Unâ muşatâ sârbâtoare, a oilor, s-dzâţim, si-are ţânutâ pi 11 alonar, a opta ediţie pi aradâ anulu aestu, si ţânu la Muntea Ponikva, cu spectacol di cântiţe armâneşti, organizat di grupa “Grămustean’ii”, di Skopia. Sârbâtoarea are numa di la sârbâtoarea creştină a SâmChetrului. Aşi cum ştiţ aestâ easte aform’ia di care unâ participantâ tru public la aestu festival, poeta Kira Manţu, şi bâgă numa a textului di impresii di aclo, “Ti Sumu-Ketru tuts tu munti!“ — Punikva, 2015.
Sârbâtoarea di SâmChetru easte al doilea momentu a vearâl’ei tru bana oilor la pâşunea dit munte; iara protuu easte primuveara tru aprier, di sârbâtoarea a lu Sâmtu Gh’iorgh’e, atumţea cându oile suntu alinate tru munte. Maca aestâ adete easte tru Pindu, ea ama easte şi tru Carpaţi. Aşi că nâ duţim cu unâ informaţie, di la festivalulu di Ponikva, di-tru unâ ţarâ slavâ, iu are armân’i, tru unâ altâ ţarâ slavâ, tru Polonia, iu are iara picurari şi fraţ a armân’ilor. Easte zborulu di Congresulu a Carpaţâlor, organizat sâmbâtâ şi dumânicâ, cătrâ tru işita mesulu aprier, 25 şi 26, tru localilitatea poloneză Ludzmierz. Au participată sute de păstori din Polonia, Cehia şi Slovachia şi, cu statut di invitat special, unâ importantă delegaţie di 50 di persoane şi cama, din România, di-tru reghiunile Transilvania şi Bucovina, respectiv di-tru judeţile Sălaj, Cluj, Maramureş şi Suceava, aşi cum transmitea pitricutulu special di la AGERPRES (Agenţia română di presâ), Sebastian Olaru. Congresulu a Carpaţilor fu organizat di cătră Asociaţia Muntean’ilor din Polonia, organizaţie ţi are 8.000 di membri, cu agiutorulu a unor fonduri di pâradz elveţiane, ama şi din surse proprii.
Maria Kohut, unulu di principal’l’i organizatori dzâse trâ Agerpres că protulu jgl’iot trâ un ahtare lucru, tru aestâ cooperare internaţională si feaţe tru 2013, atumţea cându soţulu a l’ei di androghinatâ, adică domnul Kohut dzâţim noi, şi cu ma multe suţate au organizată unâ transhumanţă cu turme di oi pi ruta Rutbav-Sighetul-Marmaţiei-Cehia-Slovachia şi Polonia. Maria Kohut dzâse că tuţ picuraril’i din Carpaţi prinde sâ achicâseascâ că nu suntu singuri, că suntu şi în România, şi în Cehia, Polonia, poate nheamâ şi tru Ungaria sau tru alte ţări. “Poate şi trâ polonezi, 80% – cum dzâse Maria Kohut — nu ştiu di râdâţin’ile a noastre valahiţe şi arhiusim un proiectu şi la nivel universitar, cu unâ duratâ di ţinţe an’i, pri-tru care pas cu pas, ceapâ cu ceapâ, sâ explicăm aestu lucru.” După cum dzâse ea, sâ ştie că UE easte dişcl’isă şi că, alidzem spusile a l’ei, : “putem să spunim că avem unâ cultură comună, că putem sâ cooperăm anamisa di ţări”.
***********************
Festivalul a filmului etnic, tru câsâbălu Tulcea.
