Author: Hristu Steriu

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă invităm să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, dedicat a uneia di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, situată la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la atracţiile turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 șşi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ cameră să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cădz di ban’e di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

********************

Maca aţea ţi spusim pânâ tora va sǎ hibǎ di vearǎ, sǎ nǎ turnǎm tora nâpoi la evenimentile a anului ţi tricu şi s-u duţim ninte, cu evenimentile cama mǎrile, retropsectiva arhiusitǎ siptǎmǎna ţi tricu, a lucrilor ţi si au faptâ tru 2014.

18 aprier, ministrulu delegat trâ Român’l’i di Pritutţido, Bogdan Stanoevici, tru mesajulu a lui transmise românilor din afoara graniţilor că nu suntu singuri şi că, personal, are dor să lâ oferâ tut agiutorulu di care au anaghe. El spuse că problemile cu care si confruntă român’il’i di pri tut suntu complexe şi diversificate`, ama pot sibâ rezolvate. `Cu aform’ia — dzâse el – a Sâmtilor Sărbători di Paşte vă or să duchiţ româneaşte, să vă ţâniţ v’ie identitatea pri-tru tradiţiile a noastre autentiţe şi să vă hârâsiţ di mplin arada di scum’chil’i a voştri!` dzâse Bogdan Stanoevici.

*******

18 apriliu “Dzua Mondială a Radioamatorismului”, ţi marchează data di 18 apriliu 1925, cându, la Paris, fu loatâ apofasea sâ si adarâ Uniunea Internaţionalâ a Radioamatorilor (IARU). Conform a www.pilotmagazin.ro, radioamatorismulu easte practicarea radiocomunicaţiilor pi unde şcurte icǎ ultraşcurte pri-tru posturi di emisie-recepţie proprii, fără sâ si mutreascâ interese economiţe sau transmitirea a altor informaţii în afoară di aţeale trâ calitatea a emisiun’ilor. Radioamatorismul easte, în principal, studiarea, experimentarea şi instalarea di mehanii di comunicaţii fără un interes comercial. Radioamatoril’i pot sâ facâ parte di-tru diferite asociaţii naţionale sau internaţionale. Radioamatorismul, ca mişcare di amatori di radiotelegrafie, apăru prota oarâ tru SUA (1919). În România primul radioclub fu iniţiat tru 1926, iara tru 1936 si adra Asociaţia Amatorilor Români di Unde Scurte”. În prezentu, radioamatoril’i din România sunt reprezentaţi la IARU di Federaţia Română de Radioamatorism”. Conform www.radioamator.exploratori.ro, în lume există aproximativ 3 milioane de oameni care practică aestu sport-hobby, tru piste 150 di state.

3 mai fu sǎrbǎtoritâ Dzua Mondialâ a Presâl’ei. Sârbâtoarea fu bâgatâ di-tru anulu 1993, Adunarea Gheneralâ ONU, di-tru 23 andreu, la unâ propunire di-tru anulu 1991, la Conferinţa Gheneralâ UNESCO.

3-4 mai Simpozion şi spectacol, la Câmpulung (ama ligat di dzuua di Sâmtul Gh’eorgh’e, di pi 23 aprier).

Tru dzâlile 3-4 mai, Fundaţia “Nicu Hagi”, românǎ-aromânǎ, di Câmpulung, organizǎ un spectacol cu numa “Deadun ti Agh’i-Gh’iorgh’i”, aform’ie cu care fu adus aminte, ca om ţi bǎnǎ tru aestu câsâbǎ un numir di an’i şi filozofulu Constantin Noica

9 mai, tru “Bitârnul Continentu” si sǎrbǎtori Dzua a Europâl’ei. Aestâ sârbâtoare are numa şi “Dzua Schuman”, trâ aduţire aminte declaraţia istorică di-tru anulu 1950 a ministrului di externe francez Robert Schuman, pri-tru care si bâga bazile trâ Comunitatea Europeanǎ a Cărbunelui şi a Cilechil’ei, actuala Uniune Europeană.

Tut 9 mai — si bitisi doilu polim mondial.

Ligat di Dzua a Europâl’ei spunim şiaduţim aminte un altu evenimentu, programat tru dzâlile 1 pânâ la 9 mai, manifestarea, proiectul “Balkan Wings” (1-9 mai), la care participarâ 28 di tiniri armân’i, di-tru patru vâsilii, dupâ cum nâ informeadzâ, Florentina Costea, coordonatoarea a proiectului, care faţe parte di-tru programa europeanâ.

19 mai – Jurnalista Radio România Iuliana Anghel apruche, luni, 19 mai, ţea ma analta decoraţie ţi si da di cǎtrǎ statulu italian a unui cetăţean xen.

Iuliana Anghel, realizator, coordonator a emisiun’ilor în limba italiană di la Radio România Internaţional, apruche n-tru mânâ, di la ambasadorulu a Italil’ei la Bucureşti, Diego Brasioli, Ordinulu “Steaua a li Italie” tru scarâ di Cavaler.

Decoraţia eara dată di preşedintile a Italil’ei, Giorgio Napolitano, la propunirea a Ministerului di Externe di la Roma.

La cheremonie fu prezentu Preşedintile Director Gheneral a Radio România, Ovidiu Miculescu.

Presa machiduneascâ marca un altu evenimentu, cum videam tru un email pitricut di Goran Puşuticlu: Ministerlu ti lucru shi sotsiala ali Republica Machidunia u proclama dzuua di Viniri, 23 di Mai, Dzuua Natsionala-a a Armanjlor, ti dzuua nilucartoara ti banatorlji di etnii armaneasca, informeadza mass-media machiduneasca. Ministerlu la pitreatsi urari a Armanjlor ti-aesta sarbatoari a lor.”

Tru România, ligat tut di 23 mai, fu dat Constanţa, filmul a lu Toma Enache “Nu escu faimos, ama escu arǎmǎn”.

23 mai, Bucureşti, fu lansat numirulu pi mai a revistâl’ei “Historia”, tru unâ sesiune di comunicǎri, la facultatea di istorie a universitatil’ei Bucureşti. Tru revistâ eara tipusit un articol cu numa “Aromâni faimoşi în istoria României”. Armân’il’i faimoşi prezentaţ eara Gheorghe Hagi, Simona Halep, Toma Caragiu, Take Ionescu, Mina Minovici, Victor Papacostea, academicianulu Matilda Caragiu Marioţeanu. Invitat di onoare eara preşedintile a Suţatâl’ei Culturalâ Macedo-Românǎ, Ion Caramitru, care ţânu unâ cuvendâ cu numa “Eo şi pâpân’il’i a mei”.

6-8 cirişar Festivalul Internaţional di Filmu Etnografic, di Zlatna, tru vestul a li Românie; filmul a lu Toma Enache lo un premiu.

La NY, Dzuua di 5 cirişar fu declarată Dzuua a prezervaril’ei a culturâl’ei vlahǎ/aromânǎ di cătrǎ primarulu a New York-ului, Bill de Blasio. Evenimentul si feaţe cu ocazia a premierâl’ei, tru metropolă, a filmului ”Nu escu faimos, ama escu aromân”, a lu Toma Enache.

13 cirişar, în prezenţa a autorului la Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti fu lansatǎ cartea a lu Paul Beza. Cartea, pi care u traduse din englezâ pi armâneaşte Mirela Sima, are numa “Destinaţia Avdela, i nâpoi tru v’initor”.

15 alonar — pânǎ atumţea ţânu concursul la RRI, nǎulu concursu cu premii “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”. Concursul easti ahârdzitu tră nâscânţâ mări artişti români, cunoscutulu sculptor Constantin Brâncuşi (1876-1957) şi unâ di elevili a lui, nu ma puţân cunoscută, Miliţa Petraşcu (1892-1976).

Ascultaţ aoa –>

Trâ mulţâ an’i, vruţ ascultâtori, intrǎm cu nâdie tru un nǎu an; şi cu urǎri ţi nâ vinirâ di la ascultâtoril’i a noştri, di Paris, Nicolas Trifon şi “sa cherie — et jolie -femme”, tra-s dzaţim pi franţuzeaşte, Cristina Pasima-Trifon, ţi nâ oarâ emisiun’i tut ahât muşate şi tru anulu ţi v’ine, Iani Coconis, di Seres, Grâţie, şi el cu ncl’inâcin’i, iara Carolina Nachi, di Veria nâ oarâ lucurlu ambar. Pitreaţim şi noi bunile urǎri trâ tuţ ascultâtoril’i a noştri, şi, nâ turnǎm, tru prota agenda a nǎului an cu harauâ priste lucrile şi evenimentile ţi si au faptâ tru anulu ţi tricu, dzâţim tricu dupâ cǎlindarulu gregorian, aţel’i armân’i ţi bâneadzâ tru vâsilii ţi ninca suntu pi cǎlindarulu iulian, (suntu) macarim dupu cǎlindarulu a sârbâtorilor relighioase ninca tru anulu 2014. Trâ el va sâ zburâm, tra anulu 2014 ! Şi arhiusim cu “Omulu a anului 2014 la Radio România Internaţional”, aleptu pri timel’iulu a opiniilor şi pârerilor pitricute di ascultǎtoril’i a noştri. Easte (“Omulu a anului 2014 la RRI”) unâ tinirâ militantâ pakistanezâ (nǎscutâ tru 1997, are 18 an’i) trâ ndrepturile a cilimean’ilor, Malala Yousafzai, care amintǎ premiul Nobel (deadun cu un activistu indian di 61 di an’i).

Furâ ama şi alte nume propuse trâ titlulu di “Omulu a anului 2014 la RRI”, di care si cade sǎ aduţim aminte dauâ di eale: Papa Francisc şi tenismena românâ Simona Halep, numirulu trei tru clasamentul WTA. Dispre care va sâ spunim dauâ zboarâ. Simona Halep, di farâ armâneascâ, amintǎ aieri, 5 ghinar 2015, dinintea a sportivâl’ei ghirmanâ Annika Beck, loculu 55 mondial, la turneulu di tennis di la Shenzhen (China) şi si calificǎ aşi tru optimuri.

Papa Francisc, aleptu papǎ tru marţu 2013, priste doi meşi, la 24 mai, si adunǎ la Ierusalim, cu patriarhulu Bartolomeu, la 50 di la prota adunare, a pattriarhului Athenagoras, cu Papa Paul VI, dupǎ marea schismǎ creştinǎ di-tru 1054.

Papa Francisc fu aleptu Omulu a anului la RRI, pi anulu 2013.

Pi 18 ghinar 2014, preşedintile a postului public di radio din Romania, Ovidiu Miculescu, fu aprucheat in audienţǎ, di Papa Francisc. Preşedintile Miculescu aduse aminte colaborarea excelentǎ a Radio România cu radiodifuzorulu public italian, RAI, şi cu Radio Vatican. Discuţia fu faptâ cu aform’ia a li împlinire 90 di an’i di radiodifuziune italiană şi a 60 di an’i di televiziune italiană. La audienţǎ furâ prezentâ, pi nângǎ reprezentanţâ a personalului RAI, invitaţ a ţinţe radiodifuzori publiţ din Europa, întră care şi Radio Romania.

15 ghinar — Dzua a Culturâl’ei românǎ, cu aform’ia a dzuâl’ei di naştire a poetului Mihai Eminescu (1850-1889),Luţeafirului a poeziil’ei româneascǎ.

27 ghinar Simona Halep agiumse a treia giucâtoare românâ di tenis care si mutâ pânâ la loculu 10 tru clasamentul WTA.

5 şcurtu Ministrul roman di Externe, Titus Corlăţean feaţe unâ vizitâ ofiţialâ în Croatia, iu s-adună cu preşedintile a ţarâl’ei, Ivo Josipovic şi omologulu a lui di la Zagreb, capitala a li Croaţie, Vesna Pusić.

13 şcurtu Dzua Mondială a Radioului, sărbătoritâ prota oarâ tru 2013, dupǎ cum alepase UNESCO (“United Nations Education, Science and Culture Organization”, Organizaţia a Naţiun’ilor Unite trâ Educaţie, Ştiinţâ şi Culturâ). 13 şcurtu fu dzua a protâl’ei transmisie radio tru anlu 1946, di la sediul a Organizaţil’ei a Naţiun’ilor Unite (ONU).

La 15 di meslu şcurtu, si nǎscu l’irtatulu profesor doctor Vasile Barba (1918-2007). Tru anulu 1918 si feaţe şi Marea Unire tru România. Tatǎ-su a lui, Gheorghe Barba, ninte di v’inearea în România fu dascal tru nviţâmintul românescu di la sud di Dunǎ.

23 di şcurtu, fu câlisit la Suţa culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti, sculptorulu Dumnitru Pasima, aţel care, du multile şi muşatile a lui agalme, are faptâ şi dauâ sculpturi di mare simasie: A lu Constantin Blememace şi a fostului vâsil’e a li Românie, Mihai di Hohenzolern.

