Radio România Internațional

Author: Clara Iancu

  • Dialog pentru o agricultură sustenabilă și remunerată echitabil

    Dialog pentru o agricultură sustenabilă și remunerată echitabil

    Eurodeputaţii europeni au discutat în Parlamentul European despre capacitatea fermierilor și a comunităților rurale de a face faţă provocărilor actuale şi au invitat Comisia Europeană la un dialog pe teama sustenabilităţii agriculturii şi a remunerării echitabile.

     

    Comisia Europeană consideră că factorii de decizie trebuie să se concentreze pe asigurarea unor standarde de viață corecte pentru fermieri și pentru comunitățile rurale, pe exploatarea oportunităților oferite de inovația tehnologică, dar și pe promovarea unui viitor prosper pentru sistemul alimentar al Uniunii Europene.

     

    În completare, în Parlamentul European, Maroš Šefčovič, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, a vorbit despre necesitatea susţinerii în continuare a fermierilor europeni pentru atingerea obiectivelor de climă şi de biodiversitate ale Uniunii Europene.

    “Permite-mi să subliniez faptul că fermierii noștri continuă să fie susținuți de bugetele Uniunii Europene prin intermediul politicii agricole comune. Dar știm că acești bani singuri nu sunt suficienți pentru a face față schimbărilor climatice.

    Să ne uităm la secetele devastatoare din Spania, la inundațiile apocaliptice din Grecia, Slovenia, Italia și în alte locuri, la incendiile forestiere care se răspândesc necontrolat. Așadar, lipsa acțiunii ar duce doar la costuri și mai mari în deceniile următoare. Astfel de dezastre pot fi prevenite doar dacă avem resurse naturale sănătoase – soluri sănătoase, apă curată și polenizatori care pot proteja producțiile și veniturile fermierilor în fața crizelor climatice și de biodiversitate.

     

    Sarcina noastră este să-i susținem pe fermieri în această perioadă de tranziție, ajutându-i să reducă riscurile și să îmbunătăţească practicile bune în agricultură. Este crucial să lucrăm cu întregul lanț alimentar, astfel încât consumatorii să poată aprecia mai bine valoarea durabilității.

     

    Fermierii noștri merită să trăiască decent, iar acest lucru se va întâmpla doar dacă lucrăm împreună pentru a atinge obiectivele de climă și biodiversitate. Știu că viitorul agriculturii este un subiect complex, dar cred ferm că acest dialog strategic ne va ajuta în cele din urmă să vorbim cu o singură voce despre viitorul comun pe care ni-l dorim pentru fermieri, mediu și uniunea noastră în ansamblu.”

  • Calitatea hranei – Ce face UE pentru a oferi consumatorilor alimente de calitate?

    Calitatea hranei – Ce face UE pentru a oferi consumatorilor alimente de calitate?

    Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru calitatea alimentelor pe care le produce. Legislaţia Uniunii Europene privind calitatea hranei prevede norme stricte pe care producătorii, procesatorii şi comercianţii de produse alimentare trebuie să le respecte.

    Ce condiţii trebuie să îndeplinească un aliment de calitate? Putem fi siguri că produsele alimentare europene sunt calitative? Există diferenţe de calitate în ceea ce priveşte produsele alimentare cu ambalaj identic? Ce a făcut şi ce va face, în continuare, Uniunea Europeană pentru a oferi consumatorilor alimente sigure şi de calitate?

    Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Alin Mituţă şi Nastasia Belc, cercetător și Director general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.

  • Acorduri de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii

    Acorduri de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii

    În Parlamentul European s-a discutat despre acordurile de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii Europene.

     

    Cu această ocazie, Comisia Europeană a reiterat faptul că Parlamentul European își poate exercita puterile prevăzute de Tratate în ceea ce privește asocierea țărilor terțe la programele Uniunii şi a specificat că în cazul în care Parlamentul consideră că ar trebui furnizate informații specifice suplimentare în timpul fazei de negociere și implementare a acestor acorduri de asociere, în plus față de informațiile deja furnizate, Comisia este pregătită să facă acest lucru.

