unor obiective specifice de restaurare a ecosistemelor marine.

    Statele membre sunt obligate să implementeze și să aplice legislația în vigoare, iar toți actorii implicați trebuie să își asume un rol activ.

    Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a atras atenția asupra faptului că este necesară continuarea protejării și restaurării ecosistemelor marine din Uniunea Europeană, cu beneficii semnificative asupra comunităților de coastă.

    „Oceanele noastre se confruntă cu multiple amenințări cauzate de schimbările climatice, activitățile nesustenabile care duc la pierderea biodiversității și poluare, precum și pescuitul ilegal la nivel global.

    Aceste aspecte sunt clar evidențiate de datele satelitare Copernicus. Prin urmare, trebuie să continuăm eforturile de protejare și restaurare a ecosistemelor marine, inclusiv prin crearea de zone marine protejate. Uniunea Europeană este lider global în ceea ce privește protecția oceanelor și mărilor.

    A jucat un rol esențial în obținerea acordului Națiunilor Unite privind biodiversitatea și încurajează ferm toate statele să ratifice rapid tratatul pentru protejarea a cel puțin 30% din mările lumii până în 2030.

    La nivelul Uniunii Europene, legile noastre de mediu, Directiva privind păsările și habitatele și Directiva privind strategia marină stabilesc crearea și gestionarea zonelor marine protejate.

    În strategia noastră pentru biodiversitate 2030, ne-am angajat să extindem rețeaua de arii protejate pentru a acoperi 30% din mări, din care o treime ar trebui să fie strict protejate.

    Toate zonele marine protejate trebuie gestionate eficient și să aibă măsurile necesare de management al pescuitului.

    Comisia Europeană va continua colaborarea strânsă cu statele membre și toți actorii implicați pentru a se asigura că zonele marine protejate aduc beneficii reale comunităților noastre de coastă.”

  • Eliminarea decalajului de competențe în UE

    Eliminarea decalajului de competențe în UE

    Planurile de redresare și reziliență ale statelor membre includ reforme și investiții de peste 85 de miliarde de euro în educație, formare și învățare pentru adulți. Mecanismul pentru o Tranziție Justă sprijină persoanele, lucrătorii și regiunile afectate de industriile cu emisii mari de carbon, facilitând formarea profesională și accesul la noi locuri de muncă. Alte programe, precum Erasmus+ și Europa Digitală, contribuie la dezvoltarea competențelor.

    Parlamentul European a discutat problema decalajului de competențe. Cu această ocazie, eurodeputatul Georgiana Teodorescu a prezentat situația României privind lipsa specialiştilor calificaţi.

    „România are nevoie urgentă de redeschiderea școlilor vocaționale de arte și meserii. Am ajuns o țară de absolvenți de studii superioare care nu știu să facă nimic și care nu își găsesc locuri de muncă pe măsura diplomelor, așa că fie pleacă la munci necalificate peste granițe, fie se angajează în astfel de servicii chiar în țară.

    Astăzi, în România, un electrician câștigă mai bine decât un avocat sau un inginer, spre exemplu, și chiar și așa nu îl găsești spre a-l angaja. Această imagine critică asupra țării mele riscă să se reflecte și asupra Europei în curând. Dacă nu alocăm bani mulți pentru învățământul vocațional, vom ajunge să importăm astfel de forță de muncă doar din afara granițelor Uniunii Europene, în timp ce propriii noștri cetățeni vor fi asistați social.

    Colaborarea între Uniunea Europeană, sectorul privat și instituțiile de învățământ este esențială. Trebuie să creăm parteneriate care să adune resurse și expertiză ca să ne asigurăm că programele de formare răspund nevoilor de mâine.”

    Populația Uniunii Europene scade anual cu un milion de persoane până în 2050 din cauza îmbătrânirii. Două treimi dintre companiile europene consideră că lipsa competențelor lucrătorilor le frânează activitatea, iar patru din cinci spun că nu pot investi și crește cât ar putea. IMM-urile se confruntă cu o provocare și mai mare: doar una din cinci firme reușește să găsească angajați cu abilitățile necesare.