14 marţu, la sala Milenium di Scopia, fu faptâ gala a premierâl’ei a filmului “Nu hiu faimos…”. Zburâ, tru arhiusitâ Jana Mihailova, care-l ghiunui pi prezidentul a li Makedonie, Ghiorghi Ivanov, vinit la gala; diapoia alţâ ufiţial’i, ministrulu a li culturâ, ministrulu di educaţie, şi alţâ. Zburârâ sponsoril’i a luştui evenimentu Ljupce Zikov şi Shterio Nakov. Fu proiectat filmul dinintea a unui public di 500 di spectaotri din salâ. Tru sone, furâ filmaţ pi schenâ, aţel’i andoi actori, profesionişţâ şi amatori, ţi loarâ parte la evenimentu: Lică Gherghilescu-Tanaşoca, Teodora Calagiu-Garofil, Aurica Piha , Cami Shapera, Andreea Mona Blacioti şi Nicu Baturi.

16 marţu, după turneulu di tenis di-tru California, SUA, giucătoarea română di tenis Simona Halep tricu pi loculu ţinţe tru clasamentul WTA.

22 marţu, seminar de acupunctură, cu numa:

Acupunctura, medicină milenară şi permanentu actuală

Prezentă George Gearavela, vicepreşedinte a li Societate Românâ di Acupunctură

Organizatori:

Asociaţia multiculturală “Nicu Hagi” Carpaţi-Pind în parteneiat cu Primăria municipiulu Câmpulung, şi Chentrul cultural Apa Sărată.

Tut 22 marţu, ama nu tut Bucureşti, ţi Atena, andamomâ poeticâ, la care eara duşi ma mulţâ poeţ armân’i. Di aclo, cu un articol numit “Aghalma di niori”, prozatoarea Mariana Bara, cu un stil poetic fârâ cusure, nâ informa ţi poeţ eara duşi aclo, la echinocţiul di primuvearâ::

“adunats tu unu cafiné-templu shideamu plucusits, ayalmi di sari

Numa lã fu datã tu pãtigiuni ta s’putemu s’lã grimu: Yioryi, Kira, Spiru, Sirma.

Njurizma a narandzãloru apreasi ca sori tu frãndzãli nyilicioasi s’ampiltea cu antsãpãtoarea njurizmã pitricutã di ponj anviscuts tu albi. Avea anvitsatã cã poezia alãga pisti locu tu atsea noapti.

Unu punctu astronomicu fixu s’minã di vimtu pisuprã di Acropoli, di muntsã, di Egee.”

23 marţu “Premiile Muzicale Radio România Actualităţi”, ţi si organizeadzâ di-tru anulu 2002, tru a daua giumitatea a mesului marţu.

Tru 2014 furâ date un numir di 17 trofeie, şi pi lista a premiaţlor si aflarǎ treie nume armâneşti: Elena Gheorghe, Nicu Alifantis şi, la vârsta di maşi 13 an’i, Vanessa Mardzavan. Elena Gheorghe fu premiatâ trâ cama bunlu cântic pop, cântic cu numa “Ecou”; Cama bunlu album folk fu desemnat “Mozaic”, di Nicu Alifantis, ţi apuche şi distincţia “Omulu cu chitara”. Vanessa Marzavan, dzâsim, în vârstă di 13 an’i, amintă premiul Radio România Junior.

27 marţu – fu sǎrbǎtoritâ dzua Mondialâ a Teatrului. Tru România ea fu sǎrbǎtoritâ pri-tru un mare numir di manifestǎri, organizate în principal di UNITER, organizaţie a cure prezidentu easte actorulu şi reghizorulu di farâ armâneascâ, Ion Caramitru. Tutunâoarâ dumnil’ia a lui easte prezidentu şi la Suţata di culturâ Macedo-românǎ, suţatâ fondatâ tru anulu 1880. Dzua mondialâ a teatrului arhiusi di easte sǎrbǎtoritâ di-tru anulu 1962, cându Ion Caramitru eara studentu la facultatea di teatru, Institutlu di Artâ Teatralâ şi Chinematograficâ.

Propunirea trâ unâ ahtare dzuâ fu faptâ tru anuu 1961, la cogresulu numirulu 9 mondial a “Intitutlui Internaţional di Teatru”. Propunirea trâ creare “Dzua Mondialâ a Teatrului” v’inea din partea a Finlandâl’ei, pri-tru Arvi Kivimaa.

28 marţu, a lu Ion Caramitru, la 50 di an’i di activite chinematograficâ, di-tru 1964, di cându bitisi IATC-ulu, l’I fu dat un premiu tru ţara-sorâ Moldova. La Gala a Premiilor UNITEM, directorulu a Teatrului Naţional di Bucureşti, şi preşedinte UNITER, easte zborulu di Ion Caramitru, fu distinsu cu ocazia a dzuâl’ei Modialâ a Teatrului, pi 28 marţu, cu “Premiul de Excelenţă”.

******************

29 marţu, 2014, si feaţe Gala a Premiilor a fundaţil’ei Bana armâneascâ, care easte agiumtâ la a 17-a ediţie. Premiul “Omulu a anului” fu dat a unei sportivâ di Bucureşti, şi a unui cântâtor di Scopia, Simona Halep şi Pero Ţaţa. Unâ altâ categorie furâ premiile “Lum’ina a cartil’ei”, cu care furâ tim’isiţ poeţâl’i Kira Manţu, di-tru Ghirmânie şi Spiru Fuchi di-tru Albania, şi istoriculu şi profesorulu Enache Tuşa, di-tru România.

5 apriliu 2014, la Pâlatea a Cilimean’ilor di Bucureşti, Suţata (Consiliul) a Tinirilor Arâmân’i organizǎ, cu agiutorulu a Suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit România un nǎu spectacol di primuvearâ şi anulu aestu. Manifestarea “Primuveara a armân’ilor” agiumse la a opta ediţie.

Secţia armâneascâ avu unâ gala di premii. Dupâ ţi tru 29 marţu fu organizatâ Gala a premiilor Bana Armâneascâ, tora pi 5 apriliu vine un altâ gala di premii, a cure va-l’i dzâţim Gala a premiilor “primuveara armân’ilor la RRI”

Un specatocl paralel fu organizat di aţel’işi “Tiniri armân’i”, sigura cu alţâ cântâtori şi giucâtori, la Constanţa.

9 aprier, tru un email Goran Puşuticulu dzâţea: “Ashi cum adara cafi an sh-aesta arada UCAM ari-ndreapta un musheat shtandu ahorghea mash cu cartsa pi-armaneashti sh-ti Armanjlji, cu ma multi nali editsii, publicati tu-anlu dit soni, anamisa di daua editsii a panayirlui.

Tru altu email Goran Puşuticlu dzâţea:

“Dzalili-aesti s-fac 10 anji di candu fu publicata verzia armaneasca-a Bibliiljei. Nai ma arasprandita carti an lumi fu publicata la Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii tu anlu 2004 shi fu prezentata la panayirlu internatsional di carti di Scopia. Lansarea s-featsi tu utelea Alexandar Palas, a promotori fura reghizorlu di teatru shi filmu shi om politic Ljiubishea Gheorghievski shi ambasadorlu actual ali R. Machidunia tu Rumanii Pande Lazarevski. A traducatorlui Dina Cuvata alji fura ananghi altsa 10 anji ma napoi ta s-u bitiseasca tradutsirea.”

Ascultaţ aoa –>

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care di personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nâ ndridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opţiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, RRI u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, anas-pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 icǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

*************************

Unâ postari pi reţeaua Youtube, di-tru prota decadǎ a mesului ţi him, di pi 8 andreu, lu spuni pi Ion Caramitru, preşedintile a Suţatâl’ei di culturâ macedo-românǎ. Aduţim aminte cǎ Ion Caramitru easte actor şi reghizor din România, şi are şi funcţia di preşedinte a unei di aname instituţie teatralǎ UNITER, uniunea a teatrilor din România.

Tru aestu filmu Ion Caramitru prezintâ Suţata di culturǎ macedo-românǎ, care fu adratǎ ninca di-tru secolul XIX, la anulu 1880. Eara atumţea unâ instituţie paralelǎ sâ-l’i dzâţim cu “Astra”, numâ şcurtatâ di la Asociaţia Transilvanǎ trâ Literatura românǎ şi Culturǎ a Popului român, care eara adratǎ di vârâ 20 an’i ninte. Astra fu adratǎ la Sibiu, câsâbǎ tru chentrul a Româniil’ei di tora, aşi cum fu adratâ la Marea Unire di-tru 1918. Prota Unire, aţea tru care si fâţea unâ protile dauâ di aţeale treie Principate statale române, Moldova şi Ţara Româneascǎ, avu loc tru 1859. Chiro di 20 an’i, di la M’ica Unire pânâ tru 1880, cându fu adratâ Suţata di culturǎ macedo-românǎ, furâ adrate ma multe suţate culturale şi insitutţii di înviţâmintu, tru ma mulţǎ câsâbadz di-tru spaţiul românescu şi a li romanitate orientalǎ.

S-faţim unâ şcurtâ enumerari. Di la M’ica Unire di-tru 1859, anulu alantu, tru 1860, si adrǎ Comitetulu di culturǎ macedo-român, sum conduţirea a lu Dimitrie Cozacovici. Tru 1861, la Sibiu si adrǎ Asociaţia Transilvanǎ trǎ literaturǎ românǎ şi culturǎ a popului romjân, a cure protaǎ conduţire fu asiguipsitǎ di mitropolitulu Andrei Şaguna, di farǎ armâneascâ, agiutat di vicepreşedintile Timotei Cipariu, şi secretarulu Gheorghe Bariţ. Priste alţâ doi an’i, tru 1863 si adrǎ unâ asociaţie culturalǎ, tru capitala a li Moldova, arâmasâ di la 1862 parte a nǎului stat cu numa România, si adra la Iaşi unâ asociaţie culturalǎ cu numa “Junimea”, di un numir di şase oamin’i di culturâ, şi di care spunim numa a doi di el’I Iacob Negruzzi şi în special Titu Maiorescu. Tru 1864, la Bucureşti, capitala a li Românie si înhiinţǎ Universitatea, ama şi unâ şcoalâ trâ armân’i,la sud di Dunâ, finanţatâ di statulu român, tru hoara natalǎ a lu Dimitrie Atanasescu, Târnova. Anulu alantu, 1865, la Bucureşti, si dişcl’ide unâ şcoalâ trâ armân’i, aduşi di la sud di Dunǎre di preftul Averchie. Şcoala funcţionǎ chiro 6 an’i la Bâsearica Sâmţǎl’i Apostal’i, di Bucureşti. Tru 1866 fu adratâ Academia Românǎ, tru care furâ alepţâ ca membri şi armân’i. Aduţim aminte numa a li Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009), membru corespondentu di-tru 1993, şi apoia membru titular tru 2004.

Dupǎ instituţia academicǎ, di-tru 1866, unǎ altǎ instituţie di culturǎ fu Suţata di culturǎ macedo-românǎ, di-tru 1880, societate pi care u prezintǎ preşedintile a l’ei di tora, Ion Caramitru.

*****************************

Anulu tru care Ion Caramitru agiumse actor di teatru, ama şi actor tru noima di activistu cultural trâ cultura a lui paternâ sud-dunǎreanǎ putem s-dzâţim cǎ fu idiul an, 1964. Tru aţel an Ion Caramitru bitisi Institutulu di teatru şi avea spectacol cu piesa “Eminescu”, tru care el giuca rolul a tinirului Eminescu. Piesa avu mare succes, rolurile a personajilor hiinda susţânute di artişti cu disttincţie di “artist a poporului”, actori di mare talent ama şi cu experienţâ la vârsta a lor di actori agiumţâ la maturitate artisticâ. Maşi Ion Caramitru eara proaspit.

Absolventu a institutlui di teatru. Unâ oarâ cu arta teatralâ şi cultura dramaticâ, Ion Caramitru eara dischipol şi tru cultura a noastrǎ specificâ armâneascâ; şi, aestâ ninca di m’ic, aşi cum suntu tuţ ficioril’i şi cilimean’il’i armân’i, care di m’iţ înveaţâ care easte identitatea armâneascâ, pri-tru limbâ, cântic şi giocuri, pri-tru adeţ şi litearaturâ, şi cultâ, şi popularâ. Ama, el, ma multu di alţâ cilimean’i, şi di alţâ tiniri armân’i, avea un mare model şi aproapea dascal trâ el, Gheorghe Celea, cae eara papu-su a lui di partea a mama-sai. Gheorghe Celea feaţe parte ca dascal di-tru înviţâmintul românescu la sud di Dunǎre, aţel Gheorghe Celea a cure numâ tora u poartâ şi un muzeu armânescu, di Dobrogea, localitatea Mihail Kogǎlniceanu, protulu muzeu armânescu. Tinirulu Caramitru lu invitǎ pi papu-su la protulu a lui spectacol, iu avea un rol di mare simbol, Eminescu. Gheorghe Celea vine cu mare harauâ su-l veadâ pi nipotulu a lui di hil’e, şi di la aţel spectacol, vahi emoţionat cum eara venerabilul dascal di şcoalâ armâneascâ-româneascâ, armase di la aţel momentu ca un momentu amuzantu, ţi-l’i cuceri pi alţâ doi urmaşi va lâ dzâţim a lu Eminescu, poeţâl’i Marin Sorescu şi Nichita Stǎnescu.