     

    Legat de acest subiect, eurodeputatul Vlad Marius Botoş a solicitat Comisiei Europene mai multă deschidere şi colaborare.

    “Uniunea Europeană este un partener deschis și onest pentru țările terțe care vor să coopereze cu noi în domeniul economic. Aceasta este o decizie de care beneficiază direct consumatorii, cetățeni europeni, prin accesul la produse realizate în alte state, la o gamă mai largă de produse.

    Este firesc, în condițiile unei economii globale, să avem acorduri, tratate de liber schimb și nu numai. Însă este absolut necesar ca aceste tratate să fie adaptate necesităților și cerințelor economiei, dar și societății noastre.

    Înțeleg importanța deosebită pe care o au specialiștii Comisiei Europene și aspectele tehnice pe care aceștia le stăpânesc foarte bine, însă acordurile nu sunt matematică pură. Aceste acorduri trebuie să corespundă exigențelor societății europene și priorităților noastre.

    De aceea, este foarte important ca Parlamentul European să aibă un cuvânt hotărâtor în negocierea și încheierea acestor tratate ca singură instituție politică ce reprezintă direct voința cetățenilor. Este important, așadar, ca Parlamentul European să fie consultat în toate stadiile negocierilor în tratatele viitoare, atât în cele de liber schimb, cât și în cele de colaborare programată bi sau multilaterale, cum este programul Horizon, unul dintre cele mai importante acorduri de colaborare în zona științei și inovației.

     

    Sper ca pe viitor să vedem mai multă colaborare și deschidere din partea Comisiei Europene, iar procedurile să respecte nu doar litera, ci și spiritul tratatelor europene.”

  • Punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului privind cetățenia UE

    Punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului privind cetățenia UE

    Introducerea cetățeniei Uniunii Europene, în urmă cu 30 de ani, a schimbat fundamental relația dintre Uniune și cetățenii săi. Drepturile și oportunitățile asociate acestui statut au devenit parte a vieţii cetăţenilor Uniunii Europene.

    Într-un raport Eurobarometru din decembrie 2023, 87% dintre respondenți au fost de acord că se simt cetățeni ai Uniunii Europene. În același timp, doar jumătate dintre respondenți au indicat că sunt informați despre drepturile lor. De aceea, Comisia Europeană consideră că este crucial ca toți cetățenii Uniunii Europene, inclusiv cei cu nevoi speciale, cum ar fi cetățenii cu dizabilități, să-și poată exercita eficient drepturile. Comisia a prezentat în acest sens Pachetul de cetățenie care include Raportul privind cetățenia Uniunii Europene pentru 2023, care menţioneză progresele realizate în îmbunătățirea și promovarea drepturilor de cetățenie și a participării democratice.

    Despre importanţa acordării de drepturi egale tuturor cetăţenilor Uniunii Europene, a vorbit în Parlamentul European, eurodeputatul Victor Negrescu.

     

    “Uniunea Europeană are nevoie de reglementări pentru o cetățenie europeană în adevăratul sens al cuvântului. În urmă cu aproape 5 ani, am demarat o campanie împreună cu colegii mei din PES activists România, în cadrul căreia am adunat zeci de mii de semnături din partea românilor care susțin cetățenia europeană. 

    Toți cetățenii din statele membre trebuie să beneficieze de toate drepturile și să fie tratați în mod egal, oriunde s-ar afla în Uniunea Europeană. 

    Trebuie să ne asigurăm că documentele și studiile sunt integral recunoscute, că drepturile și beneficiile sociale pot fi transferate ușor, inclusiv pensiile și alocațiile pentru copii, că nu mai există diferențe de tratament și că mobilitatea intra-europeană este deplină. Români, italieni sau suedezi, suntem toți europeni, iar acest lucru presupune cunoașterea drepturilor noastre, precum și a modului în care funcționează Uniunea Europeană. 

    Propun astfel crearea unui program comun la nivel european privind educația despre Europa, element esențial pentru viitorul UE. Dacă avem cetățeni europeni bine informați, vom avea o Europă și state membre cu adevărat puternice.”