  • Rolul Parlamentului European în politicile sociale

    Rolul Parlamentului European în politicile sociale

    Uniunea Europeană și-a dezvoltat dimensiunea socială pe tot parcursul procesului de integrare europeană și a elaborat o serie de instrumente în sectorul social. Acestea includ legi, fonduri și instrumente ale Uniunii Europene pentru o mai bună coordonare și monitorizare a politicilor naționale. Uniunea Europeană încurajează, de asemenea, statele membre să împărtășească între ele cele mai bune practici privind aspecte precum incluziunea socială, sărăcia și pensiile.

    Care este rolul Parlamentului European în politicile sociale, aflăm de la Maria Grapini, eurodeputat.

    „Parlamentul European este singurul parlament din lume care n-are drept de inițiativă legislativă. Dar, ce poate să facă Parlamentul European este exact ce a și făcut, de fapt. De exemplu, în 17 decembrie 2020 noi am avut o rezoluție a Parlamentului European referitoare la Europa socială puternică, pentru o tranziții juste.

    Deci, Parlamentul European poate să voteze și să transmită Comisiei Europene rezoluția Parlamentului European. Rezoluția preluată de Comisie, la presiunea noastră, a Parlamentului, se poate transforma în act legislativ.

    Adică, Comisia Europeană preia rezoluția, punctele din rezoluție, obiectivele din rezoluție și vine la Parlament înapoi cu o propunere legislativă pe care noi, Parlamentul, o putem amenda, adică putem să punem amendamente, putem să corectăm anumite lucruri care considerăm noi că nu sunt echitabile și votăm după aceea noi, Parlamentul European, acel act legislativ, fie directivă, fie regulament, și după ce s-a votat în Parlamentul European, se negociază instituțional cu Consiliul European, adică cu cei 27 de șefi de state și de guverne, cu țara care deține președinția, șase luni și cu Comisia și după ce se negociază instituțional, se publică, bineînțeles și devine un act legislativ, dacă e directivă.

    E un termen de adoptare în legislațiile naționale, în context național, dacă e regulament, trebuie aplicat așa cum este.

    Așadar, Parlamentul European are un rol extrem de mare, chiar dacă noi acum luptăm să schimbăm tratatul. E important rolul! Problema pe care eu o spun de când sunt acolo este că trebuie mai multă asumare, mai ales în comisiile Piață internă și protecția consumatorului, Comisia pentru muncă, unde putem să lucrăm mult mai mult și să cerem mult mai mult Comisiei Europene. Pentru că scopul, până la urmă, de înființare a Uniunii Europene este de a avea o piață comună și de a avea aceleași drepturi pentru lucrători, dar să nu fie așa mari disparități regionale, așa cum avem acum.”

  • Preocupările Uniunii Europene privind gestionarea responsabilă a inteligenței artificiale

    Preocupările Uniunii Europene privind gestionarea responsabilă a inteligenței artificiale

    Președintele Consiliului European, Charles Michel, a luat cuvântul în numele Uniunii Europene la cea de a 79-a reuniune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și a participat la o serie de evenimente și reuniuni bilaterale. Liderii mondiali au discutat despre modul în care sistemul internațional poate evolua și aborda aspecte conexe, inclusiv pacea și securitatea, cooperarea digitală și finanțarea obiectivelor de dezvoltare.

    În discursul său, președintele Consiliului European, a vorbit, printer altele, despre rolul esențial al revoluției digitale, în special al inteligenței artificiale, ca motor al progresului și prosperității.

    Cu această ocazie, el a atras atenția asupra responsabilității pe care o are omenirea în utilizarea corectă a acestor tehnologii. Datele și inteligenţa artificială nu sunt doar instrumente de putere economică și politică, ci și arme în conflictele moderne.

    „Revoluția digitală, împreună cu produsul său emblematic, și anume inteligența artificială, este un motor extraordinar al progresului, un nou izvor al prosperității, cu condiția să fie pusă în slujba umanității, a libertății, a drepturilor omului.