S-u spunim pi şcurtu aţea nostimâ istorimâ. La bitisia a piesâl’ei publiculu eara entuziasmat, aplaudarâ tuţ cu cǎldurǎ. Cându fudzirâ di la locurile a lor, si scularǎ di pi scamnuri şi si duţea catrǎ la işirea din salǎ alanţâ, Gheorghe Celea, care avea scamnulu la giumitatea a salâl’ei, si sculǎ în cicioare şi aurlǎ cu boaţe mare “Ura”, care-l’I ciudusi pi alanţâ, şi lu aruşunǎ pi mâratulu nipot. Ama, acasǎ, dupǎ ţi lu ntribǎ, achicǎsi haraua fârâ mardzinâ cu care un pap si hârâseaşte di succesulu a nipotului a lui cu hare artisticâ şi care giuca prota a lui piesâ tru compania a unor moştri sacri a schenâl’ei. Di la aestâ istorimâ, poetulu Nichita Stǎnescu, atumţea cându la Cluj ţânu unâ conferinţâ ligatâ di opera poeticâ a lu Mihai Eminescu, iara Ion Caramitru prezenta nişte poezii şi texte inedite a lu Eminescu, di-tru manuscrise, atumţea Nichita Stǎnescu scrise unâ poezie dedicatâ a marilui actor, poezie cu numa “Caramitru”. Tru poezie eara adus aminte Pindul, ama şi poezia “M’il’ioriţa” (Mioriţa). Istorima pi care si ndrupa aestâ referire, eara aţea cǎ tatâ-su a lu Gheorghe Celea eara celnic mare, cǎ avea 10 m’il’e di oi şi un munte a lui.

Ion Caramitru u spuse tru filmul di pi Youtube şi “Mioriţa” daco-românǎ, aduâ pi armâneaşte, ama şi istorima cându Gheorghe Celea fu arestat trâ dauâ dzâle. La anchetǎ dialogulu avea mare haze, miliaţianulu ntreabâ “ţi ocupaţie ai”, “picurar” dzâţe aţel întribat, “picurar? Şi, ţi pǎşteai ?” “oi !”,”a cure?”, “a meale !”, “câte ?”, “dzaţe !”, “oi ?”, “M’il’e !” (10 m’il’e di oi). Sâ spunim un fragmentu di-tru poezia ţi Nichita Stǎnescu l’I-u scrise a lu Caramitru. Poezia easte scrisâ la persoana I, cum canda zburaşte Caramitru işişi; tru fragmentu videm cum suntu s[puse aţeale 10 m’il’e di oi: “Altǎ turlie, prinde sǎ vǎ spun — si scrie tru poezie — cǎ eo escu tatǎl a papului a meu (Nichita Stǎnescu ştea cǎ tatâ-su a lu Gheorghe Celea eara celnic mare, şi iase aşi un epitet suprelativ trâ actorulu Ion Caramitru), eo escu tatǎl a papului a meu, ţel care avea tru Pindu di urfâneaţǎ maşi un munte. Şi, la misurare, maşi dzaţe m’il’e di oi. Şi, hil’ilu a meu, adicǎ papulu a meu, misura pi dzeadite şi pi Mioriţa. Şi, di aform’ia cǎ Eminescu mi obligǎ s-lu zburǎscu dinintea a voastrǎ tamam pi el, di fricǎ tra s-nu renascǎ, şi trâ ghumarulu di Shakespeare (Caramitru giucǎ şi rolul a lu Hamlet), (Eminescu) mi feaţe trupulu a niisihiil’ei a lui”. Zborulu ca aţel ţi dzâse: “Iu ti duţ ghumare ? I-ha, I-ha, la Ierusalim mi duc, Isus mi cǎlǎreşte, easte ncâlar pi mine”. Ama, s-l’I alâsǎm pi aeşţ` di ma nâpoi. S-l’i alâsǎm scrişi tru cǎrţâ, cǎ şi mi paraclasirâ s-nu mata hiu eo litera a lor v’ie…” ş.a.m.d.

Cu aestu zbor a lu Nichita Stǎnescu (1933-1983) putem s-dzâţim cǎ Ion Caramitru easte litera v’ie a culturâl’ei româneascǎ şi universalâ, ama, tru direcţia identitarâ cum dzâţea Matilda, şi a culturâl’ei armâneascâ, pri-tru instiuţia pi care u conduţe, Suţata di culturâ macedo-românǎ.

Ascultaţ aoa –>

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care di personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nâ ndridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opţiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, RRI u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, anas-pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 icǎ prit poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorlu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

*************************

Nǎulu prezidentu a li Românie şi-arhiusi lucurlu tru frâmtea a statului. Aoaltadz dumnicâ, 21 andreu, prezidentul aleptu (la scrutinulu di pi 2 şi 16 di brumar), Klaus Johannis deade giuratlu trâ naua tese, ţea ma analta tru stat. Are 55 di an’i, numir ţi canda si uidiseaşte cu aniversarea di astâ-toamnâ, di pi 20 agheazmaciune cându si feaţirâ 555 di an’i, di atestare documentarâ a Bucureştiului capitalâ a Româniiil’ei. Klaus Johannis easte nǎscut Sibiu, câsâbǎ tru chentrul a li Româniee, ţi fu şi el capitalâ, s-dzâţim, ama nu maşi capitalâ a li Românie, cǎ fu aleptu capitalâ , aşi cum si, faţe, pi câte un an, a li Europâ, trâ culturâ. Sibiulu fu aleptu capitalâ culturalâ europeanâ tru anulu 2007, anulu cându Românie fu aprucheatâ tru structurile euro-atlantiţe, iara atumţea primar a câsâbǎlui Sibiu eara Klaus Johannis, primar chiro di patru mandate di câte patru an’I, ţi si dzâ, primar chiro di patru mandate di câte patru an’I, ţi si dzâţe, 16 an’i. Funcţia di tora, di preşedinte a ţarâl’ei, v’ine ca unâ contianuare a uidisiril’ei cât ma ghine, dupǎ scutidea şi-ntuneariculu comunistu, a Româniil’ei, la hâvaia şi spiritualitatea europeanâ. Kalus Johannis fu felicitat la arhiusita a lui di mandat prezidenţial di şefi di state. A lu Klaus Johannis l’i furâ pitricute hiritimate şi di la armân’i, ǎsi cum videm tru revista Armâneamea, di-tru Arbinişie, editatǎ di domnul Valentino Mustaka. Alidzem:

Tim’isite domnule Klaus Johannis

Aromân’il’i din România deadun cu partidulu a nostru “Alianţa trâ Dreptate şi Egalitate Europeană ” condus di Dl. Valentin Mustaka, vă urăm din inimă trâ amintarea-a alidzerilor preşedinţiale din România şi a român’ilor di pritutţido.

Cred că trâ noi si dişcl’ide unâ cale nauǎ ma-s avem în videare problemile cu care nǎ alumtǎm cu etnia a noastră tru Albania iu riscăm să him asimilaţ. Tru an’il’i 1910-1940 statulu român finanţa 17 şcol’uri iu noi înviţam în limba noastră, ama astăndzǎ nu avem niţiunǎ şcoală (maşi unǎ). Atumţea cându partidulu a li dumnil’eavoastră eara la guvernare furǎ acordate finanţări trǎ 5 şcol’i -clase,

Ama cu pâreare di arǎ din păcate partidulu fudzi din guvernare şi fondurile trǎ şcol’uri nu si mai deadirǎ. Aromân’il’i din Albania sunt hǎrǎsiţ trǎ victoria a li dumnil’eavoastră personală ama şi trǎ partidulu pi care îl conduţiţ, un partid care feaţe realitate dişcl’idirea a şcol’urilor a noastre. Anulu aestua depusim proiectile trǎ 10 şcol’uri în cuantum di 30.000 euro, ama nǎ pǎru arǎudi aform’ia că proiectile furǎ respinse. V’inearea a li dumnilavoastră la conduţirea a Româniil’ei şi a tuturor român’ilor (şi trǎ noi din Albania) nǎ faţe să sperăm că lucrurile va sǎ intrǎ pi unǎ cale ndreptǎ respectânda Convenţiile şi Recomandările Europeane.

Sperăm că tru momentul favorabil şi uidisit trǎ dumnil’eavoastră să acordaţ unǎ adunare cu aromân’il’i din Albania.

Vă urăm succes în conduţirea a Româniil’ei şi a

Român’ilor di pritutţido.

Cu stimă,

Valentino Mustaka

19 Noiembrie 2014

************************

Cum Klaus Johannis, nǎscut Sibiu şi primar chiro di patru mandate aclo, v’ine s-dzâtim di-tru unâ capitalâ cultaralâ europeanâ, cum fu Sibiulu tru 2007, treaţim lişor la un hâbare di-tru lumea artilor plastiţe. Tru chirolu cndu tru “M’iculu Paris”, capitala a li Românie, Klaus Joahannis eara aleptu preşedinte, tru Parisulu di-tru Ascâpitatâ, sum Turnul Eiffel s-dzâţim, capitala a Franţâl’ei, si fâţea un evenimenu cultural, epoziţia “A cure l’i-u fricǎ di Big Apple”, organizatâ la Institutlu Cultural Român di Paris, tru siptâmân’ile di la 16 a nmesului di Sâmedru pânâ pi 16 brumar. Cu aţea aform’ie fu realizatâ un monografie di artǎ plasticâ trâ perioada 2005-2015, Cristina Pasima Trifon, Secvenţe. Easte unâ carte ru care pi nânâgâ textul, avem va-s dzâţim şi lum’ina a lucrarilor plasiţe ali Cristina Pasima Trifon. Ligat di numa Trifon, a lu Nicolas Trifon, bârbatulu a li Cristina, videm ca titlul publicat di Nicolas Trifon, armân şi el, carte cu numa “Les Aroumanis, un peuple qui s-en va”, si alinci tru 2005, tama anulu di la care si acaţâ mopnongrafia aestâ di tora a li Cristina Pasima Trifon, Secvenţe 2005-2015. Aduţim aminte cǎ şi Cristna şi Nicolas, doil’I suntu nǎscuţ In România, şi tora bâneadzâ Paris.

*********************************

Unǎ hǎbare cu ţiva doarǎ ca di pap Cǎrciun va-s dzâţim !

Un ascultâtor a nostru pi care lu salutǎm şi tora cu mare tim’ie, domnul Nicu Caramihale pitricu di vârâ dauǎ siptâmân’i nâninte unâ hâbare pi grupulu electronic armânescu, ligatâ di nviţâmintulu a grailui armânescu, la armân’il’i, ama şi mucan’il’i daco-român’i, di Cogealac, Dobrogea, hâbare di care si leagâ dauâ-treie emailuri pi care vrem s-li spunim aoa. Dumnil’ia a lui tru un email di pi 11 andreu dzâţea:

“Are trei stamanji tsi tu una dzuua mi caftara doi armanji dit Makidunii,tsi baneadza Custantsa:Goran Pushuticlu shi Vlatko (s-mi yiarta ca nu i shtiu shi alanta numa),yiarau deadun cu Dina Cuvata tsi vrea s-mi canoasca .Lu avea arisita una anyrapseari di amea di pi grup shi avea sinfer s-mi antreaba desi yiara delihea ca tu hoara Cogealac suntu 11 ficiurits mucanji tsi anveatsa limba armaneasca.Anda s-pistipsi ca yiasti dealihea anji deadi un trastu di cartsa ,revisti shi caseti cu yiho armanescu ta s-li durusescu a cilimeanjilor.Stamana tricuta yiaram Cogealac shi durusii la biblioteca a li sculii cartsali tu numa al Dina Cuvata.Stamana aesta a neg la sculia di hoara Mihail Kogalniceanu,la sculiili di Custantsa shi la gradinitsa yiu dascalitsa yiasti Zoe Gica.

[…] Aprukiai un mail di la dascalitsa [Corina Şapte} di Cogealac […]:

“Tra domnu Dina Cuvata,

Mini voi s-va haristusescu tu numa mea di ARMANA DI VAR CHIRO, cumu ii dzatsi a li parei di la sculia Cogealac, shi a ficioriloru tsi adara optsionalu di cultura shi adets armaneshti cu nota tu catalog. […]

Pap Carciun shi Naulu An s-va aduca multa sanatati shi harau. Tra multsalji anji!