     

  • Criza apei și secetele în UE ca urmare a crizei climatice mondiale

    Criza apei și secetele în UE ca urmare a crizei climatice mondiale

    În Parlamentul European, a avut loc o dezbatere aprinsă pe tema crizei apei şi a secetelor înregistrate în Uniunea Europeană în ultimii ani, ca urmare a crizei climatice mondiale. Uniunea Europeană a implementat deja o legislație privind apa. Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, a atras atenţia asupra faptului că dacă această legislaţie ar fi respectată în totalitate, multe elemente ale crizei actuale ar fi mult mai puțin presante.

    Virginijus Sinkevičius consideră că ieșirea din criză va necesita acțiuni ferme din multe părți, iar pentru asta este nevoie și de extinderea și modernizarea investițiilor în apă. În perioada financiară actuală, Uniunea Europeană a crescut semnificativ sprijinul său pentru a ajuta la cofinanțarea infrastructurii legate de apă.

    În replică, eurodeputatul Carmen Avram a spus că, din păcate, criza apei nu este determinată doar de schimbări climatice sau lipsă de fonduri, ci și de lipsă de voință politică.

    “Discutăm din nou despre criza apei, deși Comisia rămâne suspect de superficială în abordare. Ultima dovadă: derogarea dată pentru terenul pârloagă prin care fermierii trebuie să înființeze culturi secundare. Dacă s-ar fi informat riguros, Comisia ar fi aflat că asta nu se prea poate. Fix în perioada acelor culturi, adică vara, nu prea mai plouă. 

    În România, de exemplu, 30% din suprafața țării e afectată de secetă puternică. În 2023, în anumite zone, 300 de zile nu a căzut nici măcar o picătură de ploaie. Din ce să răsară acea cultură secundară care are atâta nevoie de apă? Din irigații, ar spune executivul european. Da, dacă României, țară cu importantă producție agricolă, i s-ar recunoaște nu doar o treime ca acum, ci toată suprafața irigabilă de 2 milioane de hectare de teren arabil neirigat.”

    Seceta cauzează anual, în Uniunea Europeană, daune de 9 miliarde de euro. Comisia Europeană a anunţat că pregăteşte o propunere de inițiativă privind reziliența apei. Inițiativa va combina o serie de acțiuni imediate cu lansarea unei dezbateri publice ample și transparente care va implica instituțiile Uniunii Europene, statele membre și toți actorii relevanți, cum ar fi autoritățile locale și regionale, sectorul privat, ONG-urile, mediul academic și cetățenii.

  • Condițiile de muncă ale cadrelor didactice din UE

    Condițiile de muncă ale cadrelor didactice din UE

    În Parlamentul European s-a dezbătut situaţia profesorilor şi a condiţiilor de muncă ale cadrelor didactice din Uniunea Europeană. Eurodeputaţii au atras atenţia asupra faptului că Uniunea Europeană se confruntă cu o populație în vârstă a cadrelor didactice, cu dificultatea de a recruta și de a fideliza profesori calificați, cu lipsa severă de profesori în special în zonele rurale, cu niveluri salariale inadecvate şi lipsa acordurilor de negociere colectivă.

    La toate acestea, se adaugă presiunea psihologică accentuată legată de nivelurile crescute de violență în școli, dimensiuni mai mari ale claselor împreună cu o calitate adesea scăzută a infrastructurii și multiplicarea sarcinilor administrative atribuite cadrelor didactice. În acest context, eurodeputaţii consideră că este nevoie de programe care să îmbunătăţească condiţiile de muncă ale cadrelor didactice.

    Despre acest subiect îl ascultăm pe Cristian Terheş, eurodeputat.

    “Această dezbatere despre profesori este binevenită, deoarece școala, profesorii și elevii trebuie puși din nou la locul de cinste cuvenit în societatea europeană. Școala trebuie să îi învețe pe elevi nu doar cum să citească, scrie și socotească, ci și cum să fie oameni buni și drepți în societate și cum să-și iubească țara. 

