Author: Hristu Steriu

Fraţâl’i di anaparte di sinure/graniţe/gârniţe a român’ilor — tru menga, tru atenţia autorităţâlor di Bucureşti.

Maca la giumitatea a mesului ţi tricu un membru a parlamentului, preşedintile a li Comisie a Comunităţâlor a român’ilor di nafoara a graniţelor, deputatulu Consantin Codreanu feaţe unâ vizită la suţata armâneascâ, fondată ninca di-tru anulu 1880, Suţata di cultură Macedo-Română, la intrata a mesului ţi him, marţul, un membru a guvernului, si duse nafoara a graniţelor, tru Ucraina, iu feaţe unâ vizită di lucru di dauă dzâle. România da un interes ahoria a comunitaţâlor istoriţe di român’i, trâ susuţânirea a ndrepturilor a etniţâlor român’i di-tru viţinata a ţarâl’ei.

Doamna Ministru trâ Român’il’i di Pretutţido, di-tru guvernul a li Românie Natalia-Elena Intotero feaţe unâ vizită di doauă dzâle, 2-3 marţu, în Ucraina, tru câsâbadzâl’i Cernăuţi şi Solotvino.

Tru aghenda a vizitâl’ei furâ acâţate întrivideri cu reprezentanţâl’i a autorităţâlor locale şi reghionale, cu membri a mediului asociativ românescu, reprezentanţâ a mass-media di limba română, ninca şi cu exponenţâ a culturâl’ei şi valorilor româneşti di-tru Ucraina.

**********************

Un român di prituţido, marile actor armân Toma Caragiu, easte comemorat la 4 marţu, tru dzuua cându îşi chiru bana tru marile cutrembur di loc, di Bucureşti, tru anulu 19977, tamam la 4 marţu. Tru împlină activitate creatorare încl’inată a muzâl’ei a teatrului, muza Thalia, Toma Caragiu (faptu tru 1925) — după unâ celebră expresie tru lumea a teatrului — muri, “ca Moliere”, pi schenă, la puţân tricut di 50 di an’i, aşi cum lu aduse aminte şi soţulu a lui mai tinir, actorulu şi reghizorulu, ama şi directorulu a Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte a SCMR, Societate di Cultură Macedo-Română, Ion Caramkitru. Cu mare dureare şi tim’ie, dişcl’idim cartea pi care u scrise ilustra a lui soră mai m’ică cu doi an’i di el Mathilda Caragiu-Marioţeanu. Easte cartea cu numa Toma Caragiu, “Ipostaze”, di-tru anulu 2000, aparută/alincită la Bucureşti. Cartea are multe cadure, cu multe ipostaze di-tru rolurile pi care li giucă Toma Caragiu pi schenă, di aua şi numa a cartil’ei — “Toma Caragiu — Ipstaze”. Ună expresie di mare tim’ie, din gura a unui poet mortu şi el tut pi la 50 di an’i, (la 51 di an’i), Nichita Stănescu (ţi mai bănă ninca 6 an’i după Toma), lu compara, sigura cu hâdipsire, pi Toma cu personajulu biblic (tru Noulu Testamentu), aform’ie trâ unâ figură ornantă, di muşuţare, easte bâgată di Matilda la păgin’ile di arhiusită a cartil’ei şi cu numa “În loc de prefaţă – Toma Caragiu si prezintă pe el însuşi”, di aofrm’ia că, easte aoaţe unâ notă di umor, cu gioc di zboară, Toma nu are încredere sâ-l prezintă alţâ, aşi că suntu date zboarâle di-tru versul a lu Nichita Stanescu: ”…despre Toma Necredinciosul de Caragiu/ Noi nu ştim să zburâm tru zboară”.

Toma si născu tru Gârţie m’iclu câsâbă Argos Orestikon, ică hoara Hrupişte, la 1925. pârinţâl’i viniră tru România cându el eara ninca m’ic, şi după el cu doauă surări, Matilda faptă la 1927 şi Geta, la 1929, Tilda, şi Geti, cum li hâdipsea el. Matilda agiumtă maestru tru zânatea a cartil’ei lu imortaliză tru cartea la care nâ referim tru anulu 2000, Geta Caragiu-Gheorghiţă organiză cu hâlăţle a scupturâl’ei zâtatea a l’ei unâ expoziţie di sculprturâ şi di artă plastică. Ună turlie di pali spuneare zborâle a lu Nichita Stănescu “dispre Toma Necredinciosulu di Caragiu, Noi nu ştim sâ zburâm tru zboară”, şi ştim maşi tru ipostazile a arâl’ei plastică şi scenică, aclo iu muri el, “Ca Moliere” pi schenă.

**************************

Ligat di identitatea armânească.

Matilda Caragiu-Marioţeanu, aşi cum ştim lansă tru anulu 1993 unâ turlie di Vademecum trâ identitatea armânească, un m’ic rezumat ama şi profesiune di credinţă, tru 12 puncte, sum numa di averuri incontestabile “Dodecalog”.

Matilda Caragiu bâgă un motto multu semnificativ a luştui rezumat cu zboară loate di-tru Evanghelia a lu Matei: “Daţ a Cezarului aţeale ţi suntu a Cezarului, şi a lui Dumidză, aţeale care suntu a lu Dumidză”.

Aestă si uidiseaşte cu situaţia a arămăn’ilor arâspândiţ tru Balcan’i, pi la mai mulţâ Cezari, adică mai multe vâsilii, ama el’i au un eidiul Dumidză ca identitate, care lâ easte dată di limba a lor româneascâ în sensul istoric, a cure el’i (l’i)zurăscu un dialectu istoric. Iar tru sensul lingvistic a lu Egeniu Coseriu, după cum nâ spune işişi Matilda, aromân’il’i zburăscu ună limbă funcţională, care lâ da identitatea balcanică, pri-tru alteritate faţă di mileţâle tru care bâneadză.

Loculu 1 WTA şi cetăţean di onoare trâ Simona Halep !

După ţi alinăă tru ierarhia a tenisului mondial feminin şi agiumse aproapea di loculu 1 a sportului cu racheta, Simona Halep easte tora, dupa ună m’ică oscilaţie, diznou pi loculu la care si minduescu tuţ sportivil’I, loculu 1. Easte tra s-dzaţim aşi a treia etapă di loculu 1 trâ Simona, a cure numă şi si uidiseaşte canda cu hroma a sportului tru care ea agiumse di easte prima. “Sportul albu”, tenisulu, are pi primulu loc unâ feată cu numă di asime, cara si nâ lom dupa fonetica a numâl’ei Simona. Macă si lughrusim numa, ea are preţulu a malâmâl’ei, Aur, di cara numa easte după numa a maie-sai, care si cl’ima “Sirma”, adica numă di malâmă, şi ea şi spunea tut cu numâ di metal preţios, adica numâ di asime, Simona. Un gioc di zboarâ transformat di nioata a l’ei, marea tenismenâ tru un paramith di loculu 1 tru sportul, hai sâ-l’i dzâţim di asime, adică tru eidiul chiro şi “sportu albu” şi “sportul a li Simona a noastrâ”.

Di siptâmâna aestâ, di luni, Simona Halep agiumse diznou pi loculu 1 WTA, adică tru tenisulu profesionistu feminine, după ţi înreghistră pi 19 februarie un punctaj diznou mai mare di aţel a olandezâl’ei Carolina Wozniacki. Tesnimena di-tru Ţara dinghios a limbâl’ei ghirmană di la Amsterdam, tra s-dzâţim aşi, u aştiptă cu mare forţă tru anulu aestu pi Sioma, care v’inea tru gh’inarulu 2018, di la Australian Open pi loculu 1 di-tru anulu trecut, di pi 9 sâmedru, cându si avea instalată pi loculu a li Serena Wiliams, şi u deade nanâparte pi unâ Simona accidentată, care nu putea sâ gioacă ghine tru meciulu directu. Conduţirea WTA, care u consemnă pi Simona pi loculu doi, ama îl’i oferi pi buna ndriptate, trâ giooculu a l’ei superior di punctu di videare tehnic, titlul di aţel cama bunulu giucător mondial a mesului gh’inar. Fu a daua etapă di loculu 1 a li Simonă. Iar tora, tru mesulu februariu, di aform’ia că olandeza Carolina Wozniacki nu putu si amintă puncte ţi s-u ţână piste punctajulu a li Simonâ, si feaţe a treia etapă, aţea di revenire a li Simona la aţel mai marile punctaj, adică pi loculu 1, după turneulu di tenis di la Dubai, di-tru Emiratile Arabe Unite (19-24 şcurtu), la care Simona nu putu sâ participă di motive medicale.

Ama, fârâ sâ gioacă, aşi cum nu giucă la Dubai niţe tru 2017, Simona nu chiru niţe un punctu tru clasamentul WTA aclo iu, tru acest momentu, are un total di 7.965 di puncte. Wozniacki arămase cu 7.425 di puncte după Dubai Duty Free Championship (19-24 februarie) şi si turnă pe 2. Întrăe 26 februarie, cându si publicăă următorulu clasamentu WTA şi finalul a turneului di la Indian Wells, la 17 marţu, nu va mai hibă modificări majore tru ierarhia mondială.

Tru aestâ situaţie, Primăria a Capitalâl’ei lo apofasea tra sâ-l’i oferâ a li Simonâ titlu di cetăţean di onoare. Cheremonia avu loc la teatrul Excelsior, di Bucureşti. Tru ndauă zboarâ Simona mulţan’iisi trâ aestâ tim’ie, şi dzâse: “Aestu titlu reprezintă ună onoare trâ mine şi easte ţel mai importantul premiu. Am vinită la Bucureşti ninte cu 10 ani şi tora pot să-l numescu/să-l’i dzâc acasă”.

Deci situaţia tru clasamentu cu Simona Halep revenită/turnată pi primulu loc tru clasamentul a giucătoarilor profesioniste di tenis (WTA), dat a publicitatil’ei, luni, 26 februariu, la ţinţe siptămân’i după ţi fu ma ninte detronată di daneza Caroline Wozniacki, tru finala chirută dinintea a liştei la Australian Open. Alte ţinţe românce sunt în prezentu tru isape, în top 100. Sorana Cîrstea alinăă un loc, pi 35, Irina Begu, doauă – pi 36, iar Mihaela Buzărnescu, un loc, pi 38. Monica Niculescu dipuse treie poziţii şi easte pi 72, iar Ana Bogdan alinăă ună scară, hiinda pi 86.

****************************

Aduţim aminte că siptâmâna trecutâ vâ informam trâ vizita a preşedintelui Comisil’ei a Comunităţilor a român’ilor di nafoara a graniţelor, pzrlamentrulu Constanti Codreanu la sediul a SCMR. Dumnil’i a lui si adună cu

Ca un nou ecou a evenimentului di pi 13 octombrie, Constantin Codreanu feaţe ună vizită la sediul a Societatil’ei di cultură Macedo-română, la 4 meşi, tru dzuua di 14 februarie 2018. Informaţia u aflăm di pi contul di Facebook a domnului Codreanu. Dumnil’ia a lui avu unâ discuţie cu preşedintile a suţatâl’ei, domnul Ion Caramitru, la care eara prezenţâ şi 3 lingvişţâ, vicepreşedintile a suţatâl’ei, profesorulu doctor Nicolae Saramantu, secretarulu general Emil Ţârcomnicu şi lingvistul Manuela Nevaci, membru tru comitetulu di conduţire a SCMR.

Ideea principală a liştei adunare poate sâ hibă prezentată cu zboarâle a domnului Constantin Codreanu: ”Aromân’il’i şi meglenoromân’il’i din România repreziintă grupuri dialectale istoriţe româneşti, nu minorităţ naţionale. Dialectele istoriţe a limbâl’ei a noastră comună lipseaşte s-hibă loate sub protecţia juridică a statului român”.

Deputatulu Constantin Codreanu, preşedintile a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a li ţară, sumcundil’e: “România fu, easte singurulu stat naţional înrudit/singh’ene cultural şi lingvistic cu minoritătâle istroromână, meglenoromână şi aromână di-tru ţările balcaniţe. Noţiun’ile europeane de stat înrudit (kin state) şi minoritate înrudită (kin minority)/singh’ene se aplică a Româniil’ei şi a luştor comunităţ minoritare din Balcani”.

Dumnil’ia a lui dzâse că problematica aromână şi meglenoromână fu constantu şi va hibă în continuare în chentrul atenţiil’ei a lui ca parlamentar român aleptu în circumscripţia trâ cetăţeanil’i român’i cu domiciliul tru xeane şi ca preşedinte a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a ţarâl’ei.

Totunăoară, preşedintele a Comisiei spuse că fu singurulu parlamentar român care prezentă mai multe Declaraţii politiţe di la tribuna a Camerâl’ei a Deputaţâlor mutrinda problemele a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi istroromân’ilor, că abordă/zburâ unile/niscânte di chestiuni tru ţi mutreaşte aromân’il’i tru dialogulu cu Patriarhia Română şi îl’i interpelă oficial în problematica aromână pe unil’i factori di-tru administraţia chentrală di stat.

Moabetea a politicianului cu membril’e a comitetului di conduţire a suţatâl’ei. si feaţe inr-ună atmosferă calduroasă şi constructivă.

Preşedintele Ion Caramitru şi colegil’i a lui din conduţerea a SCMR tricu în revistă, împreună cu deputatulu Constantin Codreanu, un bair de chestiun’i prioritare asupra cui statulu român şi societatea românească lipseaşte să-şi concentreadză atenţia şi eforturile tru anulu current; isapea putem s-u misurăm pi dzaţe puncte: 1) înhiinţarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea şi Saranda şi a Institutului Cultural Român la Atena; 2) adoptarea de cătră Academia Română a unei decizie mutrindalui ortografia a dialectelor istoriţe aromân, meglenoromân şi istroromân a limbâl’ei română comună pe timel’ilu a alfabetului a limbâl’ei română modernă; 3) loarea, prin leadze, sum protecţia statului român a dialectelor istoriţe istroromân, meglenoromân şi aromân a limbâlei română comună; 4) înhiinţarea a unei redacţie tru dialectul aromân la postul public TVR Internaţional; 5) reprezentarea parlamentară a comunităţâlor dialectale istoriţe meglenoromână şi aromână; 6) eliminarea la v’initorulu recensămintu/catgrafie a populaţil’ei a li confuzie anamisa di termenil’i/zboarâle ”macedonean (slav)” şi macedo-român, ca infranim românescu; 7) tipăriturile bâsericheşti şi serviciulu divin tru dialectul istoric aromân a limbâl’ei română comună; 8) susţânerea cu burse identitare a elevilor şi profesorilor aromân’i din Albania şi alte state; 9) acordarea cetăţeniil’ei română în procedură simplificată a român’ilor di-tru comunităţâle istoriţe din varliga a graniţelor şi Balcan’i; 10) includerea a dialectilor istoriţe româneşti în programa şcolară trâ cursul di limba şi literatura română.

