Radio România Internațional

Author: Dan Horea

  • Promovarea și dezvoltarea Munților Apuseni

    Promovarea și dezvoltarea Munților Apuseni

    Trei judeţe transilvane care au teritorii în zona
    Munţilor Apuseni au decis să-şi unească eforturile şi banii, împreună cu banii
    europeni, fireşte, pentru a lărgi perspectivele de dezvoltare, în special prin
    turism, în atât de frumoasa zonă a Carpaţilor Apuseni.


    Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe:


    CJ Cluj a aprobat un parteneriat cu judeţele Bihor şi
    Alba care are ca obiect dezvoltarea şi promovarea turistică a zonei carstice a
    Munţilor Apuseni – Ţara de piatră. Este un proiect în valoare de aproximativ 10
    miioane Euro, până la 98% finanţat din fonduri europene. Vizate sunt comunele
    Beliş, Săcuieu, Mărgău şi Mărişelu din judeţul Cluj, respectiv Gârda de Sus,
    Arieşeni şi Scărişoara din judeţul Alba, iar din Bihor comunele Pietroasa şi
    Budureasa.

    CJ Bihor îşi asumă modernizarea drumului ce leagă localitatea Padiş
    de Ic Ponor, iar CJ va reabilita drumul de la Ic Ponor către Gârda de Sus,
    intersecţia cu drumul judeţean 750. CJ Alba va reface şi traseul rutier
    Călineasa – Vârful Clujului – Intersecţia cu drumul judeţean ce pleacă din Cluj
    spre Ic Ponor. Noi vom moderniza drumul dintre Bihor şi Alba, legătura cu
    Răchiţele şi Ic Ponor. Este un proiect care va moderniza, practic, încă 20 km
    de drum în Apuseni. Realizarea unei reţele integrate de trasee turistice şi
    crearea unui plan de promovare şi dezvoltare în comun a produselor turistice
    este de bun augur pentru toţi cei care vor să viziteze cele trei judeţe.

    Am
    convenit cu ceilalţi doi preşedinţi de Consilii Judeţene că vom colabora pentru
    valorificarea patrimoniului etnografic, folcloric şi de arhitectură
    tradiţională din această zonă, vom stimula crearea de produse autentice,
    gastronomie locală, produse meşteşugăreşti şi vom elabora un ghid pentru
    încadrarea în specificul arhitectural al întregii zone. Acordul nostru este pe
    10 ani şi cred că reprezintă un început în ceea ce înseamnă devoltarea
    regională a României, despre care tot vorbim. Vom crea o zonă superbă prin
    această infrastructură minimală. Clujenii vor putea ajunge într-o oră la
    peştera Scărişoara, la Padiş, Ic Ponor, Gârda sau Arieşeni.


  • Centrul Clujului, amenajat cu ajutorul fondurilor europene

    Centrul Clujului, amenajat cu ajutorul fondurilor europene

    Primăria municipiului
    Cluj-Napoca a câştigat un proiect, finanţat cu fonduri europene, pentru
    amenajarea zonei din jurul sediului central al Universităţii Babeş-Bolyai.
    Proiectul are o valoare de 37,4 milioane lei, din care 2% contribuţie proprie.
    Detalii din partea viceprimarului Dan Tarcea:


    Acest proiect cuprinde
    modernizarea a 10 străzi şi a spaţiilor adiacente: Mihail Kogălniceanu,
    Universităţii, Emmanuel de Martonne, Bolyai Janos, Hermann Oberth (între b-dul
    Eroilor şi strada I.C. Brătianu), Hermann Oberth (între străzile Mihail
    Kogălniceanu şi I.C. Brătianu), Kovacs Dezsö, Gaal Gabor, Baba Novac, precum şi
    trotuarul din Piaţa Ştefan cel Mare. Ne propunem să construim aici câteva zone
    fără diferenţierea tipurilor de trafic, shared space, proiectate să
    încurajeze pietonii şi bicicliştii, iar şoferii să folosească un spaţiu comun
    pe anumite tronsoane, astfel încât să putem asigura atât fluenţa traficului
    auto, cât şi folosirea extinsă a transportului alternativ. Lucrările vor începe
    în 1 iulie, cu strada Bolyai Janos. Ultima etapă va fi în martie 2022, când am
    programat zona Kogălniceanu-Universităţii, unde vom elimina locurile de parcare
    şi vom readuce statuia Sfintei Maria Protectoarea, mutată de acolo în anul
    1957. Pe toate aceste tronsoane vom planta mai mulţi arbori. Deocamdată există
    135, dar la final vor fi 212. Vom crea şi 85 locuri de parcare pentru
    biciclete. Cablurile aeriene vor fi îngropate şi va fi instalat un sistem de iluminat
    modern, cu led şi telegestiune. Odată acestea terminate, vom putea spune că am
    încheiat modernizarea zonei centrale a oraşului.