    Valorile morale perene se dezvoltă învățând științele umaniste, precum literatura clasică, istoria, geografia, iar gândirea critică și rațională se dezvoltă prin științele reale, precum matematica, fizica, filozofia, logica. Asta a făcut în timp școala clasică, dezvoltând personalități și mari oameni ai lumii, când nici măcar caiete nu erau și poate nici acces la cărți tipărite. Europa, pentru a avea un viitor, are nevoie ca noile generații să fie bine educate, iar asta nu se poate face decât repunând profesorii la locul de cinste și dându-le respectul pe care îl merită în societate.”

    Comisia Europeană se angajează să sprijine în continuare eforturile statelor membre pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale cadrelor didactice. În jur de 73 miliarde de euro au fost programate pentru educație în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, cu scopul de a sprijini dezvoltarea educației și a abilităților, cu accent puternic pe educația digitală.

  • Ce face UE pentru a combate dezinformarea ecologică?

    Ce face UE pentru a combate dezinformarea ecologică?

    Dezinformarea ecologică îi afectează pe consumatori. Natural, eco, prietenos cu mediul… Uniunea Europeană dorește să se asigure că toate aceste informaţii care apar pe etichetele produselor alimentare şi nealimentare sunt reale, iar practica de a da o impresie falsă cu privire la beneficiile sau impactul unui produs asupra mediului să fie interzisă. Directiva privind declaraţiile ecologice, care va fi votată în Parlamentul European în luna martie, va reglementa toate aceste aspecte. Uniunea Europeană va impune, astfel, companiilor să justifice afirmațiile privind protejarea mediului prin utilizarea unei metodologii standard.

    Ce aşteptări au consumatorii de la Uniunea Europeană? Putem fi siguri că dacă cumpărăm un produs, care este vândut ca fiind ecologic, acesta este cu adevărat ecologic ? Este posibil ca dezinformarea ecologică să fie combătută?

    Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Maria Grapini şi conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

  • Stagiile de calitate în UE

    Stagiile de calitate în UE

    Stagiile de calitate sunt o cale importantă pentru tinerii din Uniunea Europeană de a accesa piața muncii. Stagiile de calitate, sau internshipurile, pot oferi oportunități unice de învățare practică și pregătire în muncă. În ultimii ani, foarte mulți tineri au aplicat pentru stagii în alte state membre.

    Subiectul stagiilor de calitate pentru tinerii din Uniunea Europeană a fost dezbătut în Parlamentul European, ocazie cu care eurodeputatul Dragoş Pîslaru şi-a exprimat îngrijorarea privind situaţia financiară a tinerilor care aleg să aplice pentru un internship şi a cerut Comisiei Europene adoptarea unei directive care să vină în sprijinul tinerilor europeni.

    “Discutăm despre un subiect care afectează viitorul a milioane de tineri din Uniunea Europeană: internshipurile de calitate, plătite decent. În Uniunea Europeană, pentru 3,7 milioane de tineri, internshipul este primul pas în carieră. Patru din cinci tineri au trecut prin experiența unui internship, dar lucrurile nu stau atât de roz. Tinerii adesea se lovesc de condiții de muncă precare, lipsa contextului de învățare, nu sunt plătiți sau nu au acces la asigurare socială sau de sănătate. 

    În 16 din cele 27 de state membre, nu există măcar o definiție clară a unui “internship”. Și mai mult, legislația națională nu este mereu aliniată cu recomandările minimale la nivelul Uniunii Europene. 

    Un alt aspect este situația financiară. Fiecare al treilea stagiar nu primește nicio compensație financiară. Pentru mulți tineri dezavantajați, internshipul, deși generează rezultate pentru angajatori, continuă să fie plătit de către tineri. Aceștia sunt nevoiți să-și acopere cheltuielile de cazare, masă sau alte nevoi de bază. Mulți tineri dezavantajați nu își permit luxul de a face un internship. Cei care au nevoie cel mai mult de o șansă nu au banii ca să lucreze gratis. 

    Uniunea Europeană oferă țărilor membre acces la programe care pot fi finanțate prin Fondul social european, Mecanismul de redresare și reziliență, Erasmus+, dar nu e suficient. Așteptăm cu nerăbdare propunerile Comisiei Europene. Este momentul să arătăm că în instituțiile Uniunii Europene ne pasă cu adevărat de viitorul tinerilor.”

