Radio România Internațional

Author: Luminița Voinea

  • Raportările marilor platforme privind Codul de bune practici privind dezinformarea

    Raportările marilor platforme privind Codul de bune practici privind dezinformarea

    Dezinformarea reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru spațiul informațional democratic din Europa, inclusiv în ceea ce privește războiul declanșat de Rusia în Ucraina și alegerile, afirmă Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență.

    În lupta împotriva dezinformării, principalele platforme online semnatare ale noului Cod de bune practici privind dezinformarea din 2022 (Google, Meta, Microsoft, TikTok) au publicat noi rapoarte privind modul în care au pus în practică angajamentele de a reduce răspândirea dezinformării.

    Astfel, Google indică faptul că, în prima jumătate a anului 2023, a împiedicat ca publicitate în valoare de aproximativ 31 de milioane de euro să circule către actorii care propagă dezinformare în UE. De asemenea, Google a respins 140.000 de anunțuri politice din cauza faptului că procesele de verificare a identității au eșuat.

    Meta a raportat că peste 40 de milioane de postări au primit o etichetă de verificare a faptelor pe Facebook și peste 1,1 milioane pe Instagram.

    TikTok, platforma preferată de tineri pentru informare, arată că aproape 30% dintre utilizatori își anulează acțiunea de partajare atunci când întâlnesc o etichetă cu conținut neverificat. De asemenea, 140 635 de videoclipuri cu peste un miliard de vizualizări au fost eliminate de pe platformă pentru încălcarea politicii de dezinformare.

    La rândul său, Microsoft raportează că peste 6,7 milioane de conturi false LinkedIn au fost blocate în momentul înregistrării sau restricționate în UE, în prima jumătate a anului 2023.

    Combaterea dezinformării este esențială, având în vedere că anul 2024 este unul cu miză electorală, fiind anul alegerilor europarlamentare.

    În 2024, europenii se vor pregăti să se îndrepte către secțiile de votare și toate părțile implicate trebuie să contribuie la combaterea dezinformării online și a ingerințelor străine, pentru a ne proteja spațiul de dezbatere online. Fac apel la implicarea deplină a platformelor online în aplicarea angajamentelor pe care și le-au asumat în temeiul codului, pentru a contribui la asigurarea unei democrații reziliente, a mai spus Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei pentru pentru valori și transparență.


  • Raportul anual privind punerea în aplicare a a Mecanismului de Redresare și Reziliență

    Raportul anual privind punerea în aplicare a a Mecanismului de Redresare și Reziliență

    Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul de reformă și investiții, are o valoare de 800 de miliarde EUR la nivelul Uniunii Europene și ocupă un loc central în cadrul NextGenerationEU.

    Până în prezent, Comisia a primit 34 de cereri de plată din partea a 21 de state membre și a plătit 153,4 miliarde EUR pentru realizarea investițiilor și a reformelor convenite.

    Finanțarea prin Mecanismul de redresare și reziliență la nivelul UE a contribuit la realizarea de reforme și investiții, în domenii precum tranziția climatică și cea digitală, acțiunile sociale, asistența medicală și reziliența socio-economică și instituțională.

    În cifre, peste 6 milioane de persoane au participat la activități de educație și formare finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență, 1,4 milioane de întreprinderi au primit sprijin, 5,8 milioane de persoane au beneficiat de măsuri de protecție împotriva dezastrelor, cum ar fi inundațiile și incendiile forestiere și s-au economisit 22 de milioane de megawați/oră (MWh) în ceea ce privește consumul de energie, datorită punerii în aplicare a planurilor PNRR ale statelor membre.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declară că redresareaîn urma consecințelor economice ale pandemiei este în plină desfășurare. Am finanțat spitale și școli noi și modernizate, am sprijinit întreprinderile și familiile și am consolidat reziliența Uniunii noastre, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă, a menționat von der Leyen.

    În ceea ce privește România, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cuprinde o agendă ambițioasă de reforme și investiții, iar costul total al planului se ridică la 29,18 miliarde EUR, împărțiți în granturi și împrumuturi.

    Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția verde, iar 21% pentru digitalizarea României.

