Radio România Internațional

Author: Clara Iancu

  • Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Parlamentul European s-a reunit pe 17 iulie 2024, în prima sesiune plenară a noului mandat, pentru a dezbate necesitatea acordării sprijinului continuu al Uniunii Europene pentru Ucraina. Cu această ocazie, eurodeputaţii au reiterat obiectivul Uniunii Europene de a aloca sprijin politic, economic, umanitar și militar cât timp este nevoie, până la victoria Ucrainei în fața Rusiei.

    Prezent la dezbateri Thijs Reuten, eurodeputat, a spus.

    „Am încheiat mandatul fostului Parlament European cu un apel clar adresat guvernelor statelor membre pentru mai multe sisteme de apărare aeriană. Vedem aproape în fiecare zi de ce acestea sunt necesare. Cu toate acestea, multe state membre au în depozite sisteme care pot fi livrate şi ar trebui să fie livrate, pentru a proteja ucrainenii, pentru a proteja și securitatea noastră colectivă europeană.

    Mă bucur că această legislatură începe cu reafirmarea sprijinului nostru puternic pentru Ucraina. Vom continua să determinăm statele membre să-și asume responsabilitatea, oferind în sfârșit și rapid Ucrainei tot ceea ce este necesar pentru a câștiga. Ucraina este Europa și poporul liber al Ucrainei va face uniunea noastră de valori mai puternică.”

    În prima sesiune plenară a Parlamentului European s-a vorbit şi despre începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Eurodeputaţii consideră că integrarea europeană a celor două țări reprezintă o investiție într-o Europă mai unită și mai puternică.

    Eurodeputatul român, Siegfried Mureşan, a solicitat alocarea unui sprijin financiar și tehnic adecvat Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană, subliniind faptul că Ucraina și Republica Moldova rămân o prioritate a Parlamentului European.

  • Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol a fost prezentat şi analizat în cadrul ultimului Consiliu Agricultură şi Pescuit, care a avut loc în luna iulie. Priorităţile Preşedinţiei Ungariei în acest semestru sunt securitatea alimentară, sustenabilitatea producției agricole și reînnoirea generaţiilor în sectorul agricol.

    Miniştrii agriculturii şi pescuitului din statele membre şi-au exprimat punctele de vedere referitoare la aceste aspecte.

    Cu această ocazie, Sari Essayah, ministrul agriculturii și silviculturii din Finlanda a salutat poziţia Preşedinţiei Ungariei în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală şi a vorbit despre comerţul cu produse agricole şi viabilitatea zonelor rurale, două subiecte importante pentru sectorul agricol al Finlandei.

    “Sunt deosebit de încântată că există această abordare orientată către fermieri în politica agricolă comună, iar dezvoltarea rurală este una dintre prioritățile programului prezidențial.

    De asemenea, se aduc în discuţie problemele legate de comerț. Pentru Finlanda, este foarte important să continuăm negocierile comerciale și acordurile, dar și să implementăm acele acorduri pe care le-am încheiat deja la nivel european. În acest context, aș dori, de asemenea, să subliniez importanța sprijinului pentru Ucraina în toate modurile posibile.

    Este foarte important să continuăm să căutăm coridoare de solidaritate și diferite mijloace prin care putem ajuta Ucraina să-și exporte cerealele și să-i susținem economia. Se discută, de asemenea, despre viabilitatea zonelor rurale.

    În Finlanda, majoritatea teritoriului este format din zone rurale, așa că acest subiect este o prioritate majoră pentru noi. Este important să înțelegem că zonele rurale sunt esențiale pentru toate statele membre. Ele nu sunt doar o sursă de materii prime, ci sunt importante pentru antreprenoriat, pentru o viață de calitate și pentru oamenii care locuiesc în zonele rurale, asigurându-le accesul la servicii de bază.

    Viabilitatea zonelor rurale înseamnă viabilitatea întregii Uniuni Europene. În acest context, ne preocupă cum putem asigura următoarea generație de fermieri. Este crucial ca agricultura să atragă tineri fermieri, iar problema profitabilității este esențială. Trebuie să găsim soluții pentru a îmbunătăți poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare și să ne asigurăm că aceștia își pot câștiga traiul din agricultură. În acest sens, avem nevoie și de soluții comune la nivel european.”