    Proiectele au fost
    întocmite de colegii mei de la Biroul de Fonduri Europene al Primăriei.
    Contractul de execuţie are o durată de 19 luni şi a fost câştigat de o asociere
    de firme din Tîrgu Mureş, singurele care s-au prezentat la licitaţie. Sigur,
    dacă firmele nu-şi termină treaba la timp, le vom trece pe lista ruşinii şi
    vom percepe penalităţile aferente. Sperăm să se ţină de cuvânt şi să se
    încadreze în termenele şi condiţiile cerute de Primărie.





  • Bani europeni în sprijinul pacienţilor cu hepatite infecţioase

    Bani europeni în sprijinul pacienţilor cu hepatite infecţioase

    Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca (SCBI) a reuşit o performanţă mai rară în sistemul public, anume să scrie, cu câţiva dintre doctorii şi economiştii săi, un proiect finanţat cu fonduri europene de aproape 10 milioane de lei, din care contribuţie proprie doar 200.000 lei.


    Am întrebat-o pe dr. Doina Colcear, managerul proiectului, care a fost obiectul avut în vedere

    Obiectul proiectului a fost formarea personalului medical – medici specialişti, rezidenţi în boli infecţioase, medici de familie şi asistenţi medicali – în prevenţia, diagnosticul şi tratamentul hepatitelor cronice B şi C. Este o temă prioritară impusă de UE în cadrul Programului Social European Capital uman 2014-2020.

    Trebuie să recunosc că eu am scris acest proiect, cu ajutorul directorului medical din 2016, dr. Monica Muntean şi al managerului SCBI, Ioan Mureşan. Împreună am reuşit să creăm întreaga echipă şi să depunem acest proiect. A fost necesară implicarea părţii administrative şi întregii părţi medicale, deoarece este unul dintre cele mai ample proiecte pe care le-a avut SCBI până acum. Am depus proiectul iniţial în martie 2016, dar a trebuit să-l mai depunem de două ori, fiindcă se schimbaseră condiţiile şi formularistica. În septembrie 2017 am fost declaraţi câştigători, cu un punctaj foarte bun, iar în decembrie am semnat contractul de finanţare.

    După demararea proiectului am avut peste 1200 de participanţi, din 19 judeţe, cu 43 de experţi din 5 instituţii, la care s-au adăugat şi alte persoane, incluse pentru temele orizontale: accesul în zona elevilor de liceu, grupurile defavorizate, grupuri de femei, adică am ajuns şi în populaţia generală.

    Din fericire, am reuşit să ne realizăm cea mai mare parte a acţIunilor înainte de debutul pandemiei, iar după aceea am suspendat cursurile face to face, dar am continuat lucrul pentru Ghidurile necesare cursanţilor. Stările de urgenţă şi apoi de alertă ne-au permis prelungirea cu 6 luni a duratei proiectului, astfel încât finalul este în 10 iunie. Ne-am atins obiectivul de a avea cel puţin 1200 de cursanţi instruiţi şi certificaţi.


  • Dotări pentru Spitalul Clinic de Urgență din Cluj-Napoca

    Dotări pentru Spitalul Clinic de Urgență din Cluj-Napoca

    Banii europeni ajută la modernizarea rapidă a sistemului
    sanitar. Evident, cu condiţia ca managerii să fie cu adevărat preocupaţi şi
    competenţi.



    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca are o
    tradiţie onorantă din punctul de vedere al calităţii actului medical. Problema
    e că vremea doctorului minune, care diagnostica şi trata doar pe bază de
    talent, a apus de mult. Acum e nevoie de aparatură performantă, instalată în
    clădiri corespunzătoare şi mânuită de personal calificat. Este exact motivul
    pentru care spitalul clujean înainte pomenit derulează mai multe proiecte cu
    bani europeni.