După ţi adră primulu film artistic armânescu, trâ care lo şi ma multe premii, di care lu aduţim aminte pi aţel di-tru Sardinia, di Cagliari, premiul Unica Maestrale, reghizorulu Toma Enache, vine tora cu un filmu documentar, care fu prezentat la intrata a siptâmân’lei tricutâ la festivalul a filmului etnic, ţi ţânu tutâ siptâmâna, di Tulcea. Filmul are numa “Armânii”, tut aţea numâ cu cartea di aoa şi 120 an’i, di-tru 1895, a lu Gustav Weiand, cartea “Die Aromunen”. Filmul easte ca unâ spunire cu imaghinea a traseului a lu Gustav Weigand, care si duse sâ-l’i veadâ arămân’il’i tru horile iu bâneadzâ, şi aşi sâ-l’i prezintâ a li Europâ. Numa “Die Aromunen” easte aţea care şi-u spun arămăn’il’i, ama cu nheam alâximintu tra sâ poatâ s-hibâ scrisă cu stran’iu ghirman. Filmul a lu Toma Enache si ndrupaşte pi cartea aestâ, pi muşata traduţire, tora di oarâ maşi volumlu 1, a lu Christian Bandu, muzicolog ţi bâneadzâ tru Ghirmânie şi ţi cunoaşte ghine aestâ limbâ, ama şi muzica şi cultura şi suflitulu a arămănului. Cartea fu editatâ tru România, lucru di care si-are ocupată doctor Mariana Bara, care feaţe ingrijirea di ediţie, scrise notile şi comentariile, adică aparatulu critic, şi u mută aşi valoarea a li traduţire.
Filmulu a lu Toma Enache si ndrupâ pi cartea aestâ, ama şi pi aţea a lu Nicolas Trifon, “Iu easte Armânia”. Sigura, Armânia easte aclo iu suntu arămăn’il’I, după cum dzâţea Nicolas Trifon; şi ea easte spusâ di filmulu a lu Toma Enache, “Armânii”, ru a cure imaghini ca un plan secundu şi transparentu pri-tru care videm acţiunea afilmului, suntu păgin’ile care si şuţă lişor unâ câte ună, a cartil’ei a lu Weigand, şi cu traduţirea Christian Bandu-Mariana Bara.
**********************************
S-nâ duţim cu unâ avanpremierâ, un anunţu di pi Facebook, şi tru mesulu agustu, cându pi 9 di agustu, va-s hibâ organizatâ unâ adunare a armân’ilor di Pindu, ca unâ altâ Ponikva, s-dzâţim, ama adusâ nheamâ şi câtrâ Stâmârie, atumţea cându picuraril’I si minduescu că lipseaşte, unâ oarâ cu vinirea a toamnâl’ei, s-li dipună oile dit munte. Easte unâ musatâ ligâtură criştină a oilor cu M’ielul a lu Dumnidză, Isus, care pi 6 agustu, trâ sârbâtoarea ali Sutirâ ică “Alâxirea tru faţâ”, si-are alinatâ pri Muntile Tabor; iara di aclo si ştie că agustulu va lu bitiseascâ anulu bâsirichescu, iara oile şi eale prinde sâ hibâ dipuse dit munte.
Evenimentulu di-tru agustu, dumânicâ, 9 di agustu, cu numa “Adunarea armân’ilor di Pindu”, l’i are trâ coorganizatori, aşi cum nâ informeadzâ Santa Djika, pri-tru pitriţearea diznou a invitaţil’ei di pi Facebook trâ participare, Prefectura di Epir, comuna Contsa, Suţata culturalâ a arămăn’ilor di Breaza. Tru imaghine avem şi unâ musatâ videare a Lacuului, dzâs şi “fasţinantu”, di Vasiliţa. Nângâ lac videm şi unâ pareie di armân’i ţi di pi meal canda si gh’ilipsscu tru lac. Vasiliţa cu a l’ei lac easte cântată şi tru nâ poemâ a poetului Tara Amagh’ia, di Lima, câsâbălu capialâ tru Peru, America di Sud. Va-s dzâţ că un armân, care vru tra sâ hibâ şi cama sud-dunărean, faţim noi şicaia. Poezia fu scrisâ la 23 di xumedru, anulu 2011. Va u spunim şi noi:
Azâ mi-aflaiu insun’i cum şed/ pi mealul a laclui “armânescu” — n’i-armasirâ ocl’il’i pi laclu Vasiliţa… Easte ahântu mare, ţi spune ma multu di un lac… nu di piste loc, ma din ter !
Şed pi meal şi aghalea-ghalea dulţe isihie s-aştearne tu suflitlu şi inima mea…
Dzeaditli a meale pi şcurtu da di apâ/ Şi-arcaiu-ndauâ chicute di apâ pi cheptu….
Vream s-u bag tu mine haraua şi isihia care mi featiră s-mi duchescu laclu di Vasiliţa !”
Audio –>