Vizită a unei personalitate politică la Societatea di Cultură Macedo-română, a cure preşedinte easte Ion Caramitru, di formaţie actor şi reghizor (director a Teatrului Naţional, di Bucureşti).

Di pi reţealile di socializare aflăm unâ hâbare ligată di arămăn’i, postată di Constantin Codreanu membru di la Partidulu PMP, deputat care easte implicat tru minarea armânească. Nâ aduţim aminte, aşi cum vâ avem informată toamna a anului trecut, tru mesulu sâmedru 2017, că parlamentarulu Constantin Codreanu, membru — cum dzâsim – a PMP, feaţe tru parlamentu unâ declaraţie ligat di votulu din parlamentul di Tirana ligat di minorităţâle naţionale din Albania, di pi 13 sâmedru. Evenimentul avu ecouri pi 17 octpmbrie, Constantin Codreanu ţâne unâ declaraţie tru Parlamentul di la Bucureşti, şi pi 28 sâmedru, simpozion trâ ligăturile a român’ilor di la sud di Dunăre, cu aţel’i di la nordu iar tru partea a daua, starea actuală a dialectilor sud-dunareane a limbâl’ei română.

Ca un nou ecou a evenimentului di pi 13 octombrie, Constantin Codreanu feaţe ună vizită la sediul a Societatil’ei di cultură Macedo-română, la 4 meşi, tru dzuua di 14 februarie 2018. Informaţia u aflăm (di) pi contul di Facebook a domnului Codreanu. Dumnil’ia a lui avu unâ discuţie cu preşedintile a suţatâl’ei, domnul Ion Caramitru, la care eara prezenţâ şi 3 lingvişţâ, vicepreşedintile a suţatâl’ei, profesorulu doctor Nicolae Saramandu, secretarulu general Emil Ţârcomnicu şi lingvistul Manuela Nevaci, membru tru comitetulu di conduţire a SCMR.

Ideea principală a liştei adunare poate sâ hibă prezentată cu zboarâle a domnului Constantin Codreanu: ”Aromân’il’i şi meglenoromân’il’i din România repreziintă grupuri dialectale istoriţe româneşti, nu minorităţ naţionale. Dialectele istoriţe a limbâl’ei a noastră comună lipseaşte s-hibă loate sub protecţia juridică a statului român”.

Deputatulu Constantin Codreanu, preşedintile a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a li ţară, sumcundil’e: “România fu, easte singurulu stat naţional înrudit/singh’ene cultural şi lingvistic cu minoritătâle istroromână, meglenoromână şi aromână di-tru ţările balcaniţe. Noţiun’ile europeane de stat înrudit (kin state) şi minoritate înrudită (kin minority)/singh’ene se aplică a Româniil’ei şi a luştor comunităţ minoritare din Balcani”.

Dumnil’ia a lui dzâse că problematica aromână şi meglenoromână fu constantu şi va hibă în continuare în chentrul atenţiil’ei a lui ca parlamentar român aleptu în circumscripţia trâ cetăţeanil’i român’i cu domiciliul tru xeane şi ca preşedinte a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a ţarâl’ei.

Totunăoară, preşedintele a Comisiei spuse că fu singurulu parlamentar român care prezentă mai multe Declaraţii politiţe de la tribuna a Camerâl’ei a Deputaţâlor mutrinda problemele a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi istroromân’ilor, că abordă/zburâ unele chestiuni tru ţi metreaşte aromân’il’i tru dialogulu cu Patriarhia Română şi îl’i interpelă oficial în problematica aromână pe unil’i factori di-tru administraţia chentrală de stat.

Moabetea a politicianului cu membril’e a comitetului di conduţire a suţatâl’ei. si feaţe inr-ună atmosferă calduroasă şi constructivă.

Preşedintele Ion Caramitru şi colegil’i a lui din conduţerea a SCMR trecu în revistă, împreună cu deputatulu Constantin Codreanu, un bair de chestiun’i prioritare asupra cui statulu român şi societatea românească lipseaşte să-şi concentreadză atenţia şi eforturile tru anulu current; isapea putem s-u misurăm pi dzaţe punctei: 1) înhiinţarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea şi Saranda şi a Institutului Cultural Român la Atena; 2) adoptarea de cătră Academia Română a unei decizie mutrindalui ortografia a dialectelor istoriţe aromân, meglenoromân şi istroromân a limbâl’ei română comună pe timel’ilu a alfabetului a limbâl’ei română modernă; 3) loarea, prin leadze, sum protecţia statului român a dialectelor istoriţe istroromân, meglenoromân şi aromân a limbâlei română comună; 4) înhiinţarea a unei redacţie tru dialectul aromân la postul public TVR Internaţional; 5) reprezentarea parlamentară a comunităţâlor dialectale istoriţe meglenoromână şi aromână; 6) eliminarea la v’initorulu recensămintu/catgrafie a populaţil’ei a li confuzie anamisa di termenil’i/zboarâle ”macedonean (slav)” şi macedo-român, ca infranim românescu; 7) tipăriturile bâsericheşti şi serviciulu divin tru dialectul istoric aromân a limbâl’ei română comună; 8) susţânerea cu burse identitare a elevilor şi profesorilor aromân’i din Albania şi alte state; 9) acordarea cetăţeniil’ei română în procedură simplificată a român’ilor di-tru comunităţâle istoriţe din varliga a graniţelor şi Balcan’i; 10) includerea a dialectelor istoriţe româneşti în programa şcolară trâ cursul de limba şi literatura română.

Preşedintele a Comisil’ei trâ comunităţâle de român’i din afoara a graniţelor a ţarâl’ei l’i-asiguripsi pe interlocutoril’i a lui di-tru conduţerea a Societatil’ei de Cultură Macedo-Română de întregulu a lui îndrupumintu şi agiutor trâ identificarea şi bâgarea tru practichie a soluţiilor corecte trâ problematica aromână şi meglenoromână. Interlocutoril’i conveniră/si achicâsiră să arămână în dialog permanentu trâ atindzerea a luştui obiectiv comun.

Aduţim aminte că Societatea de Cultură Macedo-Română fu adrfată/înhiinţată tru anulu 1880 pri-tru Analtu Decret Domnescu. Tru anul 1990 îl’i fu recunoscută existenţa neîntreruptă, hiinda declarată asociaţie de utilitate publică pri-tru Apofase a Guvernului di-tru 7 mai 2008.

************************

Alantă dzuuă, pi 15 şcurtu fu dzuua di amintare a l’irtatului professor doctor Vasile Barba, care ma s-b`na vrea s-avea 100 di an’I aţea dzuuă. Trâ aduţire aminte fu organizată unâ adunare la Suţata Culturalâ armânească di Bucreşti. Fu adusă aminte şi nicuchira a lui, doamna-l’I Ecaterina Barba, l’irtată di dumidză mesuu ţi tricu, aşi cum ştiţ, tru gh’inar.

Loară zborulu şi l’i adusiră aminte tru intervenţia a lor: Chiratsa Meghea, Alexandru Gica, Tashcu Lala, Eva Bozgan, Ghe Hagivreta, Aurica Piha, Costa Canacheu…

Pitricu ndauă zboară şi poeta Kira Manţu care scria:

VASILI GH.BARBA — 100!

Adzâ, prof.Vasili Barba va s-umplea 100 di anji!

Amintatu la 15.02.1918, Livădz, Gârtsii, muri la 20.10.2007, Freiburg, Ghirmânii.

La 28-li di Sumedru, Disentis, la adunarea a Consilui a Armânjiloru, dzâtseamu tu zborlu la moartea a profesorlui:

“Nu shtiu cumu va s-eara Armânjilji adzâ, fârâ prof.Vasili Barba, ama shtimu câ Armânjilji suntu adzâ iu suntu câ lu-avurâ shi prof.Vasili Barba.”

Prof.Vasili Barba — armânlu cari dishcljisi calea mudernâ, europeanâ trâ Armânami.

Acâ tu România comunistâ problema armâneascâ eara ca tabu, prof. V.Barba putu s-dukimâseascâ imposibilu … Tu kisa tsi avea câdzutâ di lungu kiro pisti limba shi cultura armâneascâ, elu putu s-aprindâ unâ njicâ lunjinâ: andreapsi-ndauâ spectacoli di folcloru, unâ ploaci di poemati, altâ di pirmithi…

Ama, cu câtu tritsea kirolu, prof.V.Barba dukea câ planlu minduitu di elu trâ ascâparea a limbâljei shi a politizmolui armânescu nu va s-potâ s-lu

bagâ tu practikii tu România comunistâ.

Tr-atsea, la 1983, cându intrâ tu pensii/sindaxi, deadunu cu nicukira a lui Katerina, di arâzgâ ghirmanâ, curdisirâ Freiburg. Câ tse Freiburg? Câ eara aproapi di Strasburg — tsentrulu politicu ti Evropa di-atumtsea shi di yinitoru. Shi, poati, câ muntsâlj Schwarzwald (Pâdurea Laie) lj-adutsea aminti di Pindulu a strâpânâjiloru a lui. […]

Anulu aestu si fac 7 ori di cându si marcheadză pi 13 şcurtu vocaţia di irine a Radioului, pri-tru Dzuua Mondială a Radioului. Aestâ Dzuuă aduţe aminte prima emisiea postului Naţiunilor Unite, care a avut loc în 1946. Tricură di atumţea 72 dui an’I, di cându pri-tru boaţea a ONU, radioulu militeadză trâ bună achicsire întră naţiun’i, militeadză trâ pace. În România, radioulu lucreadză di-tru anulu 1928, şi di toamna va sâ si facă 90 di an’I di la prota emisie în limba română. Ma si nâ turnăm la aniversarea di 72 di an’I, adică la Dzuua mondială a radiopului şi nu la aţea maşi naţională, tema di anulu aestu easte “Radio şi Sport”. Reprezentantul a Uniunil’ei Europpeană di radfio şi telviziunea Graham Dickson dzâse cu aestă ocazie că: “…radioul e cel mai larg accesibil trop de comunicare în masă din lume. Radioul trebuie să reflecte populaţia în întreaga ei diversitate”, La randul sau, reprezentantul Uniunii de Radio şi Televiziune Asia-Pacific, Olya Booyar, a spus ca radioul a trecut prin schimbări ce l-au făcut de nerecunoscut, începând de la primele transmiţătoare şi receptoare fără fir şi este, şi acum, în plină schimbare, odată cu tehnologia digitală şi internetul, este pe telefoanele mobile şi device-urile personale.

******************

Putem să arămânem la tema a Dzuuâl’ei mondială a radioului, la radio şi sport, ma sâ aduţim aminte numa a unei tenismenă di talie mondială, Simona Halep, care intră tru anulu aestu în poziţia di numirulu 1 tru teniusulu feminine monmdial, WTA. Unâ m’ică cripare, cu ma vecl’i probleme di săntate feaţe ca si nu poată si bitisească cu ghine marile şlem di anulu aestu, di-tru Australia, di-tru arhiusita mesului ţi tricu. Agiumtă în finală, tru campionatulu Austalian Open, cu tenismena olandeză Caroline Wozniacki, nu putu s-u azvingă. Di aestă aform’ie punctajulu a l’ei criscu mai puţân dicât a li Wzniacki, care eara pi loculu 2 şi a şi tricu ea pi loculu 1. Cu tute aeste comitetulu di cumândusearea di la WTA, vidzu in mod corectu că Simona feaţe di pucntu di videare ethnic un gioc mai bun dicât a li Caroline, care avu mai multă rezitenţă fizică. Ama, la mâsturlâche, fu mai bună Simona Halep. Ea fu declarată la intrata mesului şcurtu ca ţea mia buna tenismenă a mesului gh’inar. Va dzâţim unâ turlie, tut loculu 1, ţi cara că maşi pi un mes.

******************

Arămănim tut la tema a Dzuuâl’ei Mondială a Radioului, radio şi sport, ma sâ nâ turnăm la dzuua di naştire a lu Gică Hagi, tut sportiv di talie mondială, tru sportul vâsil’e – fotbalul. Ama, tru dzuua a lui di naştire, putem di la aestâ cultură sportive sâ treaţim la cultura şi literară şi sâ spunim că pi 5 februarie fu dzuua di naştire şi a unei personalitate armânească di-tru lumea a literelor — Hristu Cândroveanu.

Hristu Cândroveanu (05.02.1928 – 09.12.2013), si-are amintată tru 5 di şcurtu 1928, aoa şi 90 di an’I, tru naua patridă di formă politico-gheometrică, a unui patrulater, ică pi franţuzeaşte Cadrilater, tru judeţulu Durostor a li Românie, aclo iu aramăn’il’I avea agiumtă maşi di doi an’I tru anulu 1926. Poet, prozator, traducător, publicistu şi critic literar.

Cursurli di şcoală medie li feaţe la Silistra, Călăraşi, Tulcea şi Timişoara (1939-1948). şi Facultatea di Filologie di Bucureşti pi care u bitiseaşte tru 1952 şi agiundze profesor di limba şi literatura română, ama şi scriitor şi critic literar.

Scrie poezie şi publică mai multe carţâ di care dăm selectiv:

· Poeme, Bucureşti, 1973;

· Alfabet liric, Bucureşti, 1974;

· Poeţi şi poezie, Bucureşti, 1980;

· Printre poeţi, Cluj Napoca, 1983;

În paralel cu poezia, lucredză/scrie şi în proză şi scoate tru 1996 romanulu

· Marea Serenităţii, I-II, Bucureşti, 1996; Easte epopeea a v’inearil’ei în patria mamă a arămăn’ilor, pri care îl’I reprezintă pri-tru familia a lui, care vine cu vaporulu pri-tru Marea Neagră. Ea agiumse aşi, unâ Mare a Serenitatil’ei, a li isihie, după bana greauă di care ascâpa di-tru Machidunie firmtată di alumtile trâ identitate etnică ţi li videm şi tru poezia a lu Constantin Belemace, Dimândarea pârintească. Romanulu Marea Serenităţii easte canda unâ călătorie a lu Magelan anvârliga a palnetâl’ei pri-tru ocheanulu a li irine tra sâ agiungă tru unâ ţară sâmtă di punctu di videare filologhic, limba română.

Hristu Cândroveanu agiundze, tru 1966, secretar a Consiliului tra Cultură şi Artă a municipiului Ploieşti (până tru 1980). Deapoa redactor la revistele Tomis” şi Tribuna şcolii”, funcţionează şi tru harea di consilier tru Consiliul Culturalʹei (1970-1974). Easte redactor-şef, dit 1974, a revistei Livres roumains”. Tru 1990, fondeadză revista macedo-română Deşteptarea” şi tru 1994, revista Dimândarea” (publicaţie trimestrială tru grailu armânescu).

Tru 1992, agiundzi prezidentu ali Fundaţie Culturală Aromână Dimândarea părintească”.