    Despre unul dintre ele i-am cerut detalii managerului,
    prof.univ.dr. Claudia Gherman.


    Spitalul a finalizat documentaţia şi a reuşit să semneze
    contractul pentru un proiect menit să ne crească capacitatea de gestionare a
    crizei Covid-19. Proiectul este girat de Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor
    Europene pe axa Programului Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) şi are o
    valoare de 10 milioane Euro, care ne vor permite ameliorarea calităţii
    asistenţei medicale. Întocmirea proiectului a durat aproape 8 luni, cauza fiind
    modul de lucru specific în pandemie. O parte din aparatură este deja
    achiziţionată, alta urmează să fie. La întocmirea şi depunerea documentaţiei
    necesare am lucrat cu o firmă specializată. În perioada pandemiei am beneficiat
    de sprijin şi sub alte forme, cum ar fi echipamente şi aparatură în regim de
    comodat. Avem, de exemplu, un număr mare de ventilatoare care, după ce nu vor
    mai fi necesare, urmează a fi relocate. În schimb, aparatura modernă pe care o
    cumpărăm acum din bani europeni rămâne la noi, având şi o perioadă generoasă de
    garanţie.


  • Bani europeni pentru dotarea Spitalului de Boli Infecţioase din Cluj

    Bani europeni pentru dotarea Spitalului de Boli Infecţioase din Cluj

    Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca (SCBI) a intrat din prima zi în confruntarea cu Covid-19. Evident, medicilor le lipsea experienţa, dar nici dotarea şi aprovizionarea instituţiei nu erau pe măsura noilor nevoi. Ca atare, imediat ce a fost posibil, conducerea spitalului a apelat la fonduri europene.

    În prezent sunt disponibile 20 de paturi dedicate ATI, 70 pentru terapia intermediară, laboratoare de analize, un laborator de Anatomie Patologică, plus cabinete de medicină fizică şi Balneologie.

    Managerul SCBI Cluj-Napoca, ec. Ioan Mureşan: De la începutul pandemiei am rulat peste 15.000 de pacienţi, cu un procent de supravieţuire ce depăşeşte 98%. La fel ca şi alte spitale, am accesat, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, fonduri pe Axa Prioritară 9, Protejarea Sănătăţii Populaţiei în Pandemie. Scopul era creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare, iar suma s-a ridicat la 47 milioane lei, necesari pentru achiziţia de echipamente medicale (32 milioane lei), consumabile şi echipamente de protecţie (15 milioane lei).

    Noi am depus două proiecte, primul aprobat în iulie 2020, iar al doilea în decembrie. Pentru întocmirea proiectelor am format o echipă specializată. Cu regret o spun, ca manager de spital, că astfel de structuri nu sunt constituite într-o formă organizată, iar activitatea de accesare a fondurilor europene este ca o piramidă cu vârful în jos.


  • Servicii publice digitalizate în municipiul Zalău

    Servicii publice digitalizate în municipiul Zalău

    Municipiul Zalău,
    capitala Sălajului, reuşeşte să atragă fonduri europene pe măsura nevoilor
    proprii. De la spaţii de joacă pentru copii până la digitalizarea relaţiei cu
    cetăţeanul, banii UE sunt bineveniţi şi bine folosiţi.



    Ce
    spune primarul Ionel Ciunt:


    Avem
    în diferite faze de execuţie proiecte pe fonduri europene ce depăşesc 100
    milioane Euro. Infrastructură rutieră, iluminat public, infrastructură şcolară,
    creşterea eficienţei energetice la blocurile de locuinţe, transformarea unor
    spaţii degradate în spaţii de joacă pentru copii.


    Un proiect important, care se
    va finaliza în cca 2 luni, este reabilitarea cinematografului, împreună cu
    amenajarea unui planetariu. De o importanţă majoră este proiectul numit SPECIAL
    ZALĂU, servicii publice electronice integrate pentru administraţia locală, cu o
    valoare de peste 3,2 milioane lei. Cetăţenii au posibilitatea de a accesa
    platforma online a Primăriei, care deja oferă 10 tipuri de servicii, dar
    numărul lor va creşte.

    Deocamdată pot fi depuse actele pentru obţinerea sau
    prelungirea certificatului de urbanism, înştiinţarea începerii sau terminării
    lucrărilor de construcţii, desfiinţarea unei construcţii existente şi alte
    câteva. Toate proiectele Primăriei sunt întocmite de către un serviciu
    specializat din cadrul Direcţiei Tehnice.

