Author: Hristu Steriu

Anunţu concurs Govora:

Vruţ oaspiţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, adrat trâ unâ di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, ţi easte la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la muşuteţâle turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 şi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cupǎn’i di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă grim tra să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Adunarea di luni, 20 aprier, di la Ministerulu di Afaceri Externe — “Unâ di problemile di cama marile interes tru obiectivile di politică externâ easte apârarea şi agiutarea activâ a ndrepturilor a persoanilor di-tru comunităţâle româneşti di-tru viţinata a Româniil’ei”, dzâse ministrulou delegat trâ relaţiile cu românil’i di pritutţido, di-tru arada a Ministerului trâ Afaceri Externe, Angel Tâlvăr la Adunarea ţi u avu cu preşedintile a Suţatâl’ei di culturâ Macedo-română, Ion Caramitru. Ţel’i doil’i avurâ unâ adunare tru care simnarâ un Protocol di colaborare anamisa di Departamentul Politiţ trâ Relaţia cu Românil’i di Pritutţido di-tru arada a Ministruloui trâ Lucre di Nafoarâ, şi Suţata di culturâ Macedo-românâ. Aduţim aminte că pi 15 apriir di feaţirâ 135 di an’i di cându fu adratâ tru 1880, Suţata di culturâ macedo-română, a cure preşedinte di tora easte actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru.

Colegulu a nostru, Taşcu Lala, care eara dus aclo, nâ aduse declaraţia a ministrului Tâlvăr, şi a cure zboarâ si duc ninte di la ţi spusim ma ninte, si duc ninte aşi:

“Documentul simnat azâ – dzâse Angel Tâlvăr – easti acutotalui tu simfunie cu aesta prioritati, cu traditia di andrupari a identitatil’ei etnica, culturala si religioasa a persoanilor ţi ţân di filonlu lingvistic şi cultural românescu cata cum şi cu bunili practiţ apufusiti tru arada a parteneriatlui anamisa di instituţiile a statlui şi organizaţiile dit mediul asociativ cu relevanţâ trâ promovarea şi apărarea a interesilor şi a identitatil’ei a român’ilor di nafoara a sinurlor.”

Ministrulu Tâlvăr aduse aminte, tora la 135 di cându easte adratâ Suţata di culturâ macedo-română, importante nume anamisa di timil’iusitoril’I di atumţea ca: Mihail Kogalniceanu, Dimitrie Bratianu, Dimitrie si Ion Ghica, C.A.Rosetti, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri si Iacob Negrutzi. Tricânda şi la bana culturalâ actuală, ministrulu aduse aminte şi manualul di aromână, adrat di doi di aţel’I cama di simasie filologi aromani di aza M.C. Marioteanu si Nicolae Saramandu reeditat cu agiutorlu a Departamentului tra relatii cu roman’il’i di iutido.”

Angel Tâlvăr dzâse că: “Documentul ţi lu simnăm tru numa a instituţiilor ţi li reprezentăm dişcl’idi calea trâ turliili di colaborari hâirlâtiţi şi importanti cum suntu consultărli tu ligatură cu temi di interes reciproc, transferlu di expertiză anamisa di aţeali dauă părţâ şi promovarea a relaţiilei cu comunităţli aromâneşti dit Romania şi di nafoara a sinurlor a l’ei tru plan educaţional, academic şi universitar, ştiitific şi di cercetari, cultural artistic, mediatic cu scupolu trâ ndridzearea a unlui cadru coerentu di integrari identitară.

Domnule prezidentu Ion Caramitru tru bitisita voi s-va hiritisescu tra perseverenta ti u spusit ti elaborarea si promovarea a aistui protocol si sa-n’i spun nadia ca aestu documentu va sa spuna hairea cat cama ntraoara” — dzâse ministrulu delegat trâ român’il’I di pritutţido, Angel Tâlvăr.

*********************

Tru arada a lui, prezidentul ali Societati di Cultura Macedo-Romana Ion Carmaitru, aduse aminte adunarea cu ministrulu tru mesulu şcurtu, pi 24, iara trâ documentul di tora di tru aprier, pi 20 aprier, dzâse că după părearea a lui ama şi a lântor membri asuţatâl’ei “ansiamneadza un jgl’iot ninti andicra di aţea ţi minteaşti şi u are mintitâ şi va u minteascâ dipriunâ societatea românească tu aţea ţi mutreasti tin’isearea şi salvarea a identitatil’ei românescă.” Ion Caramitru aduse aminte, aşi cum sâ ştie, că:

Societatea di Cultura Macedo-Romana “fu înhiinţată pri-ttru decret domnescu tru 15 di apriliu 1880 tamam”, di cându si feaţiră 135 di an’i.

Ion Caramitru aduse şi el aminte că: “istoria şi realitatea a activitatil’ei a liştei societati cari fu timiliusita di figuri importante” a societatil’ei românească, şi aromân’I, şi român’I, care ş-li feaţirâ unâ energiile, alidzem: “cu nâdia ca fraţl’ii a noştri di-tru sudlu ali Dunări va s-aiba prit statlu român un agiutor di mare simasie şi ahoria.” Ion Caramitru dzâse că Ministerlu di externi di atumtea a agiută diplomatic interesili a aroman’ilor ca parti a romanitatil’ei, a românitatil’ei. Di aestâ aform’ie, Suţata di culturâ macedo-română fu prezentă, alidzem, “cu Geroge Murnu, Iuliu Valahori si Take Papahagi la Congresul di Irini di Londra tru 1912 ică delegatia aromaneasca la Congreslu di irini di Paris dit 1918. “

El dzâse că “Societatea di Cultura Macedo-Romana (SCMR) sa spusi ca interfata a interesilor ali Romanie tru chestiunea aromaneasca.” Statulu român agiută cu pâradz di furâ adrate tru aţea oarâ tru Balcani 113 di scoli elementari si 4 secundari, 47 di biserit, editari di carti, revisti ase ca interesili a aromanilor ca parti a românitatil’ei fura andrupati di statlu roman. “

Ion Caramitru feaţe un şcurtu istoric a banâl’ei politicâ tru Balcan’i şi influenţa a l’ei trâ armân’i.

Ascultaţ aoa –>

Anunţu concurs Govora:

Vruţ oaspiţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, adrat trâ unâ di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, ţi easte la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la muşuteţâle turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 şi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cupǎn’i di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă grim tra să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Evoluţie sportivă excelentâ a li Simona Halep !

Ţi cara că tru turneulu di tennis di la Miami,chiru a 5-a oarâ (la care are maşi unâ victorie) tru meciurile cu Serena Wiliams, numirulu 1 mondial, Simona Halep (3WTA) avu unâ semifinalâ incendiarâ cu numirulu 1. Ţi cara că easte apriir, WTA si ntriba desi mecilu aestu desi aestu easte “mecilu a anului”. WTA dzâţea: “Va nâ aduţim aminte multu chiro aestu meci”.

Românca Simona Halep, numărul trei mondial, di fara armaneasca, fu nominalizată trâ titlul di aţea ma buna giucătoare a mesului marţu tru circuitulu profesionistu feminin di tenis (WTA), arada di americanca Serena Williams şi di spaniola Carla Suarez Navarro. Halep (23 ani), votată deja ţea ma buna giucătoare di-tru februarie în ancheta găzduită de site-ul WTA, amintă tru marţu protulu a l’ei titlu Premier Mandatory din carieră, la Indian Wells, iara la Miami agiumse până tru semifinale, hiinda azvimtă di liderul mondial, Serena Williams. Tru 2015, Halep amintă, pri nângâ turneuludi la Indian Wells, şi pri aţeale di la Shenzhen şi Dubai.

************************

Maca Simona Halep, di farâ armâneascâ, fu nominalizatâ ca tenismena a mesului marţu, redacţia armâneascâ di la RRI, easte şi ea un radio a mesului marţu; emisiun’ile arhiusirâ tru marţu, tru anulu 1991.

Aduţim aminte că şi ninte di 1989 si fâţea la radioulu românescu emisiun’I pi armâneaşte, ama sade maşi unâ oarâ pri siptâmânâ, şi maşi câte ndauâ minute.

Ninte di anulu 1989 emisiun’i pi armâneaşte eara apânghisite unâ oarâ pi siptâmânâ tru arada a rubriţilor di la limba română, la care invitaţ sâ zburascâ pi armâneaşte personalităţ din România di farâ armâneascâ, di cama multile ori scriitorulu Hristu Cândroveanu, ama şi înreghistrări cu poezii şi paramithe tru interpretarea a actorilor Toma Caragiu, ică Ion Caramitru.

Hristu Cândroveanu are participatâ ama şi la emisiun’i după 1989, deadun şi prof doctor Nicolae Saramandu şi academician Matilda Caragiu Marioţeanu, care-l’i fu şi profesoarâ a directorului RRI, Vasile Doru Ionescu. Emisiunea pi armâneaşte lu duţe ninte aşi dodecalogulu a li Matilda Caragiu Marioţeanu.

Mare tim’ie nâ feaţe bunulu ascultâtor, domnul Mita Guda di Scopia. Li dăm aoa cu harauâ zoarâle a li dumnil’e a lui. Trâ dzuua di 23 marţu, di amintare a aluştor emisiun’I pi armâneaşte, domnul Mita Guda dzâţe:

Ti multsa anji sh`ti eta`a etiloru emisija pi armaneashti di RRI, s`palacarsimu dumidza`sna aguta`s aiba cari su asculta emisija ashi cumu u`ascultamu noi anlji tricuts, cu mari haraua shi doru di mushata na limba armanesca cu cari na acachisimu tuts fraslji di sud balcanu. Cara`s chiremu limba va chiremu ca popul tu lumea aesta shi stepsu va himu noi singhuri nu varna altu …

S`avets sanatati shi multa haraua tuts cari partitsipatu la redctsija pi scupa`na limba armanesca di la RRi. Di la noi ditu R.Machidunii unu mari hristo ca multsa anji va` avutu cashtigha di noi.