Ca un continuator a pidimolui a lu Tache Papahagi, care tru anulu 1974 scoase Dcţionarulu a dialectului aromân, ediţia a daua, Hristu Cândroveanu si apleacă pi partea literară a grailui arâmânescu, şi anulu alantu scoate mai multe antologhii.

· Antologie lirică aromână, Bucureşti, 1975;

· Poveşti de la Miază-zi, Bucureşti, 1976;

· Antologie de proză aromână, Bucureşti, 1977;

· Un veac de poezie aromână, introducerea editorului, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu);

Poeţi români în grai aromân, Bucureşti, 2000.

“Ţi vrutâ i ma vrutâ di nâ farâ,

Oh, fara-nâ ţi cheari fârâ toru?

Milie-ţ cadi, ti ľia dorlu azvarâ

Ti grailu a ľei, ş-a tău ş-a tutuloru!

Ş-pri alti graiuri s-poati s-dzâţ dada.

I tati, maie ş-pap… Ma nu-i tot unâ

S-li avdz ahântu muşati ş-cu aradhâ

Cumu noi maşi li-avemu dzâsâ dipriunâ.

Câ ş-pânea — câtu-i bunâ ş-nâ lipseaşti —

S-avdadzi ş-nâsâ, cându pi-a noastrâ greşti,

Şi iţi zboru, ma-l dzâţ pi armâneaşti —

Avutu lu-aducheşti, ş-lu-acreşti!

I cânticu grailu a nostru di-acasâ,

Şi-n cathi zboru di-a lui i unu caimo …

Cari poati s-lu agârşeascâ şi-s-lu-alasâ —

Mea ş-iuţido si si-aflâ tu lao!

Turnaţ-vâ, ş-adunaţ-vâ iar diadun,

În câtândia — grailu ţi nâ easti!

Câ di si n-adârămu unu câti unu —

Cu elu maşi nu chiremu, cari n-afireaşti!

S-dipu singuru s-ti-afli iuva tru irńie,

S-dzâţ dipriunâ armâneşti zboarâ…

S-nu chearâ limba-nâ — yişteari yie, —

Câ nu-ari, cumu nă-i grailu, ahtari dhoarâ!

(Ş-Dipu Singuru S-Ti-Afli)

Arhiusim cu sportul-vâsil’e, fotbalul, tru care vâsil’e, cându eara giucător, eara Gheorghe Hagi. Tora easte antrenor, şi giucător-fotbalistu easte hil’ilu a lui, Ianis Hagi.

Gheorghe Hagi, care Incl’ise pi 5 şcurtu 53 di an’i, fu un idol trâ tineret/tra tinerame atumţea cându eara giucător tru echipa naţională di fotbal a li Românie. Ma sâ eara ficior, marea handbalistă Cristina Neagu vrea s-u loa iurneca a lu Hagi, şi vrea s-eara şi ea fotbalistu. Cu tute aeste, ea, di mare admiraţie trâ Hagi şi sportul tru care si gioacă balonea cu ciciorulu, ea si lansă cu tută putearea tru sportul a balonil’ei cu mâna, handbalul.

Trâ dzuua di 5 februarie, dzuua di naştire a lu Gheorghe Hagi, Cristina Neagu îl’I oară şi dzâţe: “Earam m’ică atumţea cându tine u ciuduseai lumea a fotbalului – aduţim aminte că marea hadbalistă Cristina Neagu easte faptă tru anulu 1988, faţă di 1965, c`ndu easte faptu Gheoghe Hagi – … Cristina Neagu dâţe: “Earam m’ică atumţea cându tine u ciuduseai lumea a fotbalui cu talentul, viziunea şi pidimolu cu mare harauă di-tru gioculu a tău şi a Naţionalâl’ei a noastră. Puţân’I ştiu — spune Crstina Neagu – ca tru chirolu aţel earam dipriună şi nilipsită di-tru peluza a stadionului Ghencea şi nu chiream niţeun ocazie să intru tru gioculu a ficiorilor di cartier.

Atunci, printre noi, erai cel mai iubit! Eşti un idol şi ună legendă şi aşi va rămân’i! […] Ţâ or tot binele din lume, sănătate şi forţa tra să poţ sâ scoţ în cap tute ţi li ai în cap şi tru inimă ! “ Bitisim alidzearea.

Tra să videm care easte handbalista Crstina Georgiana Neagu, născută tru 1988, adica are tora 30 di an’I, pi care a l’i mplinească di toamnă, va să spunim că Federaţia Internaţională di Handbal Il’I deade di treie ori, tru 2010, 20115 şi 2016, premiul di cama bunlu giucător din lume tru aţel an. Poate şi di la numa Georgiana, adică unâ cu numa a lu Gherghe Hagi, minduim noi că vru ea să agiungă unâ mare sportivă, aşi cum eara fotbalistul Gheoghe Hagi, ca idolul a l’ei şi a soţâlor a l’ei di unâ vârstă, ună ilichie cu ea.

11111111111

Tru unâ catre la care si minduiaşte s-u scrie şi lucreadzâ la ea, Gheorghe Hagi nâ spune pi litere, ţi va sâ dzâcâ numa “Hagi”, care easte sinonimă cu performanţa. Cu zboara româneşti el dâzţe H de la “harnic” (lucrator, huzmici), A înseamnă ambiţie, G înseamnă generos, cuvârdă, care da şi la altu, care nu easte scl’inciu, I de la iute (aghlighur, om ţi gioacă foitbal şi faţe iţe lucru aghon’ia).

Cu dauă dzâle ninte sâ împlinească 53 di an’i, el dzâse: “Harnic înseamnă să ai ună carieră, dedicaţie, sacrificiu… Ambiţie înseamnă să ai titluri şi eu am, amintaiu tru bană. Generos di aform’ia că fui lider şi cred că aşi hiţ simfun’i să mi caracterizaţ, că totâna am dată şi colegil’i a mei ştiu toţ aesta. Him iute/om ţi si mină şi faţe lucru aghon’ea; cred că aghun’usit, aghlighur, tru iţe lucru!

Şi în cap, şi în cicioare: fui 100% şi aaoaţe (n.red. — spune cu mâna câtră cap) şi la cicioare 100%, de aţea fui bun. Iar tora vâ spun secretulu. Aoaţe eate minte, aoaţe easte multă minte (n.red. — şi spune diz nou cu mâna cătră cap)”.

Fostul mare decar (cu numirulu 10 pi tricou) a primâl’ei reprezentativă a li Românie completăă: “Hagi easte adrat di putearea şi pidimolu a lui cu vreare tru lucru. Aestă fu mira a mea, eu m’i-am adărată. M’i le asum şi va-m’i li asum totâna cându va hibă. Cred că am faptă foarte multe lucre bune, în toată istoria mea.

[…] Mi-am născută să amintu, nu mi-am născută să existu. Nu mi născui ţel mai bunulu, că aşi am devenită, pri-tru pidimo şi sacrificiu”.

“Vâsil’elu a nostru di fotbal” scrie, aşi îşi li treaţe nopţâle. Scrie pagină după pagină despre fotbal! […]

“Eu, noaptea, stau şi scriu. Eu nu am computer, eu scriu totul. Compun, esc vizionar.

[…]

Aşa am scrisă şi conceptul tehnic, easte ţiva ţe nu are faptă niţeun om în România. […]

Am creată ună strateghie, ună filosofie, sisteme şi tipuri de giucători, am creată şi metodică. Toate, eu!”, bitisi omulu a cure numă se confundă cu Generaţia de Aur/de malămă, echipă ţe are faptă ca sute de m’il’e de oameni să iasă pe strădz, în toată ţara, tra să celebreadză victoriile de la turneele finale, succese ţi ază sunt imposibil de atins/ ica trâ obţânire.

1111111111111111111111111

Aduţim aminte ună hâbare laie, aşi cum ştiţ, şi cum şi v` u spusim. La bitisita a meslului ţi tricu, pi 27 gh’inar muri Katharina Barba. Ea fu adusă tru România di s-adună iara trâ bana di daima cu nicuchirulu a l’ei cu Vasile Barba. Katharina Barba fu ngrupată aualtari, sâmbătă 3 di mesulu şcurtu.

Si cade sâ spunim zboarâle di paragorisire pitricute, atumţea cându loară hâbarea că muri Katharina Barba, di Iana Mihailova di la Radiotelevizia di Scopia, di la redacţia armânească. Ea faţe un muşat şi împlin di tim’ie necrolog trâ marea dispărută:

Alidzem:

“Tinjisits Armanj!

Cu mari jali u apruchem habarea ca pi 21 di yianar s-asteasi bana ali d-na Catharina Barba dit Ghermanii, nicuchirã a marli patriot Armãn Vasile Barba. Profesor doctor Catharina Barba easti faptã pi 21 di yianar anlu 1927 shi muri pi dzua di neashtirea, pi ilichii di 91 di an. Numa a ljei va-s armãnã tu istoria armãneascã ma shi tu memoria a Armãnamiljei, ca persoanã, cari sh-pi ninga atsea tsi eara Ghermanã, di tinjii cãtrã nicuchirlu a ljei d-ul Vasile Barba u anvitsã limba armãneascã, shi cu harau shi pirifanilji zbura ti atsea cum u tinjisea socurlu shi soacra shi cum ea la turna cu idghea tinjii cari u anvitsã di cãndu intrã tu casã armãneascã. Sustsãnirea tsi u didea d-na Catharina Barba, a nicuchirlui a ljei Vasile Barba eara cu valoari shi importantsã fãrã mardzina, ca tu alumtãrli a cafi unui di noi, multu importantã easti s-avem sustsãniri di anoshtsã nai ma vruts, atselji cari na suntu nai ma aproapea. Ashi d-na Catharina Barba, pute nu lu alãsã d-nul Vasile Barba tu activitãtsli shi evenmentili armãneshtsã, ma totna s-dutsea cu el shi lji agiuta tu organizari a evenmentilor. […] Deadi mari agiutor ti organizari a congresilor armãneshtsã, shi pi limba ghermaneascã li tradusi tuti cãrtsã cari ULCA li pitritsea pãnã la organizatsiili europeani shi internatsionali […] Cu a ljei tinjisit purtatic, mash ti amintaticlu armãnescu, li dishclidea ushili a organizatsiilor europeani shi adra contacti cu oaminj di shtintsã shi politiciari dit Ghermanii.

Partitsipã la tuti Congresi internatsionali ti limba shi cultura Armãneascã, shi atsea: Manhaim anlu 1985 shi Fraiburg tu anjlji 1988, 1993, 1996 shi 1999, […]

Agiutăă “shi finansial trâ editari cãrtsã pi limba armãneascã, anamisa di cari easti shi cartea “Dghivãsim, angrãpsim, armãneashti zburãm” di autoarili Iana Mihailova shi Maria Nicolova, carti cari eara angãpsitã dupu programa ti anvitsari a limbãljei armãneascã la Facultatea ti filologhii di Scopia.

[…]

DUMIDZA S-U LJEARTA! Loclu s-lji hiba lishor!

Prugurii pana la familia a ljei!” dzâse Iana Mihailova.

La 25 gh’inar si astease di-tru bană istoriculu Neagu Djuvara. Di farâ armâneascâ după tată, el prota nviţă sâ zburască pi franţuzeaşte, ca ună turlie di limbă a tată-sui, şi bana a lui si leagă emblematic di ţara a mamâ-sai, Tinca Grădişteanu, – datile importante di-tru istoria a li Românie. Neagu Djuvara bână 100 şi un an’i, tru anulu a aniversaril’ei a 100 di an’i di la faţirea întreagâ a statului român di-tru 1918. Iar, moartea a lui si feaţe tru mesulu a protâl’ei unire permanentâ a li Românie, aţea di la 24 gh’inar 1859, di sum Alexandru Ioan Cuza, domnitorulu sum care gurrenul român arhiusi sâ-l’i agiută pi fraţâl’I di la sud di Dunăre, macedo-vlahil’I, sau aromân’il’i, diznou etnia a tatâ-sui a lu Neagu Djuvara.

Pri-tru mesulu tru care muri Neagu Djuvara feaţe canda unâ consacrare a vrearil’ei şi maril’ei tim’ie a lui cătră Luţeafirulu a Poeziil’ei românească, Mihai Eminescu (1850-1889), născut la 15 gh’inar. După mărturiile a lui, tru an’il’i di exod, după ţi fudzii din România, cându bâna în Franţa deadun cu soţia (di curună) a lui franţuzoaică, la socri, şi dapoaia în fosta colonie franceza din Africa, Niger, 23 di an’I, Neagu Djuvara purta cu el Biblia, ca un protestu contra a comunişţâlor, care si ştie că si distanţa di Biblie şi di bâsearică pi care li considera anacroniţe, învicl’iate şi niudisite cu omulu modernu, şi poeziile a lu Eminescu, unâ turlie di biblie a limbâl’ei şi culturâl’ei română.Aşi cum si spune că şi Alexandru Macedon purta cu el tru campaniile a lui militare epopeea a lu Homer, Iliada. Repulsia a lu Neagu Djuvara faţă di comunişţâ v’inea şi di la aţea că revoluţia bolşevică, ţi instaură comunismul în Rusia, avu loc tru 1917.

Neagu Djuvara si născu la tru chirolu cându în România misurarea a an’ilor si fâţea pi vecl’iul stil di calendar, treaţire care si feaţe tru 1924, tru marea Romnie, di după 1918. Neagu Djuvara si feaţe tru anulu 1916 tru chirolu a protului polim mondial (1914-1918). Fu polimulu tru care muri tatal a lui, Marcel Djuvara, cându Neagu eara m’ic, niţe un an. Tru doilu polim mondial Neagu Djuvara alumtă In calitate di ofiţer, şi avu mare tihe ca ascâpă v’iu, aşi cum nu puturâ sâ ascapâ subordonaţâl’I a lui, cu care eara duşi tra sâ agiutâ pi frontu trâ eliberarea a Basarabil’ei. Neagu Djuvara si născu la 18 augustu 1916, datâ care pi stilul nău (di după 1924) agiumse 31 augustu.

După revoluţia din România, di-tru 1989, Neagu Djuvara si turnă In România, iu fu profesor di istorie, până tru 1998, ama şi scriitor, di la care arămase un mare numir di carţâ. Moartea a lui easte unâ cheardire greauă trâ cultura românească.

111111111

Neagu Djuvara dipunea din-tru ună familie aramănească, şi după cum spunea el, un ascendentu a lui avea participată la greale alumte tru peninsula blcanică, şi si avea adrată şi un cântic trâ aţel membru di-tru familia a lui, Nicolo Djuvara. Pap-su a proaspitului dispărut, istoriculu Neagu Djuvara eara omulu politic Trandafir Djuvara, vinit în ţara Rmâneasca şi agiumtu ministru plenipotenţiar la ambasda a li Românie di Bruxelles, din Belgia. Tatâ-su a lu Neagu, şi totunăoară hil’iu a lu Trandafir, era Marcel Djuvara, care conform a mărturiilor din interviurile a ilustrului a lui hil’iu, fu şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, apoi căpitan de geniu în armata română şi a murit în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Mama, Tinca Grădişteanu, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni descendenţi ai voievodului Basarab, aristocraţi înrudiţi cu familiile Cîmpineanu, Sturza, Ghica şi Mavrocordat şi care care au dat României politicieni, diplomaţi şi universitari. Povestea acestor familii avea să o spună Neagu Djuvara în volumul Ce-au fost boierii mari“ în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (secolele XVI–XX), publicat tru 2010.

