Radio România Internațional

Author: Dan Horea

  • Generația Z și obiceiurile alimentare

    Generația Z și obiceiurile alimentare

    Există, fără dubii, obiceiuri alimentare specifice fiecărei generațíi, care sunt o combinație de tradiții familiale, modă de gașcă și ofertă comercială. Generația Z este paradoxală. Pe de-o parte avem tineri extrem de atenți la calitatea și compoziția oricărui aliment, pe de alta sunt mulți pentru care fast-food ca aliment și energizantele ca băutură sunt temelia. Sociologul Vasile Dâncu pune aceste rătăciri gastronomice pe seama unei mode de import, care, din fericire, își pierde atractivitatea după vârsta de 17-18 ani.

    „Părinții mei, când trăiau la țară, consumau alimente crescute de ei, ceea ce are un impact foarte puternic și asupra aspectului fizic, și asupra metabolismului. Eu, pe cât posibil, încerc să-mi procur de la țară, de la rudele pe care le mai am, carne de vânat, varză, roșii, cât mai multe. De obicei consum carne de pui, castraveți, roșii, tot ce e verde. Fast food recunosc că mănânc din când în când, dar încerc să mă feresc pe cât posibil, fiindcă are efecte adverse, cel puțin asupra mea. Energizante nu beau deloc. Dacă ar fi un program accesibil, de genul din fermă până în farfurie, l-aș accesa. Consider că sănătatea și ce e natural sunt deasupra banilor”. (laborant)

    „Deosebirea între mesele părinților și mesele mele e destul de mare, în principal la micul dejun. Eu mănânc de obicei cam același lucru, adică pâine cu ceva. La prânz, ei mănâncă supă în fiecare zi. Eu mănânc garnitură cu niște carne, cartofi, orez sau ceva asemănător, linte sau ce mai am chef să fac. Fast food maxim de două ori pe săptămână. La fel și energizante. De programul de la fermă până pe masă am auzit, dar trăind într-un oraș mare e un pic mai greu”. (student)

  • Puterea de cumpărare în UE

    Puterea de cumpărare în UE

    Una dintre priorităţile Uniunii Europene este o economie care lucrează pentru oameni. Ce poate face Uniunea Europeană pentru a arăta că politicile sale sunt în beneficiul cetăţenilor? Un indicator al unei economii este puterea de cumpărare, ce poate fi definită prin cantitatea de bunuri şi servicii care pot fi cumpărate cu o anumită sumă într-un stat. Puterea de cumpărare face diferenţe între statele membre, ba chiar şi între regiunile unui stat.

    foto: RVillalon_Shutterstock

    Dan Horea, jurnalist la Radio România Cluj, a discutat pe această temă cu economistul Theodor Stolojan, fost premier al României şi fost europarlamentar.

  • Generaţia Z şi interesul pentru învăţământul vocaţional

    Generaţia Z şi interesul pentru învăţământul vocaţional

    Societatea are nevoie de profesionişti în toate domeniile — economie, probleme sociale, medicale, culturale. Diferența apare la venituri, pentru că un medic sau un inginer câștigă, de obicei, mult peste un instrumentist sau un pictor. La meseriile de nivel mediu, aceeași stare de fapt — un instalator bun ridică lunar mult mai mult decât un muncitor la bandă sau un vânzător.



    De aceea, școlile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale. Denumirea lor cuprinzătoare a fost Școli de Arte și Meserii.



    Ce este specific unei școli vocaționale ne spune psihologul Daniel David, rectorul UBB, Universitatea Babeş-Bolyai.



    Ca șanse au copiii din zona rurală de a deveni calificați într-o meserie, fie ea vocațională sau nu, explică două tinere învățătoare.



    Care este abordarea politico-administrativă a unui sistem educațional performant l-am întrebat pe europarlamentarul Eugen Tomac.



    Rămâne ca bunele intenții să se transforme într-un aflux de tineri profesioniști, atât de necesari economiei și societății românești.



  • Generația Z. Digitalizarea

    Generația Z. Digitalizarea

    Digitalizarea este un fenomen necesar și inevitabil. Atâta doar că trebuie implementată cu grijă, pentru a nu-i compromite uriașele avantaje prin scăpări de securitate.