Multi `ncljinacunji caldaroasi la redactsija avoastra shi la tuta diaspora armanesca tu Romania.

Avets tinjiea amea.

Mita.N. Guda

Îl’i turnăm şi noi urarea şi tin’ia. Şi dumnil’ia a voastrâ domnule Mita Guda aveţ tutâ tim’ia a noastrâ ! Şi tuţ voi, ascultâtoril’i a noştri, aveţ marea a noastrâ tim’ie ! S-bâneadzâ armânamea!

********************************

Numa a li Matilda Caragiu veagl’e nu maşi priste radiolu armânescu di la RRI, ama şi priste Cercul di Limba şi Literatura armâneascâ, di la Suţata armâneascâ di Bucureşti, care organiză siptâmâna tricutâ unâ lansare di carte di poezii. Aform’ie trâ redactorulu şef a revistâl’ei Frăţia, di Tirana, domnul Jani Guşo s-pitreacâ cu mare ndriptate un zbor trâ alâvdare. Tru un email, dumnil’ia a lui dzâţea:

Cum am dzasa shi alta oara, Alexandru Gica fatsi lucru concret. Esti di luari urneca dit nasu shi “Cercul di Limba shi Literatura Armaneasca”. Sh-noi tu Arbinishi avem una di ahtari Cercuri (nu cu idia numa), sculat aoa shi pisti 10 anji, ama nu ar fapta nisti una activitati ti limba shi literatura.

Cu tinjii,

Jani Gusho

Evenimentul la care si referea domnul Jani Guşo lu avea faptâ hâbare Alexandru Gica, ţi spunea trâ lansarea faptâ sâmbâtâ, pi 4 apriir, la Palatea Shutsu di Bucureshti, cartea di poezii, cu numa “33”, angrapsita di tinirlu armanu Sorin Anagnoste.

Alexandru Gica dzaţea:

Him pirifanj cu Sorin. Ari 30 di anj, un doctorat tu economii, tsani cursuri la ASE (economie/emburlachi) shi lucreadza la firma Ensight (Management shi Consulting). Sorin easti parti ditu njica parei di la Cercul di Limba shi Literatura Armaneasca. Na ciudusi cu aesti poemi (tsi suntu angrapsiti pi armaneashti sh-tu romana). Easti una mari haraua ca ari nica tiniri tsi angrapsescu armaneashti. Easti una haraua ca singirlu di poets armanj nu s-arupsi nica.

Tu cartea “33” suntu doaua eseuri ti poezia alu Sorin angrapsiti di Mariana Bara shi Kira Mantsu.

Ascultaţ aoa –>

Vruţ oaspiţ, vă grim tra să participaţ la un nou concursu cu premii, “Vacanţă tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Laie”. Concursul easte dedicat a unuia di principalile puncte di atracţie în România trâ turiştil’i xen’i şi român’i, cu accentu pi Mangalia, ţitatea Callatis di-tru antichitate, şi bairlu di 6 staţiun’i di-tru partea di not a Litoralului (Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap Aurora).

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ sa amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Mǎrile Premii va sǎ hibǎ dauă sejururi trâ dauă persoane, di 8 (optu) dzâle, cu cazare 7 (şapte) nopţâ tru cameră diplo, cu pensiune completă, di care un sejur dzâlile 12-19 iunie şi al doilea sejur tru perioada 6-13 agheazmǎciune 2015, amindaule la Hotel ”Delta” di-tru Jupiter, judeţulu Constanţa. Ca di aradǎ lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isapea a lui transportulu internaţional până tru România şi, ma că si vâ hibâ necesară, viza trâ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel ”Delta” – SC Delta Aurora SA şi easte organizat deadun cu Primăria a Municipiului Mangalia, Muzeulu di Arheologhie Callatis” Mangalia şi alţâ parteneri locali.

Localitatea easte menţionată tru documentile genoveze di-tru secolul al XIII-lea. Numa di Mangalia” apare tru aţistă formă tru 1593, iara aduţirea ţi u are cu denumiri tătăreşti din reghiune şi prezenţa a unei importantǎ comunitate di tătari tru cǎsǎbǎ atestă orighinea tătărească a denumiril’ei. Anterior a secolului al XIII-lea, localitatea apare sum numa anticǎ di Callatis, care fu unǎ colonie a ţitatil’ei grǎţeascǎ Heraclea Pontica (azǎ Ereğli tru Turchie) di-tru secolul al VI-lea îHr. Portul şi giumitate di cǎsǎbǎlu di-tru antichitate sunt amuşi acoperite di ape. În ciudia a polimilor şi a lâxearil’ei a stăpânirilor, cǎsǎbǎlu prucupsi 1200 di an’i, niscâtiori liber, uneori sum stăpânirile succesive a perşilor, macedonenilor, dacilor, romanilor, avânda başi monedă proprie. Ţitatea easte distrusă unâoarǎ cu năpǎdirea a populilor migratoare di-tru secolile VIII şi IX. Easte parţial adratǎ diznou tru secolul XI unâoarǎ cu intrarea diznou a Dobrogei sum stăpânirea bizantină, ama easte distrusă diz nou tru 1225, arsă di tătari.

Mangalia agiundze port modernu (al doilea portu maritim românescu după Constanţa), cu 3000 di locuitori permanenţâ tru 1938 (piste 10000 veara). Cǎsǎbǎlu si dezvoltă şi creaşte rapid agiutat di plaja di arinâ, care si tinde pi ma mulţâ kilometri. După ultimul polim mondial agiundze zonă militară di frontieră şi turismul stagneadză. Tru 1954 easte diz nou dişcl’is a tutulor, iara di-tru 1962 cǎsǎbǎlu agiundze un importantu chentru turistic: tru pădurea Comorova, de-a lungul a amaril’ei, suntu construite 6 staţiun’i balneoclimateriţe şi di agrementu: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn. Cǎsǎbǎlu are numiroase atracţii turistiţe, aţeale mai importantile hiinda Moscheea Esmahan Sultan, Muzeulu di Arheologhie Callatis” (care apânghiseaşte singurulu papirus din România), Monumentul a Eroilor, Muzeulu a Marinâl’ei, Herghelia Mangalia, rezervaţia naturală Hagieni, portul turistic, Piştireaua Movile (care nu easte dişcl’isǎ a publicului şi care ciudusi lumea ştiinţifică mondială pri-tru ecosistemulu a lui complet izolat di mediul exterior), Pădurea Comorova, Movila Documaci, edificiul bizantin, Lacul Mangalia, Ţitatea Callatis, Peştera Limanu.

Şi tora, întribările:

– Cum si numea Mangalia tru antichitate?

– Ţi spileie, piştireauă unicat la nivel mondial si află tamam lângă Mangalia?

– Cum se cl’iamǎ staţiun’ile di-tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Neagrǎ?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe din Mangalia sau di aproapea aclo.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi v-are determinatǎ să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau în mediul online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Puteţ sǎ nǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a Mǎrilor Premii va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ aveare chiro să-şi pregătească excursiile în România, tru meşil’I cirişar, respectiv agheazmǎciune. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Seminar di paşte la Tulcea tru dzâlille 28.mar-3.apr.2015, chiro di unâ septamănă săptămână, cu numa “Conştientizarea a propril’ei identitate” (Awakening the identity). Seminarulu easte organizat di Suţata europeanâ YEN (Youth European Nationalities) şi Suţata a Tiniilor Armân’i din România. La el participâ vârâ sutâ di tiniri di-tru ma ma multe (aproapea 15) state europeane: Ghirmânie, Olanda, Danemarca, Austria, Elveţia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Italia, Slovachia, Rusia, Ucraina, Albania, Republica Machedonia

Seminarulu di Paşte (Easter Seminar; aduţim aminte că paştile catholic easte pi 5 apriir, adică easte Siptâmâna Mare la catolliţ, şi pi 12 apriir la ortodocşi, adică unâ siptâmâna ninte di Sipţâmâna Mare, di la Florii pânâ la Paşte) easte ţel mai importantu evenimentu din cadrul reţeauâl’ei YEN, ţi si faţe tru iţe an cu unâ siptămână ninte di Paştele a catoliţilor. Aţist evenimentu easte organizat di cătră unâ organizaţie membră di-tru reţeaua YEN ţi apânghiseaşte anual aproximativ 100 di participanţâ di-tru toate părţâle a li Europă. Easter Seminar este, în principal, un forum di alâximintu di opinii şi experienţe întră tineril’i participanţâ.

**************************

Gala a Premiilor “Bana Armâneascâ”. Aşi cum si faţe di aproapea 20 an’i, tru dumânica di bitisitâ a mesului marţu, şi anulu aestu, pi 28 marţu si feaţe aestâ Galâ, cu numa Premiulu “Omulu a Anului”, tru organizarea a Federaţil’ei Liga a Arâmân’ilor din România. Participanţl’I si hârâsirâ şi di un muşat program artistic, dupâ cum dzâţe unâ participantâ, Mirela Sima-Biolan, alidzem, : “Tricum multu ghini! Cantatorilji na mayipsira cu boatsea a lor, iara giucatorilji di la pareia Vangilizmolu na umplura ocljilj di mushuteatsa.” Şi faţe urarea: “S-tsa da Dumnidza multa sanatati ti lucurlu tsi lu-adari shi puteari ta s-lu duts ninti, dle. doctor.!” Easte zborulu di editorulu a revistâl’ei Bana Armâneascâ, gh’iatrulu Dumitru Piceava.

Evenimentul di sâmbâtă, 28 marţu, agiumtu la ediţia 18 (easte zborulu di Gala a Premiilor), si feaţe la liceulu Mihai Viteazul, di Bucureşti, deadun cu Festivalul (agiumtu la ediţia 12) di Folclor Armânescu.