Iar, tru un interviu acordat Agerpres, tru marţu 2016, Neagu Djuvara spune că si născu la treie dzâle după ţe, în 1916, România intra tru polimulu mondial (1914-1918); familia a lui si refugie prota în Moldova, iar apoia, trecânda prin Rusia, la Sankt Petersburg iu bânară momente dramatiţe tru chirolu cându si declanşă Revoluţia bolşevică, şi ma diparte agiumsiră tru Belghia, la buniculu, pap-su a lui care eara reprezentantul a li Românie la Bruxelles.

Tru 7 brumar 1917, Tinca Djuvara, împreună/deadun cu hil’il’i a l’ei, Răzvan şi Neagu, ascapă din Petersburgul bolşevizat, cu ultimulu tren cătră Helsinki — primulu câsâbă al lumil’ei libere. “Aeste lucre îm’i li spusiră cându earam cilimean de 5-6 ani — dzâţe tru interviu Neagu Djuvara. Tatăl a lui moare, la Bucureşti la îndauă dzâle după armistiţiul care consemna capitularea a li Ghermănie, tru 11 noiembrie 1918.

Tru 1928, după trei an’i ca elev a Ghimnaziului din Sinaia, familia fudze, si duţe, în Franţa, la Nisa, iu ninca di-tru primulu an de şcoală Neagu Djuvara l’ia premiul I, Prix d’Excellence. Tru familia lui, tot ca şi tru alte mări familii de boieri de aoa şi un secol, în casă se zbura mai ahoria în franceză. Româna u înviţăă, spune Djuvara, maşi după vârsta de 4 ani şi di aform’ia că buniculu a lui, pap-su, diplomatulu Trandafir Djuvara, mare patriot român”, nu suporta/nu strâxea, că nepoţâl’i zbura mai multu, prota ş-prota” franţuzeaşte. La Nisa, spune Djuvara, fratile a lui Răzvan fu în clasă cu v.initorulu vâsil’e a Afganistanului, Zahir Khan, iar el, în clasă cu un nipot a sultanului şi cu doi hil’i a regelui/vâsil’elui a li Cambodgie; unulu di doi agijumse rege, alantu deveni prim-ministru, după cum sa scrie pi site-ul tvr.ro.

Tru 1937, Neagu Djuvara devine licenţiat în istorie la Sorbona, iar la 1 cirişar 1940 îşi l’ia doctoratulu în dreptu la Paris, la maşi ună dzuuă după ţe Armata 1-a Franceză capitula la Lille în faţa a trupelor ghermane.

Vrea li l’ea diznou mai târdzâu studiile de filozofie la Sorbona, iu obţâne tru 1972 doctoratulu de stat, sum urminia/îndrumarea a cunoscutului sociolog şi filosof Raymond Aron, cu ună teză de filozofie a istoril’ei. Tru 1987 obţânu Diploma Institutului Naţional de Limbe şi Civilizaţii Orientale (INALCO) di Paris.

Di pi aestă poziţie, Neagu Djuvara, lo ligătura cu mai mute personalităţ di-tru exilulu românescu, şi scoase ună carte culeadzire di articole, cu numa “Les Aroumains”, tru 1989. Eara ca ună replică franţuzească, la distanţă di aproapea 100 di an’I, di la cartea ghirmană a lu Gustav Weigand, “Die Aromunen”. Eara ună aplicare a omului catră aradăţin’ile a lui armâneşti, ca una arăzgănseare catră pap-su a lui Trandafir Djuvara, care, aşi cum nâ mărturiseaşte Neagu Djuvara, nu l’i-avea spusă niţiunâoară că el’i suntu arămăn’i. Ţi cara că poate, Neagu Djuvara, ca istoric, lipsea să ştibă ca ascendenţa a lui eara di-tru peninsula balcanică.

24 gh’inar easte dzuua cându si alină pi scamnul di domnitor a uniril’ei a principatilor române Moldova şi Ţara Românească — Alexandru Ioan Cuza. Pri-tru aestâ dubla aleadzire tru mesulu gh’inar 1859 si fâţea unirea a dauă provincii istoriţe româneşti, cu un domnitor ama cu dauă capitale. Unirea nu eara completă. După 3 an’i di la alinarea pi scamnu, Alexandru Ioan Cuza (care fu domnitor întră an’il’i 1859-1866), tru anulu 1862 l’ia apofasea (de fapt ninca di-tru andreu 1861) trâ unirea completă, statulu l’ia numa România, cu capitala la Bucureşti, iar veacl’ea capitală a li Moldovâ, di nâinte di unire, u cheare aestâ calitate. Alexandru Ioan Cuza are importanţă şi trâ ligâturile cu arămăn’il’i. Tru an’il’i di domnil’e a lui si creadză tru anulu 1860, Comitetulu macedo-român sum conduţirea a lu Dimitrie Cozacovici, comitet tru care fura aprucheaţ membri şi arămăn’i, di la sud di Dunăre, şi român’i di la nordu di Dunăre, ca unâ turlie di unire spirituală priste fluviul cu apile nalbastre, Dunărea. Iar, tru 1864 tut ca unire spirituală eara înviţămintul, la Bucureşti fu înhiinţată universitatea, la la sud di Dunăre si dişcl’ise prima şcoală românească trâ arămăn’i, tru hoara natală Târnovo a lu Dimitrie Atanasescu, protlu dascal di şcoală. Aeste şcol’iuri arhiusea trâ ficiuriţ cu grailu di acasă, apoia, cându eara mai mări si triţea la limba română.

Statulu român si alumtă trâ ufilisirea a grailui armânescu şi tru bâseriţ, iara tru anulu 1905 el obţânu, cu îndrupâmintul şi a patrulor mări puteri europeane (Franţa, Anglia, Austro-Ungaria şi Rusia), un decret di la Imperiul otoman, trâ ndrepturile a arămăn’ilor din imperiu.

************************

Maca pri-tru doilu polim mondial, si avea dânâsită acutotalui agiutorulu trâ arămăn’i, unâoară cu minarea ecumenică trâ faţirea unică a bâseriţâlor ortodoxă şi catolică, ţi si avea disrţ`tâ tru marea schisma creştincă tru anulu 1054, după anulu 1960 arhiusi diznou agiutorulu trâ arămăn’i, cum si feaţe tru Republica Socialistă Federativa Iugoslavia (aspartă, dezmembrată după 1990) şi tru România.

Un agiutor trâ arămăn’i fură şi congresile organizate di uniunea ULCA, trâ limba şi cultura armânească di Freiburg, a cure preşedinte eara profesorulu Vasile Barba, emigrat din România tru Ghirmănie, tru anulu 1983, şi a cure nicuchira, ică soţie eara doamna Ekaterina Braba, di etnie ghirmană, şi ea din România.

**************************

Ună hâbare laie, di la Kira Manţu, easte că si astease di-tru bană doamna Katharina Barba. Ea scrise tru revista electronică “Armânamea trâ Europa” un articol funerar, “In memoriam Katharina Barba” (21.01.1927-21.01.2018). Videma că Ekaterina Barba l’I ncl’is ocl’I trâ totna tamam tru dzuua tru care eara amintată, 21 gh’inar, şi ca bână isa 91 di an’i, ca ună simetrie cu aţel’I 89 di an’I cât avea bânată până l’I ncl’ise ocl’i profesoruu doctor Vasile Barba.

Kira Manţu îşi acaţă articolul cu zboarâle:

“Cu-nvirinari lomu hâbarea câ dna Katharina Barba n-alâsă…

Adzâ lomu tilifonea sâ-lj urămu ti dzuua di amintari.

N-apândâsi Cristina, feata ljei… shi nâ deadi nvirinata hâbari.”

După care baga ună ntribare retorică:

“Tsi pots s-anyrâpseshtsâ ti unu omu cari lu cunuscushi aproapi 30 di anji, cu cari lucrashi shi tricushi deadunu, tu aestu lucru, ahânti sticuri di banâ musheati, mplini di harauâ ?”

Poeta arămănă di-tru Ghirmănie aaflă zboarâle uidisite tra s-nâ u prezeinta pi Ecaterina Barba, profesor girman, care di ahâtâ vreare trâ nicuchirulu a l’ei şi di mare tim’ie trâ socril’I a l’ei şi tru familia tru care intră, înviţa sâ zburască armâneaşti şi fu un sânâtos îndrupăminttu trâ Vasile Barba tru pidimolu a lui tru organizarea a congresilor şi a instrumentilor trâ agiutarea a culturâl’ei armânească, uniunea ULCA, biblioteca CESA, revista “Zborlu a nostru”, cursurile ţi leghitimia denumirea ULCA, tră limba şi cultura armânească. Alidzem di-tru articol:

Katharina Barba fu nicukira a marilui patriot armânu Vasili Barba.

Unâ doamnâ cu purtaticu aleptu, cu sumuarâslu mplinu di akicâseari shi mintiminlâki… Analtâ, musheatâ, pirifanâ!

Katharina Barba easti cunuscutâ tu lumea a lingvishtsâloru trâ lucurlu-a ljei di profesoarâ ghirmanâ …

Ama trâ noi, Armânjljii, numa ali Katharina Barba s-leagâ di lucurlu tsi lu featsi,cama di yinyits anji, la Uniunea trâ Limbâ shi Culturâ Armâneascâ di Freiburg.

Trâ tinjia a fumealjei shi-a farâljei tu cari intră, Katharina Barba anvitsă limba armâneascâ cu vreari shi cu akicâseari… Shi, ti multsâ Armânji fu unâ ciudii shi harauâ s-u avdâ cu câtâ mushuteatsâ azbura limba a nicukirlui a ljei!

Nu ptsâni ori nâ pirmithusea dna Katharina ti socrilji a ljei, cumu u tinjisirâ shi cumu ea lâ turnâ tinjia anvitsânda armâneashti…

Nu fu congresu armânescu i congresu internatsiunalu la cari Katharina Barba s-nu-agiutâ, nu mashi cu suflitlu, ama shi cu lucurlu: apridusi tu limba ghirmanâ litiraturâ armâneascâ shi tuti cărtsâli pitricuti di la ULCA la organismili evropeani i internatsiunali cari agiutarâ la pricunushtearea a Armânjiloru ca populu cu limbâ shi culturâ ahoryea.

Dishcljisi ushi, featsi ligâturi cu oaminji anvitsats, cu politicianji ghirmani shi evropeanji, cu tinjia-a ljei di profesoarâ ghirmanâ, ama, tra-amintaticlu-a Armânjiloru!

Cu furnjia atsiloru 5 Congresi internatsiunali ti Limba shi Cultura Armânâ, (Mannheim, 1985 shi Freiburg, 1988, 1993, 1996, 1999 ) shi atsiloru 3 cursuri internatsiunali di limbâ armânâ (Freiburg, 1986, 1988 shi Bonn, 1987) multsâ armânji avurâ haraua s-u cunoascâ shi sâ zburascâ armâneashti cu Katharina Barba.

Tu aestâ oarâ, nâ trecu tu minti mushatili uspetsuri tu casa a loru, cu câtâ miraki n-ashtipta daima pi measâ…

U vidzumu dna Katharina cathi anu, la misăili andreapti ti nicukirlu a ljei…

Ea avea armasâ, tora, singura ligaturâ a noastâ cu Freiburg — câsâbălu iu prof. Vasili Barba ahurhi minarea mudernâ armâneascâ!

Câsâbălu iu tricumu cama di 20 anj di lucru, antribări, apandasi, ashtiptări, anvirinări, ama sh-multâ, multâ harauâ ti amintaticlu a Armânjiloru — “Recomandarea/Dimândarea 1333!

Dumnidzâ s-u ljartâ shi s-u curdiseascâ ninga nicukirlu a ljei vrutu shi tinjisitu !

Kira & Yiani Mantsu 21.01.2018

Duţim ninte retrospectiva anului ţi tricu, unâ mutritâ nâpoi piste evenimentile anului 2017, cu a treia parte a liştei retrospectivă.

2-24 sept — Are loc la Bucureşti Festivalul internaţional “George Enescu”, di muzică clasică, ediţia XXIII. Ediţia 2017 a Festivalului aduţe dinintea publicului peste 3.000 di aţel’i mai apreciaţâl’i artişti xeni şi români, în circa 125 de evenimente. Programulu include nume de primă mărime ale muzică clasice, unele în premieră în Festival, 37 de lucrări de George Enescu, ama şi muzică contemporană.

9 aghiazmaciune — lu l’irtă dumnidză pi Hristu Mular, la 66 di an’i (eara faptu, Cruşuva, tru 1955). Eara di formaţie muzicolog. Dupa cum nâ informa Santa Gica, di Scopia, Hristu Mular eara “muzicolog, ghitaristu, autor, pedagog, etnografistu, organizator … armãnlu Hristu al Mularǔ !

[…[

Studiili di gitarã li featsi Saraevo (Bosnia) la profesorlu V. Andre.

Ãl cãnãscui — spunea Santa Gica – la. 1993 cãndu lucram la Redactsia Armãneascã la Televizia Machiduneascã – Scopia, cãndu vini di nã vizitã deadun cu un nipot alui, ficiricǔ di 12 di any. Lu adusi Toda al Proya (Toshe Proeschi) cari atumtsea, deadun cu Pero al Pare shi Meni al Maya ãl cãntarã canticlu “ Sh ira noapti, sh avea lunã”.

Hristu al Mularǔ fu protlu dascal al Toshe Proeschi.

Bana tutã lucra tu domeniulu-a muzicãlyei.”

10 aghiazmăciune — ună pareie di teatru amator di la Suţata armânească di Veria, susţâne la Bucureşti spectacolul di comedie “Cuscra peirvoliată” în memoria a li autoare care scrise piesa, Zoe Papazisi-Papateodoru, tricuta tru eta alantă nu di multu, la arhiusita a mesului mai. Armân’il’i di Veria avea vinită în România cl’imaţ la manifestarea Dzâilie a Culturâl’ei Armânească, di Constanţa, iu susţânură un specatocl cu tut aţea piesă, cu unâ dzuă ninte.

25 aghiazmăciune — si disfaţe program di emisiun’i pi armâneaşte, un singur interval orar, unâ dzuuă pi siptămână, la televiziunea din Albania.