Haristo multu! Cu aleapta tinjie, dascalitsa Corina Sapte”

Ascultaţ aoa –>

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care sdi personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nândridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opTiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, Rri u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, anas-pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 ivǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

*************************

Evenimentu ţi ncl’ide un bair di evenimente, la muzeulu a cǎsǎbǎlui Bucureşti. Municipiul capitalâ a li Românie, Bucureştiul fu diznǎu, azâ, 16 andreu, pri-tru Palatul Şuţu, gazdǎ a unei manifestare culturalǎ — ultimulu evenimentu a anului 2014, din cadrul a proiectului a cure numâ easte adusǎ canda di la Parisulu a cartil’ei a lu Eugene Sue, “Les mysterres de Paris”, la cǎsǎbǎlu di-tru estul a li Europǎ, M’iculu Paris, la proiectul Mistirgh’iurile a Bucureştilor — Aromânil’i“. Aduţim aminte ca gazda a manifestǎrilor di-tru aestâ serie di mistiriuri fu realizatoarea a filmului “Aromânii”, di la Televiziunea Românǎ, Maria Cica. În cadrul a evenimentului, desfăşurat sum titulatura Oamin’i di ştiinţă aromân’i — Familia Minovici“, dr Adrian Majuru, directorulu a Muzeului, prezentǎ biografiile a oamin’ilor di ştiinţă Dumitru, Nicolae, Ştefan şi Mina Minovici şi realizările a luştor din perspectiva a lor di pionieri tru medicina românească. Fraţâl’i Minovici, care furâ legişti, chimişti, ingineri cu aname, alăsarǎ unâ clironomie culturală şi soţială aparte. Di numile a lor si leagă înhiinţarea a unor instituţii importante pricum Institutulu Medico Legal, Spitalul di Urgenţă, Facultatea di Farmacie, Facultatea di Chimie, Casa Chentrală a Asiguripsirilor Soţiale şi Salvarea, dupǎ cum nâ informeadzâ şi colega a noastrâ dusǎ la evenimentu, Aurica Piha.

*****************************

Treaţim tora la un altu muzeu di Bucureşti, Muzeul Ţǎranului (Horiatului) Român, la cure club si feaţe un evenimntu armânescu. Nâ informeadzâ unâ colegâ, fostâ colegâ a noastrâ, fosta colaboratoare Mirela Sima, ţi spune cǎ tricu multu ghine aclo, la aţel evenimenu, ligat ahât di muşat di numa a formaţil’ei armâneasc, Via Blacanika, In cap cu avdzâta cântâtoare Florentina Costea. Ama, s-li dǎm zboarâle a li Mirela Sima: Septǎmǎna tricutâ dicsearâ, dumânicâ, 7 andreu,si ţânu un concertu, alidzem: “

tsi-l deadi Via Balkanica (Florentina Costea, Alexandru Stoica – singurlu cari nu easti arman, Jovan Sofronievski, Makiuli Kostoski), dumanicâ dicsearâ, la Clublu a Huryeatlui di Bucureshti. Tu ahurhitâ sh-tu bitisitâ cântarâ colindul adrat di Sirma Guci tsi ari refrenlu:

“Culinda, melinda,

Dit tseru neaua alba da,

Culinda, melinda”.

Na framsim di giucari — dzâţe Mirela cu unâ muşatâ imaghine ţi nâ aduţe dininte hâvaia di giumbuşe şi harauâ di aţea searâ – shi Pilisterlu sh-aspusi nica una oara mirakea ti gioc, ma, tu arada aesta, nu tu mshatili a lor stranji armaneshtsa, ma tu stranji di arada, “civili”.

Sâ faţim unâ m’icâ limpidzare:

Clublu a Tsaranlui tsâni tut di Muzeulu a Tsaranlui, mash ca easti una njica salâ iu s-tsânu concerti. Tu intrata tu muzeu (poati s-aibâ sh-altâ intrari, nu shtiu), easti un spatsiu amenajat cu stoali, ca unâ terasâ, anvâlitâ, iu lumea shadi sh-bea. Ma s-nedz ninti, intri tu muzeu, ma s-fats nandreapta agiundzâ tu sala di concerti. Cama sintetic, aşi cum si exprimâ pi internet un vizitator di ma multe ori la aţe locaţie:

Clubul Taranului easte unâ terasa-restaurant baighi boema, plǎcutǎ veara, împlina iu m’erdzâ nu tra sa mǎţ, ama tra sâ beai cate ţiva si sa stai ore lundzâ moabete icǎ maşi s-mutreştâ la ţel’I di nvârliga, aşi cum dzâţe cu haze un şicǎgi oaspe di Clubulu Ţǎranului Român.

Vâ or multâ sânâtate, aclo la radio, loculu iu v’ineam şi eo cu mirache, şi di care escu ahât di ligatâ, şi pistipsescu cǎ şi tuţ al;anţâ ascultâtori. Vâ or sârbâtorile cu ghineaţǎ !

Ascultaţ aoa –>

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care sdi personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nândridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opTiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, Rri u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, s-nâ pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 ivǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcurtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

*************************

Maca “Omulu a anului 2014 la RRI” va s-hibâ spus tru emisiun’ile di tru dzua 1 gh’inar 2015, s-nâ turnǎm la dzua di 1 andreu 2014, tra sâ spunim, s-aduţim aminte, dzua di sârbâtoare naţonalâ a Româniil’ei.

Colega a noastrâ Corina Cristea nâ informa, la RRI, cǎ, alidzem, “Român’il’i di pri tut (iu do) aniversarâ, aoaltadz dumânicǎ, DZuua Naţionalǎ. La Bucureşti, momentul chentral a manifestǎrilor lu reprezentǎ traditionala paradǎ militarǎ, la care participarâ 2.700 di militari, 280 di tropuri tehniţe di alumtǎ şi 40 di aeronave. A militarilor român’i lâ si arâdâpsirâ camaradz di-tru Statile Unite, Franţa, Polonia, Turchia, aliate a Bucurestiului tru NATO, pricum şi din Republica Moldova viţinǎ. Agiumtâ sǎrbǎtoare ofiţialǎ dupǎ Revoluţia anticomunistǎ di-tru 1989, data di 1 Decembrie marcheadzǎ finalizarea, la bitisita a Protului Polim Mondial, tru 1918, a imnatului di constituire a statului naţional unitar român, pri-tru intrarea sum autoritatea a Bucureştiului a tutulor provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa a imperiilor multinaţionale veţine. Tru mesajulu transmis cu ocazia a Dzuâl’ei di 1 Andreu, ministrulu Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, afirmă că anulu aestua DZuua Naţională a Româniil’ei marcheadzǎ şi debutulu a unei perioadǎ simbolicǎ, tru care si împlinescu, si fac împlin’i, 25 di an’i di la revoluţia anti-comunistǎ, pri-tru care fu amintatǎ diznou demnitatea. — sâ spunea tru hâbarea a Corinâl’ei Cristea.

Colegulu a nostru Bogdan Matei dzâţea: La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia (chentru), reprezentanţâl’i a român’ilor din Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat decidea Unirea cu Regatulu a Româniil’ei a luştor provincii stăpânite, până atumţea, di imperiul austro-ungar. Actul fu prefaţat, tru tut aţeluşi an, pi 27 marţu, di Unirea cu Patria Mamǎ a Basarabil’ei (provincie tru estu), proaspit ieşitǎ di sum ocupaţia ţaristǎ, si, pi 30 brumar, a Bucovinâl’ei (provincie tru nord-estu), care işea di-tru anexarea di la imperiul habsburghic.

*************************

Di ma puţân’i an’i, nu di 25, cǎ ma ncoa, di-tru 2007 si sârbâtoareaşte ninca unâ dzuâ a românismului — Dzuua a Român’ilor di pritut (ţi do), care fu stabilitâ tru dzua a Sâmtului Andrei, care si dzâţe cǎ feaţe creştinarea a român’ilor. Nu putem s-nu videm cǎ di tute statile iu sâ zburǎscu limbe neo-latine, numa dupǎ ţitatea Eternǎ, dupǎ ţitatea Roma u are ţara di la Dunǎre şi Amarea Neagrǎ, România. Maca tru anulu 8, aoa tru România vine surghiune marile poet latin Ovidiu (43 ninte di era a noastrǎ –18 era a noastrâ), exilat la Tomis di imperatorulu Octavian), ca unâ turlie di apostal a poeziil’ei, priste aproapea dau-treie cirecuri di secol vine tru România şi un apostal creştin, Andrei, fratile a lu Petru, arǎmas la Roma, iu fu şi vâtâmat, pri-tru ncǎrfâsearea pi cruţe, ca Hristolu. Fratile a lu Petru, a cure sǎrbǎtoare, deadun cu apostalu Pavel (creştinǎtorulu a Machiduniil’ei) easte la 29 cirişar, Andrei easte sǎrbǎtorit la 30 brumar, ca arhiusitâ di iarnâ. Dzua fu stabilitâ , di-tru 2007, repetǎm, cǎ dzuâ a românilor di pri tut (ţi do).

************************************

“Nu hiu faimos , ama hiu armân” easte numa, ştim a filmului adrat di Toma Enache, ama şi a unui textu informativ, di Paris, cu data di 26 brumar, a li Kira Manţu. Alidzem:

Unâ searâ ti anami, tu unu di nai ma avdzâtili politii ditu Evropa: Paris!

Tu unu musheatu cinema, ninga universitatea Sorbona, s-avdzâ, trâ prota oarâ, limba armâneascâ!

Cinema “Accatone” easti unu di protili tu mâhâlălu Latinu di Paris. Aoa ari cântatâ Eidth Piaf shi tora easti unu locu iu s-facu activităts culturali, sâ spunu filmi di autoru.

Premiera a filmului fu andrupâtâ di sutsata armâneascâ a Francezilor Armân’i.

[…]

Kira Manţu dzâţe:

N-adunămu cu armânji ditu Gârtsii, Rumunii, cari bâneadzâ di dzats di anj tu aestu avdzâtu câsâbă. Vinirâ cu fumeljili a loru shi dukirâ câ iventurli culturali armâneshtsâ, cata cumu aestu filmu, potu s-n-adunâ deadunu, s-videmu câ atsea tsi nâ tsâni deadunu easti LIMBA, DUKEAREA — zboarâli atseali ma avdzâti shi tu filmulu alu Toma Enache.

Mi-adunaiu atsea searâ cu oaminji musheats, cu multsâ tiniri cari, dupu tsi vidzurâ filmulu, spusirâ câ furâ apurusits di emotsionu, di harauâ…

[…]

Dupu multsâ anji n-adunămu cu ficiorlu alu Ioan Pacea, marli pictoru ditu Rumunia shi cu altsâ anvitsats di arâzgâ armâneascâ… Atsea searâ adukirâ ma multu câ suflitlu a loru bati deadunu cu “Armânamea”!

Paris vidzuiu filmulu alu Toma Enache trâ patra oarâ… Va lu vedu nica multi ori… Cathi oarâ s-dizvâlescu mushutets ascumti shi-nj si pari câ nu va-nj hibâ canâoarâ duri sâ xanavedu aestu filmu!

Ascultaţ aoa –>

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care sdi personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nândridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opţiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, Rri u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apandisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a dumnil’lor a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, icǎ s-nâ pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 ivǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

****************************

Aşi cum faţe di un numir mare di an’i, Radio România organizǎ şi anulu aestu un pânâgh’ir di carte. Tru dzâlile 19-23 brumar, Bucureşti, agiumtâ ca unâ capitalâ internaţionalâ a cartil’ei, di m’iercuri pânâ dumânicâ, fu organizatâ ediţia 21 a Pânâgh’irului Internaţional di carte Gaudeamus, organizat di Radio România.

Furâ prezente cama di 300 di edituri româneşti şi xeane, tipografii, instituţii di înviţămint şi institute culturale. Tru-a ţeale ţinţe dzâle a evenimentului, fu înreghistrat un numir recordu di vizitatori, aproapea 117 m’il’e, care puturâ sǎ participâ la vârâ 750 di evenimente editoriale, un altu record în istoria a pânâgh’irului. Invitatulu di onoare di anulu aestu fu Rusia.

Unâ carte prezentatâ la aestu pânâgh’ir fu “Dipârtǎrile nu va nâ dispartâ vârnâoarâ”; easte numa a cartil’ei lansatâ de RRI, la Pânâgh’irulu di carte Gaudeamus. Un volum bilingvu în română şi engleză, publicat cu agiutorulu a editurâl’ei Libertas di Ploieşti. Cu aer vintage şi realizat în format A4, volumulu reuneaşte experienţa Radio România Internaţional di promovare a valorilor româneşti şi contactulu direct cu ascultătoril’i. Alidzem zboarâle a lu Eugen Cojocariu, secretar gheneral RRI: Practic easte un volum di arheologhie jurnalistică. Ţi cara cǎ nu au tricutâ dicât 20 an’i di cându acâţǎm să faţim concursuri trâ ascultători, mutrim sǎ adunǎm frâmturi din mărturiile a ascultătorilor care furâ în România. Furâ ascultători din toată lumea, ţi amintarâ concursuri di cultură ghenerală pi care li faţim tru iţe an. Practic mutrim să nâ ţânim misiunea a noastră di post public, mai precis di a promovare România în lume cu aţea ţi are bun, ama şi cu ţi are arău, nicosmetizat.”