    Să nu facem greșeala de a folosi în mod abuziv datele cu caracter personal, așa cum am abuzat de resursele naturale, până când am ajuns să ne punem planeta la încercare.

    Datele și inteligența artificială sunt instrumente ale puterii, o cale de aservire și de asigurare a dominanței economice și politice, iar în prezent au ajuns să fie și arme de război.

    Trebuie să stabilim limite pentru aceste progrese la nivel mondial. Sprijinim eforturile secretarului general al Organizației Națiunilor Unite în această direcție. Iar dacă concurența tehnologică este sănătoasă, întrucât favorizează progresul, aceasta trebuie totuși să se desfășoare într-un cadru comun, cu condiții de concurență echitabile.

    Uniunea Europeană participă la acest dialog global, atât în cadrul G7, desigur, dar și cu restul lumii.”

  • Finlanda nu este de acord cu prelungirea Cadrului temporar de criză şi tranziţie

    Finlanda nu este de acord cu prelungirea Cadrului temporar de criză şi tranziţie

    Ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană a adoptat Cadrul temporar de criză și de tranziție prin care a instituit o serie măsuri de ajutor de stat menite să sprijinire economia europeană. Comisia Europeană a prelungit parțial, până la data de 31 decembrie 2024, Cadrul temporar de criză şi tranziţie, pentru a da statelor membre posibilitatea să acorde ajutoare de minimis suplimentare fermierilor din țările respective, cu respectarea normelor de concurență.

    În cadrul Consiliului pentru Competitivitate, Piața Internă și Industrie, care a avut loc în luna septembrie, la Bruxelles, ministrul pentru afaceri economice al Finlandei, Wille Rydman a atras atenţia asupra faptului că Finlanda nu este de acord cu prelungirea Cadrului temporar de criză şi tranziţie.

    „ Finlanda consideră că cel mai mare atu și piatra de temelie a competitivității europene este o piață unică funcțională și nu trebuie să perturbăm funcționalitatea acesteia prin politica de ajutor de stat. Finlanda susține o ieșire din cadrul temporar de criză și tranziție și nu sprijină nicio prelungire a acestuia.

    În ceea ce privește viitoarea politică de ajutor de stat, considerăm că această ieșire este foarte necesară pentru a menține competitivitatea europeană. În ceea ce privește bugetul Uniunii Europene, Finlanda este de părere că acesta trebuie să rămână rezonabil și nu sprijină utilizarea unor instrumente finanțate prin datorii în bugetul Uniunii Europene.

    Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un instrument excepțional și unic, iar astfel de aranjamente nu ar trebui să fie utilizate pentru finanțarea bugetului Uniunii Europene în viitor.”

    Prin ajustările aduse Cadrului temporar de criză și de tranziție, Comisia Europeană a urmărit să acorde statelor membre mai mult timp pentru a oferi sprijinul necesar fermierilor și pescarilor care se confruntă în continuare cu provocări specifice, ca urmare a perturbărilor pieței cauzate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

     

  • Sistemul de Informații privind Bolile Animalelor al UE

    Sistemul de Informații privind Bolile Animalelor al UE

    La nivelul Uniunii Europene există Sistemul de Informații privind Bolile Animalelor, un instrument de gestionare a bolilor, care asigură notificarea imediată a mesajelor de alertă, precum și informații detaliate despre focarele celor mai relevante boli la animale în țările Uniunii Europene.

    Aplicaţia oferă accesul imediat la informații despre focarele de boli contagioase la animale și asigură implementarea unui sistem de avertizare timpurie, care permite un răspuns prompt pentru controlul situației epidemiologice. Din păcate, crescătorii de animale din Uniunea Europeană se confruntă încă cu boli precum pesta porcină africană sau boala limbii albastre.

    Cem Özdemir, ministrul federal al alimentației și agriculturii din Germania, a vorbit despre bolile cu care se confruntă crescătorii de animalele din Uniunea Europeană și a insistat asupra necesității ca noua Comisie Europeană să ia în considerare adoptarea de noi măsuri care să ducă la eradicarea acestora.