  • Viitorul zonelor rurale în UE

    Viitorul zonelor rurale în UE

    În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din iulie 2024, Președinția Ungariei a prezentat programul său de lucru cu principalele priorități în domeniul agriculturii și pescuitului pentru acest semestru.

    În cadrul Consiliului, miniștrii agriculturii au discutat despre modalitățile de îmbunătățire a viabilității pe termen lung a zonelor rurale, concentrându-se pe reînnoirea generațională și pe aspecte demografice.

    Prezent la această întâlnire, Luis Planas Puchades, ministrul agriculturii, pescuitului și alimentației din Spania, a vorbit despre viitorul zonelor rurale din Uniunea Europeană şi integrarea tinerilor fermieri.

    “Astăzi abordăm primul Consiliu Agrifish al Președinției Ungariei la Consiliul Uniunii Europene, care are loc într-un moment de schimbare a legislaturii europene. Prin urmare, cred că se vor face puține progrese în ceea ce privește două dosare legislative în timpul Președinției Ungariei.

    Una dintre cele 7 priorități este legată de sectorul agricol, pentru a sprijini fermierii, dar cred că marele reper este, fără îndoială, agenda strategică 2029. Aceasta a fost aprobată pe 27 iunie de către șefii de stat și de guvern, unde este menţionat de patru ori sectorul primar agricol.

    În primul rând, este vorba despre sprijinirea securității alimentare și a producției agricole și zootehnice, precum și a zonelor rurale. Un subiect foarte important este problema sustenabilității producției agricole și, de asemenea, asigurarea unui venit decent pentru fermieri. Așa cum am spus anterior, nu cred că se vor face multe progrese din punct de vedere legislativ, deoarece ne aflăm într-un moment de schimbare la nivelul Comisiei Europene și al instituțiilor europene.

    Sub Președinția Ungariei, vom examina viitorul zonelor rurale. Vă amintiți că, sub Președinția Spaniei, am organizat o conferință europeană importantă la Sigüenza; apoi, pe 20 noiembrie, am aprobat concluzii; și foarte recent, am avut un forum la nivel înalt la Pamplona, unde am discutat despre această problemă și despre o altă chestiune fundamentală care va fi, de asemenea, discutată, și anume, integrarea tinerilor fermieri. Ni se pare într-adevăr că aceasta este o problemă căreia ar trebui să-i acordăm atenție și trebuie să lucrăm pentru viitor.”

  • Consiliul Agricultură şi Pescuit din luna iunie 2024

    Consiliul Agricultură şi Pescuit din luna iunie 2024

    David Clarinval, vice prim ministru şi ministrul belgian pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Agricultură, Reforme Instituționale și Reînnoire Democratică, a prezidat lucrările Consiliului Agricultură şi Pescuit din luna iunie, ultimul consiliu AGRIFISH al preşedinţiei belgiene a Uniunii Europene.

    La întâlnire au fost prezenţi miniştrii agriculturii din statele membre care au discutat despre viitorul agriculturii în Uniunea Europeană şi pescuitul sustenabil.

    “Este o plăcere pentru mine să prezidez ultimul Consiliu AGRIFISH al Președinției belgiene, deoarece este ultima întâlnire și, prin urmare, pe ordinea de zi se află câteva puncte importante, și în special un punct major, care constă în aprobarea concluziilor privind orientarea viitoare a politicii agricole în cadrul Uniunii.

    Dorim să transmitem aceste concluzii ale Consiliului ca un mesaj pentru următoarea Comisie și să oferim linii directoare clare pentru viitor. Evident, aceasta depinde de competitivitatea sectorului agricol. Implică sprijinirea tinerilor fermieri, dar și un echilibru în tranzacțiile comerciale internaționale. Este vorba despre toate subiectele care au fost ridicate de fermieri, în special în perioadele de criză.

    Ne dorim cu adevărat să putem oferi răspunsuri clare în negocierile viitoare care vor asigura implementarea unei politici agricole europene. Asta este, în principal acest punct. Există o serie de alte puncte diverse care sunt mai tehnice, dar nu intenționez să abordez aceste elemente mai specific. Vă mulțumesc foarte mult.”

    Consiliul doreşte să aprobe un set de concluzii privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană. România este singura țară care a respins la reuniunea Consiliului pentru Agricultură și Pescuit, AGRIFISH, din 24 iunie 2024, documentul propus de președinția belgiană, al cărei mandat s-a încheiat la 30 iunie, cu privire la direcțiile de evoluție a agriculturii blocului comunitar.