Unâ carte alb-negru cu un aer retro, şi ţi simbolizeadzâ ideea di amintire, di aform’ia că volumulu cuprinde, acaţâ, amintirile a ţilor care vinirâ nicunoscânda România sau avânda idei preconcepute şi fudzirâ di aoa priiatin’i a ţarâl’ei a noastrâ.

Dinclo di mǎrile premii, care suntu sejururi în România, Radio România are contribuitâ la promovarea a artâl’ei româneascâ pri-tru tablourile, gravurile, stencils-urile oferite di artişti cunoscuţ român’i trâ premianţâl’i RRI. Tru pǎgin’ile a cartil’ei, si aflâ pozile di călătorie a tutulor amintâtorilor a concursurilor RRI di-tru ultimil’i 20 an’i, pricum şi imaghini cu premiile oferite.

Prof. Dr. Constantin Manolache, directorulu a Chentrului Judeţean di Cultură Prahova şi unulu di susţinătoril’i a proiectului care duse la apariţia aţiştei carte, nâ spuse că volumulu meritâ să si aflâ tru hibâ ţi casă. Câţe?: Easte un documentu extraordinar: să ai redate emisiun’ile fapte di RRI, pi unâ perioadă di an’i, di-tru 1995-2013, easte un documentu ahoria, care spune muşuteaţa a relaţiilor stabilite di RRI în lume, relaţii di mare priiatinil’e, di popagare a muşuteţâlor a pămintului şi a suflitului românescu pritut. Si-au ligatâ priiatinil’i şi suţâl’I ahoria. Easte unâ carte nu maşi documentară, easte unâ carte a priiatiniil’ei. Citinda aestă carte arămân’i cu aţistă extraordinară muşuteaţâ a sentimentului de priiatinil’e.”

Titluri pricum Cunoaştiţ România?”, “Delta Dunării – Templu european a naturâl’ei”, “Crăciun şi …sărbători pascale în România”, “100 di zboarâ nu fac cât unâ mutritâ”, “Vacanţă şi sănătate în România” şi multe alte invită şi la lectură, şi la descoperire, la descopirirea di zone nale, încărcate di spiritualitate, ţi si desfăşoară sum ocl’l’i a cititorului a cartil’ei.

*************************

La Gaudeamus ediţia 21, di Bucureşti, fu lansatâ şi cartea a lu Nicolas Trifon, ”Unde este Aromânia”, “Iu easte Armânia”.Alantâ dzuâ lansarea a cartil’ei si feaţe şi tru câsâbǎlu Constanţa. Aduţim aminte cǎ Nicolas Trifon, care si tradze di armân’i easte fudzit din România şi tora bâneadzâ tru Franţa. El easte autor şi a cartil’ei în limba francezâ “Le Aroumanis, un peuple qui s-en va” (Armân’l’i, un popul care cheare), alincitâ prota oarâ Paris tru anulu 2005.

Ma-s treaţim câtrâ ascâpitatâ, tru chentrul a li Românie, viniri, 21 brumar , si feaţe un evenimentu şi Cluj, câsâbǎ tru chentrul a li Românie. Conferinţa cu numa “Dispre aromân’il’i di-tru Balcan’i — experienţe di-tru cercetarea di teren”, susţânutâ di cercetǎtprulu ghirman (ama şi armân), Academicianulu profesor doctor Thede Kahl (Jena/Viena), di la Institutulu di Slavisticâ, la Universitatea Friedrich Schiller di Jena.

Conferinţa fu susţânutâ la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în Aula Regele Ferdinand ,Facultatea de Istorie şi Filosofie.

Nâ turnǎm diznou cǎtrǎ apirita a li Românie, aclo iu fu lansatâ sâmbâtâ 22 brumar, cartea a lu Nicolas Trifon “Iu easte Armânia”, tra sâ spunim şi un evenimentu la televiziunea localâ. Tru intrata a mesului, tru dzua 3 brumar, la telviziunea Antena! Constanţa, la emisiunea “Un cântec pentru fiecare” furâ invitaţâ doi cântâtori armân’I, Elena Corina Badea, di Tulcea, şi Pero Ţaţa, di Scopia.

Ascultaţ aoa –>

Expoziţie di picturâ, viniri, 14 brumar ! Expoziţia avu numa “Interferenţe culturale, Creaţie şi Restaurare, la sud şi la nordu di Dunǎre”. Pliantul invitaţie trâ la expoziţie are unâ imagine simbolicâ pi prota câpache, imagine care nâ duţe cu mintea la peninsula Balcanicâ şi la Continuum Romanicum. Faţa a copertâl’ei easte “tâl’iatâ” di la stânga la dreapta di un hir sinuos di culare alba ca apa a unui fluviu, apa a li Dunǎre, şi canda arcatâ piste aestâ apâ ca unâ apunte ţi leag partea di nsus di aţea di nghios di un cârlig di oi cu cârlibana ţi canda leagâ daule mealuri a marilui fluviu.

Expoziţia easte, si dzâţe, expoziţia di oamnâ a AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare) — la 20 an’i. Invitaţ speciali furâ artişti plastiţ şi restauratori cu orighini sud-dunǎreane. Prezentarâ critiţl’i di artâ Corneliu Antim, preşedinte di onoare a AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare), şi Marius Tiţa. Sâ spunim şi numa a membrilor di la echipa curatorialâ: Cristian Olteanu, Florin Ionuţ Filip, Mihai Tugearu, Anamaria Vaeni. Expoziţia fu apânghisitâ dzuâ siptâmâni tru sǎl’urile Papirus, Scriptorium şi Pergament a Bibliotecâl’ei Naţionalâ a Româniil’ei tru iame 31 sâmedru-14 rumar. Expusirâ lucrǎri vâr 60 di artişti. Va sâ spunim câte ndauâ zboarâ cu care feaţirâ prezentarea critiţil’i di artâ Corneliu Antim şi Marius Tiţa.

Corneliu Antim dzâse, alidzem, : “ …Aţistǎ salone easte didip altuţiva di proioectile di aradâ a asociaţil’ei di artâ relighioasâ şi a restauratorilor din România. Selecţia şi prestaţia a sculptorilor invitaţ easte în bunǎ parte dip eminentǎ ! Proiectul expoziţional easte a nauâl’ei echipâ di conduţire şi escu simfun cu aestâ, di aform’ia cǎ si lǎrdzi multu di multu aria di cuprindire şi conţânire, şi turlia aestâ unâ artâ elitistâ di restaurare sau di creaţie artuisticâ relighioasâ pi care puteai s-u vedz maşi In spaţiul eclezial, easte expusâ Intr-un spaţiu public deadun cu artişti di-tru alte sfere a artilor plastiţe, integrarea hiinda inversâ şi di bun augur. Artiştil’i pri-tru lucrǎrile expuse creadzâ unâ apunte întrǎ aţeale daule mǎri componente a artilor vizuale din România, arta sacrǎ şi arta laicǎ”edintile di onoare a AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare). Tru arada a lui Marius Tiţa dzâse:, alidzem, : “… specialiştil’i tru restaurare şi artiştil’i relighioşi care expun aoaţe aduc fenomenulu relighios şi toatǎ aţistǎ spiritualitate relighioasǎ într-un cadru nou, creator, care depǎşeaşte canoanile tra sǎ si prezintâ a unei soţieate laicâ şi tra s-u aproache aesta di analta spiritualitate a artâl’ei relighioasâ, arta care prinde şi poate s-nâ hibâ accesibilâ şi pri-tru intermediul a artâl’ei plasticâ contemporanâ”, dzâse criticulu di artâ Marius Tiţa.

*******************************

Di la expoziţia di picturâ treaţim la unâ carte di poezie, “50X50” a lu Spiru Fuchi.

Spiru Fuchi ancljsi 50 di anji, şi aulatadz, sambata, 15 brumar 2014, la Palatea Sutsu (Muzeulu di Isturie a casaballui Bucureshti), fu parastasita naua carti alu Spiru “50X50”. Suntu 50 di poezii tu carti, cati una ti cathi anu ditu bana a lui.

Unâ di aeste poezii are numa: “Ca gljemu sandzinosu”; u spunim aoa:

Escu una rana nivindicata

pi truplu ascumtu ali Armanami.

Truplu ali Armanami si sarma

tu njlji di bucats.

Cheru licuranda ca meteorits,

tru tserlu scutidhosu a istoriiljei.

Mini armanu ca gljemu sandzinosu

tsi tsani a treiadza

Mira-ali-Isturie-ntru mana.

Poeta Kira Manţu pitricu un comentariu pi grupulu electronic armânescu, pi care lu alidzem, :

Cându Spiru Fuchi avea umplutâ 40 di anji aveamu anyrâpsitâ ndauâ zboarâ cari poetlu li tinjisi shi li bâgă pi câpakea a cartiljei “Cântitsi barbari”(2004) :

“Cându adyivâsiiu prota a lui carti — Soari disicatu (1997) — adukiiu trâ oarâ câ tu litiratura armâneascâ intră unu poetu aleptu, di idyiulu aluatu poeticu ca a cunuscutsloru poets Mihali Prefti shi Yioryi Vrana.

Adyivâsinda poematli alu Spiru Fuchi (ca shi-alu Prefti shi Vrana) ti-acatsâ unâ dureari fizicâ: ahurheashti s-ti doarâ inima dealihea, câ dukeshtsâ cumu easti aguditâ di hângeri antruisiti, tsi suntu zboarâli, metaforli ditu poemati.

Poezia alu Spiru Fuchi agudeashti ca zvici. Doari. Ti dishteaptâ. Ti-arucâ tu niarihati. Tsâ bagâ câtsutlu tu inimâ. Vedz sândzili tsi curâ, kicuti, kicuti … vedz-ntr-oclji caudza armâneascâ curbânâsitâ ca njelu fârâ câbati(…)

Ma tsâ da shi unâ nâdie : lucrânda, azburânda shi-anyrâpsinda tu limba armâneascâ, va s-aflămu unâ dzuâ, cumu dzâtsi poetlu ; « cljeaia tsi/ poati s-u disfacâ/ usha a yinâtorlui »

Dupu alti cărtsâ, cata cumu « Alchimia Dipirariljei »(2006) shi « Vlahomania »(2012), isa aestu anu, cându umpli 50 di anji, Spiru Fuchi nâ duruseashti cu unâ altâ aleaptâ carti di poemati, cu uidusita shi hârzita numâ « 50×50 » (unâ poemâ trâ cathi anu di banâ !).

U-adyivâsiiu nâinti s-alânceascâ shi tu unâ carti, mplinâ di harauâ shi emotsionu esteticu, lj-nyrâpsiiu alu Spiru Fuchi :

“Tu canâ di-alanti cărtsâ nu bâgashi nâintea a noastrâ ahtări cadri: unâ lumi tsi vatâmâ suflitlu shi angreacâ mâduua.

Poematli ditu aestâ carti suntu “unâ magmâ vulcanicâ” — cumu dzâts tu unâ poemâ. Dukeshtsâ cumu cadi pisti tini aestâ magmâ shi, di multi ori, canda tsâ lja anasa… Vedz nâinti “Muntili greu a Existenţâľei“ shi zori easti s-lu alinji…

Ashi dukiiu mini… Unâ furtii nj-angrică pi suflitu tutu kirolu câtu adyivâsiiu cartea ta.

Themili cari suntu ca hiru aroshu tu tutâ poezia a ta, li-aflămu shi tu aestâ carti, ama spusi altâ soie, cama cripticu, ascumti tu sintaymi zgurnjiti di tini shi suntu multu expresivi.

Mi-ntrebu câts armânji va s-adukeascâ deaspirlu ditu aestâ carti? Ma, mi tornu shi-nj dzâcu: noi, poetsljii, putemu s-lu adrămu virtualu s-hibâ dealihea, s-hibâ ahulitu…Câts va s-poatâ s-dipunâ tu afundulu a amariljei poetitsi alu Spiru Fuchi? Prindi s-ti-nveshtsâ tu stranji muderni di scafandru, s-ai aparatu tra s-pots s-adilji… Ama, atselu cari poati s-dipunâ ahândosu tu aestâ amari, va s-hibâ axi tra s-veadâ shi Yinitorlu, shi Elimbulu shi “Troia a limbâljei”, shi “Câravea ali Sperantsâ” shi multi, multi alti…”

Trâ multsâ anji, durute Poetu shi Frati tru Vrearea armâneascâ!

Kira Mantsu

13.11.2014

***************************************

Evenimentu armânescu la Teatrulu Uvreiescu di stat, di Bucureşti, dupǎ cum nâ informeadzâ Florentina Costea. Evenimentul fu festivalulu M’ica Lânmdâruşe, si câmbâtâ, 15 brumar. Flori Costea pitreaţe ndauâ zboarâ şi spune:

Ti atselj tsi nu iara la aestu festival, dãmu hãbari cã “Njica Lãndãrushi” fu amintatã di Andrei Geavela, un tiniru amplinu di hãri tsi cu murafeti di theatrinu nã arãdãpsi zboarã tsi nã si dusirã andreptu tu geanu.

