Radio România Internațional

Author: Clara Iancu

  • Asigurarea securității alimentare și a rezilienței pe termen lung a agriculturii UE

    Asigurarea securității alimentare și a rezilienței pe termen lung a agriculturii UE

    Pandemia de COVID-19 și invadarea
    ilegală a Ucrainei de către Rusia au expus sectorul agricol european la o serie
    de probleme structurale și prezintă, în continuare, riscuri semnificative
    pentru piețele agricole ale statelor membre. Uniunea Europeană trebuie să își
    întărească securitatea alimentară, autonomia strategică și reziliența
    sectorului agricol și a întregului lanț de aprovizionare. Tinând cont de aceste
    aspecte, Parlamentul European invită Comisia Europeană să identifice sectoarele
    cele mai afectate de criză și să ia toate măsurile necesare pentru a permite un
    sprijin urgent și mai consistent pentru acestea.

    Despre importanţa acestor
    demersuri, a vorbit eurodeputatul Dacian Cioloş.


    Crizele succesive și
    provocările societății în care trăim au arătat importanța strategică a
    agriculturii. Alimentația și mediul sunt elemente de securitate și autonomie
    strategică pentru Uniune. Am văzut în acești ultimi ani, și mai ales în
    ultimele luni, cum încercarea de a legifera separat, și chiar antagonic, în
    domeniul agriculturii, a mediului, sănătății, alimentației, de multe ori
    împotriva agriculturii, creează blocaje și ne duce spre false dezbateri. De
    aceea, dacă vrem securitatea alimentară în Europa, dar și în restul lumii,
    capacitatea de a produce acum, dar și în deceniile și secolele care vin,
    trebuie să regândim din temelii politica agricolă și modelul alientar european.
    Noul model de a susține agricultura trebuie să fie corelat cu politica de mediu
    și climă, de sănătate, dar și cu politica comercială și de cooperare
    internațională. Și asta trebuie să se traducă și în modul în care pregătește
    legislația și implementarea ei în Comisia Europeană, dar și în modul de
    organizare a procesului decizional legislativ în Parlament. Uniunea Europeană
    trebuie să arate că are viziune politică și un leadership puternic, şi
    politicieni și lideri capabili să gândească dincolo de limitele și interesele
    mandatelor electorale.


    Eurodeputaţii consideră că măsurile temporare de sprijinire a
    agricultorilor din Uniunea Europeană trebuie menținute în cazul în care
    invazia rusă în Ucraina continuă. Aceste măsuri vor permite fermierilor europeni
    să crească în mod sustenabil producția agricolă și să garanteze supraviețuirea
    fermelor în timpul sezonului de recoltare din acest an.


  • Inițiativa cetățenească europeană “Stop Finning – Stop the trade”

    Inițiativa cetățenească europeană “Stop Finning – Stop the trade”

    Inițiativa cetățenească europeană
    Opriți practica de
    îndepărtare a înotătoarelor rechinilor – Opriți comerțul cu înotătoare de
    rechini, evidențiază o situație îngrijorătoare a rechinilor la nivel global și
    rolul pe care cererea de înotătoare de rechin în Asia îl joacă în acest sens.
    Comisia Europeană este în total acord cu această inițiativă cetățenească
    europeană și, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene, şi-a
    exprimat punctul de vedere în ceea ce priveşte protejarea rechinilor și
    promovarea pescuitului durabil. Despre ce este vorba, aflăm de la Virginijus
    Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit.


    Având în vedere
    dimensiunea internațională a comerțului cu înotătoare de rechin, este important
    să existe reguli adecvate atât în cadrul Uniunii Europene, cât și la nivel
    internațional. Practica recoltării înotătoarelor de rechin este deja interzisă
    în toate organizațiile regionale de gestionare a pescuitului. Unele specii de
    rechini necesită protecție prin interzicerea reținerii, în timp ce alte specii
    pot fi pescuite în mod durabil prin măsuri adecvate de conservare și
    gestionare, iar aceste măsuri pot include o captură totală admisibilă limitată.

    Începând din 2008, legea Uniunii Europene, și anume Directiva-cadru pentru
    strategia maritimă, cere ca populațiile de rechini din apele noastre să fie
    sănătoase și abundente și ca activitățile umane să nu le afecteze negativ. Prin
    propunerea de lege privind refacerea naturii, continuăm eforturile noastre
    pentru refacerea habitatelor speciilor de rechini. Uniunea Europeană lucrează
    în mod activ în cadrul a două convenții internaționale pentru protejarea rechinilor.

