Author: Hristu Steriu

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

După cum vâ avem spusă, la giumitatea mesului ţi tricu, pi 13 sâmedru fu votată leadzea a minorităţâlor, tru Parlamentul di Tirana. Arada di alte optu minorităţ etniţe, arămăn’il’i din Albania trecură di la statulu di minoritate lingvistică şi culturală, la statulu di minoritate naţională, calitate în care va să beneficiadză, va să si hârâsească di agiutor din partea a statului albanez tra să-şi ţănă identitatea naţională, precum şi di agiutor din partea a statului român, ţi va poată să-şi agiută comunitata singh’ene/înrudită/di ună limbă, din Republica Albania. La biisita a mesului, pi 28 sâmedru fu marcată, cu unâ conferinţă pi teme di lingvistică, unitatea di limbă a dialectelor dus-dunăreane a limbâl’ei română, cu român’il’i di la nordu di Dunăre. Conferinţa avu loc la Teatrul Naţional di Bucureşti, a cure director easte actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru, avânda şi calitatea tra s-poatâ sâ organizeadză aestu evenimentu ca preşedinte a Socitatil’ei di Cultur Macedo-Română. Conferinţa avu numa “Unitatea etnică şi lingvisitcă a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi istroromn’ilor, cu român’il’i din nordul a li Dunăre”. Pi şcurtu: dialectile sud-dunăreane. Şi, si prezentă specificulu a catheunui dialectu în parte.

După cum si exprimă preşedintile Ion Caramitru: “Identitatea a noastră, românitatea a noastră şi destinulu a noastru ligat di aestâ Ţară, di la nordu di Dunăre, România. După cum vâ avemu spusă,

la aestâ conferinţă participă şi fu invitată sâ spună îndauă zboarâ şi ministrulu trâ relaţia cu român’il’i di Pirtutţido, Andreea Păstârnac. Tru alocuţiunea a l’ei doamna ministru, arhiusi di la comunitatea teritorială a provinciilor di-tru imperiul roman şi aduse aminte momentul istoric importantu care fu retradzirea aureliană, ama continuitatea romanică si menţânu. Doamna ministru si referi la Strateghia naţională a guvernului roman mutrinda relaţia cu român’il’i di pretutţido, adoptată anulu aestu trâ perioada 2017-2020, care pruveade, în cadrul a mai multor proiecte colaborarea cu Academia Română tra s-hibă faptă unâ hartă lingvisitcă a dialectelor sud-dunăreane. Dumnil’ia a l’ei sumcundil’e importanţa pi care u da statulu a agiutorului ţrâ comunităţâle istoriţe şi trâ aţeale nale di român’i din afoara a graniţelor, ţi creă un minister separat tru guivernul a li Românie, Ministerulu a Român’ilor di pritut ţi do.

Conferinţa continuăă cu ună expunere, tut di punctu di videare a diplomaţiil’ei, susţânută di ambasadorulu a li Românie la Scopia, domnul Viorel Stănilă. Aşi cum feaţe prezentarea moderatorulu a conferinâl’ei, profesorulu doctor Nicolae Saramandu, Viorel Stănilă avu/are merite şi tru obţânirea a statului di minoritate a comunitatil’ei armânească din Albania, pri-tru eforturile şi activitaea a lui, cât fu, chiro di 4 an’i ambasador la Tirana. După ţi anunţă prezenta în sală şi a domnului Engheli Ciolacu, noulu preşedinte a suţâl’ei Arâmân’il’i di Albanie, Viorel Stănilă prezentă tema “Zburătoril’i a dialectelor sud-dunăreane a limbâl’ei română — ună perspectivă diplomatică.” Dumnil’ia a lui zbură di ma multe paliere a liştei perspectivă diplomatică şi sumcundil’e interesulu naţional trâ situaţia a comunităţâlor istoriţe, ama şi trâ aţeale contemporane/nou create(exemplu comunitatea din Italia şi aţea din Spania) di român’i. Dumnil’ia a lui si referi la tema a conferinţâl’ei şi scoase tru mighdane comunităţâle di aromân’I, meglenoromân’I şi istroromân’I, precum şi vlahil’I din Timoc şi Voivodina, 3 dialecte istoriţe a limbâl’ei română, respectiv un grai istoric a dialectului daco-român. Statulu român, ninca di la constituire si are preocupată di român’il’I din comunităţâle istoriţe. Viorel Stănilă spuse că diplomaţia îşi timil’iuseaşte poziţia pi cercetările a specialiştilor în lingvisti9că, şi tounăoară ţâne isape di documentile istoiţe, precum şi di aţeale diplomatiţe din perioada interbelică, editatea di Adina Berciu şi di Nicolae-Şerban Tanaşoca, l’irtat di dumnidză nu di multu chiro. Viorel Stănilă spuse şi un episod interesantu di cându eara ambasador la Tirana. Cum şi dzu moabete dun un arămăn, tru dialectu (pi care lu avea înviţată, după cum îl “divulgă”, tra s-dzâţim tru ghilimele ninca di cându îl’I era studfneu la universitatea Ovidius di Constanţa, şi pi care-l perfecţionă tru Albania), şi interlocutorulu feaţe observaţia: “ aţăia ţâ pare că eu nu ştiu că noi zburâm tut aţea limbă. Eu eram dus în Gercia di lucraiu şi eara şi nişte moldovean’i aclo, din Republica Moldovenească şi achicâseam tut ţi zbura”. Domnul Stanilă dzâse că şi colegil’i a lui mai tiniri di la ambasadă, îl’i dzâsiră ună oarâ cu ciudie: “Domnule ambasaor, ştiţ, că noi earam dumnica aestâ di nâ priimnăm pri-tru Albania, şi că nâ achicâseam fără greutate cu niscânţâ oamin’i care dzâţea şi el’i că suntu “rămăn’i” ?”.

În continuarea a conferinţâl’ei, după cum dzâse domnul Saramandu, si tricu la a daua parte, şţiinţifică, şi fură prezentate aţeale treie dialecte isoriţe, aromân, prezentat di Nicolae Saramandu, istroromân, prezentat di profesoara italiană di la Universitatea di Torino, iu preda limba română, doamna Federica Cugno, născută în România; profesor Petar Atanasov, di la Universitatea di Scopia, prezentăă dialectul megleno-român. Zburârâ Manuela Nevaci, cercetătător la Institulu di lingvistică, di Bucureşti, Nistor Bardu, profesor la Universitatea Ovidius, di Constanţa, care prezentă grailu armânescu di Grabova, hoara lui natală, di iu viniră pârinţâl’I a lui. Zbură şi cercetătoulu meglenit Emil Ţârcomnicu.

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Evenimentu la Muzeul Ţăranului Român. La Muzeulu Naţional a Horiatului Român, di Bucureşti easte anunţată ună expoziţie, di ma mulţă meşi, a cure vernisaj are loc vineri, 10 brumar, în Sala Foaier, la Muzeulu Naţional – cum dzâsim – a Horiatului Român. Expoziţia are numa “CuTenda” — paramite cu aromân’i, şi va hibă dişcl’isă tru chirolu (în perioada) 10 brumar 2017- 10 di şcurut 2018. După cum dzâc organizatoril’I, aestâ expoziţie easte “concepută sub forma a unui eseu vizual”, şi “reconstruiaşte simbolic şi fragmentar — imaghinarului armânescu ca parte a imaghinarului a culturilor balcaniţe aflate în continună minare”. Expoziţia ufiliseaşte “mărturii, autoreprezentări, texte şi elemente di patrimoniu material şi imaterial”.

Imaginile-martor şi obictele arhetipale a comunitatil’ei aromână suntu b`gate la contribuţie: calea, ca un armân tut pit căl’iuri, muntile, cârâvanea, oile, fâlcarea, călivile, hoara, cumbulogh’ile, hlambura, cârlibana a cârligului di oi. Aeste lucre definescu relaţiile cu lumea arhaică: aţeale cu natura, cu animalile, cu zânatea; eal;e spun sensul a călătoriilor.

Tru textul care anunţă aestâ expoziţie nâ si spune că deadun cu fotografiile di arhivă, cu textile etnografiţe, istoriţe sau autorbiografiţe — ca reprezentătri a unei lume veacl’e armânească – suntu spuse imaghini, obiecte, înreghistrări audio şi video, di-tru locurile iu aua b`nată armân’il’I, cu exemple di hoare: Peştera, Velingrad, Rakitovo, Dupniţa, Mulovişte, Cruşevo, Bitola, Ştip, di-tru Vârghârie şi Machidunia di Scopia iugoslavă, ama şi din România, cum suntu: Camena, Beidaud, Stejaru, Sinoe, Calăraşi, Slobozia, Pipera, Constanţa, Bucureşti.

Expoziţia easte parte a unui proiecu european, ţi are numa “Cu Tenda”, spusă mai pi şcurtu. Proiectul easte co-finanţat pri-tru programulu Europa Creativă a Uniunil’ei Europeană (2015-2019), şi easte derulat în parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog — Kumanovi din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio rocerca soaciale. Cenro Studi, Politiche e Ricercvhe Sociali, din Italia şi Universitatea “Paisii Hilendarski”, di Plovdiv, Bulgaria. Di aţea afom’ia, a luştui parteneriat, expoziţia di la Muzeul Ţăranului Român va hibă itineranţă şi în ţările partenere, di-tru mesulu apriir 2018.

Coordonatoulu/curatorulu a liştei expoziţie easte artisutlu plastic Lila Passima. Expoziţia va poată s-hibă vizitată 6 dzâle pi septămănă, maşi lunea hiindalui încl’isă.

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Anunţ trâ

Dzuua Ascultătorului la RRI 2017

Vruţ soţ, dumânică, pe 5 brumar 2017, vă aştiptăm la «DZuua Ascultătorului» la Radio România Internaţional, la care hiţ invitaţ să participaţ cu ună contribuţie pi tema fake news şi încreaderea în mass-media.