    Ciprian Oprişa, conferenţiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: “Problema e cum se construiește digitalizarea. Mulți văd partea de securitate ca fiind ceva ce se poate adăuga ulterior. Dacă facem analogie cu construirea unei case, sigur că, la final, o să adauge niște camere de supraveghere, un sistem de alarmă, pe când în cazul digitalizării, securitatea e parte din fundație. Nu cum să nu intre hoții în casă, ci cum să nu se prăbuşească acea casă. Vrem să avem un sistem de securitate pus la punct încă din faza de proiectare”.



  • Managementul apei şi schimbările climatice

    Managementul apei şi schimbările climatice

    Hrana, apa și energia sunt valorile supreme într-o lume dominată de poluare, suprapopulare, tensiuni și chiar războaie. Riscurile la adresa aprovizionării cu apă sunt multiple, de la poluare, la secetă și, deloc neimportant, la risipă. România are 30 de râuri cu o lungime de circa 9.400 de kilometri cel mai mare curs de apă fiind Dunărea, urmat de Tisa, Mureș, Prut și Olt.



    Dan Horea de la Radio România Cluj a discutat cu cu europarlamentarul Eugen Tomac, cu inginerul Ioan Curt, directorul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa şi cu Mihai Goţiu, fost parlamentar şi activist de mediu despre o bună gstionare a apelor din România.




  • Creşterea competenţelor antreprenoriale ale studenţilor de la USAMV Cluj-Napoca

    Creşterea competenţelor antreprenoriale ale studenţilor de la USAMV Cluj-Napoca

    USAMV din Cluj şi-a luat ca parteneri Clubul Francofon de Afaceri din oraş, Agenţia Regională de Dezvoltare Nord-Vest şi o firmă privată, cu care a conceput un proiect, finanţat majoritar din fonduri europene, care le poate asigura absolvenţilor o viaţă decentă conducând o afacere în domeniul pentru care s-au pregătit.


    Rectorul USAMV, prof.univ.dr. Cornel Căţoi:

    Proiectul li se adresează studenţilor din anii terminali. Face parte din cadrul Programului Operaţional Capital Uman, care îşi propune creşterea numărului absolvenţilor de învăţământ terţiar (universitar şi nonuniversitar), care-şi găsesc un job ca urmare a activităţilor din proiect, prin învăţare-cercetare-inovare şi accesarea de granturi pentru dezvoltarea propriilor afaceri.

    Practic, vom asigura pregătirea în competenţe antreprenoriale şi manageriale a 342 de studenţi, dintre care, pe baza evaluării planurilor de afaceri prezentate de ei, vom subvenţiona 20 dintre afaceri cu sume 40.000 şi 100.000 Euro.

    Sigur că sunt anumite condiţii, de pildă trebuie să creeze cel puţin 3 locuri de muncă. Totalul sumei eligibile trece de 9 milioane de lei, din care statul român plăteşte 10%, USAMV 70.000 lei, iar restul sunt bani europeni. proiectul a fost întocmit de specialiştii din Universitate, în frunte cu d-na prorector Ioana Pop, dar s-au implicat şi partenerii noştri cu câte un om specializat în domeniu. Desigur că în cursul derulării acţiunilor vom avea mai mulţi manageri, de la fiecare partener, plus experţi care vor asigura instruirea studenţilor, tutoriatul pentru scrierea proiectelor şi ierarhizarea celor depuse.

    Proiectul se va întinde pe 3 ani, dar afacerile finanţate vor fi monitorizate în continuare privind durabilitatea şi încadrarea în parametrii asumaţi prin contract. Antreprenorii care, din vina lor, nu-şi vor atinge targeturile, vor fi nevoiţi să restituie finanţările primite.


  • Modernizarea infrastructurii rutiere şi de transport public a municipiului Bistriţa

    Modernizarea infrastructurii rutiere şi de transport public a municipiului Bistriţa

    Primăria municipiului Bistriţa continuă să folosească sume importante din banii europeni pentru modernizarea infrastructurii rutiere în zona centrală, cu legături către periferiile oraşului.

    Primarul Ioan Turc: Primăria Bistriţa a licitat lucrările din proiectul cu fonduri europene Configurarea axei de transport public pe traseul str. Gării – bld. Decebal – str. Andrei Mureşanu – str. Năsăudului. Valoarea totală a proiectului este de 50.415.144 lei, din care suma eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este de 42.382.315 lei. Suma eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 7.482.001 lei, contribuţia proprie a Primăriei – cheltuieli eligibile şi neeligibile – este de 1.550.827 lei.