  • Ajutoarele de minimis – scheme pentru sectorul agricol din România

    Ajutoarele de minimis – scheme pentru sectorul agricol din România

    Regulamentul Uniunii Europene privind ajutoarele de minimis stabilește criteriile de acordare a ajutoarelor de minimis în statele membre. Ajutoarele de minimis pot fi acordate întreprinderilor din statele membre de-a lungul a trei exerciţii financiare, cu condiţia să nu depăşească suma de două sute de mii de euro.

    Luând în considerare Regulamentul Uniunii Europene privind ajutoarele de minimis, Guvernul României  a aprobat, în acest an, două scheme de ajutor de minimis pentru crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna şi Mangalița şi pentru susținerea producătorilor de cartofi de consum.

    Care sunt condiţiile de acordare a acestor scheme de ajutor de minimis aflăm de la Petra Ochişor, directorul executiv al Direcţiei pentru agricultură Giurgiu.

    “Anul acesta, prin acest ajutor de minimis pentru cei care cresc porci din rasele Basna și Mangalița a intervenit o noutate. Persoanele fizice nu mai sunt incluse în acest ajutor de minimis.

    Numai cei care sunt persoane juridice pot să beneficieze de acest sprijin, dacă dețin acele elemente de identificare privind exploatația, dacă sunt înregistrați din punct de vedere sanitar-veterinar, dacă fac dovada valorificării a minimum opt purcei din una din cele două rase și care îndeplinesc și celelalte condiții, bineînțeles, de a avea dovada că sunt înregistraţi cu medicul concesionar, că au elementele de identificare pentru acele animale pe care le cresc în gospodării, în exploatații și impunerea unei greutăţi minime pentru cei opt purcei pe care îi valorifică.

    La cultura de cartof este o formă de sprijin sub formă de ajutor de minimis, echivalentul a 200 euro pe hectar cultivat cu cartof, pentru cei care fac dovada că au înființat cultura de cartof și au și valorificat producția de pe suprafața pe care au înființat-o.”

    La sfârşitul anului 2023, Comisia Europeană a adoptat două regulamente care modifică regulile generale pentru acordarea ajutorului de minimis de către statele membre. Reglementările revizuite scutesc sumele mici de ajutor de la controlul ajutoarelor de stat din Uniunea Europeană, deoarece se consideră că nu au un impact asupra concurenței și comerțului pe piața internă. Noile acte normative au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 și se vor aplica până la 31 decembrie 2030.

  • Dezinformarea ecologică

    Dezinformarea ecologică

    Nivelul de protecție al consumatorilor europeni este recunoscut astăzi ca fiind printre cele mai ridicate la nivel global. Cu toate acestea, consumatorii din Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu diverse provocări. Una dintre acestea este dezinformarea ecologică, un fenomen care face parte din categoria practicilor comerciale înşelătoare.

    Dezinformarea ecologică îi afectează pe consumatori. În acest context, Comisia Europeană a propus adoptarea Directivei privind declarațiile ecologice, care cuprinde criterii comune pentru combaterea dezinformării ecologice și a declarațiilor de mediu înșelătoare. Uniunea Europeană dorește, aşadar, să pună capăt dezinformării ecologice şi consideră că măsurile introduse prin Directiva privind declarațiile ecologice vor fi benefice pentru mediu, climă și consumatori.

    L-am rugat pe preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, conf. univ. dr. Costel Stanciu, să ne spună ce putem face dacă totuşi constatăm că am fost victima dezinformării ecologice.

    “Faptul că se folosesc anumite mențiuni înșelătoare, acestea intră în categoria practicilor comerciale înșelătoare și legislația sancționează astfel de practici comerciale înșelătoare și ori de câte ori consumatorii constată că anumite mențiuni de pe etichetă, de pe ambalajul produselor, nu au legătură cu realitatea, ei pot face o sesizare la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, respectiv structurile din cadrul acestei autorități și mă refer la comisariatele județene pentru protecția consumatorilor. Comisarii din cadrul acestor structuri vor sancționa aceste încălcări ale legislației și aceste practici care dezinformează consumatorii.

    Există acel serviciu public al Uniunii Europene care se regăsește într-o structură numită rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor. Asta înseamnă că în fiecare țară membră a Uniunii Europene există o astfel de structură.