    Aceasta este o scurtă prezentare a ceea ce facem deja, atât în interiorul, cât
    și în afara Uniunii Europene, pentru a proteja rechinii și pentru a promova
    pescuitul durabil. Am avut deja privilegiul de a mă întâlni de două ori cu
    organizatorii acestei inițiative cetățenești. Ambele întâlniri și discuții au
    fost o oportunitate binevenită de a înțelege mai bine obiectivele inițiativei
    și de a discuta posibile acțiuni ulterioare pentru a consolida politica Uniunii
    Europene privind protecția rechinilor.


  • Interzicerea prin legislația UE a uciderii puilor de găină și a puilor de rață

    Interzicerea prin legislația UE a uciderii puilor de găină și a puilor de rață

    Se estimează că
    330 de milioane de pui de găină de o zi și milioane de pui de rață de sex
    feminin de o zi sunt uciși în fiecare an în Uniunea Europeană de către
    industria puilor de găină și a puilor de rață. Cetățenii europeni și-au
    exprimat fără echivoc îngrijorarea cu privire la bunăstarea animalelor, 82%
    dintre aceștia considerând că animalele de fermă ar trebui să fie protejate mai
    bine. Acesta este motivul pentru care în Parlamentul European s-a discutat
    despre interzicerea prin legislația Uniunii Europene a uciderii puilor de găină
    și a puilor de rață. Cu această ocazie, eurodeputatul Carmen Avram a spus:


    Pentru mine este uluitor că, în timp ce
    omenirea, în general, și europenii, în special, au ajuns la un nivel atât de
    înalt de dezvoltare și de sofisticare în tot ceea ce privește viața, noi aici
    abia acum dezbatem problema barbarismului care stă la baza uciderii puilor de o
    zi din crescătorii. Noi, care vorbim despre drepturi și ființe sentiente și
    creăm legislații tot mai dure pentru bunăstarea animalelor, nu am găsit calea
    de a opri aceste practici crude care duc la suferință pentru păsări și la
    pierderi financiare pentru producători. Dar, această temă nici măcar nu ar
    trebui să fie despre legislație. Este pur și simplu o problemă de ordin moral
    și de adaptare la noile realități. Este de neconceput să discutăm despre
    tehnici de producere a cărnii sintetice sau de ameliorare a plantelor, dar să
    neglijăm constant acest aspect al sacrificiului inutil și barbar al puilor de o
    zi. Trebuie să fie clar: crescătorii europeni de păsări sunt ultimii care și-ar
    dori această suferință în businessul lor. Ei caută în permanență soluții, dar
    nu le găsesc și atunci au nevoie de ajutor de la Comisia Europeană pentru a
    putea accede la cele mai noi tehnologii, astfel încât să nu mai ajungă în
    situația de a ucide anual sute de milioane de puiuți. Studiul metodelor
    alternative de determinare a sexului in ovo trebuie întețit și finanțat
    corespunzător din bani europeni. Implementarea pe scară largă a acestei
    tehnologii are și ea nevoie de subvenționare adecvată măcar câțiva ani.
    Buzunarul politicii agricole comune nu trebuie să fie singura soluție, iar
    finanțarea trebuie anunțată înaintea măsurilor legislative pentru
    predictibilitate. Altfel, riscăm să lovim iar un sector care oricum se
    confruntă cu mari dificultăți din pricina focarelor de gripă aviară și a
    cantităților mari de carne importate din țări terțe.


  • Protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient

    Protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient

    Pentru a proteja şi pentru a
    reface ecosistemele marine, Comisia Europeană propune o serie de măsuri care
    permit înființarea de zone marine protejate, cu reguli eficiente pentru
    conservare, adaptarea practicilor de pescuit și utilizarea de unelte care
    permit speciilor cele mai sensibile să scape și limitează deteriorarea fundului
    marin în zonele cele mai vulnerabile. Acest lucru va duce la îmbunătățirea
    stării și rezilienței ecosistemelor marine și a pescuitului care depinde de
    ele, precum și la reducerea emisiilor de carbon.

    Virginijus Sinkevičius,
    comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, a vorbit în Parlamentul
    European despre acest subiect.