    Lucrările constau în realizarea de benzi dedicate transportului public şi a pistelor pentru biciclişti în sistem integrat, nu discontinuu. Se execută, de asemenea, reabilitarea trotuarelor, amenajarea unui sistem rutier nou la partea carosabilă pe coridorul de transport, construirea unui pasaj pietonal subteran pe bld. Decebal în zona pieţei, iluminat public cu sistem de telegestiune, modernizarea staţiilor de transport public existente şi amenajarea a 10 staţii noi precum şi montarea unor sisteme de monitorizare video. Lungimea pistelor pentru ciclişti va fi de 4597 metri, a trotuarelor noi de 4435 metri, iar a carosabilului nou de 2347 metri.

    Obiectivul general al acestui proiect este asigurarea unui serviciu eficient de transport public şi îmbunătăţirea condiţiilor de utilizare a mijloacelor nemotorizate de transport, pentru a reduce numărul de deplasări cu autoturismele proprii. Configurarea sau reconfigurarea infrastructurii rutiere conduce la reducerea emisiilor de CO2.


  • Proiect de cercetare avansată pentru studiul creierului uman la Cluj

    Proiect de cercetare avansată pentru studiul creierului uman la Cluj

    Modul de funcţionare şi capacităţile creierului uman sunt încă prea puţin cunoscute, deşi potenţialul lui este enorm. Tocmai de aceea, un grup de universităţi medicale europene, inclusiv cea de la Cluj, s-au reunit într-o alianţă menită a descoperi şi fructifica acest potenţial.

    Banii europeni nu sunt destinaţi doar lucrărilor de infrastructură şi afacerilor lucrative, ci şi proiectelor de cercetare avansată.

    Într-o astfel de întreprindere, numită NeurotechEU – Universitatea Europeană pentru Creier şi Tehnologie, s-a implicat UMF Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca, alături de şase universităţi prestigioase din Olanda, Turcia, Marea Britanie, Suedia, Germania şi Ungaria.

    Detalii ne-a oferit dl. Ştefan Strilciuc, reprezentantul şcolii medicale clujene în conducerea NeurotechEU:

    Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin linia Universităţile Europene, parte a programului ERASMUS PLUS. Am fost incluşi în această alianţă universitară de prestigiu datorită profilului internaţional deosebit al universităţii noastre, care a reuşit în ultimii ani atragerea unui număr important de studenţi străini la toate programele educaţionale derulate în Cluj-Napoca.

    Dincolo de construirea unei reţele de excelenţă în neuroştiinţe şi neurotehnologii, acest proiect îşi propune stabilirea unor legături pe termen lung între universităţile partenere. Comisia Europeană a gândit mai multe etape de finanţare pentru consorţiile universitare. Prima etapă, care a început în noiembrie 2020 şi va dura 36 de luni, urmăreşte dezvoltarea principiilor de guvernanţă şi a proceselor interne de organizare ale alianţei. Vom încerca dezvoltarea unui campus virtual pentru studenţi, precum şi întărirea şcolilor doctorale, a programelor de master şi a centrelor de formare profesională continuă.

    În mai puţin de un an am reuşit atragerea de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea viziunii noastre, cum ar fi proiectul NeurotechAI – finanţat prin linia HORIZON, dedicată universităţilor europene – în valoare de 2 milioane Euro, derulat în 36 de luni, plus alte proiecte, iniţiate de staff-urile şi studenţii universităţilor partenere.

    Câştigul pentru universitatea clujeană în urma participării la NeurotechEU este imens, afirmă rectorul, prof.univ.dr. Anca Buzoianu:

    Este o şansă deosebită pentru universitatea noastră de a construi campusurile europene interuniversitate ale viitorului, precum şi de a dezvolta programe educaţionale bazate pe performanţa în predare, învățare, cercetare şi inovare în toate regiunile Europei.