Laudatio trâ premianţâ fu faptu di Aurica Piha şi Enache Tuşa. Furâ date:

-Premiulu “Lujina a cartijei”, a lu Nicolas Trifon ti cartea “Unde este Aromânia?”;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti musica, a li Elena Corina Badea;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti sportu, a li Eliza Samara ţi gioacâ tenis di masă, loculu 3 tu Evropa ş 13 tru lumei; tru mesulu şcurtu 2015 amintă protulu loc la Quatar Open;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti excelenţă fu durusit a li Adriana Boruna – ună tiniră ţi lucreadză la Biblioteca Naţională şi îndreapse proiectulu DReam, un agiutor ti diavasirea a cărţâilor ti oamin’l’i care nu ved;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014-Gaudeamus Igitur” fu durusit a li Tania Chihaia – una tinira cari intra prota la Facultatea di Farmacie di Bucureshti tu 2014, cu nota 9.90;

Premiulu “Pliscuta di malma 2014” fu durusit a lu Aurel Papari.

Cantara shi giucară armâneaşte: (premiata) Elena Corina Badea, Camelia Bizdună, Elena Granzulea, Pero Tsatsa (di tru Makidunie), pareia Boaţea Pindului shi pareia Vanghilismolu, a cure numâ sâ uidiseaşte ahât muşat cu numa a sârbâtoaril’ei creştină ţi fu cu ndauâ dzâle ninte, sârbâtoarea a li Hâbare Bunâ, Vanghilizmolu.

*********************************

Un evenimentu ţi canda primuveara astronomicâ lu aduţe easte dzuua di 23 marţu, trâ care tru calendarulu ţi lu ndreadze cu mare mirache fosta a noastrâ colegâ Irina Paris-Naum, videm pri şcurtu că:

“23.03.1991 – prota emisie pi armâneashti la Radio România Internatsional: colectivlu di redacţie: Alex.Gr.Dima, Nicolae Celea, Mariana Caragicu Coandă, Irina Paris, Marilena Bara, Taşcu Lala. Secretari: Victoritsa Chiacu sh-Naca Traiana. Colaboratori: Prof.Univ.Dr.Nicolae Saramandu shi scriitorlu sh-criticlu Hristu Cândroveanu.”

Lipseaşte s-aduţim aminte că prota emisiune pi armâneaşte fu timil’iusitâ la iniţiativa a li Uniune ULCA, di Freiburg, tru Ghirmânie, Uniunea trâ Limba shi Cultura Armanească, prezidentu, atumţea, l’iratulu prof dr. Vasile Barba tu lucru deadun cu directorlu RRI Vasile Doru Ionescu.

Nibnte di anulu 1989 emisiun’i pi armâneaşte eara apânghisite unâ oarâ pi siptâmânâ tru arada a rubriţilor di la limba română, la care invitaţ sâ zburascâ pi armâneaşte personalităţ din România di farâ armâneascâ, di cama multile ori scriitorulu Hristu Cândroveanu, ama şi înreghistrări cu poezii şi paramithe tru interpretarea a actorilor Toma Caragiu, ică Ion Caramitru.

Hristu Cândoveanu are participatâ ama şi la emisiun’i după 1989, deadun şi prof doctor Nicolae Saramandu şi academician Matilda Caragiu Marioţeanu, care-l’i fu şi profesoarâ a directorului RRI, Vasile Doru Ionescu. Emisiunea pi armâneaşte lu duţe ninte aşi dodecalogulu a li Matilda Caragiu Marioţeanu.

Ascultaţ aoa –>

Vruţ oaspiţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, adrat trâ unâ di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, ţi easte la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la muşuteţâle turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 şi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cupǎn’i di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă grim tra să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Dzuua Internaţionala Francofoniil’ei. Siptâmâna ţi tricu, viniri, 20 marţu, fu Dzuua Internaţionalâ a Francofoniil’ei. Aestâ sârbâtoare fu stabilitâ tru anulu 1970, la 20 marţu. Tru un mesaj difuzat tru dzuua di vineri, ministrulu tromân di externe Bogdan Aurescu declara: “Diplomatia română are încreadire dimplină tru capacitatea a Francofoniil’ei di agiutare la rezolvarea a problemilor globale, arada di alte organizaţii internaţionale”. Tru mesaj el aduţea aminte că “România easte un actor importantu a OIF, ţi ninca di la adrearea a l’ei la aestâ organizaţie, tru 1991, ca observator şi, di-tru 1993, ca membru cu ndrepturi dimpline, acţionă fârâ curmare trâ promovarea şi realizarea a obiectivilor francofone. Ministrul adâvdzea că, in calitate di Stat-far a Francofoniil’ei trâ Europa Chentrala şi di Est, România da unâ atenţie specială a dimensiunil’ei reghionale a liştei. Aduţim aminte că, tru 2006, Bucurestiul apânghisi un sommet a Francofoniil’ei, şi tru mesulu ţi tricu, un seminar reghional, cându si reunirâ, la Bucureşti, reprezentanţâ a statilor membre a Organizatil’ei Internationalǎ a Fracofoniil’ei di-tru chentrul şi estul a Europâl’ei – Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova şi România. Titlul di OIF dateadzâ di-tru 2006, cându fu bâgat tru loculu a ţilui di AIF, şi ţi tru arada a lui lu înlocui tru 1999, pi aţel di Asociaţia di Cooperare Culturalâ şi Tehnicâ, ACCT, dată a organizaţil’ei la momentul a fondaril’ei tru 1970.

Tru ţi mutreaşte zborulu francofonie, referitor la comunitatea globalǎ di popule care zburǎscu limba francezǎ, el fu adrat prota oarâ tru 1880 di un geograf francez, Onesime Reclus. Ma amânat zborulu fu ufilisit tru 1962 di Leopold Sedar Senghor tra s-adarâ zborulu “negritudine”, trâ mileţle di oamin’i cu chealea laie, care fu asimilatâ tru zborulu Umanismu.

Léopold Sédar Senghor (1906 — 2001) fu poet, politician şi teoretician cultural senegalez, care chiro di dauâ decade fu preşedinte, protulu preşedinte a statului Senegal (1960–1980). Senghor fu protulu african care fu aleptu membru tru Academia francezǎ.

Organizaţia mondialâ a Francopfoniil’ei fu adratâ, spusim, tru 1970, poate, spunim tora, dupǎ modelul nǎu umanistu a lu Sedar Senghor.

*********************************

Treaţim la numirulu trei mondial. Di la tennis !

Giucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul trei mondial, a câştigat, dumânică, turneulu WTA di la Indian Wells (California), dotat cu premii totale di 5,3 milioane di dolari. Intr-unâ finală multu greauâ, ea u azvimse pi sârboaica Jelena Jankovic (N. 18), si amintă, aşi, ţel mai importantul trofeu a carierâl’ei. Aestua easte al treilea titlu amintat di romancă tru 2015 şi al 11-lea din carieră. După succesulu di la Indian Wells, Halep agiumse lider tru clasamentul Road to Singapore, trâ Turneulu a Campioanilor, care contabilizeadză ţeale mai bunile rezultate dintr-un an calendaristic.

Simona Halep si poză arada di trofeul amintat la Indian Wells, şi declară, cu şicaie, că aestua easte ţel ma greulu, şi la propriu, şi la figurat, avânda în videare importanţa a lui. “Aţel mai greulu trofeu, şi la propriu şi la figurat”, scrise Halep nângă poza, cadrulu, pi care u publică pi contul a l’ei di Facebook.

Pi fundalul a cadurlui s-veadi flambura di stat al României, tricoloră, şi unâ parte a complexului de la Indian Wells.

Ascultaţ aoa –>

Anunţ Concursu RRI:

Vruţ sot, vă grim tra să participaţ la un nou concursu cu premii, “Vacanţă tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Laie”. Concursul easte adratu ti un di principalile puncti di atracţie tu România trâ turiştil’i xen’i şi român’i, cu accentu pi Mangalia, ţitatea Callatis di-tru antichitate, şi bairlu di 6 staţiun’i di-tru partea di not a Litoralului (Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap Aurora).

Vă aclimamu să ascutaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn, să apandisit corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ sa amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până di 30 apriiur, data a poştâl’ei.

Mǎrile Premii va sǎ hibǎ dauă sejururi trâ dauă persoane, di 8 (optu) dzâle, cu cazare 7 (şapte) nopţâ tru cameră diplo, cu pensiune completă, di care un sejur dzâlile 12-19 iunie şi al doilea sejur tru perioada 6-13 agheazmǎciune 2015, amindaule la Hotel ”Delta” di-tru Jupiter, judeţulu Constanţa. Ca di aradǎ lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isapea a lui transportulu internaţional până tru România şi, ma că si vâ hibâ ananghi, viza trâ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel ”Delta” – SC Delta Aurora SA şi easte andreptu deadun cu Primăria a Municipiului Mangalia, Muzeulu di Arheologhie Callatis” Mangalia şi alţâ parteneri locali.

Localitatea easte spusa tru documentile genoveze di-tru secolul al XIII-lea. Numa di Mangalia” apare tru aistă formă tru 1593, iara aduţirea ţi u are cu denumiri tătăreşti din reghiune şi prezenţa a unei importantǎ comunitate di tătari tru cǎsǎbǎ atestă orighinea tătărească a denumiril’ei. Anterior a secolului al XIII-lea, localitatea apare sum numa anticǎ di Callatis, care fu unǎ colonie a ţitatil’ei gǎrţeascǎ Heraclea Pontica (azǎ Ereğli tru Turchie) di-tru secolul al VI-lea îHr. Portul şi giumitate di cǎsǎbǎlu di-tru antichitate sunt tora anvalite di ape. Ti cara ca avu polimil şi a alâxearil’ei a cumandarilor, cǎsǎbǎlu prucupsi 1200 di an’i, niscâtiori liber, nacantiori sum stăpânirili arada a perşilor, macedonenilor, dacilor, romanilor, avânda başi monedă proprie. Ţitatea easte aspart unâoarǎ cu năpǎdirea a populilor migratoare di-tru secolile VIII şi IX. Easte parţial adratǎ diznou tru secolul XI unâoarǎ cu intrarea diznou a Dobrogei sum stăpânirea bizantină, ama easte aspartă diz nou tru 1225, arsă di tătari.