    Avem o
    responsabilitate imensă față de oceanele noastre și față de cei care își
    câștigă existența din ceea ce oceanele ne oferă. Și trebuie să ne asumăm
    responsabilitățile colectiv. Trebuie să continuăm să luăm măsuri care reduc
    poluarea oceanului și să atenuăm impactul schimbărilor climatice asupra vieții
    marine. Trebuie să implementăm în totalitate legislația noastră în domeniul
    protecției mediului și să continuăm să promovăm ambiții globale pentru
    protejarea oceanului nostru. Trebuie să ne asigurăm că toate comunitățile
    noastre de pescuit sunt apreciate pentru munca lor extraordinară de zi cu zi,
    că au posibilitatea să transmită această nobilă profesie tinerilor, că sunt
    susținute în tranziția către pescuitul mai puțin intensiv în utilizarea
    combustibilului și fără impact asupra mediului, și că sunt cu adevărat motorul
    acestei tranziții prin soluții inovatoare și experiența și afecțiunea lor
    pentru mări. Planul nostru de acțiune marină este un apel politic către statele
    membre pentru a-și crește ambițiile. Comisia se așteaptă ca statele membre să
    respecte angajamentele lor politice privind protecția mediului și să
    implementeze legislația lor în cadrul legislației existente privind mediul.


  • Indicațiile geografice ale Uniunii Europene pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole

    Indicațiile geografice ale Uniunii Europene pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole

    Indicațiile geografice pot avea
    un rol important în ceea ce privește sustenabilitatea, inclusiv în economia circulară,
    ceea ce le-ar putea spori valoarea de patrimoniu și, astfel, le-ar putea crește
    ponderea în cadrul politicilor naționale și regionale în sensul îndeplinirii
    obiectivelor Pactului verde european. De aceea, în Parlamentul European au fost
    dezbătute mai multe amendamente la Regulamentul Uniunii Europene privind
    indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole. Cu
    această ocazie, Janusz Wojciechowski, Comisarul European pentru Agricultură și
    Dezvoltare Rurală, a prezentat punctele de vedere ale Comisiei în legătură cu
    aceste amendamente.


    Aș dori să evidențiez
    trei elemente majore de îngrijorare pentru Comisie. În primul rând,
    amendamentele propuse de Parlament reduc considerabil rolul Oficiului de
    Proprietate Intelectuală a Uniunii Europene, limitându-l la anumite sarcini de
    suport de natură administrativă. În comparație cu situația actuală, acest lucru
    ar putea afecta negativ eficiența procesului de înregistrare. O a doua
    îngrijorare majoră pentru Comisie sunt amendamentele făcute în legătură cu
    sectorul vinicol, care duplică prevederi în două acte normative – Regulamentul
    Indicaţii Geografice și Regulamentul Organizarea Comună a Pieţelor. Acest lucru
    ar submina obiectivul propunerii de a avea un set comun de reguli privind
    procedurile și protecția pentru toate cele trei sectoare: vin, băuturi
    spirtoase și produse agricole. În al treilea rând, și în final, permiteți-mi să
    adaug și o observație critică cu privire la reintroducerea cerinței conform
    căreia Comisia trebuie să efectueze audituri asupra sistemului Indicaţii
    Geografice în vigoare, în statele membre. Acestea sunt în cele din urmă
    responsabilitatea acestora.


    Obiectivul Comisiei Europene este
    să se asigure că poate continua cooperarea în mod eficient cu Oficiul Uniunii Europene
    pentru Proprietate Intelectuală, inclusiv în domenii precum Indicaţiile
    Geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole.


  • Către un sector european al algelor puternic și durabil

    Către un sector european al algelor puternic și durabil

    Comisia Europeană a adoptat, la
    15 noiembrie 2022, comunicarea Comisiei Spre un sector al algelor în Uniunea Europeană puternic și durabil. Această iniţiativă
    a Uniunii Europene privind algele îşi propune să deblocheze marele potențial al
    producției de alge în Uniunea Europeană şi solicită autorităților statelor
    membre să simplifice procedurile naționale de acordare a licențelor pentru
    cultivarea algelor. Comisia și-a început deja activitatea pentru a promova
    această simplificare necesară. Proiectul de rezoluție al Parlamentului European
    cu privire la acest subiect a fost dezbătut de europarlamentari, ocazie cu care
    eurodeputatul Carmen Avram a atras atenţia asupra necesităţii simplificării
    legislaţiei în sectorul algelor.