    În România este Centrul European al Consumatorilor din România și în fiecare țară membră, după cum spuneam, există un astfel de centru. În momentul în care ne aflăm într-o altă țară membră a Uniunii Europene și suntem victima unor astfel de practici comerciale înșelătoare, ne adresăm acestei instituții. Prin intermediul acestei instituții vom fi despăgubiți, vom fi repuși în drepturile de care beneficiem potrivit legislației europene.”

     

  • Reprezentativitatea deputaţilor români în Parlamentul European

    Reprezentativitatea deputaţilor români în Parlamentul European

    Alegerile europene din 6-9 iunie 2024 deschid un nou capitol pentru Uniunea Europeană. Deputații nou aleși în Parlamentul European vor lua o serie de măsuri esențiale cu privire la cine va conduce instituțiile Uniunii Europene și vor relua activitatea parlamentară constând în adoptarea legislației și monitorizarea Comisiei Europene și a altor organe ale Uniunii Europene. Componenţa exactă a grupurilor politice din Parlamentul European se va stabili în această lună.

     

    L-am rugat pe conf. univ. dr. Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative să ne spună care va fi reprezentativitatea deputaţilor români în grupurile politice din Parlamentul European.

     

    “România are 33 de europarlamentari, cred că ăsta este deja un subiect cunoscut. În 2019, Cristian Teheş a fost ales pe lista PSD. Dar, destul de repede, în 2020, a părăsit acel grup pentru Partidul Conservator European, acolo unde va rămâne să reprezinte în continuare o parte a societății românești. România are anul acesta cea mai diversă reprezentare în Parlamentul European din istorie, pentru că, mă rog, avem direct ales, nu doar plecând de la un partid la altul și un ecologist.“

    Este un avantaj sau nu?

     

    “Cu siguranță este un avantaj și este o dovadă de dinamică politică până la urmă, pentru că putem să avem un cuvânt de spus în toate aceste grupuri și sunt convins că vom avea și în identitate și democrație. Deci, cu excepția grupului stângii, probabil vom avea reprezentanți în toate celelalte grupuri politice și asta e o premieră.”

     

    Prima sesiune plenară a noii legislaturi a Parlamentului European va avea loc din 16 în 19 iulie la Strasbourg, ocazie cu care Parlamentul își va alege noul președinte, vicepreședinții și chestorii, și va decide asupra numărului de eurodeputați care vor forma fiecare comisie parlamentară. Ulterior, europarlamentarii vor vota pentru alegerea unui nou președinte al Comisiei Europene. Apoi, ei vor evalua candidații la funcțiile de comisari europeni în urma unor audieri publice. Noua Comisie va trebui să întrunească aprobarea Parlamentului printr-un vot în plen pentru a putea să-și înceapă mandatul.

     

  • Cadrul temporar Ucraina – schema ajutor sector apicol România

    Cadrul temporar Ucraina – schema ajutor sector apicol România

    În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicată Comunicarea Comisiei – Cadrul temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat, de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia Europeană consideră că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și efectele sale directe și indirecte, au creat incertitudini economice semnificative, au perturbat fluxurile comerciale și lanțurile de aprovizionare și au condus la creșteri excepțional de mari și de neașteptate ale prețurilor în toate statele membre.

    În acest context, Comisia a stabilit criterii de evaluare a măsurilor de ajutoare de stat pe care statele membre le pot adopta pentru a remedia dezechilibrele economice. Pe baza acestor criterii, Guvernul României a aprobat o schemă de ajutor de stat, cu caracter temporar, pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, ca urmare a crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Cum funcţionează acest ajutor de stat aflăm de la Petra Ochişor, directorul executiv al Direcţiei pentru agricultură Giurgiu.

    “Avem deja procedura implementată, apicultorii și-au depus documentele ce le permit eligibilitatea, în sensul că au venit cu o dovadă a înregistrării autorizării sanitar-veterinare pentru a face dovada că sunt crescători de albine și deținători de aceste albine. În identificarea înregistrării în acest registru al Oficiului Național de Zootehnie, am primit acel centralizator cu numărul de familii pe care l-au deținut la data de 31/12/2023 pentru care ei solicită acest ajutor.