    „Tema bolilor animalelor ne apasă în Republica Federală Germania. Observăm tot mai mult că nu este doar o problemă națională, fie că este vorba despre pesta porcină africană sau despre boala limbii albastre. Este o problemă europeană. În acest sens, și Comisia Europeană este solicitată să acționeze.

    Purtăm discuții cu partenerii noștri italieni, deoarece și Italia este afectată de pesta porcină africană. Aici este vorba, în mod concret, de faptul că, pe lângă solidaritatea cu crescătorii noștri de animale, trebuie să ne asigurăm că, de exemplu, durata zonelor de restricție, în acele regiuni unde acest lucru este justificat, să fie scurtată în cazul unor focare limitate.

    Acest lucru ne-ar ajuta enorm, pentru ca animalele să nu se îngrașe prea mult și să apară probleme în ceea ce privește valorificarea acestora.

    În cazul limbii albastre, s-a dovedit pur și simplu că vaccinarea este cea mai eficientă măsură. Am decis rapid, încă din iunie, să inițiez o autorizare de urgență.”

  • Rezilienţa climatică în domeniul agricol european

    Rezilienţa climatică în domeniul agricol european

    Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid şi de aceea Europa este vulnerabilă la evenimente meteorologice extreme. Specialiştii consideră că frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteo extreme vor creşte, de la un an la altul. Evaluarea Europeană a Riscurilor Climatice a concluzionat că politicile Uniunii Europene legate de producția de alimente nu sunt încă pregătite în mod adecvat pentru riscurile climatice.

    Președinta von der Leyen a anunțat, de curând, că Planul European de Adaptare Climatică va fi dezvoltat în următoarea perioadă, în strânsă cooperare cu statele membre. Europa trebuie să intensifice acțiunile de construcţie a rezilienței climatice, inclusiv în domeniul agricol.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European, Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

    „Trebuie să construim reziliență într-un mod proactiv acum și în viitor. Avem nevoie de o transformare sistemică bazată pe o abordare integrată pentru a reduce și controla impactul inundațiilor, dar și al secetelor. Continuarea activităților ca până acum nu este o opțiune. Uniunea Europeană are un cadru solid pentru a sprijini fermierii și comunitățile rurale să-și construiască reziliența pe termen lung, răspunzând totodată în imediata perioadă de după crize prin mecanisme pe termen scurt.

    Politica Agricolă Comună este o parte centrală a acestui cadru. Statele membre pot sprijini investițiile preventive și intervențiile de gestionare a riscurilor, precum și eco-schemele și măsurile de agro-mediu care ajută la creșterea rezilienței producției fermierilor în fața șocurilor.

    De exemplu, Politica Agricolă Comună încurajează utilizarea culturilor rezistente la secetă, practici de gestionare a peisajului care cresc reținerea apei, sistemelor eficiente de gestionare a apei și tehnicilor de conservare a solului. În cazuri adecvate, măsuri excepționale de piață finanțate prin Rezerva Agricolă pot fi de asemenea mobilizate.

    Dincolo de Politica Agricolă Comună, Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii și Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pot fi, de asemenea, mobilizate în cazul unor dezastre naturale majore. Comisia își întărește, de asemenea, capacitățile științifice și analitice pentru a prevedea și monitoriza mai bine secetele din Europa.”

  • Concluzii ale reuniunii ministeriale a G20 prezentate în PE

    Concluzii ale reuniunii ministeriale a G20 prezentate în PE

    În luna iulie, în Brazilia, a avut loc Reuniunea ministerială a G20 de la Rio de Janeiro și lupta împotriva inegalității. Cu această ocazie, membrii G20 au semnat prima declarație multilaterală care se concentrează pe inegalități. Uniunea Europeană a subliniat necesitatea de a ancora mai ferm această declaraţie în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, de a se concentra pe inegalitatea multidimensională a veniturilor și de a măsura activ inegalitatea.

    Rezultatele reuniunii ministeriale a G20 de la Rio și lupta împotriva inegalității au fost prezentate Parlamentului European, pe 17 septembrie, de Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate.