  • Mănăstirea Hagigadar

    Mănăstirea Hagigadar

    Ne îndreptăm azi spre nordul României și ne oprim în regiunea istorică Bucovina, în județul Suceava. Este una dintre cele mai fascinante destinații de vacanță din România. Turismul cultural, turism activ, pescuit și vânătoare sportivă, turism balnear, o ofertă gastronomică irezistibilă și, nu în ultimul rând, ospitalitatea locuitorilor săi sunt principalele argumente în favoarea unei excursii sau a unei vacanțe în Bucovina. Menționat în documente din anul 1388, municipiul Suceava a fost cetatea de scaun a Moldovei până în anul 1566. Vom descoperi o istorie bogată, dar și interferențe culturale, care fac regiunea deosebită, un model de toleranță etnică și religioasă, un prototip al unei Europe unite.



    Un exemplu de istorie și multiculturalitate găsim în Mănăstirea armeană Hagigadar, în traducere, mănăstirea împlinirii dorințelor, spune preotul care slujește aici, Azad Mandalian: Mănăstirea datează din 1512. Legenda spune că doi frați armeni, negustori de vite au înnoptat pe acest deal. În vis li s-a arătat Maica Domnului și le-a spus că, dacă le va merge bine, să se întoarcă și să construiască o biserică. Inițial a fost o biserică din lemn. Apoi, s-a transformat în mănăstire. Am reușit s-o reabilităm, deși mai avem de reparat acoperișul. Inițial, a fost pictată în 1896 de un pictor austriac. Sunt imagini caracteristice din Armenia. Se vede primul nostru patriarh, Grigorie Luminătorul, iar, în spate, se vede muntele Ararat.


    Este originală prin faptul că aici găsim a doua mănăstire din România unde se urcă dealul în genunchi. Nu este ceva impus, ci o tradiție. Se crede că, dacă se înconjură biserica în genunchi, se îndeplinesc dorințele. Datorită plecării poporului armean în timpul regimului comunist, a rămas doar cu statutul de mănăstire. Slujbele se fac vara aproape în fiecare zi, iar iarna, când timpul permite și drumul este accesibil, tot așa. Mai sunt puțini armeni, în jur de 83 de familii, iar vorbitorii de limbă armeană sunt și mai puțini. Eu provin dintr-o familie armenească venită din Turcia. Bunicul a fost preot, stabilit aici, și a slujit 50 de ani. Putem menține tradițiile. Hramul mănăstirii este Adormirea Maicii Domnului, în 15 august. Atunci are loc sfânta liturghie oficiată de episcopul nostru, sub patronajul patriarhului nostru. În afara liturghiei care este în limba armeană, restul rugăciunilor sunt în limba română.”



    Un alt reper istoric al armenilor în municipiul Suceava se află în partea de vest și este un complex medieval fortificat. Preotul Azad Mandalian: Șase negustori și-au luat cetățenia română, au cumpărat pământ și au construit biserici. Se spune că atunci când a venit sultanul Suleyman și a cucerit cetatea de scaun, românii s-au retras pe dealul Zamca, sub apărarea colonelului polonez Sobieski. Apoi, au preluat-o polonezii care au făcut zidurile de apărare. Inițial, era doar arhiepiscopia. Apoi, s-a construit și biserica. Iar tot ansamblul a funcționat câteva sute de ani administrat de polonezi. Apoi, au recuperat-o armenii. De fapt, se numește Sf. Auxenție. Este un sfânt armean. S-a mai recuperat ce s-a putut din picturi și a rămas în acea fază, nu s-a mai pictat. În general, bisericile armenești nu sunt cu picturi. A fost o mănăstire de călugări și se mai văd urmele chiliilor unde stăteau călugării.”



    Rubrică realizată cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice, din cadrul Guvernului României

  • Amenajarea complexă a malurilor râului Someşul Mic din mun. Cluj Napoca

    Amenajarea complexă a malurilor râului Someşul Mic din mun. Cluj Napoca

    Cu ajutorul banilor europeni, Cluj-Napoca se întoarce cu faţa spre Someş.

    Municipiul Cluj-Napoca se va întoarce, în sfârşit, cu faţa către râul Someşul Mic, prin amenajarea complexă a malurilor. De la intrarea în oraş până în buricul târgului, folosind banii europeni, se va schimba radical faţa lucrurilor, afirmă viceprimarul Dan Tarcea:

    Este un proiect mare, pe Programul Operaţional Regional 2014-2020, în valoare de 95,6 milioane lei fără TVA, cu o durată de execuţie de 19 luni. Practic, în primul trimestru al anului 2023 acest obiectiv trebuie să fie gata. Execuţia a fost împărţită în 7 tronsoane, pentru a putea etapiza lucrările şi a permite accesul clujenilor în zonă.