    Banii se acordă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.


  • Eurobarometru: Europenii aprobă măsurile luate pentru a face faţă crizei energetice

    Eurobarometru: Europenii aprobă măsurile luate pentru a face faţă crizei energetice

    86 % dintre europenii care au răspuns sondajului Eurobarometru Flash consideră că măsurile luate la nivel european au fost importante pentru a limita impactul imediat al creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor și întreprinderilor. Peste opt din 10 respondenți au apreciat măsurile referitoare la utilizarea durabilă a resurselor naturale, achiziționarea de gaze în comun de către statele membre ale UE, pentru a asigura securitatea aprovizionării (82 %), construirea de parteneriate cu alți actori globali, precum Regatul Unit, SUA, Japonia și Australia (81 %) și reducerea dependențelor comerciale excesive de țări precum Rusia sau China.

    Un procent la fel de mare dintre europenii chestionați – 86 % – consideră că depozitele de gaze din UE ar trebui umplute pentru a evita riscul de penurie, 85 % sunt de părere că Uniunea ar trebui să stimuleze producția de tehnologii curate în s

    tatele membre și 79 % susțin că măsurile UE ar trebui să vizeze reducerea consumului de energie.
    Ideea finanțării unor proiecte comune de apărare la nivelul Uniunii Europene pentru a dezvolta capabilități și tehnologii strategice de apărare este agreată de 75 % dintre respondenți.

    În plus, marea majoritate a europenilor consideră că războiul din Ucraina demonstrează necesitatea ca UE să își asigure securitatea energetică și economică și să intensifice cooperarea militară între statele membre, continuând în paralel să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina (71 %).

    Europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea sprijinirii Ucrainei și a ucrainenilor. 86 % dintre respondenți sunt de acord cu sprijinul umanitar acordat persoanelor afectate de război, 77 % acceptă primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, iar 71 % sunt de acord cu impunerea de sancțiuni economice împotriva Rusiei.


  • Situri și monumente din 48 de țări europene își deschid porțile pentru vizitatori

    Situri și monumente din 48 de țări europene își deschid porțile pentru vizitatori

    Prima zi de toamna calendaristică, 1 septembrie, a marcat la nivelul întregii Europe începutul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2023, cu zeci de mii de evenimente care au loc în 48 de țări participante. Tema din acest an este Patrimoniul viu, care va prezenta vitalitatea, diversitatea și semnificația tradițiilor culturale din Europa.

    Așadar, până în noiembrie 2023, situri și monumente excepționale își vor deschide porțile vizitatorilor, unele dintre acestea fiind în mod normal închise publicului în restul anului. În plus, vor avea loc evenimente culturale, expoziții, spectacole artistice, ateliere interactive și tururi ghidate, toate inspirate de tema Patrimoniul viu. Aceste activități valorifică tradițiile culturale și abilitățile în formarea societăților noastre.

    Evenimentul permite publicului să se bucure de vizite gratuite, să descopere patrimoniul cultural comun și să participe la protejarea patrimoniului european pentru generațiile actuale și cele viitoare.

    Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viață european declară că, acum, mai mult ca niciodată, trebuie să sprijinim inițiativele locale și proiectele plasate sub responsabilitatea comunității. Europa cetățenilor va avea nevoie de acțiuni comune, care pornesc de la bază spre vârf, mai spunea el.

    Anul acesta, inițiativele de impact introduse în 2019 vor continua. Este vorba de povestiri captivante ale Zilelor Patrimoniului European, o platformă dedicată amplificării vocilor profesioniștilor din domeniul patrimoniului.

    O altă inițiativă, Tineri creatori de patrimoniu european, oferă o platformă autentică pentru copii și tineri, pentru a identifica viitorii campioni ai patrimoniului european.

    În România, evenimentele din cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului se vor desfășura pe 16 septembrie.

    Autoritățile anunță mai multe evenimente culturale ce vor avea loc în centrul patrimoniului construit, aflat în proprietate publică sau privată, în care se va permite accesul prin intermediul vizitelor, expozițiilor și activităților tematice.