Mangalia agiundze port modernu (al doilea portu maritim românescu după Constanţa), cu 3000 di locuitori permanenţâ tru 1938 (piste 10000 veara). Cǎsǎbǎlu si dezvoltă şi creaşte troara agiutat di plaja di arinâ, care si tinde pi ma mulţâ kilometri. După atsel dit soni polim mondial agiundze zonă militară di sinur şi turismul stagneadză. Tru 1954 easte diz nou dişcl’is a tutulor, iara di-tru 1962 cǎsǎbǎlu agiundze un importantu chentru turistic: tru pădurea Comorova, de-a lungul a amaril’ei, suntu adrati 6 staţiun’i balneoclimateriţe şi di agrementu: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn. Cǎsǎbǎlu are numiroase atracţii turistiţe, aţeale mai importantile hiinda Moscheea Esmahan Sultan, Muzeulu di Arheologhie Callatis” (care apânghiseaşte singurulu papirus dit România), Monumentul a Eroilor, Muzeulu a Marinâl’ei, Herghelia Mangalia, rezervaţia naturală Hagieni, portul turistic, Piştireaua Movile (care nu easte dişcl’isǎ a publicului şi care ciudusi lumea ştiinţifică mondială pri-tru ecosistemulu a lui complet ahorghea di mediul exterior), Pădurea Comorova, Movila Documaci, edificiul bizantin, Lacul Mangalia, Ţitatea Callatis, Peştera Limanu.

Şi tora, întribările:

– Cum si numasea Mangalia tru antichitate?

– Ţi spileie, piştireauă unicat la nivel mondial si află tamam lângă Mangalia?

– Cum se cl’iamǎ staţiun’ile di-tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Neagrǎ?

– Numasiţ 5 atracţii turistiţe din Mangalia i di aproapea di aclo.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi v-ari data cali s-participaţ la concursu şi di ţi furn’ie ascultaţ programile RRI on air i tu mediul online.

Coordonatile a noastri: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Puteţ sǎ nǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a Mǎrilor Premii va sǎ hibǎ dat tru steari curundu după bitisirea a concursului, trâ aveare chiro să-şi andreaga excursiile în România, tru meşil’i cirişar, respectiv yizmǎciune. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Siptâmâna tricutâ, pi 12-13 marţu, gioi şi vineri, preşedintile a Româniil’ei Klaus Johannis feaţe unâ vizitâ tru Polonia iu si adunǎ cu omologulu a lui polonez Bronislaw Komorowski, si cu presedinţâl’i a ţilor daule camere a Parlamentului. Aghenda a discuţiilor avu tricute subiecte ligate di relaţiille bilaterale, di punctu di videare economic, politic şi militar. Fu discutată şi tema a securitatil’ei, cu mare mengâ pri situaţia di-tru Ucraina.

Preşedinţâl’i Johannis şi Komorowski simnarâ unâ declaraţie care consolideadzâ parteneriatulu anamisa di daule state, în contextul ghenerat di conflictulu di-tru estulu a Ucrainâl’ei.

Aestu parteneriat easte multu necesar în situaţia di tora şi lipseaşte s-hibâ intensificat, şi tut ahât importantâ easte şi faţirea ma sânâtoasâ a flancului estic a oraganizaţil’ei NATO, aprecie şefulu a statului polonez. Trâ România, relaţia cu Polonia easte prioritară, sumcundil’e, tru arada a lui, preşedintile Klaus Iohannis. Aestu u spuse diz nou, iara, susţânirea a Româniil’ei trâ suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainâl’ei. Aţel’i doil’i lideri si acicâsirâ trâ organizarea, la Bucureşti, di toamnâ anulu aestu, a unei adunare a şefilor di stat din regiune trâ pregătirea summitului NATO care va sâ si facâ la Varşovia tru 2016.

Preşedintile Iohannis avu discuţii şi cu şefa a guvernului, Ewa Kopacz.

Gioi tru prota dzuuâ a vizitâl’ei a lui, presedintele Klauss Iohannis si adunǎ, la Varsovia, cu reprezentanţâl’i a comunitatil’ei romanescǎ din Polonia.

* * * * * * * * *

În limba polonezǎ suntu scrise di Miron Costin, tru anulu 1674, tru unâ carte cu numa “Cronica Polonǎ”, şi ndauâ zboarâ dispri armân’i, ca urmaşi a roman’ilor di la Roma şi idia soie romanǎ cu moldovean’il’i şi român’il’i din Ţara Româneascǎ. Miron Costin(1633-1691) agiumse pi mare ipotise, aţea di mare vornic, tru anulu cându scrise Cronica polonǎ, ipotise tru care lu avea anâlţatâ domnul a Moldovâl’ei Dumitraşcu Cantacuzino, şi vahi u scrise, Cronica, tra s-l’i-u pitreacǎ a nǎului vâsil’e aleptu tru Polonia, tru idiul an, 1674, Ioan Sobieski (1629-196). Aţel (Sobieski) a cure, tru 1680, Costin îl’i caftǎ tra sâ si mutâ la alumtâ contra a turţâlor. Aestu lucru şi si faţe tru 1683, cându otoman’il’i fac al doilea asediu a li Vienâ. Miron Costin dzâţe tru “Cronica polonǎ” şi faţe unâ prezentare a informaţil’ei istoricâ dispre identitatea a român’ilor: “Numa aţea dialethea, autenticâ, – dzâţe el – easte rumân sau romanos” şi dzâţe cǎ-i “alâxit pri-tru curarea a an’ilor”. Şi cǎ “xen’il’i lâ dzâc cu nume di ma multe turlii”, ţi ama şi-u aduc — dzâţe Costin – cu numa ţi el’i lâ u da a italian’ilor. Cu aestâ spunire Miron Costin tradze concluzia cǎ aestu popul “easte din Italia, di aform’ia cǎ xen’il’i îl numescu tut cu aţea numâ ca pi italian’i.” Şi agiundze, ma nghios, şi la armân’i, cându dzâţe: “Tru Machedonia are iara unâ colonie romanǎ, cu tut aţea limbâ ca noi, ama cu multu ma aprucheatâ di limba italianâ dicât easte zburarea a nostrâ, cu care avem unâ limbâ, di zburarea italianǎ.”

Di-tru aestu pasaj di-tru Cronica polonǎ, a lu Miron Costin, videm cǎ la anulu 1674, armân’il’i suntu aduşi tru istoria scrisǎ modernǎ di cǎtrǎ cronicarulu moldovean, v’initorulu autor a “Letopiseţului a Ţarâl’ei a li Moldovâ”, cu unâ sutâ di an’i ninte di Cavaliotti şi Johann Thunmann, di pri la 1774.

Ascultaţ aoa –>

Anunţ Concursu RRI:

Vruţ sot, vă grim tra să participaţ la un nou concursu cu premii, “Vacanţă tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Laie”. Concursul easte adratu ti un di principalile puncti di atracţie tu România trâ turiştil’i xen’i şi român’i, cu accentu pi Mangalia, ţitatea Callatis di-tru antichitate, şi bairlu di 6 staţiun’i di-tru partea di not a Litoralului (Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap Aurora).

Vă aclimamu să ascutaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn, să apandisit corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ sa amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până di 30 apriiur, data a poştâl’ei.

Mǎrile Premii va sǎ hibǎ dauă sejururi trâ dauă persoane, di 8 (optu) dzâle, cu cazare 7 (şapte) nopţâ tru cameră diplo, cu pensiune completă, di care un sejur dzâlile 12-19 iunie şi al doilea sejur tru perioada 6-13 agheazmǎciune 2015, amindaule la Hotel ”Delta” di-tru Jupiter, judeţulu Constanţa. Ca di aradǎ lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isapea a lui transportulu internaţional până tru România şi, ma că si vâ hibâ ananghi, viza trâ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel ”Delta” – SC Delta Aurora SA şi easte andreptu deadun cu Primăria a Municipiului Mangalia, Muzeulu di Arheologhie Callatis” Mangalia şi alţâ parteneri locali.

Localitatea easte spusa tru documentile genoveze di-tru secolul al XIII-lea. Numa di Mangalia” apare tru aistă formă tru 1593, iara aduţirea ţi u are cu denumiri tătăreşti din reghiune şi prezenţa a unei importantǎ comunitate di tătari tru cǎsǎbǎ atestă orighinea tătărească a denumiril’ei. Anterior a secolului al XIII-lea, localitatea apare sum numa anticǎ di Callatis, care fu unǎ colonie a ţitatil’ei gǎrţeascǎ Heraclea Pontica (azǎ Ereğli tru Turchie) di-tru secolul al VI-lea îHr. Portul şi giumitate di cǎsǎbǎlu di-tru antichitate sunt tora anvalite di ape. Ti cara ca avu polimil şi a alâxearil’ei a cumandarilor, cǎsǎbǎlu prucupsi 1200 di an’i, niscâtiori liber, nacantiori sum stăpânirili arada a perşilor, macedonenilor, dacilor, romanilor, avânda başi monedă proprie. Ţitatea easte aspart unâoarǎ cu năpǎdirea a populilor migratoare di-tru secolile VIII şi IX. Easte parţial adratǎ diznou tru secolul XI unâoarǎ cu intrarea diznou a Dobrogei sum stăpânirea bizantină, ama easte aspartă diz nou tru 1225, arsă di tătari.