    Acest ajutor este în cuantum de 5 euro, echivalent în lei, pentru fiecare familie de albine pe care o dețin. La nivelul județului Giurgiu, din cele 500 de poziții, 500 de beneficiari care erau înscriși ca deținători de familii de albine la sfârșitul anului 2023, am primit 200 de documentații, din care 186 sunt eligibile administrativ.

    Noi avem termenul de 5 zile de la încheierea perioadei de depunere a documentației să întocmim situația centralizatoare și să o înaintăm pentru a fi centralizată la ordonatorul principal de credite, ulterior urmând procedura de alocare a sumelor și a face plata după ce sunt virați banii în contul instituției noastre.”

    Valoarea totală a schemei de ajutor de stat, pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol din România, este de 12 milioane de euro. Suma totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere din Uniunea Europeană care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu poate depăşi 280 de mii de euro.

  • Plasarea bunăstării animalelor în centrul agendei viitoarei Comisii Europene

    Plasarea bunăstării animalelor în centrul agendei viitoarei Comisii Europene

    Eva Knez, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii, Silviculturii și Alimentației din Slovenia a subliniat că este important ca bunăstarea animalelor să fie plasată în centrul agendei noii Comisii Europene. Această declaraţie a fost făcută la ultima întâlnire a miniştrilor agriculturii din Uniunea Europeană care s-au reunit pe 27 mai, la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Agricultură și Pescuit.

    Eva Knez a atras atenţia asupra faptului că cetățenii europeni și-au exprimat în mod repetat și covârșitor sprijinul și așteptările pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor și pentru eliminarea treptată a utilizării cuștilor în agricultură.

    “Deși apreciem tot ceea ce Comisia Europeană a realizat până acum pe această temă, credem cu tărie că bunăstarea animalelor ar trebui să fie, de asemenea, o prioritate şi pentru noua Comisie Europeană. Mulți cetățeni europeni au susținut deja inițiativa “Sfârșitul Epocii Cuștilor”, așa că noi considerăm că este important să avansăm cu astfel de inițiative.

    De asemenea, cu sprijinul Franței, Portugaliei, Suediei și Bulgariei, Slovenia are alte două subiecte pentru care consideră că este nevoie de o abordare comună din partea tuturor statelor membre. Primul subiect este combaterea creșterii ilegale de câini și a fermelor de cățeluși. Credem că ar trebui să ne educăm cetățenii despre cum trăiesc câinii în aceste ferme de cățeluși și să-i învățăm pe proprietarii de animale de companie cum să verifice de unde provin câinii, deoarece acolo unde nu există cerere, nu există ofertă. Aceasta va ajuta la închiderea acestor ferme și a activităților ilegale de creștere a câinilor.

    Al doilea subiect foarte important pentru noi este creșterea animalelor în cuști. Considerăm că este important să facem condițiile din aceste ferme cât mai umane pentru animale. Credem că trebuie să sprijinim industria în tranziția către alte metode de creștere a animalelor, deoarece avem nevoie de o industrie puternică și de piețe puternice de produse de origine animală în Europa, pentru că nu dorim să importăm din țări unde condițiile de bunăstare a animalelor sunt mult mai scăzute decât în Europa.

    Aș dori să mulțumesc tuturor țărilor care și-au oferit deja sprijinul și sunt sigură că și alte țări vor urma acest exemplu, deoarece cetățenii europeni sunt foarte fermi în legătură cu aceste subiecte.”

  • Răspunsuri rapide și structurale la situația din sectorul agricol

    Răspunsuri rapide și structurale la situația din sectorul agricol

    Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană s-au întânit pe 27 mai la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Agricultură și Pescuit, pentru a discuta despre situația actuală din sectorul agricol, situația pieței și alte aspecte precum bunăstarea animalelor. Un punct important pe ordinea de zi a Consiliului pentru Agricultură și Pescuit a fost cel legat de viitorul gestionării crizelor din domeniul agricol, în special în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

    Charlie McConalogue, Ministrul Agriculturii, Alimentației și Marinei din Irlanda, a insistat în cadrul întâlnirii pe necesitatea îmbunătăţirii măsurilor de gestionare a crizelor în sectorul agricol.

    “Este o altă întâlnire importantă și un pas înainte pentru diversele acțiuni pe care Comisia și Consiliul European pentru Agricultură le-au luat în general pentru a sprijini fermierii din întreaga Europă. Trebuie să acordăm o importanţă deosebită modului în care putem sprijini fermierii în perioade de mare dificultate și în perioade de criză.