    Salut comunicarea
    privind sectorul algelor și calendarul propus de Comisie pentru dezvoltarea
    lui. Poate ar fi trebuit să avem această dezbatere cu mulți ani în urmă, pentru
    ca azi să vedem deja rezultatele concrete. Cu un război la granița UE, cu un
    pericol real la adresa securității alimentare și în plină cursă pentru
    decarbonizare, exploatarea algelor a devenit o necesitate reală și imediată,
    pentru că ea nu e doar o oportunitate pentru sectorul de pescuit și
    acvacultură: acest nou business european va oferi o sursă de proteină pentru
    hrana animalelor, o resursă valoroasă pentru producerea biocombustibilului și
    un mod de a reduce presiunea de pe terenul agricol. Pentru țara mea înseamnă și
    posibilitatea de a exploata sustenabil cele 10 mii de tone de alge care sufocă
    anual litoralul Mării Negre. Solicit, deci, Comisiei Europene ca, pe lângă
    stimularea inovării și finanțarea unor proiecte-pilot, să convingă statele
    membre să pregătească legislația și să simplifice birocrația pentru a demara
    procesul de producție. Schimbările pe care le traversăm nu ne permit nicio zi
    de întârziere.


    Comisia Europeană va publica, în
    curând, un document de orientare privind procedurile de reglementare și
    administrative în acvacultură, ca parte a punerii în aplicare a orientărilor strategice ale Uniunii Europene pentru acvacultură.

  • Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Pentru a combate practicile comerciale neloiale care induc în eroare consumatorii și îi împiedică să facă alegeri de consum durabile, în legislația Uniunii în materie de protecție a consumatorilor ar trebui introduse norme specifice. Acest lucru va permite organismelor naționale competente să abordeze în mod eficace practicile respective.



    În acest scop, în Parlamentul European au fost adoptate o serie de amendamente în ceea ce privește consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi printr-o mai bună protecție împotriva practicilor neloiale și o mai bună informare. Eurodeputatul Biljana Borzan, explică.



    “Rescriem regulile pentru a face industria mai transparentă, mai ecologică și mai orientată către consumatori, pentru a vă facilita alegerile în cunoștință de cauză atunci când faceți achiziții. Vreţi produse care să reziste mai mult, să se spargă mai rar și să fie mai ușor de reparat? Vi se vor furniza informațiile necesare, iar uzura planificată va fi interzisă. Vreţi să fim siguri că achiziționaţi produse care sunt cu adevărat ecologice? Ne vom asigura că nimeni nu își poate promova produsul ca fiind ecologic dacă aceste afirmații nu au niciun merit. Vă enervează tacticile de vânzări agresive și manipulative ale serviciilor de vânzări online? Vom interzice practicile care ar putea distorsiona sau afecta libera alegere în calitatea ta de client. Toate acestea și multe altele le-am făcut pentru a vă face părtaşi la tranziția verde, pentru a-i face pe cetățeni jucători pe piața comună, mai mult decât simpli plătitori. Toate acestea au fost realizate cu sprijinul reprezentanților grupurilor politice, de stânga și de dreapta. Pentru a facilita identificarea și achiziționarea consumatorilor de produse mai durabile, vom introduce o nouă etichetă obligatorie. Aceasta va acoperi garanția legală de conformitate și extinderea voluntară a acesteia sub forma unei garanții comerciale de durabilitate. Pentru a rezuma, dorim să aducem mai multă valoare în portofelele cetățenilor și să aruncăm cât mai puține resurse valoroase la gunoi.



  • Coeziunea regulilor privind ajutoarele de stat și de minimis ale UE

    Coeziunea regulilor privind ajutoarele de stat și de minimis ale UE

    La 20 martie
    2022 și la 9 martie 2023 Comisia Europeană a adoptat cadre temporare de criză
    care să le permită statelor membre să sprijine economia în contextul unei
    inflații crescute și să ofere ajutor sectoarelor care sunt esențiale pentru
    tranziția către o economie cu zero emisii nete. De asemenea, Comisia a
    organizat o consultare privind revizuirea Regulamentului de minimis. Eurodeputaţii consideră că pentru a
    promova convergența și a corecta dezechilibrele regionale fără a adânci
    decalajele teritoriale, Comisia Europeană trebuie să ţină cont de aspectul de
    coeziune al regulilor privind ajutoarele de stat și al regulilor de minimis ale
    Uniunii Europene.

    Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și
    drepturi sociale, a prezentat în Parlamentul European punctul de vedre al
    Comisiei Europeane pe acest subiect.


    Comisia a început revizuirea normelor
    privind ajutorul de stat pentru a se asigura că acestea rămân adecvate
    scopului. În acest demers, ceea ce rămâne esențial este să păstrăm integritatea
    pieței interne, ținând cont de obiectivele de coeziune. Acest lucru ne-a
    ghidat, de asemenea, activitatea de concepere a cadrului temporar de criză și
    tranziție, adoptat recent. La elaborarea regulilor specifice privind ajutorul
    de stat se iau în considerare aspectele geografice, demografice şi de
    dezvoltare ale teritoriilor europene. În ceea ce privește ajutoarele regionale,
    regulile noastre permit statelor membre să promoveze dezvoltarea anumitor zone
    defavorizate, recunoscând dificultățile specifice ale companiilor din acele
    zone. În ceea ce privește ajutorul de minimis, revizuirea regulamentului de
    minimis aplicabil este în curs de desfășurare. Comisia Europeană, în general,
    nu este în favoarea unor praguri de ajutor diferite în funcție de regiune.


  • Raportul IPCC privind schimbările climatice

    Raportul IPCC privind schimbările climatice

    Pe 20 martie 2023, Grupul
    Interguvernamental de Expertiză privind Schimbările Climatice (IPCC) și-a
    încheiat cel de-al șaselea ciclu de evaluare prin publicarea raportului privind
    schimbările climatice. Acest raport oferă starea consolidată a cunoștințelor
    privind știința schimbărilor climatice și rezumă principalele constatări din
    ultimii opt ani. Raportul arată că Terra se încălzește rapid din cauza
    influenței umane, iar acest lucru provoacă deja efecte negative pe scară largă
    asupra oamenilor și naturii, punând în pericol viețile și mijloacele de trai.


    Raportul IPCC a fost dezbătut şi în Parlamentul European, pe 20 aprilie, ocazie
    cu care eurodeputatul Nicolae Ştefănuţă a insistat asupra implementării urgente
    a măsurilor asumate de Uniunea Europeană în cadrul Acordului de la Paris, din
    2015.


    Vreau să le spun
    oamenilor care ne privesc: Europa verde nu e un moft, e o necesitate pentru
    viață, dar și pentru economie. Trebuie să spun că, deși avem Acordul de la
    Paris din 2015 și au trecut opt ani de atunci, implementarea e mult prea lentă,
    banii sunt puțini și statele membre se fac că lucrează, dar nu implementează. Am
    promis cetățenilor că nu lăsăm pe nimeni în urmă. Tranziția verde fără echitate
    socială nu se va face. La o lună de la ultima publicare a raportului IPCC, în
    România a demarat primul proces climatic din istorie de către Asociația
    Declic la Cluj și este susținut de mai multe organizații de mediu. Am văzut
    cazuri similare în Olanda, în Franța, iar acum se derulează la CEDO judecata în
    speța Damien Karem versus Franța. Aceste procese nu vor face decât să se
    multiplice, pentru că oamenii își cer drepturile – drepturile la viață, la
    sănătate, drepturile climatice, la un viitor. Atunci, noi ar trebui să ne
    grăbim cu implementarea, pentru că altfel ne va costa bani, altfel, cetățenii
    nu ne vor înțelege, altfel, vom pierde competiția la nivel mondial. Asta este
    calea pentru Europa. Asta este ceea ce trebuie să facem în viitor.


  • Regulamentul UE privind gazele fluorurate

    Regulamentul UE privind gazele fluorurate

    Pentru a inversa
    tendința de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră, Parlamentul European
    a adoptat, de curând, mai multe amendamente la Regulamentul privind gazele
    fluorurate. Regulamentul Uniunii Europene privind reducerea gazelor fluorurate
    cu efect de seră include o eliminare ambițioasă a acestora, inclusiv cele
    conținute în anumite produse și echipamente, interdicții privind introducerea
    pe piață a anumitor produse și echipamente noi care conțin gaze fluorurate și
    măsuri pentru prevenirea emisiilor de substanțe care diminuează stratul de
    ozon.