    Comisia Europeană pregătește în prezent o inițiativă pentru actualizarea Cadrului de calitate al Uniunii Europene pentru stagiile de pregătire, care va fi prezentată înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

  • Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Parlamentul European a constatat că afirmațiile înșelătoare sau false legate de mediu, etichetele de durabilitate sau instrumentele de informare netransparente, necertificate și necredibile privind durabilitatea, îi induc în eroare pe consumatorii europeni. De aceea, eurodeputaţii doresc ca în legislația Uniunii Europene în materie de protecție a consumatorilor să fie introduse norme specifice pentru a combate practicile comerciale neloiale care induc în eroare consumatorii europeni și îi împiedică să facă alegeri de consum durabile. Acest lucru ar permite organismelor naționale competente să abordeze în mod eficace practicile respective.

    Prin asigurarea fiabilității, clarității, înțelegerii și corectitudinii afirmațiilor legate de mediu, consumatorii vor putea alege produse care sunt cu adevărat mai bune pentru mediu, decât produsele concurente. Acest lucru va încuraja concurența pentru produse mai durabile din punctul de vedere al mediului, reducând astfel impactul negativ asupra mediului. Întreprinderile au, de asemenea, un rol important în promovarea tranziției verzi și a unei mai mari sustenabilități a produselor pe care le produc și le vând pe piața internă.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European, Vlad-Marius Botoş, eurodeputat şi membru supleant în Comisia IMCO, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European.

    “Protejarea consumatorului este una dintre prioritățile noastre în Comisia IMCO, iar acest raport vine să se asigure că aceștia vor fi corect informați și nu vor fi induși în eroare pentru a cumpăra produse care pretind a fi ecologice, fără ca acest lucru să fie adevărat. 

    Este important ca cei care aleg produsele care protejează mediul să fie siguri că nu sunt înșelați de reclame false. Este normal să stabilim standarde și obiective clare pentru ca un produs să poată fi numit ecologic, iar un singur criteriu nu este suficient. Sigur că întreaga economie va fi angrenată în atingerea obiectivelor pactului ecologic, însă trebuie s-o facă în mod onest, iar consumatorii noștri din țările noastre trebuie să poată face alegerile în cunoștință de cauză, pentru că doar așa pot influența piața în direcția dorită.”

  • Combaterea fraudei – raportul anual pe 2022

    Combaterea fraudei – raportul anual pe 2022

    În completarea raportului anual pe 2022, privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, eurodeputatul Maria Grapini a depus în Parlamentul European un raport referitor la combaterea fraudei.

    În calitate de raportor, Maria Grapini a subliniat că prevenirea și detectarea fraudelor din Uniunea Europeană trebuie să se bazeze pe analiza riscului de fraudă și pe digitalizarea și interoperabilitatea suplimentară a bazelor de date. Raportul Mariei Grapini a fost încredinţat președintelui Parlamentului European pentru a fi înaintat Consiliului și Comisiei Europene. Despre raportul privind combaterea fraudei în Uniunea Europeană, o ascultăm pe Maria Grapini.

    “Raportul privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, după cum știți, se votează în fiecare an. Iată că în secțiunile de venituri și cheltuieli se observă creșterea neregulilor de natură frauduloasă și nefrauduloasă în 2022 și, sigur, și o creștere a ratei de detectare. 

    Din păcate, Comisia Europeană nu a intervenit în revizuirea pragului de 10 milioane de euro pentru fraudă transnațională în domeniul TVA, așa cum ar fi trebuit să fie, să reducă, pentru a putea permite Parchetului European să investigheze. Înseamnă că trebuie să existe modificări în perioada următoare. 

    De asemenea, vreau să mulțumesc Curții de Conturi, OLAF, Eurojust, Europol, care au colaborat în depistarea și prevenirea riscurilor de fraudă. În același timp, aș vrea să subliniez în acest raport, și am subliniat în acest raport, în calitate de raportor, că trebuie să supraveghem buna cheltuire a banilor din Uniunea Europeană, care sunt ai cetățenilor, de fapt, nu numai în statele membre, ci și în instituțiile europene. 