    Vreau să menţionez că noi am accesat
    toate Măsurile şi tipurile de proiecte pentru care eram eligibili în exerciţiul
    financiar european ce se încheie. Acum aşteptăm să apară Ghidurile necesare
    pentru întocmirea proiectelor în exerciţiul financiar 2020-2027.


  • Proiecte cu finanţare europeană, derulate la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj

    Proiecte cu finanţare europeană, derulate la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj

    Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
    este unul dintre marii actori ai pieţei de fonduri europene a oraşului. Temele
    propuse, de la cultură şi istorie la medicină şi informatică atrag încontinuu
    finanţări.

    Rectorul UBB, prof.univ.dr. Daniel David, despre două astfel de
    proiecte:


    Unele fonduri pot fi accesate direct
    la Comisia Europeană, altele în ţară, pe linia fondurilor structurale. UBB a
    câştigat anul trecut un proiect de peste un milion de Euro, direct la Comisia
    Europeană, cu un grant din zona ştiinţelor umaniste care-şi propune, de pildă,
    o analiză a caietelor studenţilor din epoca medievală a universităţii noastre,
    pentru a-i înţelege istoria şi modul în care circulau ideile. Proiectul se
    desfăşoară pe durata a 5 ani, iar mecanismul de tip ERC (European Research
    Council) este considerat Nobelul granturilor europene, deoarece competiţia
    este acerbă, iar rata de acceptare nu depăşeşte 12-13%.

    Pentru cel de-al doilea
    proiect important accesăm banii europeni în ţară, prin mecanismul fondurilor
    structurale. Împreună cu Primăria, gândim o nouă specializare inteligentă
    la Cluj, pe latura Info-Bio-Nano for Health, prin care folosim avantajele
    competitive locale din domeniile informaticii, biologiei
    şi nanoştiinţelor pentru a dezvolta aplicaţii concrete în zona
    sănătăţii, care vor avea impact asupra mediului socio-economic. În etapa preliminară,
    organizată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, proiectul nostru s-a
    clasat pe primul loc, iar acum aşteptăm implementarea mecanismului concret,
    pentru a-l testa în beneficiul Clujului şi al întregii Transilvanii, ca o nouă
    specializare inteligentă.

    Proiectele UBB sunt întocmite de cei care doresc să
    se implice, susţinuţi de o serie de departamente specializate. Avem, de pildă,
    Centrul de Management al Cercetării Ştiinţifice, pentru proiectele prin
    care accesăm bani direct de la Comisia Europeană, sau Oficiul Programelor
    Europene, pentru proiectele pe fonduri structurale.




  • Centru de transfer tehnologic multidisciplinar la Jucu, județul Cluj

    Centru de transfer tehnologic multidisciplinar la Jucu, județul Cluj

    Universitatea
    de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca investeşte sume
    consistente în dotarea cu facilităţi de cercetare şi producţie. Evident că
    banii europeni sunt bineveniţi. De pildă, în comuna Jucu, la 25 km de sediul
    Universităţii, se va construi un Centru de Transfer Tehnologic multidisciplinar
    în valoare de 9 milioane de Euro, din care 40% fonduri europene.


    Rectorul USAMV, prof.univ.dr. Cornel Căţoi: Este un centru dedicat nutriţiei şi patologiei animale
    şi comparate, aflat în stadiu de implementare pe teritoriul comunei Jucu.
    Proiectul, realizat cu sprijinul Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Vest, va
    fi dedicat fermierilor, industriei alimentare şi de producere a furajelor,
    precum şi medicilor veterinari. Centrul este structurat pe module.


    Primul modul are ca scop transferul tehnologic în
    protetică şi ortopedie, realizarea unor materiale biocompatibile, implanturi,
    fire de sutură, sau reconstrucţii osoase.


    Al doilea modul este dedicat calităţii şi siguranţei
    produselor alimentare, dietetice, nutritive şi medicinale. Extractele din
    plante vor înlocui substanţele de sinteză în terapia animalelor.


    Cel de-al treilea modul se va ocupa de condiţionarea
    suplimentelor nutritive, antibiotice, antiparazitare, totul extras din plante,
    până la furajul finit, în cantităţi suficient de mari pentru a fi testate în
    condiţii reale de fermă.