26 aghiazmăciune — se dişcl’ide la Muzeulu a Municipiului Bucureşti, ciclul di manifestări “Destin, miră, de aromân”, la care Maria Cica are ca invitaţ diferite personalitaţ di orighine armânească. Tema a evenimentului fu “Aromân’il’i în medicina românească”, invitatulu a searâl’ei fu profersorulu doctor Gheorghe Peltecu, Managerulu a spitalului “Filantropia”, specializat tru lângori ghinecologhiţe şi în obsterică.

27 aghiazmăciune – Simona Halep născută la Constanţa, pe 27 aghiazmăciune 1991, este la a 26-a aniversare. Numirulu 2 WTA, di fară armânească, amintă 15 turnee di tenis şi 19 milioane di dolari.

13 oct – Parlamentul di la Tirana voteadză Leadzea a minorităţâlor, în care aţeale 8 comunităţ etniţe din Albania, amiintă statut de minoritate naţională, faţă di vecl’iul statut di minoritae etnică şi lingvistică. Si recunoaşte aşi minoritatea culturală aromânească.

23 oct – prima victorie a Simonâl’ei Halep din poziţia nr 1 a clasamentului WTA, loc pi care dupa punctajulu acumulat avea agiumtă di ună siptamână ninte, la giumitatea a sâmedrului. Aduţim aminte primele 3 locuri: 1. Simona Halep (România) 6.175 de puncte; 2. Garbine Muguruza (Spania) 6.135; 3. Karolina Pliskova (Cehia) 5.605;…

28 oct — Simpozion la Teatrul Naţional Bucureşti, a cure director, Ion Caramitru, easte şi preşedintele a li Societate de Cultura Macedo-română. Simpozionulu, ţânut la 2 siptămâni de la data a li recunoaştire, tru Albania, a comunitatil’ei armânească în calitate de minoritate naţională, fu ună o prezentare actualizată cu ţeale mai nalile cercetari lingvistiţe asupra dialectelor de la sudulu a Dunăril’ei a limbâl’ei română, aromân, meglenoromân şi istroromân. Fu discutată “Unitatea etnică şi lingvistică” a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi istroromân’ilor, cu român’il’i de la nordul a li Dunăre. Fu prezentată şi comunitatea istorică a vlahilor, şi el’i de la sudulu a li Dunăre ca zburâtori a dialectului daco-român. Are participată şi doamna ministru trâ român’il’i de pritutţido Andreea Pastârnac şi are prezentată proiectele a ministerului a Român’ilor di Pretutţido în sensul a liştei unitate etnicăe şi lingvistică.

05 brumar — Dzuua a Ascultătorului la RRI

10 brumar — si dişcl’ide la Muzeulu a Ţăranului (Horiatului) Român expoziţia “Cu tenda”, “concepută sum forma a unui eseu vizual”, şi poate să hibă vizitată până la 10 februari 2018.

12 brumar — conferinţă la TNB, susţânută di Răzvan Voncu, di la Universtiatea di Bucureşti, pricum şi publicistu, dispri 3 poeţ di orighine aromână, cu numa: “Trei aromân’i: Bolintineanu, Anghel, Vinea”.

La giumitatea a mesului, RRI lanseadză tradiţionala anchetă di opinie tru arada a ascultătorilor, trâ desemnare “Omulu a anului la RRI”. Pi timel’ilu a opiniilor sau opţiunilor vinite di dumnil’ile a voastre, la 1 gh’inar 2018, RRI anunţa ca “Omulu a anului” pi Simona Halep, agiumtă pi loculu 1 mondial ninca di-tru partea a daua a mesului sumedru.

23 brumar – artistul plastic Mihai Tugearu easte invitat la Suţata culturalâ armânească, di Bucureşti, la aniversarea di 65 di an’i.

28 brumar — lansare CD cu cântiţe armâneşti la magazinulu “Muzica” di Bucureşti, scos di “Elena di vreare”, cu numa unui altu CD scos ma di multu cu numa “Di vreare” (cântiţe di vreare). Easte zboulu di cunuscuta cantâtoare di Tulcea, Corina Elena Badea.

Totunăoară, tru Ghirmânie cunuscuta poetâ Kira Manţu scoate unâ carte trâ ficiuriţ, cu numa “Curnicea”. Cartea si alinci tu editura “Pop Verlag”, Ludwigsburg, Ghirmânii. Hărgile trâ tipusire li “Sutsata Armânjiloru ditu Ghirmânii”. “Curnicea” easte una carte cu 12 paramithe, ca unâ tulie di dodecalog a poetâl’ei Kira Manţu, tra s-faţim un comparaţie cu dodecalogulu lingvistic a li Matilda Caragiu-Marioţeanu.

5 andreu — moartea a ultimului vâsil’e a li Românie, Mihai de Hohenzollern — Sigmaringen, la 96 di an’i, la reşedinţa a lui din Elveţia. Vasil’elu Mihai, pri-tru arestarea a mareşalului Ion Antonescu, ţi eara caplu a li armatâ şi u avea dusă ascherea tru alinţa cu Ghirmânia nazistă, arestare ţi si feaţe la 23 augustu, la câftarea a puterilor aliate dinintea a agresiunil’ei faschistă şi ţi mutrea s-u slâghească poziţia a li Ghirmânie a lu Hitler, agiută la şcurtarea cu 6 meşi a doilui polim mondial.Tru anulu 1947, naua conduţire comunistă a li vâsilie, u aboleaşte monarhia şi vâsil’elu easte aşi forţa sa alasă scamnulu di vâsil’e şi aestâ turlie s-fugă din ţară.

10 andreu — Simona Halep asistă la primulu meci bitisit remiză, a echipâl’ei di hochei, formată di fitiţe cu vârsta întă 5 şi 10 an’i, pi care u sponsorizeadză şi care îl’i poartă numa, echipa “Simona Halep”.

12 andreu — La Muzeulu a municipiului Bucureşti la “Destin, miră, de aromân”, Maria Cica lu are ca invitat pi Iota Trantu, viticvultor şi om di afaceri, di Constanţa. Eara prezentu şi bunulu a lui soţ di cându eara m’iţ, di la şcoala elementară, şi lu prezentă şi el tru ndauă zboară, Steriu Halep, tatâ-su a li Simona, soaţă şi ea la şcoală, cu feata a lu Iota Trantu, Daniela.

13 andreu – Simona Halep fu invitată la Suţata Culturală armânească, di Bucureşti, pri-tru CTARM (Consiliul a Tinirilor Armani). Oaspita fu câlisitâ sâ zburască di performanţile a l’ei. Ea vine deadun cu mamă-sa, Tania, Sltana Halep. Fură mediatori Alexandru Gica şi Flori Costea. Feata a lu Iota Trandu, Daniela Trantu, fu colegă di bancă la şcoala generala cu Simona. “Numirulu 1 WTA” dzâse că ambiţia u moşteni di la mă-sa, iar forma fizică di la tatâ-su., sportive şi el cându eara tinir, la fotbal. Idolulu a li Simonâ fu şi easte Gică Hagi. Simona răspunse la mai multe întribări, şi unâ fitică u ntribă di care l’i-u frică în tenis (ună fitică), ea dzâse că di cană, ama cu tute aeste adapse ca liu frica di Serena Williams.

Duţim ninte retospectiva piste evenimentile a anului ţi tricu, 2017, şi treaţim la partea a daua.

3-9 aprier:

Un pânâgh’ir a cartil’ei si ţâne tru cathe priumveară, mesulu apriir, la Scopia. La care lo parte şi UCAM, Uniunea trâ cultura a armân’ilor dit Machiudunie.

“Cărţâle eara — după informaţia lu Goran Puşuticulu – di tuti dumenili, pi armaneaşte, machiduneaste, angleaste, frantseaste, bilingvi ica trilingvi.”

16 apriier – muri scriitorulu/romancierulu George Balăiţă, la 82 di an’I, mai puţân cu maşi unâ dzuuă, faptu pi 17 apriier, muri pi 16 apriier. Hâbarea nâ u didea Goran Puşuticulu, di aform’ia că scriitorulu roman eara oaspe a armân’ilor pri-tru aţea că lu agiutăă pi Dina Cuvata, di Scopia, sâ tipuseascâ tru România, la editura Minerva, volumulu di poezie, di liricâ populară grâmusteană “Carabeu, lăi Carabeu”.

5 mai — Cunoscuta cântâtoare Nastasia Costara, care tru 1993 avea scoasâ unâ ploace cu cântiţe armâneşti, si toarnâ iara tru aria a cânticului. Ea fu oaspită pi 5 mai, la Suţata Culturalâ Armâneascâ di Bucureşti, după care si duse şi la suţata di Câmpulung, suţata “Nicu Hagi”, cunoscută trâ activiţăţle culturale cu adeţ armâneşti. Aclo eara dus şi cântâtorulu Pero Ţaţa, di Scopia, protagonistul a filmului “Cârvanea armâneascâ”, 2015.

8 mai – email cu hâbare jiloasă: că muri unâ talentată scriitoare şi folcloristă armână dit Gârţie — Zoe-Papazisi Theodoru, di Perivole. Hâbarea eara di la cântâtoarea solistă di-tru formaţia Via Balkanika Flori Costea care nâ spunea că avea zburâtâ tru bitisita di apriier cu Zoe, care eara lândzidă di ndoi meşi. Avea umute ca pânâ s-v’ină veara va-l’i treacă şi va sâ si facă ghine. Ca ună dureare a li Zoe, Nikos Vrazitoulis, di-tru Gârţie, canda mirgh’iuluseaşte cu stihuri loate di-tru cartea a li Zoe, “Ta traghudia ton vlahon”, şi dzâţe aşi:

Paduri di munts, s` nu discljidets / sh` voi pulji s` nu mai cantatsa / sh` voi tuts armanj di vlahuhori / ti lai sa va nvistetsa / ca una habari noi avdzim / noi acelji din Pirivoli…

Alâsăm alte nume şi va sâ spunim zboarâle a li Kira Manţu, alidzem: “[Eu cu Zoe] Nâ vidzumu prota oarâ tu hoara a ljei vrutâ, Perivoli, la anlu 1988!

Ti haraua a noastâ sâ-nviscu cu stranjilu pirvuljatu… Armasi aestu caduru trâ adutseari-aminti…

La alti andamusi a armânjiloru ditu Gârtsii mutreamu gioclu ali Zoe tu corlu armânescu! Eara haraua a ljei atsea ma marea!

[…]

La 2014 n-adunămu Athena, la Seara di poezii armâneascâ iu, deadunu cu soatsâ, cântămu unâ searâ-ntreagâ…shi, atsea ditu soni oarâ, Bucureshti, la Sutsata armâneascâ…”

Aduţim aminte că Zoe Papazisi-Papatheodoru, di Perivole, şi cu Kira Manţu suntu scriitoarile care scoasiră protile cărţă ghrâpsite trâ armân’i.

Zoe scoase: “ Ta trayoudia ton Vlahon” (Cântitsli armânjiloru), Gutenberg, 1985. La 1996 tipusi “Paramithia ton Vlahon” (Pirmithili Armânjiloru). Iar Kira avea scoasă ninca ninte, în România, ună antologhie di poezie populară tru 1976, după ţi tru 1974 avea ieşită ediţia a daua a dicţionarului armânescu a lu Tache Papahagi, iar tru 1975 ună antologhie di proză populara avea scoasă Hristu Cândroveanu. Iar tru 1983 Kira Manţu scoase ună carte di poezii scrise di ea, orighinale, “Steaua di vreare”. Deadun cu Hristu Cândroveanu, tru 1985, scoasirâ (Kira Manţu cu Hristu Cândroveanu), antologhia di poezie cultă “Un veac de poezie aromână”. Diapoia tru 1988 si cunuscură Perivoli, Kira şi cu Zoe. Piesa di teatru, piesa di comedie, scrisă di Zoe Papazisi-Papatheodoru, “Cuscra pirivoliată”, tru adaptarea a lu Tache Gheorghuiu easte giucată pi 14 mai, la Suţata armânească di Veria. Ună pareie di la aţea suţată vine şi-n România, Bucureşti, di giucă aestă piesă pi 10 aghiazmăciune.

11 mai — “Unâ diligaţinue — cum nâ informa Kira Manţu – […]”, unâ diligatsiuni di la Consiliu a Armânjiloru (Prezidentul Niculaki Caracota deadunu cu Kira shi Yiani Mantsu) featsi unâ cali Brüxelles, la Parlamentulu Europeanu.” Manifestarea vru sâ marcheadză 20 an’i di cându, tru Adunarea Parlamentară a Consiliului a li Europă, fu votată “Recomandarea 1333 trâ ndrepturi culturale şi lilngvistiţe a armân’ilor”, tru anulu 1997.

13 mai un simpozion, la Facultatea di filozofie “Chiril şi Metodiu”, di Scopia după cum nâ informa Maria Crangu Shapcan’i (Nicolova). Easte zborulu di manifestarea, orientatâ pi dauâ tematiţ:

Simpozium internatsional:

100 di anji di Printsipatlu armãnescu Pind shi

100 di anji di internarea a Armãnjlor

Organizator Suţata “INTEGRA NAUÔ, prezidentu d-na Maria Nicolova, şi Vitse-prezidenta D-r Iana Mihailova.

23 mai — La câftarea a statului roman, imperiul otoman di la 1905 acoordă îndrepturi a arămăn’ilor dim imperiul a Semilunâl’ei, pi care îl’I pricunoaşte ca milete ahoria di alante mileţ creştine din imperiu.

25 mai — 9 cirişar

Expoziţie di fotografie, la sediul a Suţatâl’ei culturalâ armâneascâ di Bucureşti. intitulată “Memori armâneşti”, autor Coli Caranica membru Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania, care easte născut tru unâ familie di Tulcea. Profesor Livia Deac dzâse la vernisaj: “Aţeale 35 de fotografii, […] in reghistrul romantic […] sunt realizate color pe panza, ună propunere tehnică a artistului care impleteaşte tropurile di redare a trecutului cu mutrita şi atitudinea prezenta.” Livia Deac, care fu şi unâ di studentile a li Matilda Caragiu-Marioţeanu, dzâse: “(Coli Caranica) nu easte fotograf si aestea nu sunt fotografii. Aeasta easte arta. Arta cu un instrumentar specific a fotografiilei.”

28 mai — Dzuua a Român’ilor di Pritutţido ! Easte unâ sărbătoarea a identitatil’ei românească. Ministrulu trâ român’il’i di Pritutţido, Andreea Păstârnac, lâ transmise a român’ilor di nafoara a graniţilor a li Romnie, a român’ilor di Pritutţido, un mesaj di comuniune a identitatil’ei şi simţiril’ei românească. Ea dzâse că Ministerulu trâ Român’il’i di Pritutţido u dedicăă aestâ dzuuă a educaţil’ei

19-27 cirişar, tru câsâbălu Constanţa di la Pontul Euxin, din România, un festival Internaţional di teatu dedicat a teatrului antic. Festivalul si numeaşte “Miturile a Ţitatil’ei”. La evenimentu participâ participa 20 trupe din România, Italia, Franţa, Bulgaria, Coreea de Sud, SUA, Serbia şi Republica Moldova. Aestâ a daua ediţie, aduse aminte, la 2 m’il’e di an’i moartea a poetului latin, autorulu a poemilor mitologhiţe “Metamorfoze”, avinat di Roma, surghiune la Constanţa, Publius Ovidius Naso (43 ninte di era creştina — 17 era a noastră).