    Fiind prima săptămâna din noul an școlar autoritățile se bazează pe prezența tinerilor.


  • Două treimi dintre europeni cred că schimbarea climei este una dintre cele mai grave probleme

    Două treimi dintre europeni cred că schimbarea climei este una dintre cele mai grave probleme

    Schimbările climatice din ultima perioadă vin cu probleme grave asupra sănătății. Efectele se văd inclusiv la nivelul psihicului, manifestându-se prin creșterea agresivității și a violenței, până la decese, spun specialiștii.

    Cu toate acestea, românii sunt cei mai dezinteresați europeni de deciziile personale pentru combaterea schimbărilor climatice, arată datele unui sondaj Eurobarometru. Doar 29% din populație spune că a luat astfel de decizii în viața de zi cu zi. La noi, schimbările climatice sunt pe locul trei într-un top al celor mai serioase probleme pe care le avem. Pe primul loc se află sărăcia și conflictele armate. Asta în timp ce77% dintre europeni se arată foarte îngrijorați de problematica schimbărilor climatice și cred că tranziția la economia verde ar trebui să fie accelerată. Cei mai mulți dintre europeni sunt de părere că cei care trebuie să se ocupe de combaterea acestora sunt Uniunea Europeană și guvernele naționale – 56%, urmate de industrie și mediul de afaceri – 53%. Doar 35 % dintre cei intervievati cred că responsabilitatea aparține în primul rând cetățenilor.

    La noi, 70% dintre români consideră că guvernul ar trebui să facă mai multe pentru combaterea schimbărilor climatice. Asta în timp ce peste jumătate dintre europeni, mai precis 63%, spun că au luat decizii de luptă împotriva schimbărilor climatice, în viața de zi cu zi, cum ar fi reducerea deșeurilor, separarea reciclabilelor, transportul prietenos cu mediul, consumul de alimente bio sau reducerea consumului de carne. Cei mai implicați europeni sunt cei din Luxemburg, Finlanda și Suedia, unde peste 80% din populație a luat astfel de decizii, iar pe ultimele locuri se află Polonia, Bulgaria și, la coada clasamentului, România.

    Când vine vorba de soluții, 86% din europeni spun că Uniunea Europeană și guvernele naționale trebuie să eficientizeze consumul de energie până în 2030, prin izolarea clădirilor, instalarea panourilor fotovoltaice și încurajarea utilizării mașinilor electrice. Datele sondajului mai arată că 30 la sută dintre europeni spun că își lasă cât de des pot mașina personală pentru a merge cu bicicleta sau transportul public, în timp ce la noi media este de doar 16%.


  • Legea Restaurării Naturii: 20% din terenurile degradate trebuie să urmeze un proces de regenerare

    Legea Restaurării Naturii: 20% din terenurile degradate trebuie să urmeze un proces de regenerare

    Legea Restaurării Naturii prevede ca 20% din terenurile degradate terestre sau din habitatele marine să urmeze un proces de regenerare până în 2030, în condițiile în care 80% din terenuri au sărăcit în biomasă, iar populația piscicolă a scăzut drastic.

    Europarlamentarii subliniază că refacerea ecosistemului este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității și reduce riscurile pentru securitatea alimentară.

    Totodată, spun ei, proiectul de lege nu impune crearea de noi zone protejate în UE și nici nu blochează noi infrastructuri de energie din surse regenerabile.

    Vote is close and it is adopted. În această atmosferă, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat adoptarea Legii restaurării naturii.

    Votul a fost la limită, după negocieri şi dezbateri extrem de aprinse. Cea mai mare teamă a opozanţilor era că suprafaţa agricolă a Europei se va diminua şi că astfel vor apărea probleme legate de insecuritatea alimentară.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, declara însă, după vot, că legea lucrează atât în favoarea naturii, cât şi în favoarea activităţii economice: Legea dă posibilitatea statelor membre să regenereze natura şi, în acelaşi timp, activităţile economice să poată continua în acele zone. O pădure moartă sau un sol mort nu pot absorbi dioxid de carbon. Când vorbim de pactul verde, când vorbim de legea restaurării naturii, aş vrea ca politicienii să nu se mai gândească la următoarele alegeri, ci la următoarele generaţii.