    Modulul al patrulea este dedicat interacţiunii om-animal,
    în terapia copiilor, a persoanelor cu deficit locomotoriu, precum şi
    creşterea de animale care să ajute oamenii cu dizabilităţi. Vom avea o zonă de
    instruire a veterinarilor, a psihologilor şi a deţinătorilor de animale. Acest
    modul va fi amplasat în fostul conac de vânătoare al grofului Teleki, construit
    la începutul secolului XX. Deocamdată este o ruină, dar, în cel mult doi ani,
    acea zonă a fi o bijuterie.




  • Centru cultural amenajat într-un fost conac din comuna Răscruci, judeţul Cluj

    Centru cultural amenajat într-un fost conac din comuna Răscruci, judeţul Cluj

    Fondurile europene pot fi folosite nu doar pentru realizarea de investiţii noi, ci şi pentru reabilitarea unor active vechi, dar valoroase. Iată un exemplu de la Consiliul Judeţean Cluj, prezentat de purtătorul de cuvânt, Alin Iuga:

    După soluţionarea tuturor contestaţiilor legate de licitaţie, Consiliul Judeţean a desemnat câştigătorul acesteia, care va executa lucrările de reabilitare a castelului #Banffy din comuna Răscruci şi a parcului monument care-l înconjoară.

    Valoarea proiectului este de 27,7 milioane lei, din care 19,5 milioane finanţare europeană. Ne dorim ca aceste lucrări să se deruleze cât mai repede, pentru ca acest castel să fie introdus în circuitul turistic şi cultural. Termenul maxim de finaizare este de 24 luni, din momentul emiterii ordinului de începere a lucrărilor.

    Castelul, care a găzduit mai înainte o şcoală specială, va deveni un centru cultural de referinţă pentru judeţul Cluj. Reabilitarea castelului Banffy din Răscruci este parte a unui demers mai larg al Consiliului Judeţean, care tocmai a finalizat reabilitarea cu fonduri europene a faţadei principale a altui castel Banffy, cel din Cluj-Napoca, unde se află Muzeul de Artă.

    O clădire importantă. Palatul Reduta, de pe strada Memorandumului, care găzduieşte Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a fost readus la vechea lui splendoare folosind, de asemenea, bani europeni. Consilul Judeţean Cluj inenţionează să reabiliteze toate monumentele arhitectonice pe care le are în proprietate, astfel încât ele să devină centre de interes pentru comunitate. Proiectele, în toate aceste cazuri, au fost scrise şi implementate de specialiştii din Direcţia de Dezvoltare şi Investiţii.


  • Investiții didactice și productive la Universitatea de Șt. Agricole și Medicină Veterinară din Cluj

    Investiții didactice și productive la Universitatea de Șt. Agricole și Medicină Veterinară din Cluj

    Milioane de euro pentru
    investiţii didactice şi productive la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
    Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.




    Prorectorul
    USAMV, prof.univ.dr. Cornel Căţoi:


    Avem în implementare patru proiecte de
    infrastructură, dintre care două sunt centre de transfer tehnologic, la care
    cofinanţarea noastră e de 50%. Fiecare proiect beneficiază de circa 6 milioane
    Euro din fonduri europene şi 6 de la noi. Sunt două centre, dintre care unul e
    concentrat pe industria alimentară, aditivi, suplimente naturale, iar celălalt
    pe suplimente furajere pentru animale – astfel încât în hrana omului să ajungă
    alimente sănătoase – la care se adaugă servicii de transfer tehnologic pentru
    medicii veterinari şi crescătorii de animale.

    Celelalte două proiecte sunt pe
    infrastructură educaţională. Un centru se va construi în zona Hoia, lângă
    Muzeul Etnografic şi cuprinde o parte educaţională privind creşterea
    animalelor, biodiversitate şi peisagistică. Va fi o infrastructură deschisă
    colaborării cu mediul socio-economic şi chiar vizitatorilor, pe partea de
    agrement. Cealaltă infrastructură educaţională va fi construită la Jucu, unde
    vom avea o clinică veterinară pentru cabaline, care se va ocupa şi de
    ameliorarea raselor de cai pentru sport şi agrement. Intre preocupări se
    vor număra medicina sportivă şi recuperarea animalelor, plus anexe pentru
    anatomie patologică, furajare şi laboratoare.