    Eu am atras atenţia asupra situației dificile pe care am avut-o în Irlanda în ultimele luni, toamna trecută și, de fapt, și în această primăvară, în ceea ce privește culturile arabile și horticole, din cauza vremii nefavorabile. Aceasta este o problemă cu care se confruntă și alte părți ale Europei și de aceea pe acest subiect voi continua să discut cu Comisia Europeană.

    Dar cred că principalul subiect de discuție este cum ne asigurăm că sistemele de la nivel european pot fi responsive în perioade de mare dificultate și în perioade de criză. Și să ne asigurăm că, pe măsură ce înaintăm, Comisia Europeană și instituțiile noastre și, de fapt, mecanismele noastre de sprijin sunt suficient de responsive și flexibile pentru a putea face față problemelor, pe măsură ce ele apar.”

    Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au subliniat importanța flexibilizării și eficientizării sprijinului acordat fermierilor, permițând statelor membre să susțină măsuri adecvate de prevenire, ținând cont de particularitățile și caracteristicile geografice ale acestora, fără a crește povara administrativă pentru fermieri.

  • Participarea tinerilor la votul pentru Parlamentul European

    Participarea tinerilor la votul pentru Parlamentul European

    Astăzi ne-am propus să vorbim despre tinerii europeni şi participarea lor la votul pentru Parlamentul European, cu Adrian Cioroianu de la Facultatea de Istorie, din cadrul Universităţii Bucureşti. Adrian Cioroianu este istoric, însă înainte de toate are o îndelungată experienţă de lucru cu tinerii, în calitatea sa de profesor universitar. Votul fiecăruia din noi contează şi, de aceea, l-am rugat pe Adrian Cioroianu să ne spună cum îi putem face pe tineri să înţeleagă că viitorul lor depinde şi de votul la alegerile europarlamentare din acest an.

    “O bună parte dintre cei care, astăzi, bunăoară, îmi sunt studenți, sunt născuți cu un an, doi-trei înainte de intrarea noastră în Uniunea Europeană, deci aceşti tineri, unii dintre ei votează pentru prima dată în alegeri europene, au crescut în Uniunea Europeană, apartenența li se pare firească, li se pare un dat și cred că ar trebui să le explicăm și noi mai bine că, de fapt, această apartenenţă se construiește zi de zi, iar Europa de mâine, Uniunea Europeană de mâine, va purta chipul generației lor.

    Generația mea, să zic, încet, încet, va preda frânele acestei societăți și depinde în mâinile cui le va preda, pentru că, calitatea Uniunii Europene de mâine depinde în bună măsură de calitatea tineretului nostru. Ori, în opinia mea, o trăsătură a acestei calități, în care eu cred, este această idee că democrația vine nu numai cu drepturi, dar vine la pachet și cu anumite responsabilități. Iar una dintre responsabilități este tocmai susținerea ca atare a democrației. Orice vot, până la urmă, contează și asta arată implicarea ta în mersul comunității.

    Dacă vrei să îţi fie mai bine, trebuie să faci acest minim gest. Trebuie să participi la jocul democratic. Cred că fiecare dintre noi cunoaștem câțiva tineri cărora să le spunem că votul este sângele democrației.”

    Astăzi, cu ajutorul prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, am aflat cum pot fi determinaţi tinerii europeni să iasă la vot pentru alegerea reprezentanţilor în Parlamentul European.

  • Prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice

    Prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice

    Poluarea cu microplastice cauzată de pierderile de granule este o problemă semnificativă în Uniunea Europeană. Pierderile de granule din plastic în toate etapele lanțului de aprovizionare au impact negativ asupra mediului, dar și asupra sănătății umane.

    Granulele din plastic sunt o sursă persistentă de poluare a râurilor, mărilor și oceanelor. Odată ajunse în mediul înconjurător, sunt dificil de curățat și iar costurile acestui proces sunt foarte mari.

    Pentru a preveni pierderile de granule din plastic, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European o propunere de regulament care prevede reducerea pierderilor de granule din plastic cu 74%. Noul regulament include cerințe minime obligatorii pentru toți transportatorii și operatorii, cu un domeniu extins care include transportul maritim. Ylva Johansson, membru al Comisiei Europene, explică.