Mangalia agiundze port modernu (al doilea portu maritim românescu după Constanţa), cu 3000 di locuitori permanenţâ tru 1938 (piste 10000 veara). Cǎsǎbǎlu si dezvoltă şi creaşte troara agiutat di plaja di arinâ, care si tinde pi ma mulţâ kilometri. După atsel dit soni polim mondial agiundze zonă militară di sinur şi turismul stagneadză. Tru 1954 easte diz nou dişcl’is a tutulor, iara di-tru 1962 cǎsǎbǎlu agiundze un importantu chentru turistic: tru pădurea Comorova, de-a lungul a amaril’ei, suntu adrati 6 staţiun’i balneoclimateriţe şi di agrementu: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn. Cǎsǎbǎlu are numiroase atracţii turistiţe, aţeale mai importantile hiinda Moscheea Esmahan Sultan, Muzeulu di Arheologhie Callatis” (care apânghiseaşte singurulu papirus dit România), Monumentul a Eroilor, Muzeulu a Marinâl’ei, Herghelia Mangalia, rezervaţia naturală Hagieni, portul turistic, Piştireaua Movile (care nu easte dişcl’isǎ a publicului şi care ciudusi lumea ştiinţifică mondială pri-tru ecosistemulu a lui complet ahorghea di mediul exterior), Pădurea Comorova, Movila Documaci, edificiul bizantin, Lacul Mangalia, Ţitatea Callatis, Peştera Limanu.

Şi tora, întribările:

– Cum si numasea Mangalia tru antichitate?

– Ţi spileie, piştireauă unicat la nivel mondial si află tamam lângă Mangalia?

– Cum se cl’iamǎ staţiun’ile di-tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Neagrǎ?

– Numasiţ 5 atracţii turistiţe din Mangalia i di aproapea di aclo.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi v-ari data cali s-participaţ la concursu şi di ţi furn’ie ascultaţ programile RRI on air i tu mediul online.

Coordonatile a noastri: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Puteţ sǎ nǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a Mǎrilor Premii va sǎ hibǎ dat tru steari curundu după bitisirea a concursului, trâ aveare chiro să-şi andreaga excursiile în România, tru meşil’i cirişar, respectiv yizmǎciune. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Alâsǎm concursul şi nâ lom di reviste !

Tru nǎulu numir a revistâl’ei di-tru Albania, “Armânamea”, la un mes di la Dzuua a culturâl’ei româneascâ ţi fu sǎrbǎtoritâ la dzuua di naştire a portului naţional Mihai Eminescu (1850 — 1889), domnul Andon Hristo nâ aduţe mare harao cu tipusirea tru orighinal a unei poezie di Mihai Eminescu, poezia Lacul, aducândalui aminte muşatile dzâle di vearâ, şi pri care va u spunim aoa cu stran’u armânipsit. Aduţim aminte ca revista u scoate domnul Valentino Mustaka, şi cǎ numirulu aestu, pi mesulu şcurtu ica flivar, tru care him, are puţâne texte pi armâneaşte, altâ turlie revista are articole pri arbinişeaşte, aşi cum easte tru pagin’ile di cǎtrǎ tru biisitǎ, un articol cu numa “Familia Golgota”. Articolul easte ilustrat cu ma multe fotografii, care canda si continuǎ şi pri ultima paginâ pri care videm un munte iu easte adratâ unâ statuie (ma ghine dzâs mashi caplu ţi iase di-tru munte) a regelui dac Decebal, canda ru poezia Scrisoarea a treia a lu mihai Eminescu, iu ţi cara cǎ easte zborulu di Mircea Ţel Bitârnul şi ţi ş-u apǎra Ţara di nǎpǎdearea a turţâlor a lu Baiazid Ildârâm, Fuldizrulu, videm imaghinea a a unui munte mviscut tru pâdure vearde la a cure poalâ di arburi ies oştean’il’i a lu Mircea. Aoa, u videm statuia a lu Decebal. Ama sâ nâ turnǎm la pagina a daua di revistâ, iu videm cǎ Andon Hristo nâ deade poezia, tut a lu Eminescu, Bara, i Lacul. Va u spunim aoa tru stran’ilu di fise vearde şi nalbastru, ama tru zboarâ cu adil’iat etnic, armânipsitâ.

Bara icǎ LACUL

Lacul codrilor nalbastru

Nufiri galghin’i îl încarcǎ;

Trâsarindu-n tsercl’iuri albe

El cutreamburǎ nǎ barcǎ.

Shi eo trec de-a lung di mealuri

S-par c-ascultu sh-canda-shteptu

Dit cǎlǎm’i ea s-arǎsarǎ

Shi lishor s-cadǎ-m’i pri cheptu;

S-ansǎrim tru luntrea (varca) m’icǎ,

Acl’imats di glas di ape

Shi s-acap lemnul-timone

Shi dit mǎn’i lupǎts m’i-ascape;

S-lunicǎm plin’i di mǎgh’ie

Sum lum’ina tsea di lunǎ

Tru cǎlǎm’i liva s-avreadzǎ

Unde-a li-apǎ s-hamu-asunǎ !

Ma, nu v’ine… sh-mine singur

Stau sh-suschir tru ponlu-m’i trifir

Nanga balta tsea nalbastra

Sh-fatsa l’ei cu flori di nufir.

(Nanga laclu tsel nalbastru

Ancarcat cu flori di nufir)

Ninca dauâ poezii pri armâneaşte poartâ simnâturǎ di rǎmǎn’I di-tru AlBania, Sofia Zguri, cu poezia Cârciunlu, şi Dimitraq Pusha, cu poezia Featili Rǎmǎni. Va li spunim şi noi.

Sofie Zguri

Cârciunlu

Cu tini uiduseashti aistu portul

Ta s-esht ma mushata di tuti

Stri-dada u ari nvâscutâ protu

Tu Cârcunlu, anlu 1800.

I-undzesht, ashâ ira mushatâ

Truplu ndrept ca chiparisâ

Ociâ llai, sufurtsiau scriiratâ

Perl’iâ neali adârats cusitsâ

Vruta a-mea iala vini Cârcunlu

Câmbâñli asunâ cu haraua

La biserâcâ s-ni dutsem deadun

Alacsiti cu armâna furushau!!

22-Ndreu-2014

Dimitraq Pusha

FEATILI RĂMĂNI…

Ma v-aduc aminti,

Voi, feati muşeati-

Cu cusiţli lundză,

Cu steali pri faţă

Ş-cu budzili aroşi,

Cu mesea subţîri-

Albi, cum i laptili,

Cînt intraţ în cor,

‘Nă harauă mari

A nostră-a tutlor!

Luna vă mutrea

Ş-l’i chica di dor!

[…]

S-nâ duţim la pagina di bitisitâ, ca la un munte, ţi şi tru America, easte purtâtor di capite di stat, muntile Rushmore, ama aoa tru Românmia, la loculu a ţitatil’ei Sarmizegetusa a lu Decebal, di-tru Munţâl’i Oraştie. Tra s-u faţim aestǎ comparaţie, ca unâ punte a lu Apolodor s-dzâţim priste chiro, “priste amǎri şi ocheane — lu numim ocheanul Atlantic, pânâ tru lumea nauâ, America, aduţim aminte cǎ statuile di care zburâm suntu tru muntile Rushmore, statulu Dakota di sud, ţi muşat si uidiseaşte numa aestâ cu Dachia a lu Decebal !, muntile monumentu (easte un monumentu memorial (în engleză United States Presidential Memorial)) trâ proţâl’i 150 di an’i di-tru istoria a li America, şi suntu patru prezidenţâ (George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln shi Theodor .Roosevelt, pi aradâ protulu preşedinte, al treile, apoia numirile 16 şi 26). S-u spunim cama detaliat aestâ istorimâ, cu Dachia sâ-l’i dzâţim, Dachia di-tru America.

Sculpturile di granit di vârâ 18 m anălţime furâ adrate direct pi versantul sudic a cunoscutului munte di cătrǎ sculptorulu Gutzon Borglum (fostu elev a lu Rodin, Auguste Rodin, di-ru Franţa) întrǎ 4 octombrie 1927 şi 31 octombrie 1941, hiinda agiutat di aproximativ 400 di lucârtori. Leghendile a amerindian’ilor Lakota di-tru grupa Sioux spun că aţel’I ţi adrarâ muntea suntu ţel’i şase pâpân’i” (engleză: Six Grandfathers).

****************************

S-bitisim cu unâ şcurtâ hâbare sportiva. Pi dinapandica şi dip nipândâxit, Simona Halep ţi eara pi loculu 3 mondial tru clasamentul feminine la tennis, câdzu tora (di luni, 16 şcurtu) pi loculu 4, di aform’ia cǎ unâ altâ giucâtoare amintǎ ma multe puncte. Lista a protilor 10 tenismene, Top 10 WTA, easte:

1.Serena Williams 9.777 de puncte

2. Maria Şarapova 8.210

3. Petra Kvitova 6.291

4. Simona Halep 5.672

5. Caroline Wozniacki 4.565

6. Ana Ivanovici 4.425

7. Eugenie Bouchard 4.365

8. Agnieskzka Radwanska 3.975

9. Ekaterina Makarova 3.285

10. Andrea Petkovici 3.150

S-n duţim şi la alte locuri di-tru clasamentu, iu aflm giucǎtoare române:

Irina-Camelia Begu si menţâne pri loculu 34, cu 1401 puncte, Monica Niculescu dipuse di pi 57 pri 61, cu 853 de puncte, iara Alexandra Dulgheru înreghistrǎ şi ea unâ duţire nghios, di pi poziţia 95 pi 97, cu 587 di puncte.

Tru top 200 si mai află Sorana Cîrstea – loculu 116 cu 488 di puncte, duţire nghios di pi 102, Andreea Mitu – loculu 117 cu 483 de puncte, dipunire di pi 116, şi Ana Bogdan – alinare di pi loculu 202 pi 191, cu 271 di puncte.