    Tronsonul I: str. Donat – str. Mirăslău, Tronsonul II: str. Mirăslău – str. Petuniei; Tronsonul III: str. Petuniei – Platoul Sălii Sporturilor Horea Demian (acest platou va fi amenajat separat, se află deja în faza de proiectare); Tronsonul IV: Platoul Sălii Sporturilor Horea Demian – Podul Garibaldi; Tronsonul V: str. Muzicescu – str. 1 decembrie 1918; Tronsonul VI: zona hotel Napoca – str. Mamaia; Tronsonul VII: str. Dragalina – zona Camerei de Comerţ şi Industrie.

    Înainte de toate vom realiza culoare velo şi pietonale de-a lungul Someşului, pe ambele maluri. Pista de biciclete va avea dublu sens şi o lăţime de 3 metri, fiind separată de trotuar şi de carosabil prin fâşii plantate. Va fi construit un nou trotuar, paralel cu pista de biciclete şi separat de ea tot prin fâşie plantată. Deplasarea pietonilor, atât pe direcţia albiei cât şi perpendicular pe ea, se va face pe alei. Va fi construit un podeţ pietonal şi velo peste Someş, care va uni Plaja Grigorescu şi Parcul Rozelor. Vor fi amplasate rasteluri pentru biciclete şi staţii de încărcare a bicicletelor şi trotinetelor electrice. Plantaţiile vegetale existente pe str. 1 decembrie 1918 vor fi refăcute complet. Terenurile de sport existente vor fi reconfigurate pentru o mai bună accesibilitate şi facilităţi suplimentare, la fel şi locul de joacă existent. Foarte important este că lucrările la acest tronson trebuie să fie gata până în 30 iunie 2022. Se lucrează deja intens, astfel încât deranjul provocat locuitorilor din zonă şi celor care utilizează facilităţile să fie cât mai redus.


  • Transport public ecologic cu bani europeni în municipiul Bistriţa

    Transport public ecologic cu bani europeni în municipiul Bistriţa

    Uniunea Europeană finanţează cu prioritate acele programe de investiţii care urmează linia Green Deal. Edilii municipiului Bistriţa au înţeles acest lucru şi s-au conformat. Detalii ne aduce primarul municipiului, dl. Ioan Turc:

    Vă prezint proiectul intitulat Linia verde de transport public utilizând mijloace de transport cu motor electric, care se referă la reducerea emisiilor de carbon în municipiul Bistriţa prin crearea unui traseu nou pentru transportul public urban operat cu autobuze electrice. Oraşul va fi traversat de la Est la Vest, prin centrul istoric, concomitent cu crearea de piste pentru ciclişti şi trasee pentru pietoni. Va fi asigurat astfel transportul din periferii spre centru al cetăţenilor şi elevilor, rapid şi curat, încurajându-i să renunţe la autoturismele personale.

    Proiectul va fi completat de o politică de taxare a parcărilor in centrul istoric. Organizarea în artere prietenoase cu pietonii, pasagerii şi cicliştii răspunde atât cerinţelor de protecţie a mediului, cât şi criteriilor de siguranţă, accesibilitate şi creştere a calităţii vieţii urmărite de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă.

    Care vor fi rezultatele? Scăderea anuală estimată a gazelor cu efect de seră cu 6,2%, creşterea numărului de pasageri în transportul public cu 20%, creşterea numărului de utilizatori ai pistelor pentru ciclişti cu 140%. Vom avea 10 autobuze electrice şi 44 de staţii moderne pentru transportul public. Lungimea benzilor reabilitate dedicate autobuzelor va fi de 7 km.

    Valoarea totală a proiectului este de 68.899.677 lei, din care nerambursabili 53.096.831 lei, la care se adaugă TVA-ul recuperat pentru autobuzele electrice. Aceste autobuze le cumpărăm de la o firmă din România care le aduce din străinătate, fiindcă la noi nu se produc, deocamdată, autobuze electrice care se încadrează în caietul de sarcini.