Tru ultimil’i an’i scădzu încreaderea a oamen’ilor în mass-media. Aestu proces afecteadză, într-ună misură mai mare sau mai m’ică, ahât presa scrisă, radioulu şi televiziunea, cât şi domeniul privat şi public. Cauze sunt multe: avem aprochiarea a mass-media di politic şi ecomomic, alâgarea după senzaţional şi comercial, alatose jurnalistiţe, ama şi influenţa reţealelor sociale. Cându zburâm di ultimele, prinde sa zburâm şi de fake news, adica aţeale ştiri false, care sunt răspândite, în general de reţealele sociale, cu scupolu de a manipulare.

Aşimaca, tru ediţia de anulu aestua a «Dzuuăl’ei a Ascultătorului» vă întribăm: Câtă increadere mai aveţ în mass-media?

Scrieţâ-nâ opiniile a dumnil’ilor a voastre. Vă aştiptăm cu interes răspunsurile! Eale pot să hibă în scris la adresa de mail arom@rri.ro………., pi Facebook sau direct prin formularulu di răspunsu de pe site-ul RRI la adresa www.rri.ro.

1111111111111111111111111111

Aşi cum ştiţ, pi 13 sâmedru fu unâ dzuuâ istorică trâ fraţâl’i a noştri arămăn’i din Albania, Parlametul di la Tirana votă Leadzea trâ minorităţâle naţionale, iar arămăn’il’i (arada şi di alte 8 minorităţ) l’ia un nou statu di la minoritatea lingvisitcă şi culturală, la minoritate naţională. Deputatul Constantin Codreanu di-tru Parlamntul di la Bucureşti susţânu piste 4 dzâle, tru plenulu a Camerâl’ei a Deputaţâlor, pi 17 sâmedru unâ declaraţie tru care saluta aestâ apofase a leghislativului di Tirana care feaţe aşi trâ arămăn’i treaţirea di la un statut inferior, di minoritatea etnică, la aţel superior di minoritatea naţională, care dişcl’ide calea trâ cama multe ndrepturi trâ arămăn’i tru Albania, presă, şcoală şi slujba tru bâsearică, pi rămăneaşte. Ca ună evlogh’iseare pitreaţe şi Suţata armâneascâ di bâsearică Sâmtul Adon Iezereanulu, suţata di Constanţa, prezidentu Nicolae Racu. Suţata are cama di un an di cându, cu ghinecuvintarea a Episcopului Teodosie a Tomisului ţâne cthe siptămănă slujbe pi armâneaşte, la Constanţa, ama niscânte ori şi tru alţâ câsâbadz din România. Tora, aestâ suţată si hârâseaşte şi oarâ şi ea a fraţâlor a noştri din Albania. Suţata pitricuaieri, 30 sâmedru un email tru care si spune:

“Membrii di thimeljiu a Sutsatâelji trâ Culturâ-a Armânjilor Ayiu Andoni ditu Custantsa lâ oarâ,armânjilor icâ rrâmânjilor ditu Arbinishii : “Trâ nâinti lucurlu” trâ Isturica Amintari tsi u loarâ ca Mileti Ahoryia,tru 13 di Yismâciun 2017,di la Kivernisea-ali Arbinishii.

Di mari simasii nu iasti câ furâ andrupâts di Kivernisea-a li Rusii,icâ a li Turkii, icâ a li Românii,di mari simasii a s-hibâ cum a s-ufiliseascâ (gestioneze) aestâ Amintari istoricâ.

Ma s-bagâ limba tru bâsearicâ,tru sculii (tru tilivizii u au) shi s-da unâ praxi safi armâneascâ-a cilimeanjilor,bârnurli tsi a s-yinâ dupâ elji,a s-amintâ sh-ma multu.

Nica unâ oarâ vâ dzâtsem câ adrat Isturii trâ tuts Armânjilji di Iutsido sh-ti atsea nâ hârsim sh-noi deadun cu voi.

Cu izinea-a mamultsâlor (majorității) membri di thimeljiu vâ nyrâpsi Theodora Caramihale.”

După amintarea istorică di-tru parlamentul a li Albanie, în România si ţânu şi unâ manifestare ştiinţifică. Vineri, 28 sâmedru a cure preşedinte easte actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru, avânda şi calitatea tra s-poatâ sâ organizeadză aestu evenimentu ca preşedinte a Socitatil’ei di Cultur Macedo-Română. Easte zborulu di Conferinţa cu numa “Unitatea etnică şi lingvisitc a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi iistroromn’ilor, cu român’il’I din nordul a li Dunăre”. Pi şcurtu dialectile sud-dunăreane. Şi, si prezentă Specificulu a catheunui dialectu în parte, istoria apariţil’ei a lor şi istoria a li devenire a lor tru v’initorulu mai apropiat şi mai îndipărtat.

După cum si exprim*a presedintile Ion Caramitru: “Identitatea a noastră, românitatea a noastră şi destinulu a noastru ligat di aestâ Ţară”, di la nordu di Dunăre, România.

La aestâ conferinţă fu invitată sâ spună ndauă zboarâ şi ministrulu trâ relaţia cu român’il’I di Pirtutţido, Andfereea Păstârnac. Doamna ministru, care si aghun’usea tra să agiungă la ună şedinţă di guvernu, câftă l’irtare că nu poate sâ sta mai multu, ama si referi la unitatea di piste Dunăre, a unui mal cu alantu, a român’ilor di la nordu şi varietatea a lor dialectală tru treie ipostaze, arămăn’i, meglenoromân’i şi istroromân’i, la sud di Dunăre. Aduse aminte şi momentul istoric importantu care fu retradzirea aureliană, ama continuitatea romanică si menţânu. Doamna ministru si referi la Strateghia naţională a guvernului roman mutrinda relaţia cu român’il’i di pritutţido, adoptată anulu aestu trâ perioada 2017-2020, care pruveade, în cadrul a mai multor proiecte colaborarea cu Academia Română tra s-hibă faptă unâ hartă lingvisitcă a dialectelor sud-dunăreane.

Aşi cum vâ avem informată, tru Parlamentul ali Albanie fu votată la giumitatea a mesului sâmedtru, vineri 13, Leadzea a minorităţâlor naţionale. Pri-tru aestu act politic si feaţe pricunuşteaea şi a minoritatil’ei aromânească tru Albania, un momentu istoric. La ndauă dzâle un politician roman di-tru Camera a Deputaţâlor, susţânu la Bucureşti, unâ declaraţie politică, marţa tricută, pi 17 sâmedru, în plenulu a Camerâl’ei a Deputaţâlor din Parlamentul a li Românie. Marcă la Bucureşti aestu momentu istoric, acordarea a statului di minoritatea naţională a comunitatil’ei arom`nă înrudită/singh’ene din Albania, pri-tru votulu din Parlamentul di la Tirana, deputatul roman di-tru Partidulu Mişcarea Populară Constantin Codreanu.

președinte ale Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Tru aestâ declaraţie si faţe referire şi la faptul că un agiutor aromân’il’I din Albania poate să hiba şi ma sâ si dişcl’ida un postu di radio la Tirana care sa retransmită emisiunile în dialectal aromân di la Radio România Internaţional. Tutunâoară deputatulu PMP Constantin Codreanu spuse şi ndaua zboară pi arâmâneaşte tru itisita a li declaraţie politica a lui. Va u spuni şi noi aestâ importanmta declaraţie di-tru 17 sâmedru din Camera a Deputaţâlor di Bucureşti, alidzem:

”Vineri, 13 octombrie, am asistat la un moment istoric. Parlamentul ale Republică Albania lâ acordăă a aromân’ilor statutulu oficial de minoritate naţională, arada de alte 8 minorităţ, adoptânda Leadzea trâ protecţia minorităţâilor naţionale, iniţiată de guvernul albanez.

Anterior aromânil’i, care nuumeră circa 300 000 de persoane şi îşi spun în graiulu a lor fărşerot Rămăńi, adică Români, deţinură maşi statutulu de grup lingvistic şi cultural, inferior a ţilui de minoritate naţională. Albania easte primulu stat balcanic care îl’i recunoaşte pe aromân’i dreptu minoritate naţională cu numa lor proprie, aţea de Aromâni.

Ca minoritate naţională recunoscută, aromânil’i var poată să beneficiadză ahât de îndrupămintul a statului albanez de reşedinţă, cât şi de îndrupămintul cultural a statului înrudit/singh’ene România.

Autorităţâle albaneze au răspunsă tora cu deşcl’idere a căftărilor a comunitatil’ei aromână tra să l’i se acorda oficial statutulu de minoritate naţională. Aeste câftări fură formulate repetat de-a lungul a an’ilor de fruntaşil’i a aromânilor din Albania.

Importanţa evenimentului din 13 octombrie, de la Tirana, mi obliigă să amintescu aoaţe îndauă nume a luştor fruntaşi aromân’i care îşi asuumă identitatea culturală românească şi aşteaptă susţânerea a Româniil’ei ca stat înrudit: Robert şi Encheleid Ciolacu, Iancu Cocea, Pano Bacali, Iosif Cruti, Elvira Veriga, Zisa şi Mario Muşa, Stere Nacicu, Eno Zguri, Elton Kalemi, Ansi Şundi, Clodian Saferai, Petrache Baliu, Marinela Cula, Dorian Zguri, Florian Vrahoritu şi ninca mulţ alţâ care ţân sus flambura aromână în Albania, oferinda un exemplu bun a fraţâilor aromân’i din Grecia, Republica fostă iugoslavă ale Macedonie şi Bulgaria. Un zbor de pios omagiu merită regretatulu părinte Dumitrache Veriga, apostolul aromânilor din Corcea.