24-25 cirişar, fraţâl’i a noştri arămân’i di-tru Gârţie avurâ, tru localitatea Larisa, unâ nauâ andamomâ, a 33-a, di cându si ţân.

9 alonar — Dina Cuvata feaţe 65 di an’i şi Goran Puşuticulu, di la Suţata culturalâ/ Uniunea Culturalâ armâneascâ di-tru Machidunie, UCAM, îl’i oară “gh’iaramate bune”. El dzâţe: “65 di-anji umpli poetlu, scriitorlu shi traducatorlu Arman Dina Cuvata dit R. Machidunia. Una giumitati di iubileu multu mushata. Di-aoa shi-nclo va-l lugursim lali Dina tu alta catigurii di ilichii shi va-lji dzatsem iaramati buni shi nica multsa anji sa-l duca ninti lucurlu armanescu.”

15 alonar dzuua tru care si astease dit bană, tru 1889 poetulu Mihai Eminescu1850, 15 gh’inar — 1889, 15 alonar), şi tricu tru eternitate ca “poet nipâreacl’e” şi ca “Luţeafir a poeziil’ei romnească”.

20 alonar – dzuua di naştire a li Matilda Caragiu Marioţeanu (20 alonar, 1927 — 11 marţu, 2009), autoarea di-tru 1993 a ţilor 12 averuri, Dodecalogulu a identitatil’ei armânească. Tru 1962 Matilda avea publlicată Liturghierulou aromânescu.

22 alonar – suţata di bâsearicâ Agh’iu Andoni, di Constanţa, preşedinte Nicolae Racu, agiutăă, di si ţânu unâ slujbă pi armâneaşte, şi tru localitatea aproapea di Bucureşti, hoara Afumaţi.

Intrata mesuluui agustu – Festivalul Untold şi punte piste an’i, şi piste Atlantic, la un cantautor arămân di muzică rock, Dini Trandu.

Tru dzâlile 3 şi 7 agustu, si ţânu tru chentrul a li Românie, tru câsâbălu Cluj-Napoca ţel mai marile festival di muzică electronică din România, agiumtu la a treia ediţie, prima hiinda tru anulu 2015. Poate di la aestu festival, tra s-facă ună ligâturâ piste an’i, Ana Moroşanu-Magdin lo un interviu a unui cântâtor rock di-tru veacl’ea formaţie a lu Petre Magdin, trupa “Modern Grup”, tru care tru anulu 1970 intervievatulu, Dini Trandu, fu aleptu solistu a trupâl’ei.

12-16 augustu – Radio România orgzaniză, la Mamaia, dauă aniversări, 100 di ediţii a Pânâghirului “Gaudeamus”, şi 50di an’i di emisiun’i di la malu a Maril’ei Laie, sum numa “Radio Vacanţa”.

31 augusut, si ţânu sârbâoarea “Dzuua Limbâl’ei Română” – Ministerulu trâ Românil’i di Pretutţido organizăă în colaborare cu Academia Română, în Bucuresti, ună dezbatire cu tema “Renaşterea şi znuirea a limbâl’ei română în diaspora”, iar tru măril’i câsâbadz din lume avură loc acţiun’i, în chentrile a Institutului Cultural Român.

Întră 2 şi 24 agh’iazmăciune 2017 avu loc în Bucureşti şi tru alte 7 politii din România ediţia a XXIII-a a Festivalului Internaţional “George Enescu”, care poartă numa a ţelui mai marile compozitor român din toate timpurile. Preşedinte di Onoare fu celebrul dirijor Zubin Mehta. Director Artistic fu un altu dirijor cu numă avdzâtă, Vladimir Jurowski. Aestua şi deşcl’ise Festivalul la pupitrul London Philharmonic Orchestra, cu opera Oedipe”, de George Enescu, în versiune concertantă.

10 aghiazmăciune — piesâ armâneascâ, Bucureşti, giucată di unâ pareie di la Suţata di Veria dit Gârţie, piesa cu numa “Cuscra pirivuleată”, di Zoe Papazisi-Papatheodoru, care si astease dit bană la intrata mesului mai.

La mulţâ an’i, vruţ ascultâtori! S-hibâ ghine anulu 2017 care si bitisi, şi s-hibâ ninca mai bun anulu 2018, care tora acaţă. Faţim unâ Retrospectivă piste cama mările evenimente a lu 2017, care si bitisi fârâ neauâ ţi tora l’i-era chirolu. Ama, ţi cara ca neaua ninca si alasâ aştiptatâ, si cade sâ treaţim la sportul albu, tenisulu care l’i aduse a li Simona Halep numirulu 1 mondial. Aşi si bitisi 2017. S-treaţim tora la arhiusita lui trâ aţea mutritâ piste cama mările evenimente!

15 gh’inar – dublă sărbătoare, Dzuua di naştire a lu Mihai Eminescu, şi Dzuua a Culturl’ei Română; dzuua di naştire a lu Eminescu (1850-1889), poetulu nipâreacl’e, Luţeafirulu a poeziil’ei româneascâ, după expresia a unui critic amintat la 10 an’i (la 10 an’i şi un mes fără ună dzuuă) di la moartea a Poetului di Ipoteşti, criticulu George Calinescu. Un altu poet, Adrian Păunescu (1943-2010) avu unâ altâ expresie fericită, versul “la noi, tru iţe pas an si eminescuiaşte”. La moartea a lu Adrian Păunescu, pi 5 brumar 2010, tru eidiul mes, la 16 brumar fu adoptat proeictul di leadze trâ unâ dzuuâ a culturâl’ei naţional, leadze care fu votată mesulu alantu, la 13 andreu 2010, şi ea s-hibâ tamam dzuua di 15 gh’inar. Şi, di atumţea cathe an, în România, ama şi la instituţiile culturale române di-tru xeane, si faţe dupa versul a lu Arian Păunescu, ninca di-tru chirolu comunistu di ninte di revoluţia di-tru 1989, a syurparil’ei a lu Ceauşescu: “la noi, tru iţe pasa an si eminescuiaşte”.

Tru anulu 2017, Dzuua a lu Eminescu, şi a li Cultură Română, fu sărbătorită la mardzinea a lumil’ei, la Soarele-Răsare, tru Extermulu Orientu. La Beijing, capitala a li Chină, fu dat un filmu tamam dispre poemulu Luţeafirulu. Iar tru Europa, la Roma Institutlu cultural Român are organizată manifestări culturale, iar tru câsâbălu Milano, to Italia, fu dat un filmu documentar dispre bana a lu Mihai Eminescu.

*****************

28-30 gh’inar – Unâ voltâ tru Gârţie: cunoscuta cântâtoare armânâ Florentina Costea, di la pareia “Via Balcanikla”, deadun cu dauâ membre a proiectului “Înveaţă armâneaşte” feaţirâ unâ voltâ la Suţata armâneascâ di Veria, a cure preşedinte easte Dimitrie Piskos. Deadun cu Flori Costea eara Elena Saricu-Todică, coordonatoarea a proiectului “înveaţă armâneaşte”, şi Daniela Costea, membră a luştui proiectu

30 gh’inar – Gala ICR, a Institutului Cultural Român, di acordare a premiilor di excelenţă trâ român’il’i din comunităţile istoriţe.

Easte a daua ediţie a luştor premii di excelenţă, care poate s-hibă mutrită ca unâ prilundzire a sârbâtoaril’ei di la 24 gh’inar a Uniril’ei a Principatilor Române, Moldova şi Ţara Românească, di-tru anulu 1859. Fură desemnaţ amintâtoril’i a luştor premii di excelenţă în cadrul a unei cheremonie desfăşurată la Teatrul Naţional din Bucureşti. Doi di amintâtori suntu arâmân’i din Albania, Josif Kruti şi Ilija Bombaj.

.

Premiaţâl’i di pi 30 gh’inar eara di-tru comuniţaţâle istoriţe şi di român’i din: Basarabia, Republica Moldova, reghiunea Gagăuzia, Bucovina, Serbia/Voivodina, Timoc, Bulgaria, Ungaria, Ucraina sudulu a Basarabil’ei, reghiunea Cernăuţi, Maramureşulu istoric.

Din Albania, loară premii, fură premiaţ: Josif Kruti — profesor di litere şi coordonator al şcoalâl’ei românească di la Divjaka şi Ilia Bombaj — lider importantu a românilor/aromânilor din Seleniţa.

3 şcurtu – poezie, tru ună revistă di Buzău, iu tru intrata a mesului, fu publicat cu ndauă poezii ca traducător, ama şi ca poet, cu ndauă poezii di–tru 1989, Dina Cuvata. Traduse câte dauă poezii di dauă poete di-tru Machidunie, şi la traduţire feaţe stilizare Florentina Daniela Dalian.

Easte zborulu di revista din România, cu numa “Lectura”, numirulu di pi 3 mesulu şcurtu. Ca traudcător, Dina Cuvata preziintă dauâ poete machiduneane, cu câte dauâ poezii, a cure traduţire lâ u faţe el, şi stilizarea în limba română u faţe Florentina Loredana Dalian. Prima poetâ easte Violeta TANCEVA-ZLATEVA (Drumul şi Noaptea cât anul). Alantă poetă easte Lence MILOŞEVSKA, cu poeziile Alchimia pasiunii şi Lumina o colorez.

Ca poet, Dina Cuvata easte prezentu în revista Lectura cu 3 poezii: “A nipotslor lâ alâsăm…”, care easte scrisă tru 1989,Skopia, 1989), “Cheardirea” şi “Bat câmbăn’ili”.

17 şcurtu – lansarea a cartil’ei “Jurnal interior” a lu Gh’eorgh’e Vrana, tradusă tora din română, în engleză. Lansarea si feaţe la “Grand Hotel Continental” di Bucureshti Cartea easte tru limba română, cu titlul Juranal interior.

grafica a cartil’ei, u realiză artista plastică Ecaterina Vrana, sora lui, care dzâse că si hârsi că putu s-hibă şi ea deadun tru unâ cartea a frati-sui.

Aduţim aminte că Ecaterina Vrana easte unâ pictâtoare multu apreciata tru lumea artilor plastiţe, arada di măril’i pictori a lumil’ei.

17 şcurtu – Pi site-ul Armânamea trâ Europa, Kira Manţu lu aduţe aminte pi Vasile Barba (1918-2007), amintat pi 15 şcurtu) articol ţi si bitiseaşte cu zboarâle di pi murmintul a profesorlui doctor Vasile Barba, adică zoarâle epitaf “Armânlu nu cheare”.

1-5 marţu – intrata a mesului fu picturală; lucrările a li Ecaterina Vrana fură expuse la New York.

Maca tru 2016, Ecaterina Vrana avea expusă tru Los Angeles, la Galeria Nicodim (tru perioada 4cirişar-16 alonar), tru 2017 pictoriţa di Constanţa expuse la Galearia Armory tru dzâlile 1-5 marţu 2017.

Lucrările fură prezentate di Mihai Nicodim , aţel care li deţâne galeriile omonime din Los Angeles şi Bucureşti.

7 mar — 18 apriir Marcare 40 di an’i di moartea traghică a lu Toma Caragiu tru cutremburulu di-tru 1997, di la 4 marţu, sora a lui mai m’ică, artistul plastic Geta Caragiu Gheorghiţă, lu aduţe aminte pi marile Toma prin-tr-ună expoziţie cu numa “Toma şi aţel’i a lui”, ună expoziţie di scuptură şi desen, la Rotonda a TNB, tru foaierulu a Salâl’ei M’ică a Teatrului Naţional “I.L.Caragiale”.

Easte un evenimentu remarcabil, ţi l’i ncuruneadză aţel’i 88 di an’i a li Geta Caragiu Gheorghiţă, Gety cum u hâidipsea fratile ma mare Toma, după cum nâ spune Matilda tru cartea “Ipostaze”, di-tru anulu 2000, şi cum li hâidipsea pi daule, Maty şi Gety. Expoziţia, pi care nâ u semnaleadză, cu un articol pi internet, şi Florin Ghioca va să hibă dişcl’isă întră 7 marţu şi 18 apriir.

22 marţu – Spectacol di gală, armânescu, la RRI !

…Trâ marcare 26 di an’i di la prota emisiune pi armâneaşte, di la 23 marţu 19091

4-10 apriliu – “Pânâgh’irulu a cartil’ei Scopia 2017”. Lo parte cu un standu suţata UCAM, Unia culturalâ a armân’ilor dit Machidune.

* * * * *

25 marţu – Gala a premiilor “Omulu a anului”, evenimentu organizat di Federaţia Liga a armân’ilor dit România (Flar), prezidentu doctor Dumitru Piceava, şi Fundaţia Bana Armâneascâ.

Manifestarea avu dauâ părţâ, premierea, tru arada a Galâl’ei a Premiilor Omlu a Anului — “Bana Armâneascâ”, ediţia XX, şi festivalul di folclor, ediţia XIV.

Fură date 9 premii a Federaţil’ei Flar şi revista Bana Armânească, şi 5 diplome di participare la Festivalul di folclor armânescu.

7 apriliu 2017 – muri istoriculu şi filologulu român Nicolae Şerban Tanaşoca., erudit specialistu în filologie clasică, în studiul a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcan’i. Fu prim-vicepreşedinte a Societatil’ei di cultură macedo-română, suţata înhiinţată di-tru 1880.

Născut la 3 octombrie 1941, dintr-ună familie di aromân’i, profesorulu Tanaşoca, şi-are dedicată bana a studiului a filologhiil’eei clasică, a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcani. El fu directorulu a Institutului di Studii Sud-Estu Europeane a Academiilei Română, for care editeadză ună revistă di prestigiu european.

**************************

Anunţ Omulu a Anului 2017 la RRI

Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala a lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.

Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!

Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.

Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.

1111111111111111111111

Simona Halep îşi feaţe un muşat cadou di Crăciun – amintă turneulu din Thailanda

Liderulu mondial, Simona Halep avu meci cu Karolina Pliskova din Cehia, în finala turneului World Tennis Thailand Championship, de la Hua Hin, di dumânică.

Sâmbătă, românca/aromânca di Constanţa u azvimse în prima semifinală pe britanica Johanna Konta cu 6-3, 6-3, iar Karolina Pliskova (loculu 4 mondial) tricu tru a daua semifinală di Jelena Ostapenko (Letonia/locul 7), cu 6-1, 6-4.

Simona Halep are tora 6-1 în meciurile directe cu Pliskova, singura victorie a cehoaicei si feaţe tru Fed Cup.

Simona va lu arhiusească sezonulu 2018 în China, la Shenzhen, întră 1 şi 7 ianuarie, turneu pe care lu-are amintată tru 2015.