    Proiectul a fost întocmit de specialişti din Primărie, unde avem o echipă foarte bună care lucrează proiecte cu finanţare europeană. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat, iar acum se lucrează la pistele de ciclişti din localităţile componente Unirea şi Viişoara, precum şi pe strada Grigore Bălan din municipiu. La finele anului viitor am putea avea proiectul finalizat.


  • Proiectul INSPIRE, la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

    Proiectul INSPIRE, la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

    Cu bani europeni se pot face multe,
    inclusiv cercetări asupra creierului. Atât ca structură, cât şi ca
    funcţionalitate. Atât medical, cât şi psihologic, sau chiar psihiatric. O
    asemenea investiţie se preconizează la Universitatea Babeş-Bolyai din
    Cluj-Napoca şi ne vorbeşte despre ea însuşi rectorul, prof.univ.dr. Daniel
    David:


    UBB urmează să implementeze un proiect
    care se numeşte INSPIRE, de utiizare a rezonanţei magnetice nucleare, a
    Imagisticii, practic, pentru înţelegerea creierului şi a ştiinţelor
    neurocognitive. Este un proiect de peste 92 milioane lei, fonduri integral
    europene, cel mai mare din mediul academic clujean până acum.

    Această
    infrastructură de cercetare dă un avantaj competitiv Clujului, Transilvaniei şi
    întregii ţări la nivel internaţional. Astfel de infrastructuri pot fi găsite
    doar pe cele două coaste ale SUA, în marile universităţi, mai găseşti câteva în
    Europa de Vest şi în Japonia, eventual Coreea de Sud. Noi vom dezvolta o reţea
    la nivel naţional pornind de la această infrastructură.

    Deja suntem în
    parteneriat cu Academia Română, cu care să creăm un centru pentru studiul
    creierului. Zic sper pentru că termenul de implementare ne-a fost redus de la
    3 ani la 2 ani şi 3 luni, ca urmare a faptului că autorităţile au amânat
    finanţarea. Este un proiect naţional, care trebuie să fie susţinut de toate
    autorităţile, locale şi centrale. Proiectul a fost întocmit de un grup de
    fizicieni, biochimişti şi biologi, condus de profesorul Simion Şimon, de la
    Facultatea de Fizică şi un grup de psihologi, condus de mine. Suntem o echipă multidisciplinară.




  • Extinderea şi modernizarea unei şcoli din Cluj

    Extinderea şi modernizarea unei şcoli din Cluj

    O şcoală generală care deserveşte o zonă încă defavorizată a Clujului este modernizată cu mulţi bani europeni.

    E un fapt demonstrat că performanţa şcolară depinde consistent de condiţiile în care actul educational se desfăşoară. Dacă e vorba despre copii din familii sărace sau/şi cu nivel cultural scăzut, obligaţia de a frecventa o şcoală învechită şi incomodă se va solda, prea adesea, cu abandon.

    În Cluj-Napoca există un cartier numit IRIS, ataşat zonei industriale, unde locuiau, până nu demult, mai ales cetăţeni săraci şi neinstruiţi, dar cu mulţi copii. De atunci, compoziţia socială a zonei s-a mai ameliorat, dar problemele de fond se menţin. Tocmai de aceea, Primăria clujeană a decis că e momentul să investească bani grei, europeni, în extinderea şi modernizarea şcolii ce deserveşte zona.

    Viceprimarul Dan Tarcea: Avem un nou proiect cu fonduri europene pentru a creşte calitatea actului educaţional la nivelul municipiului. Lucrăm în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritară. Pentru cartierul Iris, în data de 8 septembrie a fost semnat contractul pentru execuţia lucrărilor la obiectivul de investiţii . Corpul 1 de clădire va fi desfiinţat, iar Corpul 2 va fi extins. La finalizarea proiectului, şcoala va avea noi săli de clasă, laboratoare, o sală multifuncţională şi o nouă sală de sport de dimensiunile unui teren de handbal. Cu această ocazie se creează şi facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Instalaţiile de iluminat vor fi de tip LED, pentru a economisi energia electrică.