    Parlamentul afirmă că legea se aplică în condițiile în care Comisia Europeană furnizează date privind condițiile necesare pentru a garanta securitatea alimentară pe termen lung, iar țările UE cuantifică suprafața care trebuie restabilită pentru a atinge obiectivele de refacere pentru fiecare tip de habitat.

    Parlamentul European ia în calcul posibilitatea de a amâna obiectivele în cazul unor consecințe socio-economice excepționale.

    Actul normativ a fost puternic sprijinit de societatea civilă, mari companii și o parte dintre agricultori. Acum, legea va intra în negocierea dintre Parlament și Consiliu și ar putea intra în vigoare înainte de sfârșitul anului.


  • Prioritățile președinției rotative a Spaniei la Consiliul Uniunii Europene

    Prioritățile președinției rotative a Spaniei la Consiliul Uniunii Europene

    Una dintre prioritățile președinției rotative este reindustrializarea și autonomia strategică deschisă, pentru ca statele membre să fie mai puţin dependente de producătorii străini. Alte priorități se referă la tranziția către o economie verde, promovarea unei justiții sociale, care se referă la drepturi și bunăstare socială, și consolidarea unității europene.

    Președinția spaniolă va depune eforturi pentru o Europă mai unită și mai incluzivă, care să își aşeze cetățenii în centrul procesului decizional.

    Totodată, va promova schimbările și deciziile necesare pentru a aborda provocările majore ale UE.

    La primul Colegiu al Comisarilor Europeni, reunit sub preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii, președinta Comisiei, Ursula Von der Leyen, declara:

    Responsabilitatea care se află în mâinile noastre este imensă. Europa se confruntă cu provocări majore atât în țară, cât și în străinătate. Și, pentru a le face față, lipsa de acțiune nu este o opțiune.


    Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a continuat în aceeași cheie, spunând că UE trebuie să facă schimbări, să ia decizii și să adopte măsuri.

    Acest lucru trebuie să se facă sub președinția noastră, care va fi ultima pe deplin operațională din acest ciclul legislativ, întrucât alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în iunie anul viitor, a adăugat el.

    Totodată, Spania preia conducerea președinției Consiliului Uniunii Europene într-un moment decisiv, când eforturile de sprijinire a Ucrainei trebuie dublate.

    În acest sens, UE are nevoie de președinția spaniolă pentru a ajunge la un acord rapid de a furniza mai multe muniții Ucrainei și, în același timp, de a-şi consolida propriile rezerve de arme, a spus Ursula Von der Leyen.

    Președinta Comisiei Europene a mai afirmat că Europa nu va putea exista în viitor fără Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și toate țările europene care se află în prezent sub influența Rusiei sau Chinei.

    Spania și România sunt țări strâns unite în cadrul Uniunii Europene și împărtășesc puncte de vedere și interese asupra celor mai importante aspecte.

    Între autoritățile noastre există un dialog foarte strâns, iar România poate conta pe sprijinul Spaniei în încercarea de a avansa în realizarea unor obiective, cum ar fi aderarea la Spațiul Schengen, se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei Spaniei în România.


  • România, evaluată parțial pozitiv pentru a doua cerere de plată în cadrul PNRR

    România, evaluată parțial pozitiv pentru a doua cerere de plată în cadrul PNRR

    România a atins 47 de jaloane din cele 49 și toate cele două ținte, pentru a beneficia de plățile din PNRR.

    Jaloanele îndeplinite se referă la reformele în domeniul tranziției verzi și digitale, o bună coordonare guvernamentală pentru aplicarea politicilor publice, îmbunătățirea gestionării apei, sprijinirea turismului și promovarea culturii.

    Alte reforme și investiții vizează gestionarea resurselor umane în sectorul asistenței medicale, consolidarea administrației fiscale și a sustenabilității sistemului de pensii, precum si modernizarea infrastructurii în domeniul educației, asigurarea independenței sistemului judiciar și intensificarea luptei împotriva corupției.