Recunoaşterea oficială a aromânilor ca minoritate naţională în Albania nă aminteaşte ună oară în plus necesitatea ca statulu român să se achiită exemplar de obligaţiile a lui de solidaritate culturală cu aromânil’i aflaţ în dificultate identitară şi cultural-lingvistică.

Lipseaşte să avem în vedeare, întră alte, susţânerea trâ deşcl’iderea de grădiniţe, şcol’i şi bâseriţ trâ aromânil’i din Albania, să agiutăm apariţia ziarelor şi revistelor în dialectul istoric aromân şi în româna literară, să faţim cu câbile apariţia a unui postu de radio şi de televiziune în zona de maximă concentraţie a aromânilor, care să retransmită emisiunile în dialectul aromân a Radio România Internaţional, să lă acordăm mai multe burse a tinerilor român’i din Albania, să deşcl’idem un Institut Cultural Român la Tirana, cu filiale la Corcea şi Saranda, să înhiinţăm ună redacţie în dialectul istoric aromân la postul TVR Internaţional şi ninca ahâtea alte. Trâ toate aestea ama va lipsească să aprobăm trâ 2018 un buget adecvat trâ Ministerulu a Român’ilor di Pretutţindo şi aţel a Afacerilor Externe.

Respectele noastre a Guvernului şi Parlamentului ale Republică Albania trâ recunoaşterea a minoritatil’ei naţionale aromână înrudită!”, declarăă deputatulu Constantin Codreanu.

Totunăoară, preşedintele a Comisil’ei trâ comunităţâle de român’i din afoara graniţelor a ţarâl’ei lâ adresă a aromân’ilor din Albania îndauă zboară în dialectul istoric aromân: ”Duruţ fraţ rămăńi dit Arbinişie, Rămăńia vă are tu vreare şi va s-vă da tut agiutorlu cultural ţi lipseaşte. S-bâneadză Arbinişia! S-bâneadză Rămăńia şi rămănamea di iuţido!”, simneadză

DEPUTAT,

Constantin CODREANU

111111111111111111

Simona Halep easte numirulu 1 mondial tru tenisulu profesionistu feminine, loculu 1 WTA. Aieri, luni 23 sâmedru avu prima victorie tru aestâ calitate amintată maşi di unâ siptâmână. Ea feaţe unâ declaraţie tru care easte hârâsită după Victoria di la Singapore: “Amintatiu primul meci ca nr.1. Escu fericită”

Ea u azvimse cu scorul de 6-4, 6-2 pe Caroline Garcia, locul 8 WTA, în primul meci din cadrul Grupei Roşe a Turneului a Campioanelor de la Singapore.

Simona fu felicitată trâ ”tenisulu incredibil” din primulu a l’ei gioc la Singapore.

Imediat după bitisita a partidâl’ei, Simona feaţe aestă declaraţie:

”Fu un meci senzaţional, cred că am giucată un tenis multu bun. Nu easte niţeunăoară lişor să gioţ contra li Carolină. Mi azvimse la Beijing, ama, totunăoară, avem giucată la Toronto şi avui aţel meci în mintea mea… Giucaiu ghine, mi simtu extraordinar la Singapore şi vă mulţan’iisescu a tutulor că vinit.”

Simona Halep adapse: ”Este primul turneu la care particip ca numărul 1 mondial şi escu foarte fericită că amintaiu primulu meci din aestă poziţie. Easte un semnu bun, u aviină presiunea… Îm’i place să hiu tru aestă postură şi sper că la următorulu meci va gioc ninca şi mai ghine decât astăzi.

Escu mult mai încrezătoare şi am lucrată foarte mult după US Open, am servită pot s-dzâc că ghine ază ş mi agiutăă să amintu meciulu.”

11111111111111111111

Ştim că Simona Halep oferi imaghinea a l’ei di pesronalitatea sportivă di fară armânească şi tru documentarulu a reghizorului Toma Enache: “Di la fraţâl’i Manachia, la filmul Nu escu faimos ama escu armân”. Tru mesulu di nintea a ţilui tru care Halep agiumse numirulu 1WTA, Toma Enache avu un spectacol şi la Timişoara, evenimentu la care fu invitată unâ altă personalitate ligată di lumea arămânească, interpreta di muzică populară Elena Jurjescu Tode, soţia a poetului armân Vasile Tode.

Evenimentul avu loc, m’iercuri 6 septembrie, seara, la Direcţia de Cultură Timişoara, român’il’i si armân’il’i avură haraua să si adună cu vruta, cum dzâsim, interpretă de muzică populară Elena Jurjescu Todi şi cu reghizorulu Toma Enache, iar cu aestă aform’ie fură recitate poezii de Eminescu, Poe, Nicihita Stănescu sau de Blaga şi cântate melodii în limba română şi pi grailu armânescu.

Cu aestă ispete fu vizionat şi documentarulu Aromânii de la faimoşil’ Manachia la Eu nu sunt faimos , documentar pri-tru care, tra s-dzâţim aşi, fu prezentă şi Simona Halep prin intermediul a secveţâl’ei iu zburaşte şi ea tru documentar, la aţea trâ mirache searâ culturalâ.

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Ună hâbare pi care nâ u da preşedintele ale Asociaţie “Răsăritul românescu”, Vlad Cubreacov, di-tru Republica Moldova easte că “Aromân’il’i fură recunoscuţ prin lege, tru Albania, ca minoritate naţională. Leadze trâ protecţia minorităţâlor naţionale fu adoptată tru Parlamentul ale Republic Albania. Votulu fu dat aualtari vineri, 13 sâmedru, după dauă dzle di dezbateri. Nâ informadzâ trâ aestu lucru şi domnul Iani Guşo, di Tirana, redactorulu şef ale revistă Frăţia. Dumnil’ia a lui dzâţe:

DZUĂ ISTORICĂ

Asear, Gioi, data 13 di Sumedru 2017, Parlamentu Arbinishii apofasi, aprobă progect legiu ti minoritătsi tu Arbinishi. Etnia a noastă “Armânjli”, cu aistu legiu esti musurat “Minoritate natsională”, stogu cu 8 alti tsi bâneadz tu Arbinishi. Aistă esti ună “DZUĂ ISTORICĂ”

După aistă va se easă actili sum/legiarli, tsi va să priveadă tuti ndrepuri tsi va s-ar minoritătsili tu Arbinishi.

Cănd s-editeadză aistu legiu la “frimidha ofitsial”, anda va s-aibă shi sămnătura al Presidentlu Republicăei, va să fitsem informatsie ma largu. Esti aistă rezultatlu a luptei tsi ar faptă dit multu anj di căt sutsatili tsi reprezenteadză armânjlji tu Arbinishii. Dit la anlu 1995 shi ăn contuniari sutsatili shi reprezentatsi a lor, cu una boatsă ar căftată tsi etnia a noastă s-nu aibă nitsi ună diferentsă cu etniili alanti tsi băneadză aoa. Sh-vini dzua ta să spunem că, cănd him tuts stogu, tu ună cali ndreaptă, poati s-agiungem tuti tsi s-va.”

Să spunim ună parte di articolul a domnului Vlad Cubeacov, trâ aestâ leadze:

“Anterior, aromân’il’i eara recunoscuţ de Albania maşi ca grup lingvistic şi cultural, şi nu beneficia, în calitate de minoritate naţională nerecunoscută legal, de îndrupămintu din partea statului albanez de reşedinţă sau din partea statului român înrudit, ligătură di soie/di naştere.

Noulu statut oficial de minoritate naţională recunoscută prin lege lă conferă a aromân’ilor dreptul la şcol’i, bâseriţ, presă în limba maternă, precum şi îndrupămintu cultural din partea statului înrudit/singh’ene România. Easte foarte importantu ca România să se implică din punct de videare cultural tru susţânerea a minoritatilei aromâne înrudită, ligătură di soie, din Albania, în cooperare exemplară cu autorităţâle de la Tirana, oferindalui aşi un exemplu de bună practică europeană în domeniul a relaţiilor dintră ţări şi dintră statulu înrudit/singh’ene şi minorităţâile naţionale înrudite. Arhiusinda cu giumitatea secolului XIX şi până la dictatura comunistă, România are îndrupătă financiar funcţionarea a dzăţ de şcol’i şi bâseriţ a aromân’ilor din cuprinsul actual ale Albanie. Fără aest îndrupămintu cultural acordat de Bucureşti minoritatea aromână din Albania nu va poată să-şi ţână identitatea.” — să spune tru articolulu a lu Vlad Cubreacov.

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Un anunţu trâ turlia di recepţie a emisiun’ilor RRI:

Vrut soţ, puteţ s-nă ascultaţ emisiun’ili pi armâneaşti şi pe TuneIn. Di altă parti, puteţ s-nă ascultaţ pi telefonlu mobil ică pi fixu, la păhălu a unlui apel local, tu condiţiili a planlui a dumniil’ei a voastri tarifar, la numirlu di telefon 716.274.2514 tru Statili Unite.

111111111111111111111111111

Sportul cu racheta, tenisulu, are tora, de siptămăna aestă, unâ numâ di româncă di farâ arămănească pi protulu a lui loc, aşi cum nâ aştiptam di multu după multile a l’ei victorii şi tendinţa a l’ei tra să arămănă cât mai aproapea di loculu 1. Simona Halep fu spusă la televiziune şi cum ţânea, la festivitatea di anunţare că WTA lo aofasea tra s-u numească, după punctajulu pi care lu are acumulată, ocupanta a locului 1, Simona Halep lo in braţă, cu daule mân’i, simbolulu a locului 1, unâ cifră di doi metri, anvârtită cu frundzâ verdzâ di iadiră, numirulu 1 tru sportul albu, tru hroma vearde a ţilui mai bun sportiv a momentului. Easte un buchet di trandafili arosi ti plateaste/recompenseadza efortul a telui mai bunulu sportiv.