Ascultaţ aoa –>

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă invităm să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, dedicat a uneia di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, situată la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la atracţiile turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 șşi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ cameră să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cădz di ban’e di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

************************

Dzuua Mondialǎ a Radioului:

Dzuua di 13 şcurtu fu stabilită di UNESCO trâ Dzuua Mondială a Radioului (World Radio Day), trâ atradzire atenţia asupra a importanţâl’ei extraordinarǎ a luştui trop di comunicare, fără care mulţâ oamin’i nu vrea sǎ aibǎ acces la informaţii. Cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialǎ a Radioului vă invităm, vruţ ascultători şi utilizatori Internet, să nǎ pitreaţiţ şcurte mesaje audio înreghistrate, pri-tru e-mail, la arom@rri.ro, ca fişier ataşat. Puteţ să nǎ pitreaţiţ şi şcurte texte dispri importanţa a radioului, pri-tru e-mail sau pi profilurile a noastre di Facebook, Google+ şi LinkedIn. Tema aleaptă trǎ 2015 easte Inovaţie şi tineret la radio“ (Innovation and youth in radio”). Ţeale mai interesantile texte şi mesaje audio va sǎ hibǎ difuzate într-unǎ rubrică specială în varliga a datâl’ei di 13 şcurtu. Tutunǎoarǎ, ma că si aveţi iţe turlie di fotografii personale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligătură cu rolulu a radioului tru bana a dvs., vă paraclasim să nǎ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, trǎ realizare galerii di fotografii pi site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre di Facebook, Flickr, Pinterest şi Google+. (Eugen Cojocariu)

***********************

50 di an’i trâ fostul numirulu 10 di-tru echipa naţionalâ di fotbal a li Românie !

Avdzâtlu Fotbalistu (cându eara giucâtor la naţionalâ avea pi tericou numirulu 10), şi ţi tora easte antrenor, di cara tricu di tinireaţa di giucâtor, armânulu Gheorghe Hagi, feaţe aualtadz, gioi, 50 di an’i. Amintat tru 5 şcurtu anulu 1965, tru hoara Sǎcele, di Dobrogea, estul a li Românie, trâ marea a lui mâsturlahce tru sportul-rege care easte fotbalul, Gheoghe Hagi fu el işişi numâsit vâsil’elul a fotbalului, ica trâ unâ compartaţie cu un mare fotbalistu argentinian, l’I si dzâse “Maradona a Carpaţilor”, s-achicâseaşte Maradona di-tru România, i, câţe nu, Maradona a li Europa, di cara munţâl’I Carpaţi nu suntu maşi In România. Are giucatâ di treie ori tru echipa naţionalâ di fotbal a li Românie, tru 1990, 94, şi 98.

Cariera internaţionalǎ a lu Hagi arhiusi tru 1983 cându fu aleptu prota oarâ tru echipa naţionalâ a li Românie tru meciulu cu Norvergia giucat la Oslo. Fu aleptu mulţ` an’I arada. Tru 1998 lo apofasea tra sâ si retragâ di-tru activitatea fotbalisticâ. Ama, si retrapse tru 2000, şi fu marcat aestu evenimentu, tru 2001, c`ndu avea 36, la mecilu cu numa “Gala Hagi”.

Tru anulu 2003, la jubileulu UEFA (Uniunea Europeanâ trâ Fotbal Amator), di-tru brumar Hagi fu aleptu cama bunulu giucâtor roman tru numirulu di 50 di giucâtori di pi plan internaţinal, 50 dupǎ numirulu a an’ilor di sârb`toare cât eara jubileulu UEFA.

Ama, videm cǎ tora Hagi agiumse şi la un numir personal di 50. Îl’I urǎm la mulţâ an’i.

S-bâneadzâ Gheorghe Hagi !

************************************

Di la sportul vâsil’e, care easte fotbalul, la sportul albu, tenisulu, tru care România easte reprezentat di Simona Halep. Aoaltadz, la Fed Cup, antriţeare dizvârtitâ sâmbâtâ şi dumânicâ, 7-8 di şcurtu, la Galaţi, câsâbǎ tru chentrul a li Românie, echipa gazdǎ di-tru care feaţe parte şi numirulu trei mondial, Simona Halep, di farâ armâneascâ, amintǎ cu 3-2 dinintea a li Spanie şi si califica aşi tru barajulu trâ grupa mondialâ. Competiţia di Galaţi feaţe parte di-tru protulu tur a Grupâl;’ei Mondialâ II trâ Fed Cup, Cupa a li Federaţie Internaţinalâ di tenis feminine. La aestâ competiţie sportivǎ di-tru România participǎ s-dzâţim “hors concurs” şi presedintile a li Românie Klaus Johannis, care intonǎ şi el, deadun cu sportivile române, imnul a li Romnie “Deşteapta-te Române”. Invioaţia trâ aestu lucru l’I-u avea faptâ Sioman Hale ninca di anulu trictu, pi 20 brumar, la pnâgh’irulu gaudeamus carte di nviţ`turâ (19-23 brumar), cându nǎulu aleptu (di pi 16 brumar) preşedinter Kaus Jophanni şi-ave lansatâ cartea “Pas cu Pas”. Johannis, giucâtor di tennis maşi di 5 an’I, di atumţea gioacâ fu povocat di Simona Halep la unâ partidâ trâ muşuteaţâ, acceptatâ cu multâ amabilitate şi harauâ di preşedinte, trâ tora la Fed Cup.

Şi, maca tut easte tennis feminine sâ spunim un evenimentu cvasimonden, adicǎ di muşuteaţâ a stran’ilor, sportive, di pi terenulu di tennis.

Viniri 30 di gh’inar Siomna Halep (locuu 3 WTA) fu aleaptâ la la turneulu la care participa, Austqalian Open ca sportiva cu cama muşatile stran’e, şi tricu aşi di protilie dauâ giucâtoare di-tru ierarhia mondialâ, Serena Williams si Maria Sharapova, informa site-ul wtatennis.com.

Topulu fu realizat pri-tru voturile a fanilor, scrie Mediafax.

“Noi intribǎm, voi deadit apandise. Numirulu 3 mondial, Simona Halep, fu votatǎ giucǎtoarea cu cama muşatile stran’e, ţel mai ghine înviscuta di la ediţia di anulu aestu a Australian Open. În ciudia a stran’ilor di hromǎ pembe roz neon, verdzǎ şi galbine, echipamentul adidas violet a li Halep lo aţele mai multile voturi”, noteadzǎ wtatennis.com.

Simona Halep, loculu 3 mondial, lo 41 tru sutǎ di voturi.

Sarapova lo 24 tru sutǎ, iara Serena Williams 20 tru sutǎ.

Tru top si mai aflarǎ Venus Williams (6 tru sutǎ), Caroline Wozniacki (5 tru sutǎ) şi Victoria Azarenka (3 tru sutǎ).

Ascultaţ aoa –>

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă invităm să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, dedicat a uneia di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, situată la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la atracţiile turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 șşi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ cameră să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cădz di ban’e di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

************************

Dzuua Mondialǎ a Radioului:

Dzuua di 13 şcurtu fu stabilită di UNESCO trâ Dzuua Mondială a Radioului (World Radio Day), trâ atradzire atenţia asupra a importanţâl’ei extraordinarǎ a luştui trop di comunicare, fără care mulţâ oamin’i nu vrea sǎ aibǎ acces la informaţii. Cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialǎ a Radioului vă invităm, vruţ ascultători şi utilizatori Internet, să nǎ pitreaţiţ şcurte mesaje audio înreghistrate, pri-tru e-mail, la arom@rri.ro, ca fişier ataşat. Puteţ să nǎ pitreaţiţ şi şcurte texte dispri importanţa a radioului, pri-tru e-mail sau pi profilurile a noastre di Facebook, Google+ şi LinkedIn. Tema aleaptă trǎ 2015 easte Inovaţie şi tineret la radio“ (Innovation and youth in radio”). Ţeale mai interesantile texte şi mesaje audio va sǎ hibǎ difuzate într-unǎ rubrică specială în varliga a datâl’ei di 13 şcurtu. Tutunǎoarǎ, ma că si aveţi iţe turlie di fotografii personale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligătură cu rolulu a radioului tru bana a dvs., vă paraclasim să nǎ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, trǎ realizare galerii di fotografii pi site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre di Facebook, Flickr, Pinterest şi Google+. (Eugen Cojocariu)

***********************

Emisiun’i pi armâneaşte la televiziunea arbinişeascâ !

Aoa şi vârâ dauâ-treie siptâmân’i, pi 13 gh’inar, domnul Hristo Goci nâ pitriţea un email cu bunâ hâbare trâ armâname

Azã easti unã dzuã ahoryia ti Comunitatea Armãniascã, cãndu himu trãhãrãsindu Televizionu Statalu Arbineshu ti ahurherea a programillor pi limbili a minoritãtsilor traditsionali lju lja parti shi Limba a noastã Armãniascã.

Surãri shi frats armanji! S’u hãrãsimu Limba Armãniascã tu Televizionu Natsionlu! ANlu nou 2015 va s’i tsãnã minti di lla tuts noi, ca anlu cãndu statlu asutsatsia a noastã arbiniascã va s’realizeascã ngjisllu a comunitatsillor minoritari ali Hoari, ta s’hibã partitsipantsi la tutanvãrterea di bana culturalã a loclu!

Hãriosu anlu nou 2015!

Ghimbush shi harei la fumeljili a voasti!

Dumnidzãllu sã vlluyisiascã Armãnjljã shi Arbinishia!

Sãnãtati a tutulloru!