    Aceste două proiecte de
    infrastructură sunt finanţate în mare parte din fonduri europene, fiecare cu
    cca 30 milioane lei. Iniţial era vorba de câte 8 milioane Euro, dar sumele au
    fost diminuate. Oricum, USAMV va cofinanţa cu 10 milioane de lei şi aceste
    investiţii. La două dintre proiecte sunt eu director, la altul este decanul de
    la Zootehnie iar la cel de-al patrulea director este prorectorul care se ocupă
    de cercetare. La întocmirea proiectelor am lucrat cu echipe extinse, care au
    realizat studiile de fezabilitate. In plus, am beneficiat de serviciile unor
    firme de consultanţă care ne-au ajutat să întocmim documentele astfel încât să
    câştige competiţia.




  • Bani europeni pentru cartonaje la Cluj

    Bani europeni pentru cartonaje la Cluj

    Oana Giurgiu este clujeancă şi prin firma
    ei a accesat o sumă consistentă din banii europeni. Din păcate, însă,
    condiţiile pentru obţinerea acestei sume au obligat-o să lucreze cu Agenţia de
    Dezvoltare Regională Centru şi nu cu ADR Nord-Vest, unde locuieşte.


    Am aplicat la o schemă de ajutor de
    minimis, Îmbunătăţirea competitivităţii IMM (POR 2.1.A, etapa de realocări)
    pentru a finanţa un proiect de producţie în domeniul cartoanelor ca
    diversificare a activităţii de servicii. Pentru a obţine un punctaj cât mai
    mare am prevăzut, pe lângă achiziţia utilajului principal, o serie de alte
    echipamente, ajungând la 185.730 Euro (79,5% din valoarea eligibilă a
    proiectului), diferenţa de 20,5% fiind aport propriu. La aceste sume se adaugă
    TVA.

    Graficul de activităţi este respectat, iar în luna aceasta vom depune
    prima cerere de rambursare. Am prevăzut finalizarea proiectului cel târziu în
    octombrie 2022, însă, la nevoie, putem obţine o amânare până la finele lui
    2023. Drumul finanţărilor nu mi se pare chiar uşor. Birocraţia şi numărul
    câteodată excesiv de documente cerute sunt, de multe ori, dezarmante.

    Am depus
    proiectul la sfârşitul lui iulie 2019, dar am semnat acordul de finanţare cu
    organismul intermediar şi cu autoritatea de management după aproape un an. În primăvara
    lui 2020 am primit 6 seturi de întrebări pe aceeaşi temă, iar la un moment dat
    a trebuit să schimb unul dintre membrii echipei de management pentru a evita un
    presupus conflict de interese identificat de cei din ADR Centru. Evaluatorii
    sunt pregătiţi şi găseşti mereu sprijin din partea lor. Noi am decis să mergem
    singuri atât cu scrierea, cât şi cu implementarea acestui proiect, iar
    dumnealor au răspuns la telefon cu răbdare şi detaliat. Trebuie să înţelegi,
    ca aplicant, că procedurile sunt stufoase, iar evaluatorii trebuie să-şi
    acopere deciziile cu documente justificative.


  • Izolarea termică și fonică a blocurilor din Cluj-Napoca

    Izolarea termică și fonică a blocurilor din Cluj-Napoca

    Continuă procesul de izolare
    termică şi fonică a blocurilor din municipiul Cluj-Napoca. Unele asociaţii de
    proprietari lucrează cu bani proprii, altele apelează la ajutorul Primăriei,
    care, la rândul său, aduce bani europeni. Viceprimarul Dan Tarcea:


    Avem deja semnat contract de finanţare pentru acest
    obiectiv, în care am prins 58 de blocuri cu 2511 apartamente. Până în acest
    moment au fost finalizate lucrările la 10 blocuri, cu 342 de apartamente, din
    care câteva sunt încă în faza de recepţie.