WTA actuzaliză clasamentele, iar Simona Halep easte pe loculu I, ahât tru aţel gheneral, cât şi tru aţel care conteadză trâ Turneulu a Campioanelor, după cum informeadză news.ro.

Halep deveni oficial aţea mai buna giucătoare din lume, după ţe u azvimse, aualtari sâmbătă, cu scorulu de 6-2, 6-4, pi letona Jelena Ostapenko, în semifinalile China Open. Halep easte prima româncă lider mondial în tenis, al doilea român, după Ilie Năstase, care fu numirulu 1 ATP (clasamentul di tennis la masculin) 40 de septămân’i, întră 23 augustu 1973 şi 2 cirişar 1974, şi a 25-a giucătoare care aliină pe ţea mai analta scară a ierarhiil’ei, de la introduţerea a clasamentului computerizat, tru 1975.

Simona are 6.175 de puncte şi alină de pe loculu al doilea pe locul I, în timp ţe fosta ocupantă a primâl’ei poziţie, spaniola Garbine Muguruza, are 6.135 de puncte.

Tru al doilea clasamentu, clasamentul Race, care conteadză trâ Turneulu a Campioanelor, Halep alinăă de pe loculu 3 pe loculu 1, cu 5.675 de puncte, în timp ţe Muguruza dipuse pe poziţia a doaua, cu 5.635 de puncte.

Primele dzaţe poziţii în clasamentul de simplu sunt ocupate di următoarele giucătoare:

1. Simona Halep (România) 6.175 de puncte;

2. Garbine Muguruza (Spania) 6.135;

3. Karolina Pliskova (Cehia) 5.605;

4. Elina Svitolina (Ucraina) 5.465;

5. Venus Williams (SUA) 4.642;

6. Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.640;

7. Jelena Ostapenko (Letonia) 4.510.

8. Svetlana Kuzneţova (Rusia) 4.005;

9. Caroline Garcia (Franţa) 3.860;

10. Johanna Konta (Marea Britanie) 3.795.

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare trâ drumeţii sau turismu di aventură. Bâseriţâle di lemnu din patrimoniul UNESCO reprezintă maşi una di atracţiile a Maramureşului. Lipseaşte s-hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem să agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încântă pi xen’i. Nu maşi că easte unâ tihiseare prinţul Charles al Marii Britanii are proprietăţi în hoara Breb.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 brunmar ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte di promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– Tru ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzăt monumentu di artă funerară, una di principalele atracţii ale zonă?

– Câte bâseriţ meramureşeane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/paraclasim să nă scrieţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nelăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: ………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pe site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Un anunţu trâ turlia di recepţie a emisiun’ilor RRI:

Vrut soţ, puteţ s-nă ascultaţ emisiun’ili pi armâneaşti şi pe TuneIn. Di altă parti, puteţ s-nă ascultaţ pi telefonlu mobil ică pi fixu, la păhălu a unlui apel local, tu condiţiili a planlui a dumniil’ei a voastri tarifar, la numirlu di telefon 716.274.2514 tru Statili Unite.

111111111111111111111111111

Unâ hâbare di siptămâna ţi tricu:

Marţa tricută, 26 aghiazmăciune, arhiusi, la Muzeulu a municipiului Bucureşti, ciclul di manifestări cu numa “Destin, miră, de aromân”, pi care, ştim di alţâ an’i, u modereadzâ cunoscuta jurnalistă realizatoare la televiziunea română, Maria Cica. Tema a evenimentului fu “Aromân’il’i în medicina românească, invitatulu a searâl’ei fu profersorulu doctor Gheorghe Pletecu, Managerulu a spitalului specializat tru lângori ghinecologhiţe, cu numa Filantropia. Zburârâ ma mulţâ invitaţ. Programulu a searâl’ei incluse şi muzică aromânească, tradiţională, interpretată la pian de Niko Bello, din Albania, ama şi de Radu Sinefi, prim violoncelistu a Orchestrâl’ei de Cameră Radio.

Seara fu dişcl’isă cu alocuţiunea a istoricului Adrian Majuru, di la Muzeulu a Municipiului Bucureşti, pri-tru a cure zbior alidzem: “si lo diznou ciclul destin de aromân”. El dzâse că, La muzeulu Cesiano Filipsescu apelăă la serviciile a medicului Peltecu tra să realizeadză ună machetă de spital în muzeu (“Cesiano Filipescu”) , forma veacl’e şi forma noauă.

Zburâ Maria Cica, îl invităă pi doctorulu Peltecu (prof dr, medic ginecolog) sâ zburască trâ activitatea a lui. Sigura, docorulu Peltecu zburâ şi despre spitalulu iu lucreadză. El dzâse că primulu medic aromân la Filantropia — fu mediculu Constantin Caracaş. Profesorulu Peltecu feaţe specializări în Elveţia, SUA, GB, renovăă spitalul Filantropia la standarde europene, aduse mulţâ tiniri armân’i la Filantropia. Despre doctorulu Peltecu zburâ doctorulu Nicolae Barba, neurochirurg la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca; el dzâse că monseniorul Peltecu easte ună somitate în domeniu. Alţâ invitaţ a li Maria Cica, realizatoarea a evenimentului, sigura deadun cu Muzeulu a Municipiului Bucureşti — invitaţ – Taşu Carniciu, care şi imortaliză în fotografii momente care evocă manifestarea, participă la evenimentu Iota Trantu, patron Vinex Murfatlar, prof. Elena Wisosenschi de la Fundatia Musata Armana si Alexandra Stanciu, ună talentată creatoare di costume/stran’e aromanesti.

11111111111111111111111111

Un evenimentu di rezonanţă internaţională di mesulu ţi tricu fu festivalul “George Enescu”.

Aualtari, dumânică, 24 aghazmăciune si bitisi Festivalul Internaţional “George Enescu”, dzuuă tru care fur programate şase evenimente speciale. Trâ concertul de încl’idere, în seria Mari Orchestre a lumil’ei, fu selectată să încântă/să mâgh’ipsească publiculu Royal Concertgebouw Orchestra di Amsterdam, sum bagheta dirijorului Daniele Gatti. În perioada 2 – 24 septembrie, peste treie m’il’e di aţel’i mai apreciaţâl’i artişti a schenâlei internaţională fură invitaţ să concerteze la Bucureşti şi tru alţâ şapte câsâbadz din România. Inaugurat tru 1958, festivalul “George Enescu” fu deshiinţat tru 1971 de reghimulu comunistu şi reluat după cadearea a luştui, tru 1989.

Concertul susţânut dumânică dicseară, la Bucureşti, de violonistul Liviu Prunaru şi de Orchestra Royal Concertgebouw-Amsterdam bitisi Festivalul Internaţional “George Enescu”. Ediţia di anulu aestu adus dinintea a publicului dzăţ de concerte şi de recitaluri în capitală, cum spusim, şi tru alţâ câsâbadz din România. Evenimentul a fost reflectat în programele Radio România Muzical şi Radio România Cultural, precum şi Radio România Actualităţi.

Anunţ concursu:

Vruţ soţ, RRI u l’ia diznou seria concursurilor cu premii şi vă greaşte să participaţ la un nou concursu, Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017, dedicat a unui evenimentu muzical de protă aradă a lumil’ei culturală mondială.

Întră 2 şi 24 agh’iazmăciune 2017 are loc în Bucureşti şi tru alte 7 politii din România ediţia a XXIII-a a Festivalului Internaţional “George Enescu”, care poartă numa a ţelui mai marile compozitor român din toate timpurile. Preşedinte di Onoare easte celebrul dirijor Zubin Mehta. Director Artistic easte un altu dirijor cu numă avdzâtă, Vladimir Jurowski. Aestua va şi deşcl’idă Festivalul la pupitrul London Philharmonic Orchestra, cu opera Oedipe”, de George Enescu, în versiune concertantă.

Ediţia 2017 a Festivalului aduţe dinnintea publicului peste 3.000 di aţel’i mai apreciaţâl’i artişti xeni şi români, în circa 125 de evenimente. Programulu include nume de primă mărime ale muzică clasice, unele în premieră în Festival, 37 de lucrări de George Enescu, ama şi muzică contemporană.

Ca şi tru alţâ ani, Festivalul oferă serii de concerte şi evenimente. Seria Mări orchestre ale lume” reuneaşte orchestre de talie/de boie mondială, cap de afiş pe unele di aţeale mai mările schene internaţionale. Seria Recitaluri şi concerte camerale” reuneaşte aţeale mai importantile spectacole camerale din Festival, pi schena Ateneului Român din Bucureşti. Ună di aţeale mai vrutele serii di concerte, “Concertele de la miedzulu de noapte” reuneaşte orchestre camerale de talie mondială la Ateneulu Român. Publiculu va poată să se hărăsească în premieră de seria Muzica secolului 21” într-un conceptu nou, care va aducă pe schena Salâl’ei Radio importante creaţii contemporane, în interpretări inedite. Personalităţ a muzicâl’ei va aibă ocazia, în seria Forumulu Internaţional a Compozitorilor”, să spună di experienţile a lor profesionale pe subiecte care vizeadză limbajulu muzical contemporan (dezbateri, conferinţe, mese rotunde). Ca şi în alte ediţii, Piaţa Festivalului” va hibă araste trâ participarea melomanilor la un program variat, gratuit, prezentat de Primăria Capitalâl’ei prin ARCUB, Chentrul Cultural a Municipiului Bucureşti, în Piaţa George Enescu. La toate aestea se adavgă seria de concerte din ţară, programate în chentre muzicale ale Românie.

Vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţcâştiga. Concursul va dureadză până pe 30 septembrie 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 septembrie ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeană, ca şi alte obiecte de promovare culturală. Concursul easte organizat împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, Liceulu de Arte Plastiţe Nicolae Tonitza”, din Bucureşti, şi Editura Casa Radio”.