    Cererea de plată din PNRR acoperă, de asemenea, reforme menite să îmbunătățească siguranța rutieră și investiții pentru sprijinirea financiară a sectorului privat.

    România a progresat bine în ceea ce privește punerea în aplicare a planului său de redresare și reziliență, de exemplu prin realizarea de reforme privind siguranța rutieră, energia din surse regenerabile și serviciile de cloud din sectorul public. De asemenea, România a luat măsuri importante pentru a combate munca nedeclarată și pentru a investi în rețelele 5G, spune președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

    Cele două jaloane pe care România nu le-a îndeplinit sunt legate de investiţiile în energie. Drept urmare a fost activată procedura de suspendare a plăţilor legate de acestea, se arată într-un comunicat de la Bruxelles.

    Comisia Europeană recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, deși consideră că mai sunt încă multe de făcut.

    România are acum dreptul de a-i prezenta Comisiei observațiile sale în termen de o lună de la primirea comunicării şi are la dispoziţie șase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. Dacă acestea vor fi atinse, Comisia va ridica suspendarea plăţii şi va trimite o evaluare Comitetului Economic şi Financiar.

    În prezent, încurajăm România să își accelereze eforturile în următoarele șase luni cu privire la cele două etape legate de investițiile în energie care nu sunt încă realizate, transmite președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.


  • Comisia Europeană ia măsuri pentru combaterea abuzurilor fiscale

    Comisia Europeană ia măsuri pentru combaterea abuzurilor fiscale

    Comisia Europeană este decisă să promoveze o impozitare mai echitabilă, să combată frauda fiscală și să sprijine investițiile transfrontaliere în întreaga Uniune. Toate acestea, prin îmbunătățirea procedurilor privind impozitul reținut la sursă.

    Acest tip de impozit se referă la situația în care un investitor rezident într-un stat membru al UE este obligat să plătească impozit pe dobânzile sau dividendele obținute într-un alt stat membru. În această situație se regăsesc, adesea, investitorii transfrontalieri.

    Astfel, mai multe state membre ale Uniunii Europene au semnat convenții care sa evite impozitarea de două ori a aceleiași persoane sau societăți. Datorită acestor convenții, investitorii transfrontalieri pot depune o cerere de rambursare pentru orice impozit excedentar plătit în alt stat membru.

    Măsurile propuse acum două zile vor ușura viața investitorilor, a intermediarilor financiari și a autorităților fiscale naționale.

    Astfel, apare certificatul comun de rezidență fiscală digitală la nivelul întregii Uniuni Europene, careva face ca procedurile de reducere a impozitului reținut la sursă să fie mai rapide și mai eficiente. De exemplu, investitorii vor avea nevoie de un singur certificat pentru a solicita mai multe rambursări în cursul aceluiași an calendaristic.

    Apar și două proceduri accelerate,care completează procedura standard de rambursare existentă.Se estimează că acestea le vor permite investitorilor să economisească aproximativ 5,17 miliarde EUR pe an.

    A treia măsură se referă la obligația de raportare standardizată, care va permite administrațiilor fiscale să detecteze potențialele abuzuri.

    Intermediarii financiari certificați vor avea obligația să raporteze plata dividendelor sau a dobânzilor către administrația fiscală relevantă, astfel încât aceasta să poată urmări tranzacția.

    Marii intermediari financiari din UE vor fi obligați să se înscrie într-un registru național.

    Propunerile vor ajuta la garantarea faptului că investitorii transfrontalieri nu sunt impozitați, oferind astfel un impuls atât de necesar piețelor europene de capital, spune Paolo Gentiloni, comisar pentru economie.


  • România și Bulgaria primesc un nou sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor

    România și Bulgaria primesc un nou sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor

    Comisia Europeană salută progresele înregistrate de România și Bulgaria în ultimele trei luni de la lansarea proiectelor – pilot privind procedurile de azil și returnare. Aceste proiecte cu durata de 6 luni au fost lansate în martie 2023 și au la bază bunele practici și experiența celor două țări în domeniile azilului, returnărilor, gestionării frontierelor și cooperării internaționale.