    Avem semnate contracte de execuţie
    pentru alte 41 de blocuri, la 6 blocuri suntem în faza de achiziţie publică,
    iar pentru un bloc vor trebui modificaţi indicatorii tehnico-economici.
    Valoarea totală a proiectelor este de 13,8 milioane Euro, din care 7,9 milioane
    nerambursabili. Plata se face în procent de 60% din fonduri europene, 15% din
    banii Primăriei, iar 25% plătesc asociaţiile de proprietari. Proiectul a fost
    întocmit pe 10 grupuri cu 58 de blocuri, fiecare grup cu 4-8 blocuri, însumând
    318 apartamente. Costurile sunt mai mari decât în cazul lucrărilor executate de
    asociaţii din bani proprii deoarece în proiectele noastre sunt prevăzute toate
    lucrările de reabilitare, inclusiv schimbarea ferestrelor şi închiderea
    balcoanelor cu termopan, plus izolarea acoperişurilor-terasă şi a părţilor de
    la subsol.

    Mai mult, totul trece prin licitaţii transparente, ceea ce ne-a
    creat şi probleme din cauza preţului foarte mic rezultat din studiul de
    fezabilitate, deloc atrăgător pentru firmele de construcţii. Acesta e motivul pentru
    care la unul dintre blocuri trebuie să modificăm indicatorii tehnico-economici.
    Firmele executante sunt verificate dacă respectă legislaţia în vigoare, dacă au
    doar angajaţi cu acte în regulă şamd. Studiile de fezabilitate şi proiectele
    sunt întocmite de firme private specializate, care şi-au câştigat contractele
    cu noi prin licitaţie publică.


  • Investiţii multe, scumpe şi necesare infrastructura judeţului Alba

    Investiţii multe, scumpe şi necesare infrastructura judeţului Alba

    Consiliul Judeţean Alba a investit consistent şi investeşte mai departe în infrastructura din toate domeniile esenţiale pentru judeţ, folosind banii europeni. Mai mult, îşi adaptează priorităţile la cerinţele fiecărei perioade.


    Preşedintele instituţiei, dl. Ion Dumitrel, aflat la cel de-al cincilea mandat:

    Ne-am implicat foarte mult în infrastructura rutieră, dar şi în cea de sănătate.

    Este în lucru reabilitarea energetică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, care dorim să se încheie la finalul acestui an. Lucrarea valorează aproximativ 4 milioane de Euro. Reabilitare energetică se execută şi la Spitalul TBC din Aiud, cu cca 1,5 milioane de Euro. Se pregătesc lucrări de extindere, modernizare şi dotare pentru relocarea Ambulatoriului Integrat, unde suntem în faza de achiziţie a serviciilor premergătoare execuţiei. Avem de asemenea, proiecte pentru relocarea şi modernizarea Secţiei de Oncologie, înfiinţarea Compartimentului de Cardiologie Intervenţională, în valoare de 4 milioane de Euro, precum şi modernizarea Blocului Operator, cu 1,5 milioane. Modernizarea Secţiei Neonatologie şi Obstetrică-Ginecologie va costa 2 milioane de Euro.

    Secţia de Ortopedie şi Traumatologie se va moderniza cu 1,5 milioane. Noua Secţie de Boli Infecţioase va fi construită şi dotată cu 9 milioane de Euro. Construim, de asemenea, o nouă Secţie de Psihiatrie, cu 2,5 milioane de Euro.

    În privinţa infrastructurii rutiere menţionez lucrările în desfăşurare la drumul judeţean ce leagă Aiudul de Abrud, trecând prin comunele Râmeţ, Ponor şi Bucium, până la drumul naţional dintre Zlatna şi Abrud, pe o lungime de 78,5 km, cu o valoare de cca 40 milioane Euro, care va fi finalizat în prima parte a anului 2023. În vara acestui an se va finaliza investiţia de pe drumul judeţean dintre comunele Roica şi Întregalde, cu o lungime de 6 km, precum şi cel care porneşte din Sălciua, trece dealul la Ponor, coboară mănăstirea Rîmeţ şi de acolo la Teiuş.


  • Proiecte cu finanțare europeană în județul Maramureș

    Proiecte cu finanțare europeană în județul Maramureș

    În judeţul MM, de pildă, au trecut ani mulţi de când două lucrări de importanţă regională trenează.