    Despre modificările aduse Regulamentului Uniunii Europene privind gazele
    fluorurate a vorbit în Parlamentul European, eurodeputatul Rovana Plumb.

    În domeniul substanțelor care diminuează
    stratul de ozon, avem peste 2000 de intreprinderi mici şi mijlocii care
    operează la nivel european, şi este important să se consolideze propunerea
    Comisiei, dimensiunea socială fiind în conformitate cu Pilonul european al
    drepturilor sociale. Pe de altă parte, introducerea nivelurilor maxime de
    emisii și a programului de eliminare treptată a limitelor cantitative sunt
    elemente importante ale pachetului privind emisiile și poluanții din cadrul
    Pactului verde european. În ceea ce priveşte Regulamentul Uniunii Europene
    referitor la ozon, putem spune că aceasta este una dintre marile povești de
    succes ale politicii de mediu a Uniunii Europene care ne arată că putem obţine
    rezultate bune cu reguli clare, obligatorii, reguli care au lipsit de-a lungul
    anilor și deceniilor la nivelul ambiției climatice, și care, în plus,
    consolidează poziția Europei ca lider global la Protocolul de la Montreal.


    Gazele
    fluorurate sunt gaze cu efect de seră foarte puternice. O singură moleculă a
    unuia dintre gazele fluorurate poate încălzi clima de 24 de mii de ori mai mult
    decât dioxidul de carbon.


  • Regulamentul privind defrișările

    Regulamentul privind defrișările

    Defrișările,
    degradarea pădurilor și conversia pădurilor au loc într-un ritm alarmant.
    Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că 420
    de milioane de hectare de pădure – aproximativ 10% din arealul pădurilor
    existente astăzi la nivel mondial, au fost pierdute în întreaga lume în
    perioada 1990-2020. Ţinând cont de
    aceste tendinţe, Parlamentul European a adoptat Regulamentul
    Uniunii Europene privind defrișările. Noile reguli vor demonstra că Uniunea
    Europeană este pregătită să preia conducerea în lupta globală împotriva
    schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. În acelaşi timp, ele
    transmit un semnal puternic altor economii majore, subliniind nevoia urgentă de
    acțiuni legislative puternice împotriva defrișărilor. Despre aceste aspecte a
    vorbit în Parlamentul European, eurodeputatul Eugen Tomac.


    Mi se pare că este un instrument extrem de
    important acest regulament privind defrișările pentru că nu putem fi exigenți doar în Uniunea Europeană, trebuie să fim
    exigenți și cu cei care doresc să aibă acces pe piața europeană și, tocmai de
    aceea, cred că pentru protejarea biodiversității și pentru protejarea
    consumatorului european, este necesar acest regulament. Avem nevoie de mai
    multă claritate în legislație, astfel încât să putem proteja atât pădurile și
    tăierile ilegale, să le descurajăm oriunde în lume și, evident, să le oferim o
    șansă în plus economiilor din aceste state, dezvoltându-se astfel încât să
    respecte legislația europeană și piața europeană.


    Textul convenit
    în Parlamentul European referitor la Regulamentul privind defrișările reflectă
    propunerile Comisiei Europene, cum ar fi abordarea defrișării, indiferent dacă
    este legală sau ilegală în țara de producție, cerințe stricte de trasabilitate
    și sistemul de evaluare comparativă.


  • Inițiativa cetățenească europeană „Salvați albinele și fermierii!”

    Inițiativa cetățenească europeană „Salvați albinele și fermierii!”

    Inițiativa
    cetățenească europeană Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură
    propice albinelor pentru un mediu sănătos a fost adusă în discuţie în
    Parlamentul European. Această iniţiativă, lansată în 2019, are în prezent peste
    1 milion de semnatari care fac apel la Comisia Europeană, îndemnând-o să
    propună acte juridice pentru a elimina treptat pesticidele sintetice, pentru a
    restabili biodiversitatea și pentru a sprijini fermierii în realizarea
    tranziției. Iniţiativa propune refacerea ecosistemelor naturale din zonele
    agricole, astfel încât agricultura să devină un vector pentru refacerea
    biodiversității, dar şi reformarea agriculturii, acordând prioritate
    agriculturii la scară mică. În cadrul dezbaterilor care au avut loc în
    Parlamentul European, eurodeputatul Vlad Gheorghe a insistat asupra necesităţii
    finanţării suplimentare a agriculturii ecologice.