    Astfel, România și-a modificat legislația națională în materie de azil și returnări în mai 2023, pentru a permite participarea experților Agenției Uniunii Europene pentru Azil la înregistrarea și evaluarea cererilor.
    În ceea ce privește returnările, modificările legislative permit acum luarea unei decizii negative privind protecția internațională, alături de o decizie de returnare.

    De asemenea, România a înregistrat progrese în ceea ce privește actualizarea sistemului informatic național de gestionare a returnărilor și o mai bună aliniere a acestuia la sistemele informatice ale Frontex.

    Tot în mai 2023, România s-a alăturat programului Frontex privind serviciile comune de reintegrare, care oferă sprijin pentru returnări.

    În același timp, România a continuat să își gestioneze în mod eficient frontierele externe cu Serbia. Au fost activități de prevenire a migrației neregulamentare desfășurate împreună cu autoritățile sârbe, puse în aplicare printr-un protocol de patrulare comună.

    Pentru a consolida cooperarea cu Frontex, autoritățile române vor utiliza primele vehicule mobile de supraveghere ale Frontex la secțiunea de frontieră româno-sârbă din zona operațională Terra 2023.

    România cooperează în continuare cu agențiile UE în ceea ce privește anchetele comune privind criminalitatea organizată.

    Având în vedere toate aceste progrese, Comisia Europeană oferă un nou sprijin financiar României și Bulgariei pentru punerea în aplicare a acestor proiecte – pilot. Astfel România va primi 10,8 milioane de euro, iar Bulgaria, 45 de milioane de euro.

    Implementarea integrală a proiectelor – pilot este prevăzută pentru septembrie 2023.


  • 295 de milioane EUR: Consiliul aproape dublează asistența financiară acordată de UE Rep. Moldova

    295 de milioane EUR: Consiliul aproape dublează asistența financiară acordată de UE Rep. Moldova

    Statele membre ale Uniunii Europene au decis, chiar înaintea summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

    Astfel, suma a fost majorată cu 145 de milioane EUR, ceea ce înseamnă că o sumă totală de 295 de milioane EUR va fi disponibilă pentru Republica Moldova.

    Asistența macrofinanciară are scopul de a sprijini stabilizarea economică și agenda reformelor structurale din Republica Moldova, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

    Cea mai mai mare parte din sumă va fi acordată sub formă de împrumuturi, iar restul, sub formă de granturi.

    Asistența contribuie la acoperirea nevoilor Republicii Moldova, așa cum au fost identificate în programul FMI.

    Războiul Rusiei cu Ucraina are efecte negative considerabile asupra economiei Republicii Moldova.

    În actualele circumstanțe excepționale, majorarea este considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Republicii Moldova de sprijin pentru stabilizarea sa economică, împreună cu programul FMI.

    De altfel, ieri, la summitul Comunităţii Politice Europene de la Chișinău, la care au participat 50 de şefi de stat şi de guvern, inclusiv preşedintele României, Klaus Iohannis, principalul mesaj a fost unul de susţinere a Republicii Moldova pe drumul său european.

    În mesajul său, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat: Este minunat să mă reîntorc la Chişinău, când Moldova este, în această săptămână, un hub politic european. Mesajul meu pentru poporul Moldovei este că suntem alături de voi şi vă susţinem fiecare pas pe drumul european. Şi astăzi am venit cu un nou pachet de sprijin, cu cinci componente foarte concrete, a spus Ursula Von der Leyen.

    Pachetul de sprijin va merge către domenii precum securitate, energie, comunicații sau investiții.


  • Summitul UE – Coreea de Sud

    Summitul UE – Coreea de Sud

    Uniunea Europeană și Coreea de Sud au semnat, în marja summitului, mai multe proiecte de colaborare în domenii precum economia, apărarea, protecţia mediului sau cercetarea.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a arătat că dezvoltarea economică puternică a Coreei de Sud este cea mai bună dovadă a faptului că regimurile democratice sunt cele care pot livra cel mai înalt grad de bunăstare. Iar Coreea de Sud oferă această bunăstare, în ciuda unei regiuni divizate şi ameninţate de înarmarea nucleară a Coreei de Nord, spune vor der Leyen.