    În prezent, şcoala are 170 de elevi, dar la finalul lucrărilor estimăm că vor fi 450, dintre care 110 aparţinând categoriilor sociale defavorizate. Acum există 7 săli de clasă, iar la final vor fi 18. Laboratoarele vor fi modernizate. Valoarea investiţiei este de 21,1 milioane lei, cu TVA inclus. Practic, investiţia costă cât un pod peste Someş. Din momentul emiterii ordinului de începere a lucrărilor, termenul de finalizare este de 18 luni, ceea ce înseamnă că, la finele lui 2022, copiii se vor bucura de noua şcoală.


  • Un pas înainte pentru şcolile rurale clujene

    Un pas înainte pentru şcolile rurale clujene

    Cu bani europeni se pot face multe, inclusiv transformarea şcolii din ceva doar util în ceva accesibil şi plăcut. Exact cazul unor programe derulate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. Şefa instituţiei, prof. Marinela Marc:

    Sunt 6 proiecte de tip POCU (Programul Operațional Capital Uman) care vizează accesul la educaţie de calitate pentru preşcolari, şcolari şi cadrele didactice, plus reducerea riscului de părăsire timpurie a şcolii. După 3 ani, toate sunt în fază de finalizare. Recent am încheiat proiectul Şcoala pentru toţi, în care Inspectoratul a avut ca partener Fundaţia World Vision Romania şi comuna Sînpaul. Alături de şcoala din Sînpaul au fost asociate cele din Aghireşu Fabrici, Cojocna, Mera şi Poieni.

    Proiectul şi-a propus creşterea bunăstării comunităţilor prin participarea copiilor la învăţământul obligatoriu. Spre deosebire de alte proiecte, acesta s-a adresat atât preşcolarilor şi şcolarilor, cât şi cadrelor didactice, părinţilor şi autorităţilor locale, deoarece un proces educaţional de calitate impune conlucrarea tuturor. S-au desfăşurat multe workshop-uri, activităţi de formare, au fost dotate şcolile şi comunităţile locale cu echipamente, inclusiv digitale, binevenite în timpul pandemiei. Copiii au primit alimente, rechizite şi haine, au beneficiat de consiliere din partea psihologilor şcolari.

    De asemenea, un număr de adulţi neşcolarizaţi au intrat în programul A doua şansă. Acest proiect a costat 7,94 milioane lei şi a reuşit îndeplinirea obiectivelor în procent de 95%. Cele 5% rămase erau activităţi care nu pot fi derulate în timp de pandemie. Din studiul de impact realizat de experţii angajaţi în cadrul proiectului şi specialiştii Universităţii Babeş-Bolyai a rezultat că este un succes şi un exemplu de bune practici pentru oricine va dori să mai acceseze proiecte de acest gen.


  • Vie și cramă pe bani europeni, în comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud

    Vie și cramă pe bani europeni, în comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud

    Cu
    bani europeni poţi face investiţii la care, fără ei, nici n-ai fi îndrăznit să
    te gândeşti. Iată un exemplu din comuna Teaca, jud. Bistriţa-Năsăud, unde un
    tânăr sas, Zaig Eckehard, a refăcut o vie pe terenurile strămoşilor săi.


    Investiţia
    a constat în înfiinţarea unei plantaţii de aproximativ 11 hectare, iar sumele
    pe care le-am obţinut ating 150.000 Euro. Am cultivat Sauvignon Blanc,
    Chardonnay, Fetească Neagră, iar în a doua etapă am plantat 4 hectare cu
    Neuburger şi Fetească Regală, soiuri renumite în zona Teaca-Lechinţa.

    Dotarea
    cramei a fost realizată cu 50% finanţare europeană. In prezent accesăm încă un
    proiect, de 150.000 Euro. De întocmirea proiectelor pentru înfiinţarea de
    plantaţii s-a ocupat ing. Mihai Bilegan, de la Bistriţa, iar pentru proiectul
    dotării cramei am lucrat cu o firmă din Cluj-Napoca, de care suntem foarte
    mulţumiţi.

    Cel mai important este ca atunci când finalizezi o etapă a
    investiţiei, decontarea să nu dureze prea mult. In cazul nostru n-au trecut mai
    mult de 5 luni. Există într-adevăr o parte birocratică destul de greoaie, însă
    după începerea derulării proiectului am avut o colaborare foarte bună. Fără
    aceste fonduri europene nici nu mi-aş fi pus problema să investesc într-o
    exploatare vini-viticolă. Return of investment e de lungă durată.