Domnul Hristo Goci nâ informeadzâ cǎ trâ ahtare lucru la Televiziunea Naţionalâ Albanezâ, heretisirea fu adusâ di, alidzem ,

“fiata Kristina ANXHARA-Jurista” şi nâ spune ma diparte: “Poeta armana Sofie ZGURI adara aista poezii” :

Mbâratsa a-Anlu Nou

Scântiliâ ecranul tora seara

Di mushata armânâ Cristinâ

S-disfetsi tutâ primuveara

Puhizâ dultsi a-noastâ limbâ

[…]

Cu ceapili a-Anlu 2015

Cristina nâ adusi primuveara

Cu harauâ sh-cu cântitsi mushati

S-u hârisim aprasâ tora seara

S-nâ tsinem tuts di unâ-allantu

Ndriptatea s-u tsinem sânâtosâ

Armânamea nsus s-u tsânâ caplu

Tinjisitâ s-hibâ flambura a-noastâ

31-Ndreu-2014

Sofije Zguri

Cu tinii ti tuts sotsia armanj,

Hristu GOCI

Siptâmâna ţi tricu, domnul Hristo Goci feaţe unâ vizitâ la fraţl’I armân’I di-tru Machidunie, şi avu mare entipuse. Dumnil’ia a lui pitriu un email pi gruplu armânescu di pi internet şi nâ spune, alidzem:

catu efharistisi tsi amu adukita candu miadunai cu patriotsia a noshci di Skopja aesti dzali! Vizita a mia eara ti videari diaproapea experientsa extraordinara a Armanjlor di Makidunii, care santu incuadrats tu modlu cama avantsatu patutu, ancapu di li lista balcanica, ti catu ljcadi ali allarga raspinderi a lashtui comunitati. Amu avuta contacti cu Directrisa a TV-MAKEDONIA-Statala Nr.2, Dn. Migena GORENCA, cu patrioatili shi oaspili a noastri; Jana Mihailova shi Ljubica Ghieorghieva a canalea 2 a Televiziunea Statala Makiduniasca shi cu oaspitslja a noshci Zoran Mitrov, Dina Kuvata shi Maria Djika a Radiu natsionalu ali Makidunii. Amu futa acompanjatu(asutsatu) di Niko KITANI, reprezantantu di comunitatea makiduniasca la Comitetlu statalu ti Minoritats di Arbinishii. Aljefharistusescu ditinima sitslja di Skopja ti bunashtiptarea calda tsi njaru rezervata. Experientsa a loru pistipsescu ca sni ufilisiasca ti implementarea a unu tadhi organizeari la Televiziunea Statala Arbinusiasca.Haratimati la tuts,

Hrista Goci

Ascultaţ aoa –>

27 gh’inar 2015, si marcarâ 70 di an’i, la comemorarea tristǎ a Holocaustului. Ca azâ fu eliberat aoa şi 70 di an’i, lagǎrulu di exterminare di la Auschwitz (tru sudulu a Polonil’ei, ţarǎ pri-tru a cure invadare tru anulu 1939 di cǎtrǎ armata a lu Hitler, acaţǎ al doilea polim mondial). Aestâ comemorare si feaţe pi fondul a gâilipsirilor criscute mutrinda antisemitismulu tru Europa.

*******************

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă invităm să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, dedicat a uneia di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, situată la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la atracţiile turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).

Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 șşi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ cameră să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cădz di ban’e di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.

Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.

Şi tora, întribările:

– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?

– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?

– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

************************

Dzuua Mondialǎ a Radioului:

Dzuua di 13 şcurtu fu stabilită di UNESCO trâ Dzuua Mondială a Radioului (World Radio Day), trâ atradzire atenţia asupra a importanţâl’ei extraordinarǎ a luştui trop di comunicare, fără care mulţâ oamin’i nu vrea sǎ aibǎ acces la informaţii. Cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialǎ a Radioului vă invităm, vruţ ascultători şi utilizatori Internet, să nǎ pitreaţiţ şcurte mesaje audio înreghistrate, pri-tru e-mail, la arom@rri.ro, ca fişier ataşat. Puteţ să nǎ pitreaţiţ şi şcurte texte dispri importanţa a radioului, pri-tru e-mail sau pi profilurile a noastre di Facebook, Google+ şi LinkedIn. Tema aleaptă trǎ 2015 easte Inovaţie şi tineret la radio“ (Innovation and youth in radio”). Ţeale mai interesantile texte şi mesaje audio va sǎ hibǎ difuzate într-unǎ rubrică specială în varliga a datâl’ei di 13 şcurtu. Tutunǎoarǎ, ma că si aveţi iţe turlie di fotografii personale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligătură cu rolulu a radioului tru bana a dvs., vă paraclasim să nǎ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, trǎ realiza galerii di fotografii pi site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre di Facebook, Flickr, Pinterest şi Google+. (Eugen Cojocariu)

***********************

Maca Dzuua Mondialǎ a Radioului va s-hibâ la giumitatea a mesului alantu, unâ sǎrbǎtoarea naţionalâ fu la giumitatea a mesului aestu. Dupǎ cum dzâţea colegulu a nostru di la RRI, Bogdan Matei, tru unâ hâbare ţi u spusim la buletinulu informativ di dzuua aţea, pi 15 gh’inar, si feaţirâ 165 di an’i di la naştirea a poetului national român, Mihai Eminescu (1850-1889), considerat ultimulu mare reprezentantu a romantismului european. Cu aţea aform’ie, fu marcata şi Dzuua a Culturâl’ei Naţionalǎ, instituitǎ di Parlamentu, tru 2010, la propunirea a Academiil’ei Romanǎ. Ca tru iţe an, misiun’ile diplomatiţe şi consulare, pricum şi institutile culturale româneşti di-tru xinătate apânghisirǎ evenimente speciale, dedicate aliştei dzuuâ. Aniversarea a lu Eminescu fu celebrata ofiţial şi tru Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), pricum şi di comunitǎţile româneşti di-tru xinǎtate.

**************************

Tra Agh’iu-Tanasi, pi 18 gh’inar, dumânicâ dicsearâ, fu dat la postul TVR2, a televiziunil’ei naţionalâ di România, filmulu a lu Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”. Aşi cum vâ spuneam şi la retrospectiva cu care bitisim anulu ţi tricu, filumlu a lu Toma Enache participǎ la ma multe festivaluri di filmu etnografic şi lo ma multe disctincţii, reghizorulu fu invitat la multe emisiun’i radiofoniţe şi la televiziune, dede interviuri tru presa scrisǎ.

S-aduţim aminte interviulu di la unâ televiziune di-tru Albania.

Interviulu si feaţe pi 9 agheazmǎciune la televiziunea Vizion Plus, la emisiunea Dupǎ prǎndzu ora ţinţe pm (pomerigio),. Toma Enache eara dus la un festival Balcanic di filmu, di Pogradeţ, tru Albania, iu si adunǎ cu mulţâ profesionişţâ di-tru umea a filmului, şi-l’i fu dat un premiu special trâ filmul “Nu hiu faimos, ama escu armân”. Interviulu ţânu vârâ 9 minute. Di-tru zboarâle a dialogului a lu Toma cu prezentatoarea di la emisiune: Subiectul a filmului putem s-lu spunim pi şcurtu aşi — un reghizor Toni Caramuşat l’ia un premiu multu mare tru America şi v’ine tra sâ promoveadzâ filmul tru Balcan’i. Tru idiul chiro caftâ unâ featâ muşatâ, cu numa Armânamea, trâ care mitulu dzâţe cǎ bâneadzâ tru unâ spileie, şi cǎ are un aver trâ armân’i.

Averulu ama easte mesajulu a filmului, dupu cum dzâţe Toma Enache — mesajulu easte vrearea, care, dzâţe el, easte idia la tuţ. Replica fu preluatâ şi di spichera di la televeziune, care cum zbura tru limba albanezâ, ama tru bitisitâ dzâse pi armâneaşte “Vâ baş”, trâ armân’i.

Ascultaţ aoa –>

Duţim ninte retrospectiva priste evenimentile a anului ţi tricu, 2014. Vine oara sâ spunim şi lucrile duriroase di-tru arada a banâl’ei di aoa priste loc.

27 cirişar lu l’irtǎ dumnidzǎ pi profesor Dina Vanghele, tru câsâbǎlu Bridgeport di-tru America. Dina Vanghele eara faptu Curceaua tru 1923 şi bânǎ ru America 65 di an’i.

29 cirişar, la sârbâtoarea a Sâmtrului Petru şi Pavel, icǎ pi şcurtu Sumchetrulu, andamomâ tru Gârţie, tru câsbǎlu Aminciu. Adunarea si feaţe viniri-sâmbâtâ şi dumânicâ.Fu gh’iurtusitâ a 30-a andamomâ panelenicâ a vlahilor, trâ care fu faptu şi un m’ic simpozion, viniri.

31 cirişar, vernisajulu a expoziţil’ei cu numa Dialog cu ampiratulu Qin, expoziţie di sculpturâ China Uniunea Europeanâ.” La Muzeulu a Ţǎranului Român, di Bucureşti. Arada di alţâ artişti plastiţ, participǎ şi artista plasticâ românâ, di farâ armâneascâ, ţi tora bâneadzâ Paris, Cristina Pasima-Trifon, unâ artistâ di mare forţâ plasticâ dzâţea un cristic di artǎ.

3 alonar, Tulcea, tru România,si ţânu concertul “Casa a noastra armaneasca” organizat di Corina Elena Badea deadun cu falcarea di Tulcea a suţatâl’ei Fara armneascâ, dit România.. Corina lansǎ cd-ulu cu numa “casa a noastrâ armaneascâ”.

Diznou “nâ mascâ râde, nâ mascâ plândze”, cum si dzâţe tru teatru. Di la spectacol treaţim la hâbarea laie. Tru ilichie di 25 di an’I, tru intrata a mesului alonar muri actorulu Sorin Şaguna, di Buzǎu, câsâbǎ tru estul a li Românie

29 alonar Român’il’i marcheadzâ, di ma mulţâ an’i, pri 29 alonar, Dzua a Imnului Naţional, cu ceremonii, inclusiv militare, organizate in mai multe orase din ţarâ. Dzuua a Imnului Naţional, celebrata, tru hibâ ţi an, pi 29 alonar, fu proclamată tru 1998.

7 agustu, Elbasan Andon Hristo, tru un email nâ informa: La 07.08.2014 sahatea 19.00 la teatrul “Scampa” casibalu Elbasan, Albania s-publica filmul al Reghizorlui aroman Toma Enache.

29 august – la Librâria Creţulescu di Bucureşti, fu faptâ unâ searâ Neagu Djuvara, a cure dzuâ di naştire eara priste alte dauâ dzâle, pi 31 agustu, tamam di sârbâtoarea a limbâl’ei romanâ, pi 31 agustu. Fu faptâ şi unâ lansare: Lucrarea “Civilizaţii si tipare istoriţe”, care easte easte unâ reeditare a tezâl’ei di doctorat a lu Neagu Djuvara scrisâ la intrata a an’ilor 70 sub conduţirea a lu Raymond Aron.