    În ceea ce privește Coreea de Nord, liderii prezenți la summit au reiterat angajamentul pentru denuclearizarea completă a peninsulei coreene. Iar UE și-a arătat sprijinul pentru reunificarea pașnică a peninsulei.

    Totodată, UE și Coreea de Sud au cerut tuturor membrilor Națiunilor Unite, în special Consiliului de Securitate al ONU, să adopte o poziție unitară și fermă împotriva programului de arme ilegale al Coreei de Nord.

    În domeniul securității, la summit-ul UE – Coreea de Sud s-au pus bazele unui dialog strategic.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Am convenit, de asemenea, să ne intensificăm cooperarea în domeniul securității și apărării. Vom lansa un dialog strategic care se va extinde la gestionarea crizelor, securitatea maritimă, securitatea cibernetică sau combaterea terorismului, pentru a numi doar câteva dintre ele.

    În cadrul Parteneriatului verde, UE și Coreea de Sud vor lucra la reglementări privind prețul carbonului, defrișările, produsele din plastic și vor avea proiecte comune în ceea ce privește sursele regenerabile și eficiența energetică.

    În domeniul digital, colaborarea se va axa pe semiconductori, rețelele mobile de generație nouă, inteligența artificială și reglementările platformelor online și digitale.

    Summit-ul Coreea de Sud – Uniunea Europeană a transmis un semnal puternic de cooperare sporită între doi parteneri cu opinii similare, se arată într-o declarație comună de la finalul summitului.


  • Sondaj Eurobarometru: Europenii salută sprijinul UE pentru reformele din statele membre

    Sondaj Eurobarometru: Europenii salută sprijinul UE pentru reformele din statele membre

    Potrivit sondajului Eurobarometru, 45 % dintre cetățenii europeni consideră că administrația publică din țara lor este complexă, împovărătoare și lentă.

    Mai mult de jumătare dintre europeni, mai precis 52% la sută, consideră că aceasta ar trebui să fie mai puțin birocratică, iar 44% își doresc mai multă transparență în ceea ce privește deciziile și utilizarea fondurilor publice.

    Încrederea cetățenilor în administrația publică ar putea fi câștigată printr-o mai bună comunicare și funcționari calificați.

    Aproape jumătate dintre europeni consideră că administrația publică din țările lor ar trebui să fie mai aproape de cetățeni, atât prin interacțiunea față în față cu funcționarii, cât și prin oferirea de informații clare, în timp ce 31% își doresc mai multe servicii digitale .

    Pe de altă parte, europenii apreciază expertiza și sprijinul oferite de UE statelor membre la realizarea și punerea în aplicare a reformelor în numeroase domenii de politică, arată una dintre principalele concluzii ale sondajului Eurobarometru realizat în aprilie.

    Prin Instrumentul de sprijin ethnic, Comisia Europeană oferă, la cererea autorităților naționale, sprijin tehnic pentru realizarea de reforme în UE. De asemenea, instrumentul poate ajuta statele membre să realizeze și să pună în aplicare reformele incluse în planurile lor de redresare și reziliență.

    Când vine vorba despre reforme, peste jumătate dintre europeni, consideră că cele mai necesare sunt în domeniul sănătății și al educației.

    De altfel, în 11 state membre, peste 60 % dintre cetățeni solicită reforme în sănătate.

    Sondajul confirmă faptul că Instrumentul de sprijin tehnic al Comisiei ajută statele membre să identifice reformele de care au nevoie. Până acum peste 400 de proiecte au contribuit sau urmează să contribuie la pregătirea sau punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre.

    Numai în anul 2023, printr-un schimb de cooperare în domeniul administrației publice, peste 300 de funcționari publici din 18 state membre se vor familiariza cu bunele practici din alte administrații, să transfere competențe și să dobândească expertize.