    În ceea ce privește arhitectura antifraudă în UE, în raport recomand o bună cooperare și coordonare între toate compartimentele sale și, bineînțeles, o abordare holistică și orientată spre rezultatul luptei împotriva fraudei, mai multă exigență, mai multă transparență, pentru că ne-am confruntat cu o lipsă de transparență de la toate instituțiile.”

  • Revizuirea mandatului Autorității Europene a Muncii

    Revizuirea mandatului Autorității Europene a Muncii

    În Parlamentul European a avut loc o dezbatere referitoare la revizuirea mandatului Autorității Europene a Muncii. Autoritatea Europeană a Muncii a fost infiinţată în urmă cu 5 ani, iar una dintre principalele sarcini ale Autorității Europene a Muncii este să îmbunătățească accesul la informații pentru lucrătorii mobili și angajatorii acestora.

     

    De la înființare, Autoritatea Europeană a Muncii a sprijinit peste 100 de inspecții transfrontaliere și a oferit un sprijin semnificativ pentru statele membre, lucrând la dezvoltarea programelor de cooperare, inclusiv în ceea ce privește detașarea lucrătorilor.

     

    Eurodeputatul Dragoş Pîslaru, a atras atenţia Parlamentului European asupra importanţei acestei instituţii europene în ceea ce priveşte mobilitatea forței de muncă în cadrul Uniunii Europene.

     

    “Întrebarea este cum ne asigurăm că mobilitatea forței de muncă în cadrul Uniunii Europene este eficientă, garantând în același timp respectarea drepturilor lucrătorilor și un mediu de competiție sănătos. 

    Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) a fost înființată tocmai pentru acest obiectiv. Într-un timp extrem de scurt, cu un management excelent, a devenit funcțională, preluându-și atribuțiile. Cu toate acestea, este evident că aceasta nu și-a atins încă întregul potențial. Întrebarea este de ce? Caracterul voluntar al cooperării între statele membre, competențele limitate și cadrul juridic rigid i-au pus piedici.

    ELA ar trebui să aibă puterea să inițieze și să desfășoare investigații de una singură, mai ales atunci când autoritățile naționale nu fac nimic sau chiar ajung să protejeze politic guvernele. ELA este autoritatea la care trebuie să apelăm atunci când angajatorul nu își respectă regulile contractuale și ne trezim cu salarii neplătite, iar instituțiile statului nu fac nimic să ajute. 

    ELA este autoritatea la care apelăm când suntem victima unui abuz la locul de muncă și nu ni se face dreptate. Asta așteaptă cetățenii europeni: așteaptă să vadă cum regulile la nivel european sunt îndeplinite. Trebuie să recunoaștem impactul pe care ELA îl poate avea și să-i oferim resursele și accesul necesar, să asigurăm un spațiu de colaborare, astfel încât ELA să urmărească cu vigilență cazurile aduse în atenție și să acționeze unde e necesar. O Europă în care cetățenii se pot bucura de dreptul la mobilitate în piața muncii.”

     

  • Situaţia tinerilor cercetători din Uniunea Europeană

    Situaţia tinerilor cercetători din Uniunea Europeană

    În Uniunea Europeană, tinerii cercetători se confruntă cu o realitate foarte exigentă, lucrând în condiții precare și adesea fiind forțați să-și părăsească țările în căutarea oportunităților. Toate acestea conduc Uniunea Europeană către o situație în care talentul este risipit sau pierdut către alte economii ale lumii.

    Situația tinerilor cercetători s-a înrăutățit în ultimii ani. Criza COVID-19 a afectat mulți tineri cercetători, care au întâmpinat condiții mai dificile, probleme legate de finanțare și acces redus la laboratoare și alte facilități esențiale. Comunicarea Comisiei Europene privind un nou Spaţiu European de Cercetare identifică problemele care împiedică evoluția carierelor tinerilor cercetători.