    „Combaterea inegalității rămâne urgentă, deoarece aceasta este legată de multe dintre provocările abordate de agenda 2030. Declarația adoptată la Rio reafirmă importanța reducerii inegalităților pentru atingerea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

    Europa trebuie să continue să conducă progresul către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și să asigure implementarea lor urgentă. Reducerea inegalităților globale este o prioritate majoră care modelează colaborarea Uniunii Europene cu țările partenere, inclusiv prin inițiativa Global Gateway.

    Comisia Europeană susține pe deplin necesitatea intensificării eforturilor de combatere a foametei și sărăciei atât la nivel intern, cât și global. În acest context, președintele von der Leyen s-a angajat, în cadrul ghidurilor sale politice recente, să lanseze prima strategie anti-sărăcie a Uniunii Europene. De asemenea, Uniunea Europeană plănuiește să se alăture Alianței Globale Împotriva Foametei și Sărăciei la summitul G20 din luna noiembrie.”

  • Drepturile lucrătorilor

    Drepturile lucrătorilor

    Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru cele mai înalte standarde privind condițiile de muncă și un nivel ridicat de protecție socială. În 2017, a fost lansat Pilonul European al drepturilor sociale prin care Uniunea Europeană doreşte să asigure egalitatea de șanse și accesul la piața muncii pentru toţi cetăţenii, condiții de muncă echitabile, protecție și incluziune socială sporite.

    Care sunt măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru a proteja drepturile lucrătorilor? Ce prevede Pilonul european al drepturilor sociale? Cum pot fi îmbunătăţite accesul la piața muncii şi condițiile de muncă, inclusivpentru lucrătorii cu calificare scăzută sau fără calificare? De ce a fost nevoie de adoptarea Directivei privind salariul minim adecvat ? Ce va face în continuare Uniunea Europeană pentru protejarea lucrătorilor? Care sunt consecinţele de ordin fiscal ale politicilor sociale?

    Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Maria Grapini şi Adrian Benţa, consultant fiscal.

  • Compensarea  prețului la energie electrică

    Compensarea  prețului la energie electrică

    Conform Organizației Națiunilor Unite, bombardamentele rusești au provocat pagube semnificative infrastructurii esențiale din Ucraina. Aceste daune ar putea priva populația civilă de servicii esențiale pentru supraviețuire, mai ales în contextul apropierii iernii. Aceasta include accesul la energie electrică, apă și încălzire, toate fiind critice în timpul sezonului rece. Organizața Națiunilor Unite avertizează că astfel de distrugeri ar putea avea un impact devastator asupra bunăstării civile în lunile următoare.

    În acest context, eurodeputatul Vasile Dîncu a cerut Parlamentului European să sprijine România, Bulgaria și Grecia pentru compensarea prețului la energia electrică.

    „Este un lucru bun continuitatea, faptul că și vechiul Parlament, și noul Parlament European, și vechea Comisie, și noua Comisie vor susține Ucraina. Poate că am pierdut într-adevăr la competitivitate, dar nu avem voie să ne pierdem valorile și pentru modelul social european, solidaritatea este cea mai importantă valoare.

    România a fost și rămâne unul din cei mai importanți contribuitori la sprijinirea Ucrainei, dar nu numai de arme are nevoie Ucraina. Ucraina are nevoie și de energie electrică. Vine iarna și rușii vor bombarda cu precădere infrastructura electrică. A crescut în Europa de Est de trei ori prețul energiei, pentru că nu funcționează foarte bine piața unificată de energie electrică. Sudul și estul Europei sunt rupte de vestul Europei. De aceea, pentru a sprijini și Moldova, și Ucraina în această iarnă este nevoie de a sprijini România, Bulgaria și Grecia, care au depus sau vor depune o inițiativă la Comisia Europeană în ceea ce privește compensarea prețului la energia electrică.”

    Vice-preşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a subliniat că războiul dintre Rusia şi Ucraina este o încălcare flagrantă a dreptului internațional și reprezintă o provocare existențială și pentru arhitectura de securitate a Europei.