S-nã bãneadzã fidãnjili msheati di Custantsa, Tulcea, Slobozia shi Bucureshti, tsi nã pãrãstãsirã adzã cãntitsi shi poemati. Ca hara di pãrintsãlj tsi-lj criscurã!

***********************

Un altu evenimentu: tru câsâbǎlu di munte Câmpulung, tru prota sâmbâtâ di mesulu aestu:

Pi şcurtu aduţim aminte cǎ fu ţânutâ adunare, deadun cu un muşat spectacol şi la Fundaţia Emil Hagi, di Câmulung. Maniofestarea si ţânu cu frun’I a sârbâtoaril’ei di Agh’u Dimitri. Participarâ paeia Boaţea a {Pindului, Nini Stere, Corina Badea, Pero tsatsa, a daua dzuâ, marile actor di Atena Costa Temeli ţânu un spectacol di poezie, di cântic –di dansu, di turlie, cu unâ expresie tru limba enlezâ, limbâ ţi Costa Temeli u zburaşte multu muşat, un specacol di un om, adicǎ “one-man show”.

Ascultaţ aoa –>

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care di personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nândridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opTiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, RRI u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, anas-pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 ivǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

****************************

Aşi cum ştiţ, invenţia a radioului aduse unâ nauâ cale trâ bana culturalâ şi tru arâspândirea a infromaţiilor, pri-tru hâlatea a undilor hertziane. Ia ţi nâ informa postul a nostru di radio, pri-tru şcurta hâbare ndreaptâ di colegulu a nostru Bogdan Matei.

Radio Romania împlini, aualtadz sâmabǎtǎ 86 di an’i. Pi 1 noiembriu 1928, si fâţea difuzarea a primâl’ei emisiune a serviciul public di radio, ţi poartă astăndzâ numa di Societatea Română di Radiodifuziune. În cadrulu a manifestărilor care marcheadză anual aestă sarbatoare, sum bagheta a dirijorului Tiberiu Soare şi cu participarea a pianistului Horia Mihail, Orchestrile şi Corusurile Radio România si reunirâ, vineri, 31 mesulu di sâmedru, într-un concertu aniversar. Din seria a manifestărilor aniversare feaţe parte, aoa şi vârâ siptǎmânǎ, şi Dzuua a porţâlor dişcl’ise, cându ndauâ m’il’e di ascultatori furâ oaspiţâl’i a Radio România. În prezentu, SRR easte unâ structurǎ faptâ di treie canale naţionale, nauǎ reghionale şi un canal internaţional, care difuzeadzǎ emisiun’i tru dzaţe limbe xeane, în românǎ şi tru dialectulu aromân. Radioulu public românescu acâţǎ sâ realizedzǎ emisiun’i trâ xeane tru an’il’i ‘30.

(Bogdan Matei)

******************

Ssuţa cultural; armneascâ di Bucureşti avu oaspiţ di aname dzâlile aeste. Siptâmâna tricutâ, viniri, 31 a mesului di sâmedru eara oaspe la suţatâ domnul professor Dan Ion Nasta. Adunarea cu hil’ilu a preşedintelui a cenaclului George Murnu, şi autorulu a volului di poezii “Armâname, armâname”, domnul Atansie Nasta, si feaţe cu aform’ia a unei aduţirea aminte la 102 an’I, a ţilui care fu Atanasie Nasta, autorulu a mplinl’ei di muuteaţâ poezie “întricare picuraâreascâ”, muşuteaţa care lâ si spunea a armân’ilor tru munţâl’I aPindului care eara ca un paradis trâ armân’i. La adunare zburârâ sigura invitatulu, Dan Nasta, care feaţe unâ biografie a tim’isitului a lui tatâ; fu dat un interviu cu Atanasie Nasta cându eara prezidentu la Suţata di culturâ macedo-românǎ, zburâ Alexandru Gica, amfitrionulu a adunaril’ei, dispre acivitatea a lu Atanasie Nasta, dispre cenaclul G Murnu. Zburâ şi Tana Mina, care particpǎ şi ea la cenaclu. Trâ creaţia literarâ şi trâ Incadrarea a l’ei ca stil popetic zburâ G Vranǎ, A Piha recitǎ nişte poezii.

Alantu oaspe celebru, ţi cara cǎ nu easte faimos, ama easte tut armân, tra-s dzâţim cu şicaie oapse eara dumânicâ, 2 di mesulu brumar Toma Enache autoulu a filmului Nu hiu faimos, ama hiu armân”.

Zburâ Toma Enache şi dzâse cǎ adunâ fondui trâ un altu filmu, iara a ţilor cae pot s-da unâ spondirare lâ si faţe doarâ un DVD; aestu DVD, dum dzâse Toma, easte adrat tru şapte limbe. Zburâ deci şi trâ nǎulu proiectu care va s-lu facâ trâ un altu filmu armânescu. Zburâ Alexandru Gica dispre Toma Enache, ca poet ama şi ca reghizor di teatru şi film. Toma Enache, putem s-dzţim ca actor, Toma şi ca actor recitǎ dauâ poezii, apoia lâ evharistusi a emburilor ţi eara viniţ unâ parte di el’I, lâ dzâsi evharisto trâ agiutorulu dat, lâ dzâsi evharisto şi a colaboratorilor cu care lucrǎ. Diapoia, zburârâ şi unâ parte di actoril’i ţi giucarâ tru filmu şi care eara perzenţâ la adunare: Gh’iorgh’i Gearavela, giucǎ rolul di gh’iatru, Dragoş Garofil, tut gh’iatru, Monica Blacioti — rolul a unei “avuta Ianula”, unâ di vrutile a eroului di-tru filmu, Toni Caramuşat, Tila Canciu — ţi giucǎ tru un rol m’ic ama muşat, Aurica Piha, di-tru rolul a profesoarâl’ei Hrisa, profesoarâ di istorie, care deade ru filmu indicaţii pri iu si hibâ câftatâ spileia iu eara vruta a lu Toni Caramuşat, muşata Armânamea. Fu şi Bogdan Banu di-tru America, fu Catia Maxim, care alâdvǎ filmul. Aduţim aminte, Catia Maxim easte autoaea a cartil’ei “Angh’l’il’i di Moscopole”, işitâ di ndoi an’i ninte. DVD si aflâ la suţata cultural armneascâ.

Ascultaţ aoa –>

Mesulu aestu, di sâmedru si feaţirâ şapte an’I di cându profesorulu docto Vasile Barba tricu tru eta alantâ, la 20 sâmedru 2007. Aşi cum ştiţ fu faptâ Bucureşti, la “Barba Center”, misale pi 18 sâmedru; ama, Freiburg si feaţe misale ma amânat, di aform’ia cǎ nu fu aflat preftu ortodoxu tra s-u facâ slujba di aduţire aminte. Doamna Katarina Barba nicuchira a l’irtatului bâgǎ misale pi 26 meslu di sâmedru. Dumnil’ia a l’ei pitricu aestu textu:

S-umplurâ 7 anj, di cându dusi la Atsel di Analtu vrutlu a nostu nicuchir, tată, socru, pap shi strâpap, Vasile Barba, ti cari cântarea a preftsâlor va s-facâ dumânică, tru 26 di Sumedru 2014, la Bâsearica Ortodoxã di Freiburg.

Di la Basearica nicuchira a ljirtatlui, dr. Katharina Barba, cu taifa-a ljei, vâ greashti ti Misali la “Restaurantul Dimitra” di Stühlingerstra‎ße 34, a vauâ, tuts sotslji tsi âlu cunuscut shi lucrat deadun, anda eara tru banã ljirtatlu prof. dr. Vasili Barba.

Easti mari amârtii, că nitsi pi 12, nitsi pi 19 di sumedru, Freiburg nu avemu preftu ortodoxu, ashi că lipseashti s-bagam misalea ahântu amănatu.”

Tut unâ aduţire aminte si feaţe tru mesulu aestu di sâmedru, a cântâtorului pop armânescu, di-tru Machidunie Teodor Toşe Proeschi. Tru anul 2007 la giumitatea a mesului di sâmedru, la 16 sâmedru si astease di-tru banâ, tru un accidentu di maşinâ, cându si duţea di-tru un câsâbǎ tru alantu, la un altu concertu di muzicâ pop, aţel ţi fu supranumit “Elvis Presley a Balcan’ilor”.

***********************************

Nâ turnǎm la dzuua di 23 sâmedru, siptâmâna tricutâ, cându si bitisi şidearea, sejurulu tru judeţulu Maramureş (nordul a Româniil’ei) a li familie Volodimir şi Olena Sîtnikov, di Kiev, Ucraina, amintâtoril’i a concursului RRI Di 20 an’i ampriună, deadn”. El’i amintarâ unâ excursie di 8 dzâle tru Maramureş, Marile Premiu a concursului organizat di RRI deadun cu Uniunea a Ucrainean’ilor din România trâ a marcare 20 an’i di cându realizăm emisiun’i în limba ucraineană. Ţel’i doil’i ascultători furâ apânghisiţ di Pensiunea Maria” di-tru Săpânţa, localitatea iu si află celebrul Chimitir muşat” şi au vizitatâ aţeale mai importantile locuri şi monumente di-tru judeţ, tru care bâneadzâ unâ importantă minoritate ucraineană. Volodimir şi Olena Sîtnikov declararâ a redactorului RRI Nicolai Onujec, care l’i însuţâ pi tot parcursul a şidearil’ei în Maramureş, că fug din România cu impresii excelente. (Eugen Cojocariu)

Un altu ascultâtor vinit oaspe tru România. Pi 27, tamam sârbâtoare di sâmedru si bitisi şidearea, sejurulu tru judeţulu Prahova (sud) a lu Philippe Sonnet, di-tru Belghia, ascultător a RRI în limba franceză, şi a li Cynthia Marie Rozewicz. Aţel’i doil’i amintarâ Marile Premiu a concursului RRI “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’’”, organizat deadun cu Consiliul Judeţean Prahova. El’i furâ chiro di 4 nopţâ oaspiţâl’i a Hotelului Cumpătu”, di-tru Sinaia, iara alte 4 nopţâ ai hotelului Cautis”, di-tru Azuga, staţiun’i montane multu cunoscute. Însuţâţ di jurnalistul Andrei Popov, di la Secţia Franceză RRI, ţel’i 2 ascultători di-tru Belghia vizitarâ ţeale mai importantile atracţii di-tru judeţulu Prahova (castele şi palate, case memoriale, muzee, mănăstiri), inclusiv staţiun’ile montane Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal şi Platoul Bucegi, ama şi podgorii (dzenuri) cu av’in’e incluse în proiectul di promovare turistică ‘Drumul vinului’.

(Eugen Cojocariu)

**************************

Nâ turnǎm diz nou la muzica pop a lui Toşe Proeschi tra-s aduţim aminte numa a unei altâ tinirâ armânâ trâ aname.

Di la muzicâ pop, ţi cara cǎ tru oarâ comemorativâ cu Toşe Proeschi, treaţim tru lumea a sportului albu, tenisulu, iu unâ armânâ easte aproapea tra s-agiungâ pi primulu loc WTA, a tenisului feminin.

Pi 22 a mesului di sâmedru, giucătoarea românǎ di tenis Simona Halep, numirulu patru mondial, u azvimse, clar, tru daua seturi, 6-0, 6-2, pi americanca Serena Williams, liderulu mondial, in cadrul a Grupâl’ei Roşie di la Turneulu a Campioanilor di la Singapore. In primulu meci din grupa, Halep avea amintatâ, tut cu 2-0, dinintea a li Eugenie Bouchard (Canada). Cu aţiste rezultate, Simona Halep obţânu calificarea tru semifinalele a turneului, care adunǎ la startu aţeale mai bunile optu giucatoare a sezonului. Performantile care-l’i permisirâ a Simonâl’ei Halep sâ agiungâ la Singapore suntu amintarea a turneielor di la Doha şi Bucureşti, finalile giucate la Madrid şi Roland Garros şi semifinala di la Wimbledon. Ea easte a treia reprezentantă a Romaniil’ei la Turneulu a Campioanilor, dupa Virginia Ruzici, tru 1983 şi 1984, şi Irina Spîrlea, tru 1998.

Serena Wiliams arâmase pi loculu 1, ama feaţe un ghestu muşat cându fu azvimtâ di Simona Halep. Ea-l’i dzâse a li Simonâ cǎ u invitâ tra-s v’inâ şi mâ-sa a l’ei, a li Serena, poate impresionatâ di victoria a unei featâ di mare mâsturlâche, tra s-u fotografiadzâ. Simona Halep dzâse cǎ u arisi şi-l’i feaţe mare plǎcere aestâ amabilitate.

Tactica pi care u ofelisi giucâtoarea armânâ fu aţea, aşi cum dzâţea un mare tenisman român di ma ninte, Ion Ţiriac, tra s-u alagâ pi Serena pi tut terenulu cu tope date cu racheta tru tute pǎrţâle pi terenulu di agioc, tra-s nu poatâ s-li agiungâ giucâtoarea americanâ. Şi, aşi şi feaţe Simona. Altâ turlie poate vrea s-chirea, di aform’ia cǎ Serena Wiliams, la tope date ndreptu, pi serviciu cum si dzaţe tru tenis, giucâtoarea americanâ easte imbatabilâ.