    “În 2019, între 52 de mii și 184 de mii de tone de granule au fost pierdute în mediul înconjurător în Uniunea Europeană. Pierderile accidentale, precum cele de pe coasta Spaniei și Portugaliei din acest an, sunt ocazionale, dar pot crea impacte negative bruște și semnificative asupra comunităților afectate, mijloacelor de trai și ecosistemelor.

    De reducerea poluării cu microplastice beneficiază direct sectoarele pescuitului și acvaculturii, precum și alte sectoare, cum ar fi turismul. Este un exemplu excelent în care protejarea mediului merge mână în mână cu susținerea activităților economice locale. Prin urmare, ne propunem să prevenim și să reducem pierderile de granule din plastic cu până la 74%. Acest lucru ne va apropia de ambiția noastră de “Zero Poluare”, cu un efort minim asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

    În general, prioritatea noastră este să găsim un echilibru corect între ambiție și fezabilitate. Pentru aceasta, trebuie să continuăm să ne concentrăm pe un cadru simplu și coerent pentru manipularea responsabilă a granulelor din plastic.

    Deoarece transportul maritim este de natură internaţională, Comisia Europeană este hotărâtă să continue să lucreze la regulile globale în Organizația Maritimă Internațională pentru a asigura armonizarea regulilor internaționale, naționale și regionale în ceea ce privește extinderea domeniului de aplicare a reglementării asupra transporturilor maritime de granule din plastic.”

    Negocierile privind reglementarea pierderilor de granule din plastic între Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European vor începe după alegerile europarlamentare din luna iunie.

  • Deteriorarea condițiilor de trai în UE

    Deteriorarea condițiilor de trai în UE

    Milioane de cetățeni europeni au constatat că, în ultimii ani, condițiile lor de trai s-au deteriorat. Comisia Europeană şi-a propus să intensifice eforturile către obiectivul de reducere, până în 2030, a numărului de oameni aflaţi în pericol de sărăcie sau excluziune socială în Uniunea Europeană cu cel puțin 15 milioane de persoane.

    Obiectivele Comisiei Europene sunt reducerea inegalităţilor şi asigurarea unei coeziuni între diferitele societăţi din Europa. Pentru atingerea acestor obiective este nevoie abordări holistice care să combine politici sociale și economice, precum și o fiscalitate echitabilă în toate statele membre.

    Nicolas Schmit, membru al Comisiei Europene, explică mecanismele prin care pot fi atinse aceste obiective:

    “Investițiile și reformele sociale, completate de sisteme de protecție socială funcționale, au un rol important în reducerea riscurilor sociale și promovarea convergenței sociale ascendente. Combaterea sărăciei și excluziunii sociale este în centrul Pilonului European al Drepturilor Sociale.

    Doresc să menţionez programele noastre – Garanția Europeană pentru Copii, Directiva privind Salariile Minime Adecvate, recomandarea Consiliului privind venitul minim adecvat, Platforma Europeană de Combatere a Persoanelor Fără Adăpost și altele asemenea. Acestea trebuie să fie implementate în întregime.

    De asemenea, sprijinim statele membre în special prin Fondul Social European, care investește, de exemplu, 45,5 miliarde de euro în incluziunea socială. Acțiunile pe care le-am demarat reprezintă eforturile noastre comune de a face o Europă mai echitabilă și mai incluzivă, dar trebuie să fim consecvenți în implementare și să facem mai mult pentru a asigura coeziunea noastră socială. Coeziunea socială este esențială pentru competitivitate, pentru consolidarea Europei, pentru a o face mai puternică într-un context geopolitic periculos.

    Trebuie să avem o solidaritate puternică între statele membre, precum și în interiorul statelor noastre membre. Nu ar trebui să lăsăm pe nimeni în urmă. Este vorba și despre locuri de muncă, dar nu orice fel de locuri de muncă: locuri de muncă de bună calitate, cu o productivitate ridicată, cu salarii echitabile și condiții de muncă bune.”

  • Revizuirea legislației UE privind bunăstarea animalelor

    Revizuirea legislației UE privind bunăstarea animalelor

    În 2020, Comisia Europeană a anunțat că va revizui regulile Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor și va lua în considerare opțiuni pentru etichetarea bunăstării animalelor. Ca parte a acestei revizuiri, Comisia a anunţat, în 2021, intenția de a propune reguli pentru eliminarea graduală și, în cele din urmă, interzicerea folosirii coliviilor în creșterea animalelor. Acest lucru a fost un răspuns la inițiativa cetățenilor europeni „Sfârșitul epocii coliviilor”.