Şi tora, întrebările:

– A câta ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu” are loc tru 2017?

– Care easte Directorulu Artistic ale ediţie 2017? Ama Preşedinte de Onoare?

– Câţ artişti participă la ediţia di anulu aestu a Festivalului “Enescu”?

– Tru câte politii/câsâbadz se desfăşoară Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017?

Vă rugăm/paraclasim să nă scriiţ ţe vâ are determinată să participaţ la concursu şi, cama multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro ………. Aşteptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. până la 30 aghiazmăciune 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 ghiazmăciune ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursuluiu poate să hibă aflat pe site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111111111111

Di Bucureşti, nâ duţim cu unâ hâbare Tirana, tra sâ spunim zboarâle a domnului Iani Guşo, redactor-şef a revistâl’ei rămănească “Frăţia” (pi dauă limbe: rămăneaşte-româneaşte şi arbinişeaşte), zboarâle “Ahurhi!”, referitor la emisia pi limba noastră la Radio-Televizia Shqipetară di Tirana, cu zboarâle a domnului Iani Guşo tru un m’ic textu, cităm, : “Cu arastea a emisiei pi Rămăneaşte tu Arbinişie”.

Hâbarea nâ u spune şi di Scopia, din mass-media, Dina Cuva, preşedintile UCAM (Uniunea trâ cultura arămăn’ilor dit Machidunie). Dumnil’ia a lui nâ spune tru un email, alidzem, :”Aza tu gazeta “Sloboden Pecat.” di Scopia dghivasii ca shi Armanjlji dit Arbinishii ahurhira cu emisiili la RTSH di Tirana, pi Programlu 2. Io la or lucurlu-ambar s-la hiba. Sa spusi ca au cati giumitati di sahati oara…”

Domnul Iani Guşo marcheadză cu un textu la care nâ avem referită ma ninte, şi nâ spune saghlame dzuua, 25 agh’izmăciune, cându si acâţă, cându si feaţe arhima ică începutulu, arhiusita a liştei dişcl’ideare di emisiune, şi dzâţe:

AHURHI!…

Cu arastea a emisiei pi […] Rrâmâneshti tu Arbinishii.

Cu multu importantsă (simasii) esti că ahurhi. Anarga, anarga va s-intăr tu calea vrută. Esti curunarea a unui lucru lungă, dit anu 1991, cu multi formi, tsi agiumsi aistă momentu:19:30 – prota oară la un statsion statal s-avdi botsea pi limba a noastă vrută. Nu va s-agrishească putei aistă dzuuă: “25 di Yizmăciun 2017”, tu istoria nauă a Armânjloru dit Albania.

URAREA TREATSI LA CAITSIDO TSI AR DATĂ CONTRUBUTU SAGIUNDZEM AISTĂ DZUUĂ.

Ari oamlji tsi ar lucrat shma multu. Ti atselj va si nyrăpăsescu altă oară, după părera a mea.

Adză [e]asti harauă di tuts.

Textul ţi lu spusim, a domnului Iani Guşo aduse harauâ, ama niscânţâ nu putură s-pistipsească şi ntribară s-nupu di fu pi româneaşte. Zboarâle a doamnâl’ei Mirela Roznoveanu fură, alidzem: “Arâmàeshti sau Rrâmâneshti!? Sper ca Arâmàeshti/Armâneshti si nu româneste.”

Lucurlu easte ama saghlame şi susto, unâoarâ ţi feaţe hâbare di ma multu chiro domnul Hristo Goci, pi internet. Iar, di-tru America, domnul Costa Arău faţe ună confirmare şi cu zborulu a li dumnil’e a lui: “Mi adunaiu cu Hrista Goci- tu Alunaru-sh dzasi ; – Tu Septembrie , tu Arbinisii va-s aiba la TV pi …armaneashti”.

Domnul Goran Puşuticulu oară trâ aestu lucru şi tru un email dzâţe:

“Bircheavis al Dumidza ca s-featsi shi-aestu lucru shi ca Armanjli dit Arbinishii nchirdasira un mari lucru ti tsanearea-a limbaljei shi-a identitatiljei. Ambar s-hiba shi s-nu aiba danaseari.

placarsim ndaua zboara ma multi an ligatura cu imisia.”

Simneadză:

Cu tinjii,

Goran P..

Urări pitreaţe, di Constanţa şi Suţata cu numâ di bâsearicâ Agh’iu Andoni di Iezeru:

“ […]:

Trâ nâinti ! Lucru tsi lu ankisit tu tilivizii.

Trâ Multsâ Anji !

Lucru Ambar !

Iasti unâ mari anâkiseari sh-ti atsea va tinjiseari di tuts armânjljii.

[…]

Membrii di thimeljiu vâ oarâ, pute s-nu trâdzets mâna di la aestu mari sh-di simasii lucru.

Cu izenea-a membrilor di thimeljiu vâ nyrâpsi Theodora Caramihale.

111111111111111111111111

Hâbare sportivă, ica festivă, ligată di ună sportivă. Constanţa, portu la Marea Laie, doilu câsâbă din România, după capitala Bucureşti, easte loculu di naştire a sportivâl’ei numirulu doi mondial a sportului albu, tenisulu. Simona Halep si născu la Constanţa, pi 27 aghiazmăciune 1991, ază are a 26-a aniversare. Numirulu 2 WTA, di fară armânească, are amintată 15 turnee di tennis şi 19 milioane didolari. Succes tru activitatea sportivă, Simona Halep !

Vruţ soţ, RRI u l’ia diznou seria concursurilor cu premii şi vă greaşte să participaţ la un nou concursu, Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017, dedicat a unui evenimentu muzical de protă aradă a lumil’ei culturală mondială.

Întră 2 şi 24 agh’iazmăciune 2017 are loc în Bucureşti şi tru alte 7 politii din România ediţia a XXIII-a a Festivalului Internaţional “George Enescu”, care poartă numa a ţelui mai marile compozitor român din toate timpurile. Preşedinte di Onoare easte celebrul dirijor Zubin Mehta. Director Artistic easte un altu dirijor cu numă avdzâtă, Vladimir Jurowski. Aestua va şi deşcl’idă Festivalul la pupitrul London Philharmonic Orchestra, cu opera Oedipe”, de George Enescu, în versiune concertantă.

Ediţia 2017 a Festivalului aduţe dinnintea publicului peste 3.000 di aţel’i mai apreciaţâl’i artişti xeni şi români, în circa 125 de evenimente. Programulu include nume de primă mărime ale muzică clasice, unele în premieră în Festival, 37 de lucrări de George Enescu, ama şi muzică contemporană.

Ca şi tru alţâ ani, Festivalul oferă serii de concerte şi evenimente. Seria Mări orchestre ale lume” reuneaşte orchestre de talie/de boie mondială, cap de afiş pe unele di aţeale mai mările schene internaţionale. Seria Recitaluri şi concerte camerale” reuneaşte aţeale mai importantile spectacole camerale din Festival, pi schena Ateneului Român din Bucureşti. Ună di aţeale mai vrutele serii di concerte, “Concertele de la miedzulu de noapte” reuneaşte orchestre camerale de talie mondială la Ateneulu Român. Publiculu va poată să se hărăsească în premieră de seria Muzica secolului 21” într-un conceptu nou, care va aducă pe schena Salâl’ei Radio importante creaţii contemporane, în interpretări inedite. Personalităţ a muzicâl’ei va aibă ocazia, în seria Forumulu Internaţional a Compozitorilor”, să spună di experienţile a lor profesionale pe subiecte care vizeadză limbajulu muzical contemporan (dezbateri, conferinţe, mese rotunde). Ca şi în alte ediţii, Piaţa Festivalului” va hibă araste trâ participarea melomanilor la un program variat, gratuit, prezentat de Primăria Capitalâl’ei prin ARCUB, Chentrul Cultural a Municipiului Bucureşti, în Piaţa George Enescu. La toate aestea se adavgă seria de concerte din ţară, programate în chentre muzicale ale Românie.

Vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţcâştiga. Concursul va dureadză până pe 30 septembrie 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 septembrie ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeană, ca şi alte obiecte de promovare culturală. Concursul easte organizat împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, Liceulu de Arte Plastiţe Nicolae Tonitza”, din Bucureşti, şi Editura Casa Radio”.

Şi tora, întrebările:

– A câta ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu” are loc tru 2017?

– Care easte Directorulu Artistic ale ediţie 2017? Ama Preşedinte de Onoare?

– Câţ artişti participă la ediţia di anulu aestu a Festivalului “Enescu”?

– Tru câte politii/câsâbadz se desfăşoară Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017?

Vă rugăm/paraclasim să nă scriiţ ţe vâ are determinată să participaţ la concursu şi, cama multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro ………. Aşteptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. până la 30 aghiazmăciune 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 ghiazmăciune ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursuluiu poate să hibă aflat pe site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

****************************

Siptămâna tricutâ, di luni până m’iercuri, si desfăşură tru organizarea a Suţitatil’ei Radio Românmia unâ conferinţă media, la Sinaia – staţiune di munte din Carpaţâl’I Meridionali, din România. Evenimentul fu organizate deadun cu Uniunea Audiovizualului Asi Pacific. Fu ediţia 26 a reprezentanţilor instituţiilor publice de radio şi televiziune din mai multe ţări ale lumii — PBI (Public Broadcasters International) 2017. Temele dezbătute au privit viitorul mediei publice, rolul său în apărarea diversităţii culturale şi mândria de a servi comunităţile. Peste 150 de profesionişt din Europa, Asia şi America, reprezentând organizaţii de media din 40 de state, au discutat la Sinia despre provocările pe care le presupun comunicarea şi noile tehnologii în domeniu. Participanţâl’i scoasiră tru mighdane că, indiferent de metodele de finanţare şi evoluţia tehnologiilor, instituţiile de presă publice trebuie să-şi orienteze, în continuare, activitatea pe trei linii fundamentale: informare, educare şi divertisment.