    Peste un milion de europeni ne spun să
    punem pe primul loc micii fermieri, așa că avem datoria să ascultăm vocea
    cetățenilor. Ne spun să prioritizăm mâncarea sănătoasă, să eliminăm pesticidele
    nocive, să restabilim biodiversitatea. Să ne asigurăm că punem pe masă produse
    curate, care nu ne îmbolnăvesc copiii. România este a doua țară din Uniune ca
    număr de stupi. Nouă mii de tone de miere exportăm anual în toate țările membre
    și peste tot în lume. România are încă pajiști naturale, dar nu le protejăm
    prea bine și nici nu-i ajutăm pe cei care vor să le păstreze pentru generațiile
    viitoare. La fel cum nu oprim tăierile ilegale din pădurile noastre și
    braconajul urșilor sau al sturionilor. Această inițiativă cetățenească nu este
    doar despre albine, ci despre noi și cum vrem să trăim la noi acasă, în România
    și în Europa. Avem datoria să alocăm mai mulți bani pentru agricultura
    ecologică, pentru cei care respectă pământul și tradițiile sănătoase, pentru
    aer, ape și soluri curate.


    Iniţiativa
    cetăţenească europeană Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură
    propice albinelor pentru un mediu sănătos propune eliminarea treptată, cu 80%,
    a pesticidelor sintetice din agricultura Uniunii Europene până în 2030,
    începând cu cele mai periculoase, pentru ca, până în 2035, în agricultură să nu
    se mai utilizeze pesticide sintetice.


  • Tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE

    Tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE

    Comisia Europeană a prezentat, în
    luna februarie, un pachet de măsuri pentru a îmbunătăți durabilitatea și
    reziliența sectorului pescuitului și acvaculturii din Uniunea Europeană. Aceste
    măsuri includ patru elemente: o comunicare privind tranziția energetică a
    sectorului pescuitului și acvaculturii din Uniunea Europeană, un plan de
    acțiune pentru protejarea și restabilirea ecosistemelor marine pentru pescuit
    durabil și sustenabil, o comunicare privind politica comună în domeniul
    pescuitului și un raport privind piaţa comună pentru produsele pescărești și de
    acvacultură. Dependenţa sectorului pescuitului şi acvaculturii de combustibilii
    fosili trebuie redusă iar tranziția către metode de pescuit mai durabile
    trebuie să meargă mână în mână cu tranziția către surse de energie mai curate
    și către eficiența energetică.

    Cu explicaţii, Virginijus Sinkevičius, comisarul
    european pentru mediu, oceane şi pescuit.


    Comisia a propus un
    pachet de măsuri pentru ca sectorul pescuitului și acvaculturii din Uniunea
    Europeană să fie mai durabil și mai rezistent. Acțiunile pe care le propunem ne
    vor ajuta să reducem impactul sectorului asupra ecosistemelor marine și asupra
    climei, să promovăm utilizarea surselor de energie mai curate și să diminuăm
    dependența de combustibilii fosili. Astfel, ele ne vor ajuta să ne îndeplinim
    obiectivele din Pactul Verde European. În ultimul an, am observat o creștere
    semnificativă a prețurilor la energie. De exemplu, în 2022, prețurile la
    motorina pentru sectorul marin s-au dublat în comparație cu prețurile medii din
    2021. Costurile energiei în sectorul pescuitului și acvaculturii au crescut de
    la 13% din venituri în 2020 la aproximativ 35% în 2022. Impactul a fost
    devastator! Așadar, este clar că există o nevoie urgentă de a reduce
    intensitatea energetică a sectorului și dependența de combustibilii fosili și
    de a deveni neutrii din punct de vedere climatic până în 2050. Măsurile pe care
    le propunem vor sprijini eficiența energetică pe termen scurt și mediu și vor
    încuraja dezvoltarea și adoptarea de surse suplimentare de energie regenerabilă
    și cu emisii scăzute de carbon pe termen mediu și lung.


  • Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

    Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

    Până în 2030, Uniunea Europeană
    intenționeză să reducă emisiile de carbon cu 55%. Acest lucru a fost stabilit
    în urmă cu trei ani, prin Pactul verde european. Atunci s-a lansat o foaie de
    parcurs foarte detaliată, care cuprinde pachetele Fit for 55 şi Next Generation
    EU. Această perioadă este însă foarte dificilă pentru cetățenii europeni,
    pentru familii și afaceri. Europa se confruntă la graniţe cu un război şi este
    sub presiunea tensiunilor geopolitice, a rivalităților comerciale și a
    schimbărilor climatice. Uniunea Europeană trebuie să facă față acestor
    provocări și să continue punerea în aplicare a foii de parcurs pentru reducerea
    emisiilor cu 55%, până în 2030 și zero emisii, până în 2050. Pe 1 februarie
    2023, Comisia Europeană a prezentat Planul industrial al Pactului verde pentru
    era cu zero emisii nete. Ce cuprinde acest plan, aflăm de la Mairead
    McGuinness, membru al Comisiei Europene.


    Planul industrial al
    Pactului verde este construit pe patru piloni: mediul de reglementare,
    finanțare, competențe și comerț. În primul rând, în mediul de reglementare,
    este vorba despre viteză și acces. Trebuie să permitem industriei tehnologice
    curate să se extindă rapid. Companiile se plâng, în prezent, că procesul este
    prea lent și că există prea multe bariere în calea introducerii inovațiilor pe
    piață. În al doilea rând, finanțarea – banii. Trebuie să accelerăm investițiile
    în producția de tehnologie curată. Vom adopta regulamente privind ajutorul de
    stat pentru a accelera și simplifica procesele pentru decarbonizarea
    industriilor și pentru sectoarele în care trebuie să ajungem la zero emisii. A
    treia parte a planului industrial Green Deal este cea legată de competențe. Nu
    putem face nimic fără oamenii potriviţi. Avem nevoie de oameni care să conducă
    revoluția clean-tech. În al patrulea rând, și în cele din urmă, ne concentrăm
    pe comerț deoarece dorim să oferim zero emisii la nivel global. Avem nevoie de
    lanțuri de aprovizionare puternice și rezistente pentru a accesa materiile
    prime şi pentru a deschide piețele pentru produsele noastre.





  • Disponibilitatea îngrășămintelor în UE

    Disponibilitatea îngrășămintelor în UE

    Accesul la fertilizanți
    reprezintă o problemă pentru fermierii europeni, iar dependenţa de
    îngrășămintele chimice din Rusia și Belarus, generează în prezent dificultăți în
    ceea ce privește securitatea alimentară. Problema disponibilităţii
    îngrăşăminteor în Uniunea Europeană a ajuns în atenţia parlamentarilor
    europeni, care au insistat asupra faptului că este nevoie de măsuri urgente. Cu
    această ocazie, Parlamentul European a solicitat Comisiei să ofere soluții pe
    termen scurt și lung pentru furnizarea de îngrășăminte. Fermierii trebuie să
    aibă acces la energie electrică, gaze naturale şi îngrășăminte la prețuri
    accesibile, dar și la surse financiare alternative.

    Despre implicaţiile crizei
    îngrăşămintelor în asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor europeni, a
    vorbit în Parlamentul European, eurodeputatul Tudor Ciuhodaru.


    Din punctul meu de
    vedere, astăzi avem două probleme extrem de importante: una care ține de
    sănătatea publică și cea care ține de securitatea europeană. Așa că trebuie să
    asigurăm hrană accesibilă pentru toți cetățenii Europei. Şi asta, atenţie, la
    preţuri accesibile. Așa că vă invit la Iași, pentru că vreau să
    ascultați direct nemulțumirile fermierilor din România legate de subvenția
    diferită față de alte țări europene, legate de faptul că prețurile la energie
    au crescut exponențial, legate de faptul că prețul la îngrășăminte a decolat
    precum racheta de pe sol. Și da, vorbim despre soluții simple, concrete, ușor
    de pus în practică, iar din punctul meu de vedere să știți că resuscitarea
    producției europene este extrem de importantă și gândiți-vă la infrastructura
    românească în aceast domeniu. Pe de altă parte, cred că e momentul să regândim
    aceste politici de subvenții și să asigurăm acel sprijin de urgență pentru
    agricultorii, mai ales cei aflați la această limită estică a Uniunii Europene,
    greu încercați în această perioadă și sper ca odată și odată ceea ce am propus
    prin renegocierea acelui Program național de redresare și reziliență, să intre
    în practică, pentru că sunt foarte multe soluții care trebuie regândite.