Ia ţi sâ spunea tru un articol pi internet ligat di aestâ victorie a li Simona Halep.

Americanca Serena Williams, liderulu absolut a tenisului feminin, fu pulverizată, fu faptâ pulbire, di românca Simona Halep, după un meci extraordinar.

Giucătoarea română di pi loculu patru în lume si calificǎ tru semifinalile a Turneului Campioanilor, după unâ demonstraţie di tenis sublim: 6-0, 6-2 dinintea a Serenâl’ei Williams.

Simona Halep (23 di an’i) reuşi ţel mai bunlu meci a carierâl’ei, şi u chisǎ pi aţea mai titrata giucătoare aflată ninca tru activitate, care sta di 88 di siptămân’i pi prima poziţie a clasamentului WTA.

Meciul fu, în esenţă, un nou episod anamisa di trecutulu şi v’initorulu a tenisului mondial.

Serena Williams aleapse, aşi cum faţe tru cathe meci, serviciul. Ama principala sa armă, a l’ei, u deade di pade azâ aproapea iţe oarâ. Americanca în vârstă di 33 di an’i latusi enormu, chiro tru care Simona agudi exactu (unâ singură eroare niforţată în primulu set), îşi păstrǎ calmul şi feaţe spectacol.

Prima manşă ţânu maşi 20 minute, iara Simona îl’i premise a americancâl’ei să bagâ maşi nauă puncte pi tabela di marcaj. Williams comise mai mult di o greşeală niforţată pi minut în prima parte a duelului.

Cu toate că nu avea chirutâ niţiunâoarâ dinintea a româncâl’ei în carieră, Serena deade seamne că easte pi teren maşi tru al nauălea game a meciului, pi care lu amintǎ cu multe emoţii, şi si afiri di primulu eşec la zero di-tru remarcabila a l’ei carieră.

Williams arhiusi să forţeadzâ,ama Simona rezistǎ extraordinar şi s disfeaţe la 3-1, după primulu game ma dificil pi propriulu serviciu.

Ascultaţ aoa –>

Lansare di carte siptâmâna ţi tricu, sâmbâtâ, pi 11, dzuua a mesului di brumar.

Radio România Internaţional (RRI), di-tru arada a Radio România, serviciul public, lansǎ la 11 dzuua a mesuluid sâmedru 2014, la Chentrul Cultural di-tru hoara Brebu, jud. Prahova, volumulu bilingvu (română-engleză) Dipărtările nu va nâ dispartâ vârnâoarâ” (Prima carte trâ ascultătoril’i RRI care nâ au vizitatâ) / ”Distance will never come between us” (The first book about the RRI listeners who visited Romania).

Volumulu, realizat cu agiutorulu financiar a Consiliului Jedeţean Prahova, fu tipusit la Editura Libertas, Ploieşti, şi easte adrat pi timel’ilu a interviurilor şi declaraţiilor, a cadurilor a ascultătorilor RRI di-tru aproapea 20 state, care amintarâ Mǎrile Premii a concursurilor di cultură ghenerală organizate di Radio România Internaţional di-tru 1995 pânâ azâ. Mǎrile Premii furâ sejururi tru niscânte zone din România, importante di videalâ istoricâ, culturalǎ, turisticǎ, etnograficǎ icǎ economicǎ. Pi nângǎ interviurile şi declaraţiile a ascultătorilor care au vizitatâ România în lucrare furâ ufilisite şi articole din presă scrisă a cihrolui sau din presa electronică. Ţinţe artişti plastiţ din România, Maxim Dumitraş, Ion Aurel Gârjoabă, Marcel Lupşe, Ştefan Orth şi Aurel Tar au îndreapsirâ lucrări orighinale (xilogravură, gravură tru metal – aquaforte/aquatinta, linogravură, stencil) trâ un numir di 15 exemplare di autor.

Volumulu va s-hibâ dat fârâ pâradz a unor analţâ reprezentanţâ ai statului român, a ambasadilor şi a ICR-urilor di tru xeane şi va-s agiungâ la ascultătoril’i RRI care amintarâ sejururi tru România, ama şi la alţâ ascultători RRI di-tru ma multe state a lumil’ei.

Autori: coordonator principal: Eugen Cojocariu, coordonator: Alecu Marciuc, redactor: prof. dr. Constantin Manolache (Chentrul Judeţean di Cultură Prahova), viziune şi concepţie grafică: Mircia Dumitrescu, membru corespondentu al Academiei Române, tehnoredactare, prelucrare imagini, coperta: conf. univ. dr. Ovidiu Croitoru, Universitatea Naţională di Arte din Bucureşti. Traduţirea în limba engleză fu realizată di Cristina Mateescu, Ana-Maria Popescu, Mihaela Ignătescu şi Vlad Palcu, redactori la Secţia Engleză RRI.

La lansarea di la Chentrul Cultural Brebu au participat Primarul comunei, Adrian Ungureanu, arada di alţâ reprezentanţâ a Primăriil’ei, prof. dr. Constantin Manolache (Centrul Judeţean di Cultură Prahova), Eugen Cojocariu, Secretar gheneral RRI, Alecu Marciuc, coordonator a volumului, un numiros public, inclusiv conduţirea, profesori şi elevi a Şcoalâl’ei gimnazialâ Matei Basarab” din localitate.

****************************

Evenimentu ligat di armân’i, la Muzeulu a municipiului Bucureşti, iu azâ pi 14 a mesului di sâmedru, si lanseadzâ unâ nauâ serie di evenimente, cu numa “Mmistiriurile a Bucureştiului — Aromân’il’I”. La Palatul cu numa Palatul Shutsu di Bucureşti. Dişcl’idirea si feaţe azâ, cu prezentarea a cartil’ei “Aromân’il’I — Paramithe di suflit”, simnatâ di Maria Cica, apărută la Editura Muntenia.

“ Maria Cica easte realizatoare di documentare dispre aromân’i la TVR. Are inclusâ tru carte unâ mare parte di lucurlu a l’ei di pi teren, prezentânda tradiţii autentiţe a aromân’ilor di Dobrogea, ama şi di-tru întreaga Peninsulă Balcanică, istorisiri a reprezentanţâlor a comunităţâlor armâneşti. Tru aţist volum, autoarea prezintă şi istorima di banâ a pâpnilor a l’ei fudziţ di-tru Grâţie, la giumitatea a an’ilor 20, tra sâ si stabileascâ tru România. Cu tute că multe di personajile a lucraril’ei nu mata bâneadzâ, vruiu să păstredzu hirulu epic spri unâ zonă di harauâ”, spune autoarea Maria Cica. “Bunulu pap a meu paternu si-are născutǎ la Hurupani, unâ hoarâ di fârşeroţi di-tru nordulu a li Grǎţie, di pi nângă câsâbǎlu Naoussa. Anulu a naşteril’ei eara 1898, conform a buletinului. Nu sâ ştie desi aesta eara data reală sau, ca mulţâ alţâ aromân’i emigranţâ, şi papu si declarǎ ma în vârstă, ma tricut atumţea cându l’i si feaţirâ actile di identitate, la vinearea în ţară. Si spune că bărbaţâl’i făţea aţist lucru ca să nu riscâ să hibâ pitricuţ pi frontu. Numa di familie easte ama sigur că şi-u alâxi. În realitate îl cl’ima Costa Pacea. Ama, arămânând oarfǎn di m’ic di doil’i părinţâ, fu criscut di maia a lui, care u cl’ima Cica, pi numa m’icâ. Iara pi el, oamin’il’i avea arhiusitâ să-l identificâ, s-lu spunâ ca pi Costa ali Cichi. Tru 1926, cându completarâ formalităţâle trâ fudzirea tru în Cadrilater, şi papu, ama şi fratile a lui mai m’ic, papu Yianachi, îşi declararâ ca numa di familie Cica. Tut la Hurupani, papu si căsători, si însurǎ cu Maria al Yiani. Şi ea eara oarfǎnă di doil’i părinţâ. Eara tru chirolu cându nu si avea inventatâ antibiotiţile, iara unâ simplă viroză făţea mare funico.”

În prefaţa a cartil’ei, simnată di istoriculu Adrian Majuru, aflǎm detaliile a demersului a li autoare: Avem unâ carte dispre unâ lume care diferă în detalii, ma multu trâ cititoril’i român’i, care va sâ descoapirǎ unâ psihologhie di multe ori contrarie, inversată, în comparaţie cu realităţâle similare româneşti. Aţea ţi aestu volum oferă a cititorului niiniţiat, din afoara a comunitatil’ei aromânǎ, şi aşi lipsit di genă şi bagajulu mitologhic adecvat, easte metoda a prezentaril’ei a suflitului aromânescu di-tru interior cătrǎ achicâsirea a tutulor.”

******************

Aduţire aminte la şapte an’i a lu profesor doctor Vasile Barba (1918-2007), care tru anulu 1983 fudzi emigrânda tru Ghirmânie, iu si stabili tru câsâbǎlu Feiburg. Sambata 18 di Sumedru 2014, Bucureshti, soia a ljirtatlui prof.dr.Vasile Barba tricut tu eta alanta tu 20 di Sumedru 2007, Freiburg, tu Ghirmanie va s-baga misalea tu shapti anj.

Anulu di naştire a lu Vasile Barba, 1918, easte un an simbolic trâ România, care dupǎ bitisita a protului polim mondial putu s-u facâ Marea Unire. Tatâ-su a lu Vasile Barba, domnul Gheoghe Barba fu dascal tru nviţâmintul românescu di la sud di Dunǎre.

Tut simbolicâ easte şi spunirea tru unâ formâ benignâ, expresia easte a poetului armân di-tru Canada Mihali Prefti, varianta beningnâ a imnului a lu Belemace, Pârinteasca dimndare, trâ unâ turlie di mare unire a armân’ilor sum hlambura di versuri a poeziil’ei a lu Costa Belemace.

S-videm zboarâle cu care Mihali Prefti, aţel ţi colaborǎ cu Vasile Barba la aestu imnu a vrearil’ei armâneascâ, lu tim’isea pi pofesorulu doctor Vasile Barba, atumţea cându tru 2007, la 20 a mesului di sâmedru, tricu tru eternitate..

“Tra thimisea al Lali Vasili Barba armasira multi adaraminti ti-Armanami. Mini pirsunalu amu multi thimiseri ditu muabetsli tsi li-avemu adrata la tilifoni ica cu yrama sh-totna hiu apurisitu di-aesta mari pirsunalitati Armaneasca tsi-shi ancllina aproapea tuta bana a lui activa ti adrari nu mashi di bunets şi agiutarea (tra sâ reformulǎm) a armânamil’ei tra s-armânâ tru banâ. Tu cathi muabeti cu Lali Vasili s-parea ca ditu atsea minuta avea ta si-s ankirdhaseasca adaramintulu absulutu di carea eara ligata tuta soartea a noasta. Lali Vasili avea una axii s-tsa da puteari ta s-pistipseshtsa ca tutu easti di-alihea, ca alanta tahinima tuti vrea-shi intra tu-averu, tu fapta; ti-atsea ca elu eara omlu a faptiloru. Tuta bana a lui sh-pana tu nai albulu aushaticu elu dzuua di dzuua aumplea, aminta una fapta di simasii ti tuta Armanamea.

Nu daima earamu doilli pi una minduiri sh-cututu ca nji-adutsea argumentili a lui dapoa mi-alasa s-nji-aducu shi-a meali. Mi-asculta sh-dapoa dzatsea: “Nipoate Mihali, imna-ts pri calea a ta ninti.” Elu varnaoara nu kicusea ica s-tsanea yinati ca nu vrea s-hii pri-una minti cu elu, ama yixea ghini atsea tsi-aspuneai sh-dapoa t-una cuncluzii patriarhala, angricata, tsa didea evluyii.”

Ascultaţ aoa –>

Tru intrata a mesului di sâmedru fu postat pi internet, în conformitate cu site-ul a instituţil’ei di artâ teatralâ din România UNITER, un articol di-tru care nviţǎm cǎ, citǎm titlul articolului,

Ion Caramitru, aleptu diznou preşedinte al UNITER

Aduţim aminte cǎ Ion Caramitru are un rol di prota tese şi tru bana culturalâ armâneascâ, el easte şi preşdintile a Suţatâl’ei di culturâ macedo-românǎ, care la 23 di agheazmǎciune feaţe 135 di la înhiinţare, ru 1879.

Tru articol si spune:

Ion Caramitru, directorulu a Teatrului Naţional Bucureşti, fu aleptu diznou în funcţia di preşedinte a Uniunil’ei Teatralâ din România (UNITER), pri-tru votulu a Adunaril’ei Ghenerale a instituţil’ei, dupu cum dzâţe site-ul a organizaţil’ei culturalâ.

Luni, 29 agheazmǎciune, la Teatrul Naţional “I. L.Caragiale” din Bucureşti si desfăşurǎ Adunarea Ghenerală di dare giuvape şi aleadziri UNITER.