    Preşedintele Consiliului Judeţean, Ionel Bogdan:

    Avem un proiect de 50 milioane Euro care e foarte întârziat, acel Drum al Nordului de la Şimleu Silvaniei până în comuna Şişeşti, la Surdeşti. Sunt două loturi, cu acelaşi constructor şi întârzieri de peste 200 de zile. În ultima lună s-au mişcat ceva mai bine, dar insuficient pentru a recupera toată perioada pierdută. La acest proiect nu există posibilitatea de a pierde finanţarea europeană, în schimb la un altul apare acest risc. E vorba despre construirea Depozitului ecologic de deşeuri, unde finanţarea e veche de 7 ani şi poate fi ratată dacă nu se încheie la timp Depozitul final din comuna Fărcaşa. Sper, totuşi, că, odată cu achiziţia restului de lucrări necesare, până în decembrie 2023 va fi totul terminat. Acest proiect ajunge la o valoare de aproape 100 milioane Euro.

    Sigur că, în paralel cu grăbirea executării proiectelor întârziate, Consiliul Judetean MM pregăteşte alte investiţii cu fonduri europene:

    Am început cu proiectele majore de infrastructură, de conectivitate, atât în privinţa drumurilor, cât şi a Aeroportului Internaţional Maramureş. În această săptămână depunem un proiect de peste 60 milioane Euro pentru un nou terminal de pasageri. Am făcut parteneriate cu Consiliile Judeţene din SM şi SJ pentru realizarea unor drumuri expres, care, graţie ajutorului dat de ministrul Fondurilor Europene, dl.Marcel Boloş, au deja o linie de finanţare din Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă. Am lansat parteneriatele pentru construirea centurii metropolitane a municipiului Baia Mare, lungă de 31 km şi cea a municipiului Sighetu Marmaţiei, de 15 km. Drumurile judeţene au alocate peste 100 milioane de Euro.


    Rămâne ca autorităţile să găsească pentru executarea lucrărilor firme serioase, ceea ce experienţa ultimelor decenii ne arată că nu e deloc uşor.


  • Proiect pentru persoane defavorizate la Sighet

    Proiect pentru persoane defavorizate la Sighet

    Atragerea de fonduri europene este o sarcină de maximă prioritate a
    primarilor nou aleşi în septembrie. Din nefericire, nu toţi au moştenit
    portofolii stufoase de proiecte, ci dimpotrivă.



    Iată două exemple: Comuna Floreşti, de la marginea municipiului Cluj-Napoca, are 46.000 de
    locuitori cu acte în regulă şi încă vreo 16.000 de facto, nu şi de jure.



    Noul primar al comunei Floreşti din jud. Cluj, Bogdan Pivariu, om tânăr şi plin de ambiţie, se pregăteşte
    să vâneze fondurile disponibile în viitorul buget multianual al UE:


    Din păcate, până acum a fost atrase puţine fonduri
    europene, chiar am văzut că pe sistemul MySMIS al Ministerului avem încărcat un
    singur proiect. Din acest moment vreau să corelez strategia de dezvoltare a
    comunei cu exerciţiul bugetar 2021-2027 al UE, iar pentru asta avem nevoie de
    personal specializat. Trebuie să atragem bani pentru stimularea mediului de
    afaceri local şi suntem cu ochii deschişi pentru a vâna orice bani
    nerambursabili ne-ar oferi Uniunea. Ne trebuie, de asemenea, un compartiment
    specializat care să ţină legătura, la nevoie, cu firmele de consultanţă




    Despre municipiul Sighetu Marmaţiei se spune că e aşezat acolo unde se
    agaţă în cui harta României. Asta nu i-a adus, din păcate, prea multe
    proiecte de dezvoltare cu bani europeni nerambursabili, spune noul primar,
    Vasile Moldovan:


    Sighetul duce lipsă de proiecte europene de mare
    anvergură. Sperăm că de la anul vom putea depune proiecte pe noua linie de
    finanţare care se va deschide. Deocamdată suntem parteneri cu Ministerul
    Dezvoltării într-un proiect care va dota municipiul cu 12 autobuze electrice.
    S-a ajuns la faza de achiziţii, iar partea noastră constă în amenajarea unor
    staţii de încărcare, rapidă şi lentă. Un alt proiect, aflat în faza de
    selectare pentru finanţare, vizează reabilitarea şi extinderea pe orizontală a
    unei şcoli şi a unei grădiniţe. Nu mai puţin important este proiectul
    ROMARMAŢIA, de 25 milioane Euro, dedicat cetăţenilor defavorizaţi de etnie
    rromă ai Sighetului. Lor li se asigură hrana zilnică şi se lansează mici firme
    în zonă, care creează locuri de muncă, un ajutor binevenit pentru acea
    comunitate marginalizată.