     

    Despre acţiunile specifice întreprinse de Comisia Europeană în acest domeniu, aflăm amănunte de la Dubravka Šuica, vicepreşedintele Comisiei Europene:

    “Permiteți-mi să încep menționând acțiunile specifice pe care Comisia le întreprinde în cadrul Spațiului European de Cercetare, în consultare cu statele membre și părțile interesate. Am formulat o propunere pentru o recomandare a Consiliului privind un Cadru European pentru Carierele în Cercetare. Această recomandare acoperă numeroase aspecte, inclusiv măsuri specifice de sprijin pentru cercetătorii la început de carieră. 

    Vom înființa un observator dedicat carierelor în cercetare pentru a îmbunătăți cunoștințele noastre și datele despre aceste probleme. Am elaborat un Cadru European de Competențe pentru Cercetători pentru a promova abilitățile transversale ale cercetătorilor și pentru a sprijini mobilitatea între sectoare. 

    Stabilim o platformă de talente ERA ca un punct unic în care cercetătorii pot găsi toate resursele disponibile. Susținem reforma în domeniul cercetării și evaluarea cercetătorilor pentru a trece la un sistem de evaluare care ia în considerare impactul general al rezultatelor, activităților și practicilor cercetătorilor asupra cercetării și inovației, nu doar publicațiile. 

    Elaborăm un apel pilot Orizont Europa în 2024 cu obiectivul de a forma consorții inter-sectoriale, unde partenerii își unesc forțele pentru a îmbunătăți oportunitățile de carieră pentru cercetătorii la început de carieră. În final, organizăm un EU TalentOn care provoacă tinerii cercetători, cu vârste între 21 și 35 de ani, să găsească soluții pentru cele mai presante probleme globale. 

    De asemenea, Comisia elaborează inițiative care pot promova schimbul de bune practici și lecții învățate între statele membre, inclusiv prin exerciții de învățare reciprocă.”

  • Ambalajele și deșeurile de ambalaje

    Ambalajele și deșeurile de ambalaje

    În Parlamentul European au fost
    votate amendamentele referitoare la propunerea de regulament privind ambalajele
    şi deşeurile de ambalaje. Regulamentul stabileşte norme pe parcursul întregului
    ciclu de viață al ambalajelor, contribuind la funcționarea eficientă a pieței
    interne. Produsele au nevoie de ambalaje corespunzătoare pentru a fi protejate
    și ușor de transportat din locul unde sunt fabricate până la locul în care sunt
    utilizate sau consumate.


    Care sunt prevederile cele mai importante ale
    regulamentului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, aflăm de la
    Virginijus Sinkevičiu, comisar european pentru mediu, oceane şi pescuit.


    Măsurile pe care le
    propunem vor aduce economii de costuri pentru consumatori și beneficii pentru
    mediu. Comisia a colaborat îndeaproape cu toți cei implicați. Unii dintre ei au
    solicitat o flexibilitate suplimentară, în special în ceea ce privește
    obiectivele de reutilizare, sistemele obligatorii de depunere și returnare și
    prevenirea generală a deșeurilor.

    Cu toate acestea, armonizarea regulilor de
    ambalare în Europa reprezintă un obiectiv fundamental al acestei inițiative,
    reducând birocrația, costurile de conformitate și barierele de pe piață,
    valorificând pe deplin piața unică a Uniunii Europene. Propunerea noastră
    vizează obținerea de câștiguri de eficiență în sectorul de reciclare.

    Volumul
    absolut al deșeurilor de ambalaje destinate reciclării cu siguranță va trebui
    să crească, dar tendințele arată clar că reciclarea nu este suficientă.
    Pierderile sunt inevitabile la fiecare etapă a schimbării în domeniul
    reciclării, iar materialele primare sunt în mod constant necesare pentru a
    completa ceea ce provine din deșeurile reciclate.

    Trebuie să facem mai mult
    pentru a reduce degenerarea deșeurilor de ambalaje, pentru a înlocui ambalajele
    de unică folosință cu soluții durabile și pentru implementarea sistemelor de
    reutilizare.

  • Politica de extindere a UE

    Politica de extindere a UE

    Comisia Europeană a adoptat, la
    finalul anului trecut, un pachet mare de extindere, zece rapoarte de țară și un
    plan de creștere pentru Balcanii de Vest. Cu această ocazie, Comisia Europeană
    a recomandat Consiliului deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și
    Moldova.