Pri-tru votulu a Adunaril’ei Gheneralâ, Ion Caramitru fu aleptu diznou în funcţia di preşedinte a instituţil’ei, iara Aura Corbeanu, în funcţia di vicepreşedinte executiv, trâ perioada 2014 – 2018.

Noulu Senat UNITER, votat şi aleptu trâ următoril’i patru an’i, easte format di: actorulu Ion Caramitru, managerulu cultural Aura Corbeanu, actoril’i Emil Boroghină, Virginea Mirea, Ilinca Tomoroveanu, Ana Ciontea, Ozana Oancea, Miklos Bacs, Eusebiu Ştefănescu, Adi Carauleanu (membru supleant), regizorii Gábor Tompa, Claudiu Goga, László Bocsárdi (membru supleant), scenografii Dragoş Buhagiar, Puiu Antemir, Ştefania Cenean (membru supleant) şi criticii de teatru Marina Constantinescu, Alice Georgescu şi Florica Ichim (membru supleant).

Tutunâoarâ, furâ votaţ ca membri a Comisil’ei di Cenzori criticulu di teatru Ileana Lucaciu, actorulu Volin Costin şi expertulu contabil Dana Varlaam.

Aura Corbeanu easte şi director executiv a Festivalului Naţional de Teatru (FNT).

Ion Caramitru, care easte preşedintile UNITER di-tru 1990, easte şi directorulu a Teatrului Naţional Bucureşti di-tru 2005 şi fu ministru a Culturâl’ei tru perioada 1996 – 2000.

Născut tru 1942, într-unâ familie di armân’i, Caramitru bitisi Institutulu di Artă Teatrală şi Chinematografică tru 1964, cându şi debutǎ pi schena a Teatrului Naţional din Bucureşti, tru “Eminescu”, di Mircea Ştefănescu.

Fu actor şi reghizor la Teatrul Bulandra, a cure directorat lu avu tru perioada 1990 – 1993. Are debutatâ pi marile ecran tru filmul “V’iştearia di-tru Vadul Vechi”, di Victor Iliu, tru 1963, iara ma amânat avu roluri principale tru cama di 40 di pelicule. Interpretǎ piste 60 di roluri importante di-tru dramaturghia românească şi universală, în ţară şi tru xinătate.

Ion Caramitru fu decorat di regina Elizabeth a II-a a Maril’ei Britanie şi a Irl’ndâlei di Nordu cu titlul di Ofiţer di Onoare a Ordinului a Imperiului Britanic, trâ activitatea culturală româno-britanică desfăşurată di aestua.

Uniunea Teatrală din România – UNITER – easte unâ organizaţie profesională, apolitică, niguvernamentală şi nonprofit, constituită pri-tru asociarea liberă a creatorilor di-tru domeniul a teatrului. Dupu cum dzâţe site-ul a uniunil’ei, UNITER fu înhiinţată tru anulu 1990 (mesulu şcurtu) şi are unâ activitate nicurmatâ 20 an’i (1990 – 2010). Ca unâ consecinţă a activitatil’ei susţânutâ, UNITER are obţânutâ statutulu di instituţie di utilitate publică prin H.G.746 / 31 august 2000.

*******************

Avem la redacţie cartea di poezii a unui tinir poet armân, ţi easţe preşedinte şi a unei suţatâ armâneascâ di-tru România, suţata Cârlibana a armân’ilor şi migliniţlor di Timişoara, Victor Enache. Cartea ţi el u scoase anulu tricut, tru 2013, la editura Waldpress, di Timişoara, câsâbǎ tru vestul a li Românie, are numa “Dor”. Cartea si hârâseaşte di prezentarea a profesoruloui universitare doctor Vasile Frǎţilǎ, din România, ama şi di zboarâle câlduroase, di prezentare poeticâ, ali Vanghea Mihanj Steryiu, preşedinta a SSAAM, Suţata a Scriitorilor şi Artiştilor Armân’I di-tru Machidunie. Cartea are dauâ pǎrţâ, Matcǎ, unâ tulie di matcǎ poeticâ, scirsâ tru limba românâ, şi unâ a daua parte, cu numa Izvur, cu versiune paralelâ, pri româneaşte, nastânga, tru carte, ama dzâţim noi şi tru sudulu a li Europâ,l nastânga a li Dunǎre, şi pri armâneaşte, pagina di nandreapta, ama, duţim ma largu, figura di stil, şi nandreapta a fluminului Dunǎrea. Amarea, ca un v’is di amǎrile a sudului, I barim locurile mjedetare, ama tut a unui ochean pacific, di irine şi arihate, di arinâ şi di malâmâ a soarilui, v’ine cu chimata a l’ei poetic şi tru unâ poezie ma şcurtâ ţi va u spunim aoa “Pi mardzina di-amari”: “Mân-aţea ave nghrâpsitâ,/ Cu litiri ţi-acresc,/ Pi-arinâ di tu-apiritâ, / Ti-arâsesc.// M-aşe cunm dzş şi-altoarâ,/ Pi maradina di-amari. Tsi pi-arin’I si-adarâ,/ Cu pota chiamâ cheari.”

***********

Trâ alte dauâ cǎrţâ nâ informeadzâ tru un email di pi 3 a mesului di sâmedru, Goran Puşuticlu:

Buna va oara,

inshira di la tipugrafii aesti nali cartsa:

1. Cola Fudulea, “Aeshtsa Armanji, oaminji dit pirmifi”, a patra carti sum aestu titlu, cu sumtitlul “Alargu pisti muntsa shi alti pirmituseri”. Carta easti publicata di Tiberiu Cunia la Editura Cartea Aromana. Protili trei cartsa cu pirmituseri inshira la editura-a d-lui Cunia ahurhindalui cu anlu 1998. Cola Fudulea easti faptu tu-anlu 1940, hoara Toccilar, Cadrliater. Baneadza Custantsa shi nica una oara na durusi cu musheati pirmifi dit bana armaneasca cartea ari 230 di padzinji;

2. Gabriela Adamesteanu, “Izgubeno Utro”, trdutsiri dit limba rumaneasca pi limba machiduneasca adrata di sumsimnatlu G. Kostov (Pushuticlu) a canascutlui roman “Dimineatsa pierduta”, di canascuta romantsiera shi publitsista rumana. Romanlu easti dit anlu 1983 shi tu Rumanii pana aza s-adrara ma multi editsii. Tradutsirea pi limba machiduneasca s-publica anlu aestu la Editura Evrobalkan di Scopia, Republica Machidunia shi ari 500 di padzinji.

Ti-aljei tsi li shtiu aesti daua limbi, armaneasca shi machiduneasca la or dghivaseari musheata.

Cu tinjii,

Goran Pushuticlu

******************

Tru Albania fu adratâ, tru câsâbǎlu Fearica unâ tleviziune pi rǎmǎneaşte, dupu cum nâiformeadzâ tru un email di pi 1 di sâmedru domnul Ilia Bombai, alidzem :

Fratsã arãmãnji!

Aisti dzãli tu arbinishi va televizionu *Apollonia*di Casabaja ali Ferci zdãfetsi une program tu limba a nostã.Stãmãn di stãmãn tu dzua sãmbãta pi satjia 18 putem s-u ascultãm.Dituts svãnitsã sdets contributlu a vostã. Cu cãntãli,poezi,intervistã sh ideli . unã bravo mari di domnu Ilia Gjoka di asti lukru bunã .Gjini svãnitsã.

Cu vreri Ilia Bombaj

Ascultaţ aoa –>

Neagu Djuvara tru muşata a lui longevitate şi substanţâ di amintiri, fu oaspe diznou la unâ televiziune di-tru România. Dupǎ ţi tru dzuua di bitisitâ a mesului agustu, împlini aproapea unâ sutâ di an’i, fârâ doi di nu suntu unâ sutâ, aualtadz sâmbâtâ, 27 agheamǎciune, fu prezentu tru emisiunea a lu Adrian Ursu, di la telviziunea Antena 3. Emisiunea, care ţânu ma multu di giumitate di sâhate, la oara 17, avea numa “Istorii di polim”, tru care Neagu Djuvara spuse amintirile a lui di-tru doilu polim mondial, cându alumtǎ şi tru Arusie. Cu bogata a lui informaţie di istoric, venerabilul scriitor feaţe un panoramâ a situaţil’ei geo-politicâ di atumţea şi di tora.

**********************

M’eardzim cu unâ hâbare la dişcl’idirea a anului di nviţâmintu la Atena. Sâmbâtâ, pi 27 agheazmǎciune, asî cum ştiţ şi di buletinului informative di la RRI, Ministrulu delegat trâ român’il’i di pritut, Bogdan Stanoevici, feaţe, arhiusinda di sâmbâtâ, unâ vizită de lucru în Grecia, iu are participatâ la festivităţile di dişcl’idire a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească, organizate la Atena. Cu aţistâ aform’ia, Stanoevici are pruvidzute adunǎri cu reprezentanţi a mediului asociativ românescu di-tru Grǎţie. La arhiusita a septǎmǎnǎl’ei, el feaţe vizite tru daua ţǎri viţine a Grǎţil’ei, Albania şi Machedonia, iu si adunǎ cu lideri a comunitǎţâlor aromâne şi meglenoromâne. Ministrulu salutǎ proiectile dedicate a ţâniril’ei şi afirmaril’ei a li identitate etnicâ, lingvisticâ şi relighioasâ a luştor comunitǎţ latinofone di-tru Balcan’i, ţi zburǎscu dialecte a limbâl’ei românǎ.

**********************

Siptâmâna tricutâ, pi 23 agheazmǎciune, Societatea di culturâ macedo-românǎ avu unâ aniversare aproapea rotundâ, ma multu di un secol, di cându fu adratâ, la 23 agheazmǎciune, 1879. Ia ţi sâ spune tru un articol di pi blogulu a li Izabela Papazicu. Alidzem:

Constituita la Bucuresti si recunoscută ca persoanã juridică prin legea votatã de Corpurile Legiuitoare, apoi promulgata prin inaltul Decret domnesc nr. 1298 din 15 aprilie 1880, SCMR a lansat o proclamatie tuturor românilor din sudul Dunarii, chemându-i sa învete limba româna si sa traiasca în pace cu toate popoarele cu care vietuiesc.

Societatea a functionat în mod continuu, nefiind desfiintata de la data înregistrarii, ca persoana juridica, insa dupa caderea tarii in mainile comunistilor si desfiintarea de catre Ana Pauker a scolilor romanesti din Balcani si-a intrerupt existenta de facto.

Activitatea sa a fost reluata in 1990 sub conducerea lui Hristu Cândroveanu.

In momentul de fata este condusa de marele actor Ion Caramitru si a avut o contributie esentiala, alaturi de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, in reeditarea si distribuirea celui mai recent Manual de aromana, aparut sub egida Academiei Romane.

**********************

Filmul a lu Toma Enache, protulu filmu zburât pi armâneaşte, “Nu hiu faimos, ama hiu armân” fu prezentat şi la un simpozion di Murighiol, adunarea a emburilor armân’I, tru judeţulu Tulcea, dit România. Adunarea si feaţe tru dzâlile 21-23 agheazmǎciune şi fu ndrepatâ di suţata Fara armneascâ dit România. Participanţâ la aestâ adunare Irina şi Lifteri Naum pitricurâ un muşat articol pi gruplu electronic armnescu, di cum tricurâ aclo şi ţi s-feaţe.

Alidzem zboarâle cu flmul a lu Toma Enache:

Dupu aestâ zburâToma Enache ti filmul a lui “Nu hiu faimos, ama hiu arman”, cari al prezenta shi aoa, tu prota seara. Cu aestu filmu Toma alaga pit Romanie, pit Balcanj shi agiunsi cu el sh-tu SUA. Na spusi ca ari tu umuti un nou proiectu ti filmu armanescu.

Un altu momentu sâ-l’I dzâţim tut cultural, ligat di numa a poetâl’ei Kira Manţu, fu aniversarea a l’ei trâ dzua di amintare. Tru articol sâ spune:

Dupa tsi ancljisim discutsiili dit prota dzuua featsim una priimnari cu daua pampori pit Delta a Dunaljei.

Dicseara, tu 22 di yizmaciun tsinam deadun sh-cu furnjia a tsinaljei

u tinjisim pi scriitoarea Kira Iorgoveanu Mantsu, ca eara dzuua ljei di amintari. S-asteasi lunjina sh-intra un tortu mari, anvarligheat di focuri lunjinoasi. Alj cantam ali Kira s-na baneadza multsa anj di aoa sh-ninti shi s-adara ninti cat ma multi poezii.”S-na banedz vruta Kira shi s-na andamusim multsa anj di aoa sh-ninti”. Sh-tu aesta seara shidzum di zbor pana amanat. Na canta Flori Costea cu pareia a ljei Via Balcanica. Giucam pi cantitsli ali Flori. Lu ascultam cu multa tinjie pi cantatorlu Mita Guda cari na umplu inimili di haraua cu a lui cantits veclj armaneshti.

Ascultaţ aoa! –>