O platformă informaţională care să reunească difuzorii din Asia şi Europa, astfel încât aceştia să poată beneficia fiecare de experienţa celuilalt pentru a răspunde cât mai bine nevoilor publicului, a fost una dintre soluţiile avansate cu acest prilej, informează agenția Rador.

În cadrul conferinței s-a discutat şi despre atenţia sporită pe care tinerii o acordă reţelelor sociale, specialiştii încercând să identifice soluţii pentru atragerea generaţiei internetului. În ciuda tehnologiilor care avansează rapid, radioul rămâne extrem de important în peisajul media, viteza de transmiere a informaţiilor fiind un atu în situaţii de urgenţă.

Acesta este primul eveniment de acest gen care se organizează în Europa de Sud-Est.

******************************

Aşi cum vâ avem informată şi noi, tru dzâlile 8-10 aghiazmăciune si ţânu Constanţa evenimentul cultural cu numa Dzâlile a Culturâl’ei armâneascâ. La aţea manifestare fu lansat şi filmul “Caimo” şi echipa di organizare apruche ndauă entipuse pitricute di participanţâ. Nicolas Trifon, autrorulu a cartil’ei “Les Aroumains, un people qui s-en va”, îndauă impresii trâ care him informaţ aşi:

“Bunâ dzuua,

Vâ pitritsemu dauâ entipusi ti filmulu “Caimo” (adratu di Aleksandar Zikov) tsi fu pârâstâsitu la “Dzâlili a Culturâljei Armâneascâ 2017” (8-10-li di Yismâciunj, Custantsa):

“Nj-arisi para-multu. Prota, ti bucolismulu pastoralu aspusu dipu aljiumtrea. Multu bunâ pârâstâseara a taifâljei di un kiro (maia, afendi) ama shi a atsiljei modernâ (dada), cu ipotsisi/problemi veclji i nali. Psihologhia a oaminjiloru ditu filmu nu easti dipu lishoru ti “dhyivâseari”, ama locârli suntu ti miraki: adiljeatu di câhâri, mushuteatsâ, ni-isihii.” (Nicolas Trifon)

Pitricu impresii şi Elena Saricu-Todică, ţi dzâţe:

“<< ”Caimo” adunâ trei bârnuri di armânji: unu dit pirmithili a pâpânjiloru, unu di tora sh unu tsi nica nu s-dishtiptă. Unu tsi treatsi, unu tsi veaglji sh-unu tsi nu sâ shtii tsi va s-adarâ. Zuyrâpserli suntu aplo, moabetsli au duhu armânescu. Mi arisi ca alasâ câlici dishcljisâ ti umuti: videmu murmintulu alu Athanasi Yioryitsa ama lj-avdzâmu sh-boatsea. Tacu, avdu, vedu sh doru pâpânjjli.>> (Elena Saricu-Todică)”

Simneadza textul cu aeste impresii:

“Cu tinjii,

Pareia di andridzeri a DzCA2017″

DZuua di 8 agh’iazmăciune, dzuua di naştire a li Stâmârie, aform’ie trâ care şi si dzâţe “Stâmâria ţea M’ica” easte s`rbtoarea naţional a li Republicâ Machedonia, cu capitala la Scopia. Tru aestâ republică slavă, arămăn’il’I suntu naţiune constitutivă, ac`ţaţ ru constituţie, ca unâ aduţire aminte uniunil’ei comilitonă slavo-rămanească, di la 1903, tru ceturile a lu Pitu Guli contra a Imperiului Otoman. Atumţea pi 2 agustu fu institutită Republica di 10 dzâle di Cruşuva, după care fu reprimată di Imperiul Otoman. Tru guvernul a ţil’ei republică fu şi un ministru arămăn. La capulu alantu di secol, tru işită, pri-tru destrămarea a li Iugoslavie, furâ adrate mai mulute republiţ devenite independente di veacl’ea Iugoslavie. Di aeste republiţe easte şi Republica di pi Vardar, cu capitala la Scopie, tru a cure consituţie suntu tricuţ şi arămăn’il’i. Dina Cuvata, prezidentul a niunil’ei trâ culura a Arămăn’ilor dit Machidunie, UCAM, pitreaţe un email tru care marcheadzâ aestu evenimntu, a dzuuâl’ei naţională. El scrie, alidzem: “[…] 8 di Yizmaciunji […] easti sarbatoari natsionala-a Machiduniiljei. Pi-aesta dzuua tu-anlu 1991 s-tsanu Referendumlu cu cari fu-adusa detsiziea ti proclamarea-ali Republica Machedoniea ti stat independentu dit cadrili-ali RSFI. Placatlu ti Referendumlu lu-adra Prof. Dr Mitco Hagi-Puljea shi el Arman di soi. textul ti Placatlu pi-armaneashti al ded mini. [Dzuua di 8] easti Dzuua-a independentsaljei ali Republica Machedoniea. Cama-amanat fu-adusa shi Constitutsiea tu cari cu tuti-alanti minoritats shi Armanjlji fura pricanascuts ti minoritati. Sa-lji uram sarbatoarea natsionasla-ali Republica Machedonia shi sa-lji uram bana lunga shi fara di moarti. […]

Cu tinjii,

Dina Cuvata

1111111111111111111111111111

Santa Gica, ama şi Dina Cuvata, Mita Guda, di Scopia, Andon Hristo, di Elbasan, Arbinişie, precum şi Goran Puşuticlu, nâ informeadzâ trâ unâ hâbare jiloasă. Alidzem textul a lu Santa Gica:

HRISTU AL MULARǓ, DUMLYARTUL !

Aseara, 09.09 a.2017, ãl lyirtã Dumidzã cãnãscultlu muzicolog , ghitaristu, autor, pedagog, etnografistu, organizator … armãnlu Hristu al Mularǔ !

Dumlyartul !

Eara faptu la.1955, Crushuva. Sculia primarã shi sculia di mesi li bitisi tu loclu natalǔ. Studiili di gitarã li featsi Saraevo (Bosnia) la profesorlu V. Andre.

Ãl cãnãscui la. 1993 cãndu lucram la Redactsia Armãneascã la Televizia Machiduneascã – Scopia, cãndu vini di nã vizitã deadun cu un nipot alui, ficiricǔ di 12 di any. Lu adusi Toda al Proya (Toshe Proeschi) cari atumtsea, deadun cu Pero al Pare shi Meni al Maya ãl cãntarã canticlu “ Sh ira noapti, sh avea lunã”.

Hristu al Mularǔ fu protlu dascal al Toshe Proeschi.

Bana tutã lucra tu domeniulu-a muzicãlyei.

Fu un di fundãtorlyi shi membru-a grupilor muzicali : YU5 shi “Crushuva 1903” cari un chiro dupu niscãnti alãxerǐ sh-u alãxi numa tu “Focus”. Shuira repertoar avutǔ shi nreghistrarã shi multi cãntits armãneshtsã ti productsia-a Radiolui Machidunescu di Scopia. Scoasirã shi ndauã caseti cu cãntits armãneshtsã.

Ca autor shi ghitaristu ari colaboratã cu cãnãscuti numi di pi estrada yugoslavicheascã ca : Yane Codjobashia, Chemal Monteno, Vlatco Stefanovski, Zoran Djorlev, Dragan Vucichi …

Cu cãntitsi ti ficiurits shi ti ilichioshǐ ( sh-pi armãneashti sh-pi vãrgãreashti) partitsipa la ma multi festivali dit Machidunii, ca cum shi la “Fãntãna di malmã”.

Ca etno-muzicolog va-s aducã aminti dupu paturli cãrtsã antologhitsi, ãntitulati “CÃNTITS ARMÃNESHCI” 1, 2, 3 shi 4 , shi nica dauã antologhii cu cãntits populari vãrgãreshtsã.

Ca ghitaristu , alãsã dupu elǔ multi cãntitsi shi dauã CD-urǐ “Ghitara sentimentalã” cu antologhitsi cãntits populari vãrgãreshtsã prilucrati ti ghitarã.

Realizã shi multi contserti di muzicã clasicã ti ghitarã clasicã, duo-ghitari, cu avghiulii, flautã, cu orchestra di camera …

Eara organizator-a protlui festival cu cãntitsi armãneashtsã ti ficiurits “Primuveara” tsi s-tsãnu Crushuva la. 2002.

Di la a.2010 cu suctsesǔ organiza festival di ghitarã “P.S. Ghitar-fest” Scopya.

Crushuva, veara sh iarna, organiza seminari (cursuǐ) ti ghitarã.

Treidzãts di any s-ocupa cu muzica popularã, cu muzica modernã, cu muzica clasicã, cu muzica armãneascã…

Ma, aseara [pi 9 agh’iazmăciune] ãl lyirtã Dumidzã , ãl lo di taifa alui, di parea alui, di miletea alui shi ãl-dusi pi Calea Mari. S-lu plãcãrsim Dumidzã s-lu arhãtipseascã tu paradisǔ cu suflitlu alui chischinǔ.

Eara om bunǔ, imirǔ, mulacǔ, om dishteptu, livendu,.

Bunǔ nicuchirǔ shi pãrinti. Lji-alãsã tu jail nicuchira shi dolyi pãrunghi (feata shi ficiorlu) cari va-lǔ aducã aminti, ma va-lǔ adutsem aminti sh noi Armãnylyi, ca eara Armãnǔ cu suflitǔ, cu dorǔ ti Armãnamea.

Calea mbarǔ frate Hrista, loclu s-tsã hibã lishor tu paradisǔ, anamisa di tuts alantsã cu cari Armãnamea s-pirifãnseashti.

Prãgurii ti taifa, sã-ly bãneadzã shi s-lu aducã aminti.