    De asemenea, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu
    Bosnia și Herțegovina odată ce se atinge gradul necesar de conformitate cu
    criteriile de membru. În plus, Comisia Europeană recomandă acordarea statutului
    de candidat Georgiei, cu înțelegerea că se vor lua anumite măsuri. În cazul
    Ucrainei și Moldovei, Comisia va monitoriza în mod continuu progresul și
    conformitatea în toate domeniile legate de deschiderea negocierilor și va
    prezenta Consiliului un raport, până în luna martie.

    Despre decizia Comisiei
    Europene de a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană a
    Moldovei și a Ucrainei, ne vorbeşte Siegfried Mureşan, eurodeputat.


    Decizia Comisiei
    Europene de a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană a
    Moldovei și a Ucrainei este corectă deoarece negocierile pentru aderare la
    Uniunea Europeană sunt unul dintre cele mai puternice instrumente pe care
    Uniunea Europeană le are de a sprijini transformările, reformările,
    modernizarea și stabilizarea, întărirea statelor din vecinătatea noastră
    imediată, care doresc să devină membri ai Uniunii Europene.

    Uniunea Europeană
    spune clar Republicii Moldova și Ucrainei: ne vom implica financiar, tehnic, cu
    toată expertiza noastră, pentru ca oamenii din Ucraina și din Republica Moldova
    să se apropie de standardele europene cât de repede.

    Ne vom implica în
    reformarea justiției, în modernizarea acestor țări, în modernizarea tuturor domeniilor.
    Va fi foarte important să și transpunem această recomandare într-o decizie
    finală a Consiliului și să începem negocierile de aderare cât de curând. Este o
    victorie a Uniunii Europene, o victorie a oamenilor din aceste state și este
    confirmarea faptului că influența Federației Ruse în regiune este în scădere.Vă
    mulţumesc mult!


  • Raportul privind starea Uniunii Energetice

    Raportul privind starea Uniunii Energetice

    Între august 2022 și august 2023,
    cererea de gaze în Uniunea Europeană a scăzut cu peste 18% față de media
    ultimilor cinci ani. De asemenea, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii
    au scăzut cu aproximativ 3% în 2022, continuând trendul descendent al ultimilor
    30 de ani. Capacitățile de energie regenerabilă au sporit cu 47% şi, pentru
    prima dată, în 2022 s-a produs mai multă electricitate din surse eoliene și
    solare decât din centralele electrice pe gaz. Toate aceste date sunt cuprinse
    în raportul privind starea Uniunii Energetice şi arată că, în ciuda crizei
    energetice, Uniunea Europeană a respectat angajamentul său față de acțiunea
    climatică și a accelerat tranziția sa către o energie curată. Despre acest
    subiect îl ascultăm pe Cristian-Silviu Buşoi, eurodeputat.


    Anul trecut a fost un
    an al acțiunilor decisive ale Uniunii în domeniul politicii energetice.
    Războiul în curs de desfășurare din Ucraina și instabilitatea geopolitică
    generală, au subliniat cât de important este pentru Uniune și statele membre
    reducerea la minimum a dependențelor de parteneri nesiguri și creşterea
    autonomiei energetice strategice.

    Energia se află în centrul economiilor noastre.
    Cu cât controlăm mai mult această resursă, cu atât vom fi mai puțin vulnerabili
    la șocurile externe. Obiectivele noastre Green Deal și REPowerEU de a obține
    această energie în cea mai mare parte din surse proprii curate sunt, prin
    urmare, justificate. Ar trebui să ne felicităm pentru toate acțiunile
    întreprinse pentru a aborda consecințele războiului din Ucraina.

    Ar trebui să
    fim mândri că am redus dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia, că
    am consolidat regulile de stocare a gazelor, că am crescut generarea de energie
    regenerabilă în cantități record. Suntem și rămânem pe deplin angajați să
    actualizăm cadrul legislativ al Uniunii Europene pentru a putea face față
    acestor vremuri provocatoare cu toate instrumentele de care statele membre au
    nevoie pentru a ne asigura că atingem obiectivele de zero emisii nete.