     

    Până în prezent, Comisia a stabilit o serie de opțiuni, susținute de evaluarea de conformitate a regulilor actuale, mai multe studii externe și 11 opinii științifice furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Cu toate acestea, Comisia consideră că, în ceea ce priveşte revizuirea legislației Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor, sunt necesare mai multe consultări cu privire la costuri, durata perioadelor de tranziție și măsurile relevante pentru import.

    Elisa Ferreira, membru al Comisiei Europene, explică: “După cum știţi, pe 7 decembrie 2023, Comisia a adoptat două propuneri legislative importante privind bunăstarea animalelor. Prima este o reglementare revizuită privind protecția animalelor în timpul transportului. A doua este o nouă reglementare care abordează, pentru prima dată, bunăstarea și trasabilitatea câinilor și pisicilor.

    Lucrările la propunerile de revizuire a regulilor Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor la nivel de ferme în momentul sacrificării și privind stabilirea unor reguli armonizate pentru etichetarea bunăstării animalelor sunt încă în curs de desfășurare.

    Suntem conștienți că fermierii caută o piață concurențială echitabilă. Unii dintre ei nu sunt mulțumiți de peisajul fragmentat pe care îl avem în ceea ce privește standardele de bunăstare a animalelor la nivelul Uniunii Europene. Aceștia trebuie să ia în considerare cerințe naționale diferite și în continuă schimbare, precum și scheme separate pentru bunăstarea animalelor.

    Prin urmare, este responsabilitatea noastră să le oferim stabilitate și claritate pe termen lung cu privire la ceea ce va fi considerat acceptabil în ceea ce privește bunăstarea animalelor. Din toate aceste motive, continuăm să analizăm cel mai bun curs de acțiune în aceste domenii, având în vedere opiniile părților interesate și, desigur, opiniile Parlamentului European.”

  • Plantele obţinute prin noi tehnici genomice

    Plantele obţinute prin noi tehnici genomice

    Helena Dalli, comisar european pentru egalitate, a prezentat în Parlamentul European punctul de vedere al Comisiei Europeane referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind plantele obținute prin noile tehnici genomice. Noile Tehnici Genomice reprezintă un termen dat unei varietăți de tehnici ce modifică materialul genetic al unui organism, fără transfer de material genetic de la alte specii. Aceste tehnici intră în sfera editării materialului genetic, respectiv genomului.

     

    Conform propunerii de regulament, plantele obţinute prin noile tehnici genomice din categoria 1 se vor supune aceluiași regim de reglementare ca și cele obținute prin ameliorare convențională, în timp ce o parte din plantele obținute prin Noile Tehnici Genomice rămân sub jurisidcția Directivei pentru organismele modificate genetic, respectiv plantele obţinute prin noile tehnici genomice din categoria 2.

    “Multe țări din întreaga lume au luat sau iau măsuri pentru a-și actualiza sistemele lor de reglementare pentru a exploata potențialul noilor tehnici genomice. Acestea creează sisteme de reglementare adaptate secolului 21. Uniunea Europeană nu ar trebui să rateze acum oportunitatea de a face același lucru.

    Totuși, voi sublinia câteva aspecte. În ceea ce privește patentabilitatea plantelor obținute prin noi tehnici genomice, ne-am exprimat deja angajamentul de a efectua o evaluare detaliată și, dacă este necesar, de a acționa. Reiterez acest angajament. Înțeleg preocupările legitime în această zonă. Cu toate acestea, ca întotdeauna, orice modificări substanțiale trebuie să fie evaluate cu atenție și să se bazeze pe dovezi reale.

    Subliniez cât de important este pentru Comisie în discuțiile ulterioare să mențină logica propunerii așa cum este informată de consensul științific, și anume, că anumite plante obținute prin tehnici genomice sunt la fel de sigure ca plantele convenționale. Acestea ar trebui, în opinia noastră, să fie guvernate de aceleaşi reguli ca plantele convenționale, inclusiv în ceea ce privește evaluarea riscului, trasabilitatea, etichetarea și sustenabilitatea.

    Salut progresul realizat până în prezent. Acesta deschide calea pentru munca noastră comună în această zonă. Ca întotdeauna, puteți conta pe sprijinul și angajamentul deplin al Comisiei în negocierile viitoare.”