11111111111111111111111111111

Di-tru Gârţie, ună sora a noastră armână, l’irtată şi ea di Dumnidză, şi aestă si are faptă tru dzlile di intrată a mesului mai, Zoe Papazisi-Patheodoru, di zânate chimistu, ama cu mare mirache trâ rădăţin’ile a l’ei etniţe, rămănă di-tru Gârţie. Ună piesă di teatru, di umor, “Cuscra Pirivul’eatâ”, fu giucată tru Gârţie, di pareia di la Suţata di Veria, ama tut aţea pareie vine şi tru România, la “Teatrul Evereesc”, di Bucureşti, ama ninte di aestâ cu unâ dzuu fu giucatâ şi la Teatrul di Constanţa, la evenimentul organizat di suţata Fara armânească dit România, Dzâlile a Culurâl’ei armâneascâ, di vineri şi sâmbâtâ, 8 şi 9 aghizmăciune. La evenimentu fu ţânut un spectacol di arişti arămăn’I, Gică Coadă şi Costa Damov, deadun cu pareia a lor; cântară şi Flori Costea şi Diana Zelca. Speactacolul fu prezentat di colega a noastră Aurica Piha. După spectacol oaspiţâliI di-tru Gârţie giucară piesa di teatru “Cuscra pirivul’eată”. Eara viniţ di-tru Gârţie un autocar di vârâ 40 di inşi, care ţânură şi el’I un specatcol dzuua alantă, cu cântiţe şi giocuri armâneşţâ, prezentat iara di colega a noastră Aurica Piha. La Dzâlile a Culturâl’ei particpară poeţâl’I Chira Manţu, Gh’iorgh’e Vrană, şi scriitorulu Cola Fudulea. Fu lansată şi ună carte, autor Nicolae Cuşa. Zburârâ trâ carte Alexandru Gica, Nicolas Trifon, Enache Tuşa, ama şi autorulu, Nicolae Cuşa. Tut la dzâlile a Culturâl’ei fu adusă aminte şi Recomandarea 1333, trâ îndrepturile a arămăn’ilor, şi zbură di aestu lucru Stere Samara.

Di la dzâlile a Culturâl’ei armânească, evenimentul di Constanţa, pareia di arămnn’i vinită di Veria, si deplasăă la Bucureşti, iu alantă dzuuă, dumânică, deade ninca unâ oară spectacol di teatru cu piesa “Cusca Pirivul’ată”, ama suţânură şi un spectacol di cântiţe şi gioucui armâneaşţâ. Eara viniţ di Gârţie, Costa Paghania. primar tru câsâbălu Breaza, membru a suţatâl’ei armâneascâ di aclo, Dimitrie Piscos, preşedintelea Suţatâl’ei armâneascâ di Veria, Sotir Bleţa, di la suţata armâneascâ di Atena.

Anunţ concursu:

Vruţ soţ, RRI u l’ia diznou seria concursurilor cu premii şi vă greaşte să participaţ la un nou concursu, Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017, dedicat a unui evenimentu muzical de protă aradă a lumil’ei culturală mondială.

Întră 2 şi 24 agh’iazmăciune 2017 are loc în Bucureşti şi tru alte 7 politii din România ediţia a XXIII-a a Festivalului Internaţional “George Enescu”, care poartă numa a ţelui mai marile compozitor român din toate timpurile. Preşedinte di Onoare easte celebrul dirijor Zubin Mehta. Director Artistic easte un altu dirijor cu numă avdzâtă, Vladimir Jurowski. Aestua va şi deşcl’idă Festivalul la pupitrul London Philharmonic Orchestra, cu opera Oedipe”, de George Enescu, în versiune concertantă.

Ediţia 2017 a Festivalului aduţe dinnintea publicului peste 3.000 di aţel’i mai apreciaţâl’i artişti xeni şi români, în circa 125 de evenimente. Programulu include nume de primă mărime ale muzică clasice, unele în premieră în Festival, 37 de lucrări de George Enescu, ama şi muzică contemporană.

Ca şi tru alţâ ani, Festivalul oferă serii de concerte şi evenimente. Seria Mări orchestre ale lume” reuneaşte orchestre de talie/de boie mondială, cap de afiş pe unele di aţeale mai mările schene internaţionale. Seria Recitaluri şi concerte camerale” reuneaşte aţeale mai importantile spectacole camerale din Festival, pi schena Ateneului Român din Bucureşti. Ună di aţeale mai vrutele serii di concerte, “Concertele de la miedzulu de noapte” reuneaşte orchestre camerale de talie mondială la Ateneulu Român. Publiculu va poată să se hărăsească în premieră de seria Muzica secolului 21” într-un conceptu nou, care va aducă pe schena Salâl’ei Radio importante creaţii contemporane, în interpretări inedite. Personalităţ a muzicâl’ei va aibă ocazia, în seria Forumulu Internaţional a Compozitorilor”, să spună di experienţile a lor profesionale pe subiecte care vizeadză limbajulu muzical contemporan (dezbateri, conferinţe, mese rotunde). Ca şi în alte ediţii, Piaţa Festivalului” va hibă araste trâ participarea melomanilor la un program variat, gratuit, prezentat de Primăria Capitalâl’ei prin ARCUB, Chentrul Cultural a Municipiului Bucureşti, în Piaţa George Enescu. La toate aestea se adavgă seria de concerte din ţară, programate în chentre muzicale ale Românie.

Vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţcâştiga. Concursul va dureadză până pe 30 septembrie 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 septembrie ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeană, ca şi alte obiecte de promovare culturală. Concursul easte organizat împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, Liceulu de Arte Plastiţe Nicolae Tonitza”, din Bucureşti, şi Editura Casa Radio”.

Şi tora, întrebările:

– A câta ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu” are loc tru 2017?

– Care easte Directorulu Artistic ale ediţie 2017? Ama Preşedinte de Onoare?

– Câţ artişti participă la ediţia di anulu aestu a Festivalului “Enescu”?

– Tru câte politii/câsâbadz se desfăşoară Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017?

Vă rugăm/paraclasim să nă scriiţ ţe vâ are determinată să participaţ la concursu şi, cama multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro ………. Aşteptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. până la 30 aghiazmăciune 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 ghiazmăciune ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursuluiu poate să hibă aflat pe site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111

Sârbâtoarea “Dzuua limbâl’ei română”, si faţe cathe tru dzuua di bitisită a mesului augustu. Siptâmâna tricutâ, gioi, 31 augusut, si ţânu sârbâoarea “Dzuua Limbâl’ei Română”

Cu aestâ araste, Ministerulu trâ Românil’i di Pretutţido organizăă în colaborare cu Academia Română, în Bucuresti, ună dezbatire cu tema “Renaşterea şi znuirea a limbâl’ei română în diaspora”, iar tru măril’Ii câsâbadz din lume avură loc acţiun’i, în chentrile a Institutului Cultural Român. După cum nâ informă colega a noastră, Corina Cristea, avură loc acţiun’i şi tru xeane: Dezbateri, conferinţe, lansări di carte, recitaluri şi expoziţii, la Istanbul, la New York, Madrid, la Tel Aviv sau Varşovia. DZuua Limbâl’ei Română fu celebrata si in Republica Moldova, ninca di-tru 1989, republică ex-sovietica, majoritar romanofona, iar in opinia ambasadorului a li Românie la Chisinau, Daniel Ioniţă, “aestu lucru demonstreadză ninca unâoară că întră ambele maluri a Prutului exiistă ună profundă unitate di etnie, de limbă si de istorie. “

1111111111111111111111111111

Spectacol armânescu la teatrul evreiesc di Bucureşti !

Pareia di teatru a suţatâl’ei di Veria v’ine cu unâ piesâ în România, piesâ di haze, ti u scrise l’iertata Zoe Papazisi-Papathedoru, “sora a noastră”, va-l’I dzâţim aşi, di Perivoli. Numa a piesâl’ei: “Cuscra perivol’iată”, şi are ca temâ unâ vreare mare anamisa di tiniri, care, aşi cum dzâţe un cântic, “răchiră nâ Ianulă, Ianula ţea dulţea”. Cum li uidisi cama trâ haze, vruta nastră Zoe Papazidsi-Papatheodoru ?

Alidzem zarâl’e cu care nâ invită la aestâ piesâ di teatru, tra sâ m’eardzim ca spectatori, Suţata cultural armâneascâ di Bucureşti: “fârshirotslji arâkirâ unâ musheatâ featâ di Pirivoli. Kiro di unū anŭ, pârintsâlj a ljei nu avurâ vârnâ urdinari cu ea şi cu cuscârlji. Di cara lâ tricu inatea, deadirâ hâbari, dusirâ di s-aflarâ…… sh-ma largu — dzac soţâl’i a noştri di la Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucureşti – ursits ta s-videts tsi s-featsi, ashi cumŭ va ni li aspunâ pareia di theatrinj a Sutsatâljei a Armânjloru di Veria, Gârtsii ! “

Suţata cultural armâneascâ di Bucureşti tâxeaşte, trâ aţel’i care va sâ si ducă: “unâ searâ di niagârsheari cu theatru, cântitsi sh-giocuri armâneshtsâ deadunŭ cu fratslji a noshtsa di Veria !

Evenimentul va să aibă loc, dumânică 10 agh’izmăciun, la “Teatrul Evreiesc de Stat”, di Bucureşti.

Anunţ concursu:

Vruţ soţ, RRI u l’ia diznou seria concursurilor cu premii şi vă greaşte să participaţ la un nou concursu, Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017, dedicat a unui evenimentu muzical de protă aradă a lumil’ei culturală mondială.