  • Ziua Europei 2023. UE sărbătorește unitatea europeană

    Ziua Europei 2023. UE sărbătorește unitatea europeană

    În fiecare an, pe 9 mai, sărbătorim Ziua Europei. Această dată marchează aniversarea unui discurs susținut de ministrul francez de externe, Robert Schuman, în anul 1950. Textul prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse. Schuman a avut în vedere o Europă liberă, pacifistă, bazată pe idealurile de cooperare și partajare a resurselor. Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt, arăta Robert Schuman în declarația considerată piatra de temelie a Uniunii Europene.
    Anul acesta Ziua Europei are ca motto Sărbătorim unitatea europeană.

    Pe parcursul întregii săptămâni, instituțiile UE vor găzdui activități interactive în cele 27 de state membre și în orașe din întreaga lume.

    Instituțiile europene din Bruxelles, Luxemburg și Strasbourg vor fi deschise pentru vizitatori, astfel incât cetățenii să se poată familiariza cu activitatea lor.

    Mâine, doritorii vor putea vizita Curtea Europeană de Justiție și satul european din orașul Luxemburg. Sâmbătă, 13 mai, cetățenii au posibilitatea să vadă împrejurimile Parlamentului European de la Strasbourg și vor putea vedea sediul celui mai mare organism democratic din Europa.

    În România, Biroul Parlamentului European și Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează în perioada 5 – 9 mai o serie de acțiuni pentru a marca Ziua Europei în București și în alte orașe din țară.

    Astăzi, Casa Europa din București găzduiește o piesă de teatru-forum despre importanța participării la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor. Mâine, 9 mai, la Fântâna de la Universitate, între orele 12:00 și 15:00 are loc evenimentul Hai să facem viitorul verde!, iar Centrul de Studii Europene SNSPA va organiza un pop quiz online, cu întrebări legate de Uniunea Europeană – 9 mai, 9 întrebări, 9 premii.

    Și o ultimă informație: pe site-ul dedicate Zilei Europei, EuropeDay, găsiți o hartă interactivă cu evenimentele de Ziua Europei din apropierea localității unde vă aflați.


  • Fonduri pentru primul spital de campanie paneuropean

    Fonduri pentru primul spital de campanie paneuropean

    Comisia Europeană a decis să sprijine cu peste 100,6 milioane de euro înfiinţarea primului spital de campanie paneuropean. La proiect participă şapte state membre ale Uniunii – România, Germania, Franţa, Belgia, Portugalia, Luxemburg, Italia, dar şi o ţară din afara spaţiului comunitar, Turcia.

    Obiectivul este de a îmbunătăţi asistenţa medicală de urgenţă acordată în caz de dezastre majore naturale sau provocate de om. Prin acest proiect se vor înfiinţa trei echipe medicale de urgenţă, care vor include servicii chirurgicale şi de diagnosticare. În plus, 17 echipe de asistenţă specializată vor oferi servicii de terapie intensivă, de tratare a arsurilor, transportare a pacienţilor, diagnosticare avansată, de sprijinire a mamelor şi copiilor sau de reeducare. Printre serviciile medicale oferite se mai numără asistenţă pentru sănătatea mintală, tratament ortopedic, de laborator, de aprovizionare cu oxigen şi de sprijin pentru telecomunicaţii.

    Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor declară că spitalul de campanie va fi cel mai mare din Europa și unul dintre cele mai avansate la nivel mondial.

    Proiectul vaspori capacitatea UE de a se pregăti și de a răspunde în fața diverselor dezastre, consideră comisarul european. Spitalul de campanie paneuropean ar urma să-şi înceapă activitatea, treptat, de anul viitor. Echipele vor putea funcţiona în mod autonom, astfel încât să sprijine instituţiile naţionale de asistenţă medicală existente atunci când acestea nu sunt în măsură să facă faţă unei anumite situaţii de urgenţă.

    Noua structură va completa rolul crucial în răspunsul la situații de urgență asigurat deja de cele 15 echipe medicale de urgență oferite de statele membre și de statele participante la fondul european de protecție civilă, precizează Comisia Europeană într-un comunicat.

    Dezvoltarea acestui spital de campanie paneuropean se aliniază unei inițiative a Organizației Mondiale a Sănătății, care are ca scop reducerea pierderilor de vieți omenești și prevenirea dizabilităților pe termen lung cauzate de dezastre, epidemii și alte situații de urgență.