1111111111111111

Mai mulţâ di ascultâtoril’i a noştri, ma vidzurâ că RRI feaţe unâ “investigare” tra s-veadă pârearea ţi au ascultătoril’i trâ nominalizarea omulu a anului 2017 la RRI, si minduirâ s-nâ pitreacă urări la redacţie trâ aeste sârbâtori di iarnâ şi s-nâ transmitâ parearea a lor trâ care s-hibâ anulu aestu omulu a anului la RRI.

Arhiusim cu Santa al Gica, di Scopia, R. Makedonia, care dzâţe:

ARMÃNA SIMONA AL HALEP NUMIRLU 1 ÃN LUMI !

BRAVO SIMONA !

HÃRSITS-VÃ SHI MÃRITS-VÃ ARÃMNY !

Tinyisits ! Oaspits buny, sots dãruts ! Vã-ascultu di-anda nchisitǔ cu lucurlu sh va vã ascultu pãnã va-s pot. Escu cu voi sh voi hits cu mini cafi dzuã. Anǔ di anǔ, any di zãli . Shi ca cafi anǔ, any di-aradã alidzets “Omlu a anlui”. Ari multsã armãny shi armãni cari nã-u featsirã numa cãnãscutã ãn lumi shi nã facǔ s-him pirifany ca him di unã soi. Sh cafi un di ely (eali) hãrzeashti pricãnushteari.

Ma unã armãnã anlu aestu u bãgã lumea “sum cicioari” ! ARMÃNA SIMONA AL HALEP, VÃSILOANYEA A TENISLUI MUNDIAL ! Easti propunirea amea ti OMLU A ANLUI 2017 ! Nã fatsi pirifany cãndu amintã, nã nvirinã cãndu cheari ! Easti anoastã shi a lumilyei aveari ! Nã li umpli inimili di harauã Cãndu djoacã, cãndu cãntã , cãndu zburashti Armãneashti ! Easti simbolu a Armãnamilyei : Di la Sirma pãnã la Simona, sh di la Simona iara la Sirma … Ascumtã — ni ascumtã, easti unã ! Cu dor shi mirachi ! Cu hlambura – sum hlamburã, la cãrunã – cu cãrunã Vãsiloanyi — Armãnã bunã ! Hãrzeashti s-hibã durusitã cu premia Omlu-a anlui ! Easti prota djucãtoarã di tenis ãn lumi ! Prota Armãnã — protã ãn lumi ! Anlu aestu, a.2017 , dupu zboarãli a lyei fu naima bunlu anǔ tu cariera alyei ! Cu dauã zboarã l-definã : “Greǔ shi ti nipistipseari !”

Bilantsul di rezultati spuni: S-adjucã la 18 di turniri. Trofeǔ: Madrid Finalã: Roland Garros (Paris), Cincinnati, Roma, Beijing Djufinalã: Toronto, Stuttgart Sferturi: Washinghton, Wimbledon (Londra), Eastbourne, Miami, St. Petersburg Turlu III: Indian Wells Turlu II: Shenzhen, Wuhan Turul I: Australian Open (Melbourne), US Open (New York) Turnirlu a Campioanilor (Singapore): eliminatã tu grupã.

Nica nu-ari amintatã un Grand Slam, ma la loclu 1 vini cu rezultati impresivi: easti una singurã djucãtoarã cari eara anamisa di paturli naima buni djucãtoari la 10-li turniri un dupu-alantu ( dauã Grand Slam, dauã di Premier Mandatory, trei di Premier 5, dauã di Premier shi unǔ Internatsional) ! Anlu l-bitisi cu amintarea a turnirlui di Thailand !

Pi ningã tuti rezultati sportivi u cãnushtem ca Armãnã cari sh-lyi tinjiseashti pãritsãly shi soiea alyei (sh anoastã) armãneascã , cultura natsionalã, limba, adetsli, traditsia, canticlu, corlu … Tsi-i atsea tsi-u caracterizeadzã Simona Halep ca s-hibã unã urnechi ti tinirlyi armãny ? Bunlu oaspi ameǔ Alexandru Gica ari dzãsã : lucru, progresǔ constantu, arãvdari, ambitsii, modestii, aristocratsii, naturalitati, spontanitati, hazi (humor)… mini adavgu shi psufii, livindeatsã, vreari, tinyiseari…

S-bãneadzã vãsiloanyea-a tenislui mundial, armãnã — Simona Halep ! Santa al Djika di Scopia.

Trâ Simona Halep nâ pitreaţe muşate zboară

şi domnul Mita Guda, ţi prota nâ pitreaţe:

`Ncljinacunji la tuta redactsia, sarbatori haraoasi.

Dumnil’ia lui dzâţe ca propunire la titlul di Omulu a anului:

Tinjisita redactsii armanesca di la Radio romaniea internatsional,

Tu dipisita anlu aestu alidzemu omlu`a anlu`i ti 2017 .

Propunirea amea ti omlu`a anlui 2017 iasti sportista di tenisu

Steaua armanesca: Mushata shi livenda domnica Simona Halep !

Anlu aestu Simona adusi mari haraua la armanamea tuta. Easti

Prota oara tu istoria anoastra una armana siba tu framtea di

Sportu tu lumea tuta,shi atsea tsi iasti zboru di naima mushatlu sportu Tenislu. Marea tinjii tsi putemu sa`I fatsimu ali Simona iasti:

Su aledzemu ti omlu`a anlui 2017, aesta vreari iasti la tuta armanamea

Ca Simona tsani di fara, soia armanesca, iasti una shi singhura tsi nu`s arshunedza ma iast pirifana ca iasti shi armana shi delihea i`undzeshti tu mushatlu portu,custumu armanescu,cu atsea promovedza cultura shi folclorlu armanescu. Iasti ambasadura armanesca tu lume tuta tu lumea tuta.

Dimardzina: Sarbatori haraoasi avaua sh` la tuta publica avoasta,pi la voi oru

– Tutâ tinjie shi respectu câtrâ sportiva armânâ,tra SIMONA HALEP TU HAREA DI *OMLU A ANLUI 2O17”. S-bâneadzâ feata cu mânjli di malâmâ,shi s-nâ aducâ la Armânamea nica multi hârseri shi Dumidzâ s-agiutâ totâna s-u poartâ hrioasa hlanburâ tu banâ. Lucurlu nbaru la Redactsia armâneasca Radio România Internatsional”! Cârciun hrios shi multâ sânâtati shi ghineatsâ la tuts . Vanghea Mihanj Steryu,scriitoara dit Machidunie.

Di Scopia domnul TOMI JANAKIEVICI nâ scriie::

– Ti mulcanj Krčunlu palkasersku Hristolu tas n da putare tas n idusim armanme di la tute vasilij.Anostra inima bate ti Simona Halep ši alanca.

Di Belgrad, dit Sârbie, di la Suţata “Lum’ina” pripunnire ti Simona Halep vine şi di la doamna Lila Cona, alidzem: “pripuniri ti Omlu a anlui 2017 in care sa ti tinira Simona Halep, ama iara minduescu ca meriteashti una ahtari titula a Redactsiiljei avoastra tinjiista. Succtsesu a RRI shi sanatati shi ghinets ti tuts voi, membri vartoshi. Anclinaciunji ditu inima.”

Alţâ ascultâtori a noştri care au tut aţea propunire trâ Simona Halep, tra s-hibâ aleaptă “Omulu a anului 2017” suntu: Coli Caranica, Sultana Iorgoveanu, Haidiţa Baştavela, Tanja Jovanovska, Jani Guşo, Laurenţiu Giogi, pricum şi Dumitru Palican.

*****************************************

Anunţ Omulu a Anului 2017 la RRI

Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala a lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.

Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!

Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.

Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.

1111111111111111111111

Evenimentu din seria “Destin de aromân”, marţa trecută, 12 andreu, la Muzeulu di Istorie a Municipiului Bucureşti. Realizator a luştor evenimente easte cunoscuta realizatoare di la Televiziunea Română a documentarului “Aromânii”, Maria Cica. Marţa trecută, 12 andreu, invitatulu fu un om di success, Iota Trantu, di Constanţa; easte viticultor, proprietarulu a mai multor av’in’e, podgorii la Cernavodă şi Murfatlar. Iota Trantu fu prezidentu la Suţata armâneascâ di Constanţa, filială a comunitatil’ei a Suţatâl’ei Fara armânească din România. Domnul Trantu easte ataşat di ideea a identitatil’ei armânească. Fu al doilea aspectu trâ care fu invitatulu a li Maria Cica şi putu sâ zburască di familia şi di calitatea a lui di armăn.

Familia a lu Iota Trantu, pârinţâl’i şi pâpân’il’i a lu viniră di Lupova, nordul a li Gârţie, tru chirolu a li colonizare, şi si stabiliră tru estul a li Românie, Dobrogea, reghiunea di la amarea Laie, tru hoara Testemelu, iu avea bună păşune. Tată-su avea multe oi. El înviţă carte, fu olimpic la chimie, aşi că si duse ma largu, la facultate, şi feaţe Facultatea di Chimie Alimentară di Galaţi, câsâbălu di pi Dunăre. Lucră la ICIL (Intreprinderea di Comercializare şi Industrializarea a Laptelui), şi diapoia la IAS (Intreprinderea Agricolă di Stat), ca specialistu în viticultură. După 1989, agiunmse acţionar şi manager la aţea ferma viticolă, are producţie proprie di v’in; biznislu m’eardze ghine.

Zbură şi-l prezentă şi el pi Iota Trantu, soţulu a lui şi colegulu di şcoală Stere Halep, tatăl a li Simona Halep, numirulu 1 mondial tru tenisulu feminin. Fură viţin’i şi suntu soţ bun’i, ţi nu si au încâceată niţiunâoară. Maca Stere şi cu Iota fură colegi di şcoală şi featile, hil’ile a lor fură colege, Simona cu hil’ia a lu Iota. Zbură la evenimentu mediat di Maria Cica şi-şi prezentă tatăl şi hil’ia mai mare a lu Iota Trantu, Daniela, care easte mârtatâ. Iota Trantu si achicâseaşte ghine cu dzinirile, lucreadză la ferma a lui viticolă şi-l’i da un mare agiutor. Zbură şi Vlad Toşa, care dzâse că Iota îl bâgă tru biznis, cu parteneril’I ghirman’I di la firma “Zarea”, că Iota lu nviţă multe şi că easte un om di bază.

Stere Halep adapse că deadun cu Iota Trantu, doil’I au tru oprota tese identitatea a lor armânească şi prota şi prota noi arămăn’il’I lipseaşte să arămănim tru bană ca arămăn’i. La adunare si ţânu şi un spectacol artistic, iu cântară Sirma Grandzulea şi Nico Belo (ficiorulu a muzicologului din Albania, Pandi Belo). Eara vinţ mulţâ soţ di Constanţa. Si mâcară fursecuri, iar Iota Trantu aduse v’in di producţi a lui proprie. Si biu v’in, albu, aroş, rozee.

1111111

Alantă dzuuă, M’iercuri, 13 andreu, Simona Halep fu invitată la Suţata Culturală armânească, di Bucureşti, pri-tru CTARM. Oaspita fu câlisitâ sâ zburască di performanţile a l’ei. Ea vine deadun cu mamă-sa, Tania, Sltana Halep. Fură mediatori Alexandru Gica şi Flori Costea. Feata a lu Iota Trandu, Daniela Trantu, fu colegă di bancă la şcoala generala cu Simona. Ea zburâ dispre Simona în copilărie. Ea dzâse că Simona eara bună colegă, eara modestă, si duţea la antrenamente, ama nu v’inea cu temile nipfapte. Armasiră soaţă. Simona fu invitata să răspundă la mai multe întribări, adresate a l’ei di Alexandru Gica, şi ligate di maia şi di pap-su a li Simona; cum criscu tru unâ fumeal’e di armân’i. Numa a l’ei easte după numa a maie-sai, a cure numă eara Sirma, adica malămă. Ea si recomanda niscânte cu numa tut di metal preţios ama di culoare albă, asimea, ică Simona.

Familia sidzu Tistimelu, iu au ninca casa. Ea si amintă Testemelu.

Zburâ şi mă-sa, dâse că fu un copil baieţos. La 4 an’i u dusiră la tennis, nu lipsi canâoarâ la antrenamente. El’I ca pârinţâ, vidzurâ că are potenţia şi că il’I place, u agiutară material şi moral. Ninca din tinereţe amintă un Grand Slem la juniori. Si afirmă destul di tiniră şi urmă pas cu pas tute etapele. Simona dzâe că nu feaţe sacrificii, ca feaţe cu mirache. Nu easte un sportu lişor. Ficiuriţl’I di la cursul Înveaţâ armâneaşte, ili deadiră CD-urile di la inveaţâ armâneaste. Il’I bâgară tuţ câte ună intrebare. Catheun apruche câteun cadur cu autograf. Simona lâ feaţe îndemnul sâ nveaţe armâneraşte. Adră un clip: “Armâneaşte ţâ undzeaşte” tra sâ susţânâ aestu cursu. Gică Coadă căntă dauâ cântiţe ligat di ea cu dedicaţie adrate di Lupci şi Dani Peanci, ama şi alte cântiţe. Simona îşi doreaşte şi un GS la anulu. Mai apruche doarâ un tricou: “Armânamea Halep nr. 1” Apruche unâ mega-şampanie di la Toşa. Simona dzâse că u aris andamusea, şi s-nâ ţânem şi sârbâtori cu ghine. Mamă-sa dzâse că duchi vrearea armânească, şi tora duchi ea câţe Iota Trantu feaţe efortu trâ ţânearea cu armân’i.

Tu sone cântară “la mulţâ an’i”, biură tuţ câte ună chelche di şampanie, feaţiră un cadur di grup, cu promisiunea ninca unâ oară.

U felicită şi Aurica Piha, şi dzâse că RRI îndreadze un concurs omulu a anului şi easte ghine ca sa pitreacă apanmdise la RRI votare cu Simona

Fen-su fu un mare fotbalist, ama avu un accicdentu şi nu-l mai alâsară opârinţ`l’i.. Trâ aţea şi arcă mirache pi ficiori. “Iota dzâse că fu un mare fotbalitu, ama Stere dzâse că “Io m’I-adraiu borgea”.

Ambiţia u moşteni di la mă-sa, iar forma fizică di la tatâ-su.

Idolulu a li Simonâ fu şi easte Gică Hagi.

Tuţ oamin’il’I zburăscu prota di caracterulu a lor.

Duă cum dzâse Daniela, la şcoală nu si alâvda cându aminta la tennis. Ma s-eara ntribată, raspundea, ama ea nu spunea.

La ntribarea di care l’i-u frică în tenis (ună fitică), ea dzâse că di cană, ama cu tute aeste di Serena Williams.