31 agustu Dzuua a limbâl’ei românâ.

Tru bitisita a mesului agustu, pi 31 di agustu si marcheadzâ Dzuua a limbâl’ei romanâ. Sâmbâtâ 30 şi dumnicâ 31 agustu si feaţirâ manifestǎri culturale simultan în România, tru Republica Moldova şi tru comunitǎţile din diaspora.

Bucurestiul apânghisi concerte si lansari de carte consacrate acestei sarbatori, iar la Chişinǎu si feaţe conferinţa internaţională “Limba Română — limbă a integrării europene”. La Cernauti, tru vestul a Ucrainâl’ei, stat tru care bâneadzâ aproapea giumitate di million di etniţ român’i, easte marcatǎ a 25-a aniversare a Societatil’ei trâ Cultura Românească, ţi poartâ numa a poetului naţional, Mihai Eminescu.

9 sept interviu la televiziunea Vizion Plus, la emisiunea Dupǎ prǎndzu ora ţinţe pm (pomerigio), iu fu invitat reghizorulu Toma Enache. Toma Enache eara dus la un festival Balcanic di filmu, di Pogradeţ, tru Albania, iu si adunǎ cu mulţâ profesionişţâ di-tru umea a filmului, şi-l’I fu dat un premiu special trâ filmul “Nu hiu faimos, ama escu armân”. Interviulu di vârâ nauâ minute şi giumitate eara structurat pi vârâ şase ntribǎri. Subiectul a filmului — un reghizor Toni Caramuşat l’ia un premiu multu mare tru America şi v’ine tra sâ promoveadzâ filmul tru Balcan’i. Tru idiul chiro caftâ unâ featâ muşatâ, cu numa Armânamea, trâ care mitulu dzâţe cǎ bâneadzâ tru unâ spileie, şi cǎ are un aver trâ armân’i.

Averulu ama easte mesajulu a filmului, dupu cum dzâţe Toma Enache — mesajulu easte vrearea, care, dzâţe el, easte idia la tuţ. Replica fu preluatâ şi di spichera di la televeziune, care cum zbura tru limba albanezâ, ama tru bitisitâ dzâse pi armâneaşte “Vâ baş”, trâ armân’i. Aestâ formulâ di bitsitâ lo multu hare la teleespectatori, încât şi domnul Jani Guşo, entuziasmat scrise pi grup “Bravo, bravo Toma. Ti baş tu daule faţâ”.

19-20 agheazmǎciune Bogdan Stanoevici feaţe tru dzâlile 19-20 agheazmǎciune unâ vizitâ tru Republica Macedonia, la Skopje şi Bitola. Ministrul delegat trâ român’il’i di pritutţido, Bogdan Stanoevici, feaţe, în perioada 20 – 21 agheazmǎciune 2014, unâ vizită la Korcea, tru Albania.

23 agheazmǎciune, Societatea di culturâ macedo-românǎ, di Bucureşti, avu unâ aniversare aproapea rotundâ, ma multu di un secol, di cându fu adratâ, la 23 agheazmǎciune, 1879.

20-27 Întrǎ 20 şi 27 agheazmǎciune Bucureştiul apânghisi a II-a ediţie a RadiRo — Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio. Evenimentul fu organizat di Radio România, priiatin şi susţânător devotat a muzicâl’ei clasicâ ninca di-tru 1928, cându pitriţea tru eter primul a lui semnal sonor!

11 oct Radio România Internaţional (RRI), di-tru arada a Radio România, serviciul public, lansǎ la 11 dzuua a mesulu di sâmedru 2014, la Chentrul Cultural di-tru comuna Brebu, jud. Prahova, volumulu bilingvu (română-engleză) Dipărtările nu va nâ dispartâ vârnâoarâ” (Prima carte trâ ascultătoril’i RRI care nâ au vizitatâ) / ”Distance will never come between us” (The first book about the RRI listeners who visited Romania).

Volumulu, realizat cu agiutorulu financiar a Consiliului Jedeţean Prahova, fu tipusit la Editura Libertas, Ploieşti, şi easte adrat pi timel’ilu a interviurilor şi declaraţiilor, a cadurilor a ascultătorilor RRI di-tru aproapea 20 state, care amintarâ Mǎrile Premii a concursurilor di cultură ghenerală organizate di Radio România Internaţional di-tru 1995 pânâ azâ

14 oct si feaţe lansarea a unei serie di evenimente, cu numa “Mistiriurile a Bucureştiului — Aromân’il’i”. La Palatul cu numa Palatul Shutsu di Bucureşti. Dişcl’idirea si feaţe pi 14 oct, cu prezentarea a cartil’ei “Aromân’il’i — Paramithe di suflit”, simnatâ di Maria Cica, apărută la Editura Muntenia.

22 a mesului di sâmedru, giucătoarea românǎ di tenis Simona Halep, numirulu patru mondial, u azvimse, clar, tru daua seturi, 6-0, 6-2, pi americanca Serena Williams, liderulu mondial, la Turneulu a Campioanilor di la Singapore.

2 brumar 2014, RRI ndreapse — noi îndreapsim “Dzuua a Ascultâtorului la Radio România Internaţional”.

14 brumar, Expoziţie di picturâ (31 sâmedru-14 brumar), cu numa “Interferenţe culturale, Creaţie şi Restaurare, la sud şi la nordu di Dunǎre”, iu expusirâ lucrǎri vârâ 60 di artişti, şi care fu organizatǎ di

AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare) — la 20 an’i. Invitaţ speciali furâ artişti plastiţ şi restauratori cu orighini sud-dunǎreane. Prezentarâ criticulu di artâ Corneliu Antim, preşedinte di onoare a AFAPRR (Asociaţia Filiala Artǎ Plasticǎ Relighioasâ şi Restaurare), şi criticulu di artǎ Marius Tiţa, di a cure zboarâ, a lu Marius Tiţa alidzem: “… specialiştil’i tru restaurare şi artiştil’i relighioşi care expun aoaţe aduc fenomenulu relighios şi toatǎ aţistǎ spiritualitate relighioasǎ într-un cadru nou, creator, care depǎşeaşte canoanile tra sǎ si prezintâ a unei soţieate laicâ şi tra s-u aproache aesta di analta spiritualitate a artâl’ei relighioasâ, arta care prinde şi poate s-nâ hibâ accesibilâ şi pri-tru intermediul a artâl’ei plasticâ contemporanâ”, dzâse criticulu di artâ Marius Tiţa.

15 brumar 2014, la Palatea Sutsu (Muzeulu di Isturie a casaballui Bucureshti), lansare di carte, la ncl’idirea a 50 di an’I di banâ a lu Spiru Fuchi. Fu lansatâ naua carti a lu Spiru “50X50”. Suntu 50 di poezii tu carti, cati una ti cathi anu ditu bana a lui.

15 brumar la Teatrulu Uvreiescu di stat, di Bucureşti, dupǎ cum nâ informa Florentina Costea, fu organizat un evenimentu armânescu: festivalulu M’ica Lândâruşe. Nişanea M’ica Lândâruşe fu amintatâ di tinirulu Andrei Geavela.

19-23 brumar ediţia 21 a Panairului Gaudeamus, “carte di nviţâturǎ”, di Bucureşti. Unâ carte prezentatâ la aestu pânâgh’ir fu “Dipârtǎrile nu va nâ dispartâ vârnâoarâ”; numa a cartil’ei lansatâ de RRI, la Pânâgh’irulu di carte Gaudeamus. Un volum bilingvu în română şi engleză, publicat cu agiutorulu a editurâl’ei Libertas di Ploieşti.

Fu prezentatâ şi cartea a lu Nicolas Trifon, ”Unde este Aromânia”, “Iu easte Armânia”.Alantâ dzuâ lansarea a cartil’ei si feaţe şi tru câsâbǎlu Constanţa.

21 brumar, si feaţe un evenimentu şi Cluj, câsâbǎ tru chentrul a li Românie. Conferinţa cu numa “Dispre aromân’il’i di-tru Balcan’i — experienţe di-tru cercetarea di teren”, susţânutâ di cercetǎtprulu ghirman (ama şi armân), Academicianulu profesor doctor Thede Kahl (Jena/Viena), di la Institutulu di Slavisticâ, la Universitatea Friedrich Schiller di Jena.

26 brumar, la chinematografulu “Accatone”, di-tru cartierulu Latin, di Paris, fu prezentat filmulu a lu Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”.

30 brumar sârbâtoarea a S`mtului Andrei, creştinǎtorulu, cum si dzâţe, a român’ilor. Di-tru 2007 pi 30 brumar fu stabilitiâ Dzuua a Român’ilor di pritut (ţi do).

1 andreu Dauǎ evenimente – Dzua Naţionalâ a li Românie, ama şi alante dauǎ dzâle, 2 şi 3, Congresulu a spiritualitatil’ei româneascâ, di Alba Iulia şi di Zlatna, a XVIII-a ediţie, iu eara viniţ aproapea dauă sute di român’i di-tru 28 di ţări şi zone di românitate.

7 andreu lu l’irtǎ dumnidzǎ pi durutulu Stila Beca, cântâtor la pareia “Boaţea Pindului”, la maşi 65 di an’I; aform’ia — unâ lângoare di inimâ, ţi nu l’irtǎ.

16 andreu Tru arada a seril’ei “Mistiriurile a Bucureştiului — Aromânii”, la Palatulu Şuţu ţi apânghiseaşte Muzeulu a municipiului Bucureşti, fu prezentat evenimentulu desfăşurat sum titulatura Oamin’i di ştiinţă aromân’i — Familia Minovici“; dr Adrian Majuru, directorulu a Muzeului, prezentǎ biografiile a oamin’ilor di ştiinţă Dumitru, Nicolae, Ştefan şi Mina Minovici.

Ascultaţ aoa –>