Întră 2 şi 24 agh’iazmăciune 2017 are loc în Bucureşti şi tru alte 7 politii din România ediţia a XXIII-a a Festivalului Internaţional “George Enescu”, care poartă numa a ţelui mai marile compozitor român din toate timpurile. Preşedinte di Onoare easte celebrul dirijor Zubin Mehta. Director Artistic easte un altu dirijor cu numă avdzâtă, Vladimir Jurowski. Aestua va şi deşcl’idă Festivalul la pupitrul London Philharmonic Orchestra, cu opera Oedipe”, de George Enescu, în versiune concertantă.

Ediţia 2017 a Festivalului aduţe dinnintea publicului peste 3.000 di aţel’i mai apreciaţâl’i artişti xeni şi români, în circa 125 de evenimente. Programulu include nume de primă mărime ale muzică clasice, unele în premieră în Festival, 37 de lucrări de George Enescu, ama şi muzică contemporană.

Ca şi tru alţâ ani, Festivalul oferă serii de concerte şi evenimente. Seria Mări orchestre ale lume” reuneaşte orchestre de talie/de boie mondială, cap de afiş pe unele di aţeale mai mările schene internaţionale. Seria Recitaluri şi concerte camerale” reuneaşte aţeale mai importantile spectacole camerale din Festival, pi schena Ateneului Român din Bucureşti. Ună di aţeale mai vrutele serii di concerte, “Concertele de la miedzulu de noapte” reuneaşte orchestre camerale de talie mondială la Ateneulu Român. Publiculu va poată să se hărăsească în premieră de seria Muzica secolului 21” într-un conceptu nou, care va aducă pe schena Salâl’ei Radio importante creaţii contemporane, în interpretări inedite. Personalităţ a muzicâl’ei va aibă ocazia, în seria Forumulu Internaţional a Compozitorilor”, să spună di experienţile a lor profesionale pe subiecte care vizeadză limbajulu muzical contemporan (dezbateri, conferinţe, mese rotunde). Ca şi în alte ediţii, Piaţa Festivalului” va hibă araste trâ participarea melomanilor la un program variat, gratuit, prezentat de Primăria Capitalâl’ei prin ARCUB, Chentrul Cultural a Municipiului Bucureşti, în Piaţa George Enescu. La toate aestea se adavgă seria de concerte din ţară, programate în chentre muzicale ale Românie.

Vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţcâştiga. Concursul va dureadză până pe 30 septembrie 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 septembrie ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeană, ca şi alte obiecte de promovare culturală. Concursul easte organizat împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, Liceulu de Arte Plastiţe Nicolae Tonitza”, din Bucureşti, şi Editura Casa Radio”.

Şi tora, întrebările:

– A câta ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu” are loc tru 2017?

– Care easte Directorulu Artistic ale ediţie 2017? Ama Preşedinte de Onoare?

– Câţ artişti participă la ediţia di anulu aestu a Festivalului “Enescu”?

– Tru câte politii/câsâbadz se desfăşoară Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017?

Vă rugăm/paraclasim să nă scriiţ ţe vâ are determinată să participaţ la concursu şi, cama multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro ………. Aşteptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. până la 30 aghiazmăciune 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 ghiazmăciune ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursuluiu poate să hibă aflat pe site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111

Alte dauă evenimente va sâ si facâ siptâmân’ile aestea, mesulu ţi v’ine. Un evenimentu easte ndreptu sâ si facâ la Bucureşti, organizator: Sutsata Culturală Armânească di Bucureshti, la sediul a cure va hiba faptâ prezentarea/pârâstâseaera a cartil’ei “Transhumanţă” interbelică în Balcani. Studii şi articole despre aromâni în publicaţiile şcolii gustiene”, Editura Eikon, Bucureshti, 2017.

Oaspits va hibâ, după cum nâ informeadzâ organizatorulu, autorlji a alishtei antoloyii: Zoltan Rostas (unlu ditu nai ma cunuscutslji specialishtsă tu isturie orală ditu Românie) shi Martin Ladislau Salamon (consullu general ali Românie Sărună).

Va sâ zburască tră carti: Nicolas Trifon, Enache Tusha shi Alexandru Gica.

Alantu evenimentu va hibâ orgazanizat di suţata Fara Armãneascã ditu Romãnii tru câsâcălu Custantsa. Easte zborulu di XII-a editsii a eventului cu numa “Dzãlili a Culturãljei Armãneascã”, tu 8,9,10-li di Yismaciunj. Evenimentul easte ndreptu deadunū cu Sutsata Culturalã Armãneascã di Bucureshti.

Anunţ concursu:

Vruţ soţ, RRI u l’ia diznou seria concursurilor cu premii şi vă greaşte să participaţ la un nou concursu, Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017, dedicat a unui evenimentu muzical de protă aradă a lumil’ei culturală mondială.

Întră 2 şi 24 agh’iazmăciune 2017 are loc în Bucureşti şi tru alte 7 politii din România ediţia a XXIII-a a Festivalului Internaţional “George Enescu”, care poartă numa a ţelui mai marile compozitor român din toate timpurile. Preşedinte di Onoare easte celebrul dirijor Zubin Mehta. Director Artistic easte un altu dirijor cu numă avdzâtă, Vladimir Jurowski. Aestua va şi deşcl’idă Festivalul la pupitrul London Philharmonic Orchestra, cu opera Oedipe”, de George Enescu, în versiune concertantă.

Ediţia 2017 a Festivalului aduţe dinnintea publicului peste 3.000 di aţel’i mai apreciaţâl’i artişti xeni şi români, în circa 125 de evenimente. Programulu include nume de primă mărime ale muzică clasice, unele în premieră în Festival, 37 de lucrări de George Enescu, ama şi muzică contemporană.

Ca şi tru alţâ ani, Festivalul oferă serii de concerte şi evenimente. Seria Mări orchestre ale lume” reuneaşte orchestre de talie/de boie mondială, cap de afiş pe unele di aţeale mai mările schene internaţionale. Seria Recitaluri şi concerte camerale” reuneaşte aţeale mai importantile spectacole camerale din Festival, pi schena Ateneului Român din Bucureşti. Ună di aţeale mai vrutele serii di concerte, “Concertele de la miedzulu de noapte” reuneaşte orchestre camerale de talie mondială la Ateneulu Român. Publiculu va poată să se hărăsească în premieră de seria Muzica secolului 21” într-un conceptu nou, care va aducă pe schena Salâl’ei Radio importante creaţii contemporane, în interpretări inedite. Personalităţ a muzicâl’ei va aibă ocazia, în seria Forumulu Internaţional a Compozitorilor”, să spună di experienţile a lor profesionale pe subiecte care vizeadză limbajulu muzical contemporan (dezbateri, conferinţe, mese rotunde). Ca şi în alte ediţii, Piaţa Festivalului” va hibă araste trâ participarea melomanilor la un program variat, gratuit, prezentat de Primăria Capitalâl’ei prin ARCUB, Chentrul Cultural a Municipiului Bucureşti, în Piaţa George Enescu. La toate aestea se adavgă seria de concerte din ţară, programate în chentre muzicale ale Românie.

Vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţcâştiga. Concursul va dureadză până pe 30 septembrie 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 septembrie ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeană, ca şi alte obiecte de promovare culturală. Concursul easte organizat împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, Liceulu de Arte Plastiţe Nicolae Tonitza”, din Bucureşti, şi Editura Casa Radio”.

Şi tora, întrebările:

– A câta ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu” are loc tru 2017?

– Care easte Directorulu Artistic ale ediţie 2017? Ama Preşedinte de Onoare?

– Câţ artişti participă la ediţia di anulu aestu a Festivalului “Enescu”?

– Tru câte politii/câsâbadz se desfăşoară Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017?

Vă rugăm/paraclasim să nă scriiţ ţe vâ are determinată să participaţ la concursu şi, cama multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro ………. Aşteptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. până la 30 aghiazmăciune 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 ghiazmăciune ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursuluiu poate să hibă aflat pe site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111

Ună hâbare sportivă – Giucătoarea română di tenis Simona Halep fu azvimtă fără dreptu de apel di spaniola Garbine Muguruza, cu 6-1, 6-0, aualtari, în finala turneului WTA de la Cincinnati, dotat cu premii totale de peste 2.500.000 dolari. Halep, numirulu doi mondial, chiru a treia oara şansa de a deveni numărul unu WTA. Daule şanse chirute ma ninte fură finala de la Roland Garros, pierdută dinintea Jelenâl’ei Ostapenko, şi tru cirecuri la Wimbledon, cand are giucată contra li Johanna Konta. Simona Halep chierdu finala la Cincinnati tru 2015, în faţa Serenâl’ei Williams, iar anulu trecut si dânâsi în semifinale, azvimtă de Angelique Kerber. — nă spune colega a noastra Leyla Cheamil.

111111111111111111

La giumitatea a mesului augustu, dzâlile 12-16, Radio România orgzaniză, la Mamaia, dauă aniversări, 100 di ediţii a Pânâghirului Gaudeamus, şi 50, di Radio Vacanţa. Tut la panaghir, pi 14 augustu:Reprezentanţili a Comisilei Europeana în România susţânură una dezbatere despre viintorulu ale Uniune. Sunt marcat, printr-una expozitie, 60 de ani de la semnarea tratatelor de la Roma, care sta la baza UE.

Una altă manifestare, fu ediţia 15 a Universitatil’ei di veară a român’ilor di priutţido, cu tema

“România şi românil’i de pritutţido, cătră iu după un secol di la Marea Unire ?”. Pi 14 augustu, la discl’idirea festivă, episcopulu a Covasnâl’ei şi Harghitâl’ei, Andrei Moldovan feaţe anunţul a proiectului pri-tru care tru 2018, când va să hibă sărbătoriţ 100 de ani di la Marea Unire, românil’i va aibă un arbore în care hiba ţe lumache va reprezintă, simbolic, hibă ţe comunitate românească va hibă inscripţionate toate ţările şi teritoriile iu conaţionalil’i a noştri bâneadză, numerulu a lor, ama şi distanţa faţă de ţara mamă. “