Aşi cum ştiţ, siptâmâna tricutâ, marţâ, pi 5 andreu si astease dit bană la 96 an’i, tru reşedinţa lui din Elveţia, fostul suveran a Româniil’ei Mihai de Hohenzollern-Siegmaringen şi va hibă înmurmintat sâmbâtâ 16 andreu. Regele Mihai fu avinat di scamnul di vâsil’e tru anulu 1947, di naua puteare comunistă, instaurată în România dupa doilu polim mondial. După câdearea a comunismului tru 1989, Mihai câftă sâ si toarnă în România. Fu aprucheatâ oferta a lui tra s-da un agiutor trâ integrarea a li Românie tru structurile auro-atlantiţe. Tru aestu sens feaţe tru anulu 1997 un turneu tru statile a li Europă care au forma di conduţire cu vâsil’e, di la care câftă andrupâmintu trâ admiterea a li Românie tru NATO şi tru UE. Aestu agiutor dat di fostul vâsil’e Mihai, ama şi turlia cum si situă tru doilu polim mondial, cându acceptă apelurile a coaliţil’ei antihitleristă şi deade ordin tra să hiba arestat conducătorulu militar di atumţea, mareşalul Ion Antonescu. Mareşalul fu arestat la 23 augustu 1944, şi România părăsi alianţa cu Hitler, aţea ţi fu un agiutor trâ coaliţia antihitleristă, şi feaţe să si şcurteadzâ polimulu cu şase meşi. Mihai fu omagiat tru şedinţa a Parlamentului, di luni 11 andreu, în sesiune solemnă, şi fură decretate trei dzâle di doliu atumţea cându trupulu niînsufleţât a fostului vâsil’e va hibă adus în România, tra să hibă înmrmintat la Curtea de Argeş, necropola iu suntu înmurmintaţ vâsil’iadzâl’i a li Românie, di după anulu 1881, cându România si feaţe regat.

1111111111111111111111

Anunţ Omulu a Anului 2017 la RRI

Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.

Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!

Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.

Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.

1111111111111111111111

Unâ hâbare sportivă pri-tru care, arada di sportul albu, tora la intrata di iarnă, sportul di culoarea a neauăl’ei care easte tenisulu, tru care giucătoarea numirulu 1 mondial easte ună sportivă română di fară armânească, arada di sportul albu a rachetâl’ei easte bâgat un sportu, a crosâl’ei di agudeare a unei minge/topâ tot m’ică, puc-ulu di la hochei pi gl’eaţă. Simona fu solicitată di fostul giucător roman di tenis şi tora preşedinte a comitetului oimpic roman, Ion Ţiriac, tra să agiută cu pâradz trâ încurajarea a sporturilor româneaşti şi agiutatrea a m’iţâlor speranţe. Simona Halep finanţeadză unâ echipâ de tennis, di hochei feminine. Un ahtare anunţu fâţea Ion Ţiriac, astâvearâ, tru augustu, iar tora tru mesulu andreu, di arhiusită a iarn`l’ei, echipa susţânu primulu a l’ei meci. Unâ corelare interesantă pri-tru finanţarea a li Simona Halep, ca dauă sporturi albe: hochei pi gl’eaţa, tenis pi iarbă.

Cum aflăm di pi internet, La Patinoarulu Telekom Arena, construit de Ion Tiriac la Otopeni, nângă Bucureşt, si formară deja doauă echipe de hochei pe gl’eaţă de juniori, susţânute de sponsori si ninca dauă di care unâ poartă numa a li Simona Halep.

Ion Ţiriac declarăă: “Sunt doauă echipe. Di 140 de selectionaţ sunt vârâ 40 care aramasiră şi fac 3-4 antrenamente pe septămână. Am cumparată doauă autobuze, am dzâsă să nă organizăm cu parinţâl’ii. Trâ ună raţiune pe care nu am achicâsită, Simona Halep va tra să aibă echipa a l’ei. Care ţi s-hibă poate să intră aoaţe, iintră gratis. Aestâ reuşim cu aceşti sponsori. si intr-ună tara de 23 de milioane putem să faţim macar 2-300 de ahtări exemple. Echiparea nu te costa mai multu de 10.000 de euro, cu totul, cu echipament. […] Eu esc ninca optimistu că actuala conduţere a sportului si guvernul fac pidimo, fac efortu tra sa află pâradz. […] Lucurlu aestu coostă pe an 6-700.000 de euro, ama se poate”, dzâse Ion Tiriac.

Fostul tenismen, care lo iurneca a unui altu tenismen, spaniolul Rafael Nadal, dzâţe că aşteaptă cu mare umute, ţi cara că soţulu a lui, fostul mare tenismen Ilie Năstase si spune scheptic, agiutor di la stat trâ adrare un campus după iurneca a ţilor din America, adică tra să adară nângă pationarulu di hochei pi gl’eaţă, di Otopeni, un complexu sportiv şi un campus universitar: “easte ananghe — dzâţe el – sa mai v’ină vârâ, ţara, guvernul, că [investiţia] rămâne aoaţe. Şi atumţea faţem un «camp» exact ca in Statele Unite, cu stadion, cu patinoar, cu pistă de atletismu, cu ună sală de 3.500 de locuri, cu poligon de tir, 10 terenuri de baschet, de volei, cu 30 de tenis, cu cămin acoperit la tenis, exactu ţe feaţe Nadal la Mallorca”.

Ion Ţiriac adapse:

“ma că si faţem 50 de patinoare, tru 15 ani him în Grupa Mondială la hochei pe gl’eaţă. Copii ninca v’in la hochei! Am zburâtâ cu primăriţa Gabi Firea, sper să se accelereadză lucrările de reconstruire ale arenă Mihai Flamaropol”.

Fostul secretar general al Federatiei Romane de Hochei pe Gheata Eduard Pana, primul roman inclus in International Ice Hockey Federation Hall of Fame, easte ţel care si ocupăă arada de alţâ antrenori în selectarea copiilor. El îl’i adresăă congratidudine şi îl’i mulţan’iisi a li Simona Halep trâ agiutorulu financiar dat trâ adrarea a liştei echipă di hochei pi gl’eaţă, di feate.

Simona Halep (26 de ani, locul 1 WTA) fu prezentă, aualtari dumânică, la patinoarulu din Otopeni, la primulu meci de hochei pe gl’eaţă susţânut de echipa de copii/cilimeani care îl’i poartă numa (echipa “Simona Halep”, di hochei pi gleata).

Ţea mai buna giucătoare de tenis din lume acordăă autografe pe cărţâle a m’iţâlor sportivi şi si fotografie arada de aeştia.

Echipa “Simona Halep”, care fu selectată di 136 de copii/cilimeani cu vârste între 4 şi 6 an’i, feate remiză in primulu meci din istorie, 1-1 cu Skoda. Ana Maria Ene înscrise golul ale echipă a liderului WTA. Ună altă remarcată fu şi portăriţa Sofia Ene.

Hâbare di doliu: Ază, 5 andreu, muri aţel di ma ninte vâsil’e a li Românie, Regele Mihai, avinat di pi scamnul di vasile di reghimulu comunistu tru anulu 1947. După câdearea a comunismului, la revoluţia di-tru 1989, fostul rege feaţe efortu şi agiutăă noulu reghim care vrea admiterea a li Românie tru structurile a li Europă. Fostul rege Mihai fu ambasador, feaţe un turneu (tru 1997) la casile regale din Europa trâ susţânirea trâ admiterea în NATO, a li Românie, şi apoia trâ apruchearea tru Uniunea Europeană. Tutunâoară, la bitisita a doilui polim mondial, pri-tru ieşirea a li Românie di-tru alianţa cu Ghirmânia hitleristă şi treaţirea di partea a li Antantă polimulu si şcurtă cu şase meşi. Arhiusit tru 1939, polimulu si bitisi tru 1945. Acţiunea a li Românie, di treaţire di parta a li Antantă, si celebra pânâ tru 1989, In mod indirectu şi pri-tru sărbătoarea naţională di la 23 augustu, dzuua cându tru 1944, la ordinulu a lu Mihai, fu arestat mareşalul Ion Antonescu şi România tricu di partea a URSS, Franţa, Anglia, Statile Unite a li Americă. Transmisiră condoleanţe preşedintile di tora a li Românie, precum şi primulu preşedinte a li Românie di după revoluţia anticomunistă di-tru 1989, Ion Iliescu. Aţel di ma ninte vâsil’e Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen muri la reşedinţa a lui, din Elveţia, la 96 di an’i. Soţia a lui Regina Ana de Bourbon Parma si astease di-tru bană la 1 augustu 2016, după care vâsil’elu Mihai bână 1 an şi 4 meşi, până la 5 andreu 2017.

1111111111111111111111

Anunţ Omulu a Anului 2017 la RRI

Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.

Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!

Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.

Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.

1111111111111111111111

Siptămăna tricută, lansare CD cu cântiţe Crăciun. Vineri, 28 brumar, “Elena di vreare”, cu numa unui Cd sco ma di multu cu numa “Di vreare” (cântiţe di vreare), avu lansare la Magazinul “Muzica” di Bucureşti. Easte zboulu di cunuscuta cantâtoare di Tulcea, Corina Elena Badea. Zburâ cunuscutulu prezentator a manifestărilor muzicale Octavian Ursulescu, inte3roretulu di muzică pop Filip Merca, preşedintile a suţatâl’ei di Câmpulung Emil Hagi, reghizorulu Toma Enache, cântâtoarea Sirma Grandzulea, redactorulu di la Serviciul Român di la RRI Marian Stere. Cântară: Gogu Vanghele, Sirma Grandzulea, pareia di muzică a lu Vasile Topa “ Boaţea Pindului” şi sigura autoarea a CD-ului di colindie, “Elena di vreare” numa cu care nâ spunem vrearea trâ Corina Elena Badea, interpretâ vocală, ama şi instrumentistă, la chitară şi la pian.

Participară la aestâ lansare armân’I şi român’I ţi au vreae trâ folclor armânescu şi românescu, trâ colinde şi cântiţe tematiţe a sărbătorilor di iarnă.

11111111111111111111111111

Siptâmâna tricută, pi 23 brumar, la Suţata Cullturalâ armânească di Bucureşti, fu invitat artistulu plastic, sculptorulu Mihai Tugearu, cu aform’I ale aniversare di 65 di an’i. Zburâ Alexandru Gica, care apoia deade loculu di prezentator şi –s-dzâţim aşi — maestru di ceremonii a sarbatoritului, care provocat di Alexanru Gica spuse cum di tinir eara cama rebel tru an’il’I di şcoalâ, ama sensibilitatea a lui di artistu lu feaţe tra să duca tru suflit icoana a banâl’ei armânească. Di aoa şi sculpturile a lui care prezintâ lumea a picurarilor pri-ru capite di birbec şi c`rlidze di oi cu carlibanâ, adrate şi eale cu cap di birbec. Fură invitaţ sâ zurascâ şi profesori a lui di la facultatea di sculppturâ, profesorulu şi sculptor Dumitru Pasima, alţâ profesori şi colegi.

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Omulu a Anului 2017 la RRI

Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.

Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!

Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.

Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.

1111111111111111111111

La bitisita a mesului ţi tricu, mesulu sâmedru, după numa sărbătoaril’ei a Sâmtului Dimetru di Tesalonic ama şi aţel di-tru localitatea Basarbi care fu aleptu vigl’itor a câsâbălui Bucureşti, municipalitaea a luştui câsâbă, lo apofasea tru dzua a lui di bitisită, 31 sâmedru tra s-facă ună mare tim’ie a doi român’i di fară arămanească, care pri-tru activitatea a lor adusiră mare prestigiu a li Românie: Simona Halep şi Ion Caramitru. Consiliul General a Municipiului Bucureşti lo apofasea tru şedinţa di-tru bitisita a mesului tra să acordă titlul di cetăţean di onoare a municipiului Bucureşti a luştor doi arămăn’i, a li Simona Halep trâ performanţile a l’ei sportive, şi a lu Ion Caramitru, actor şi regizor, direcorulu a Teatrului Naţional Bucureşti, şi, aduţim aminte, şi preşedinte a Societatil’ei di cultură macedo-română, fondată ninca di-tru anulu 1880.

1111111111111111111111111

Siptămâna ţi tricu avu loc un evenimentu pi care Radio România lu organizeadză di 24 di an’i. Pănăghirulu/Târgul Internaţional Gaudeamus — Carte di înviţătură 2017 fu organizat tru dzâlile 22-26 brumar, canda şi tra să ţână isape că anulu aestu easte ediţia 24, la giumitatea a perioadâl’ei 22-26 brumar. După cum spuse tru un interviu publicat tru revista “Lumina”, şi directorulu a Chentrului Cultural Media a Radio România, Attila Vizauer (intervievat di Daniela Şontică), invitatulu di special a Pânâghirului fu, nu ca alţâ an’I unâ ţară, că fu unâ organizaţie — Uniunea Europeană. Şi aestu lucru, dzâse Attila Vizauer, si datoreadză a mai multor lucre, mai multor momente aniversare: 60 di an’I di la semnarea a Tratatului de la Roma, 30 di an’i di la lansarea a programului Erasmus şi 10 an’I di la aderarea a Româniil’ei la Uniunea Europeană. Preşedinte di onoareaq a Pânâghirului fu scriitorulu Matei Vişniec, care fu propus tamam di Uniunea Europeană, vahi di aform’ia că Matei Vişniec, ţi bâneadzâ în Franţa, easte roman care fudzi din România şi tora bâneadză Paris.

La bitisita a Pânâghirului Gaudeamus feaţe ună declaraţie preluată în mass-media, ligat di aestu pânâgh’ir internaţional, şi direcotrulu gheneral a Societatil’ei Română di Radiodifuziune, Georgică Severin. Aduţim aminte că programulu Erasmus, loat tru isape ca ună di treile momente aniversare la Gadeamus 2017, fu iniţiat tru anulu 1987, tru alonar, tricură di atumţea 30 di an’i, si referă la accesulu a studenţâlor tru universităţâle ale Uniune Europeană, nu maşi tru ţara iu au cetăţenie, şi numa easte după aţea a nviţatului olandez, filozof şi călugăr catolic, Desiderius Erasmus din Rotterdam, loat ca exemplu tru aestă acţiune di modilitate şi program a cure numă fu uidisită pri-tru acronime după numa a lui “EuRopean community Action Scheme for the Mobility of University Students”, expresie tru care zboarâle au în cap, ca inţeput, literile E-R-A-S-M-U-S. Erasmus b`nă şi lucră tru mai multe locuri din Europa tra să-şi extindă cunoştinţele şi să aibă ună prespectivă din mai multe puncte di videare (“lived and worked in many places in Europe to expand his knowledge and gain new insights”). Cu 30 di an’I ninte di institutirea programului Erasmus, avem ligat di momentul aniversar cama îndipărtat, aoa şi 60 di an’I, – simnarea a Tratatului di la Roma, tru marţu 1957, cându fu instituită CEE — Comunitatea economică europeană. Tratatulu fu atumţea simnat di 6 ţări: Franţa, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia şi Luxemburg.