Radio România Internațional

Author: Sorin Pavel

  • Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Recent
    a început construcţia unui ambulatoriu de specialitate la spitalul din Ţăndarei,
    unitate care oferă servicii medicale atât locuitorilor oraşului cât şi celor
    din comunele apropiate.


    Investiţia
    se ridică la peste 10 milioane de lei şi presupune nu doar construcţia
    imobilului ci şi dotarea lui cu echipamentele medicale necesare.


    Autorităţile
    locale spun că aceasta este cea mai importantă investiţie din toată existenţa
    de 126 de ani a spitalului, singura instituţie medicală din judeţul Ialomiţa
    care funcţionează într-o clădire monument istoric.


    Termenul
    de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului viitor.


    Un
    alt proiect vizează reabilitarea, modernizarea și dotarea ambulatoriului
    Spitalului Județean de Urgență Slobozia care din cauza pandemiei a fost relocat
    în incinta spitalului.




    Detalii
    aflăm de la Daniela Traian director de comunicare la Agenția pentru Dezvoltare
    Regională Sud- Muntenia- organism intermediar pentru Programul Operațional
    Regional 2014-2020:


    Reabilitarea
    ambulatoriului va avea ca efect reducerea numărului de pacienţi internaţi. De
    asemenea va scădea timpul necesar pentru diagnosticare și tratament.


    La sfârşitul lui iunie 2023 locuitorii judeţului Ialomiţa
    vor avea la dispoziţie un spațiu la standarde europene pentru a primi asistența
    medicală de care au nevoie.



    Valoarea
    totală a proiectului depaşeşte 17 milioane de lei.


    Valoarea eligibilă
    a proiectului este de peste 10 milioane 700 de mii de lei din care aproape 7
    milioane şi jumătate reprezintă bani din Fondul European de Dezvoltare
    Regională.



    La
    fel se întâmplă la Feteşti cu ambulatoriul Spitalului Municipal Anghel Saligny
    care a fost extins şi dotat printr-un proiect de peste 10 milioane 600 de mii
    de lei din fonduri europene.


    Lângă
    spital s-a ridicat un corp nou de clădire şi s-au achiziţionat echipamentele
    necesare. Deşi imobilul este gata încă nu a fost dat în folosinţă.


    Reprezentanţii
    administratiei publice locale estimează că de serviciile ambulatoriului vor
    beneficia aproximativ 100 de mii de persoane din localitate şi din zonele
    învecinate care vor avea acces la investigaţii şi tratament fără a mai fi
    nevoite să meargă la spitalele din Bucureşti sau Constanţa.






  • Cetatea Poenari va fi renovată și conservată cu bani europeni

    Cetatea Poenari va fi renovată și conservată cu bani europeni

    Cunoscută şi ca cetatea lui Vlad Ţepeş,
    monumentul istoric de categoria A reprezintă unul dintre cele mai importante
    obiective turistice din judeţul Argeş.


    Înainte de pandemie avea 120- 140 de mii de
    vizitatori din care 70- 80 la sută străini.


    La finalul lucrărilor de renovare și
    consolidare- peste 1 an si 4 luni- obiectivul va putea găzdui evenimente
    culturale, didactice sau de promovare a imaginii României
    organizate de Muzeul Județean Argeş.


    Directorul muzeului, Cornel Popescu:


    Cetatea Poenari aşa
    cum bine ştiți este un obiectiv cultural- istoric aflat în proprietatea
    Consiliului Județean Argeş şi în administrarea Muzeului Județean Argeş din anul
    2010.


    Este unul dintre cele
    mai importante obiective pe partea de nord a județului Argeş, în defileul
    Argeşului.


    Începând cu data de 8 noiembrie acest obiectiv a fost predat
    unui operator economic în vederea efectuării lucrarilor de consolidare şi
    restaurare.


    Aşadar accesul
    publicului a fost restrictionat pentru că s-a început organizarea de şantier
    urmând ca în cel mai scurt timp, în funcție şi de condițiile
    meteo, să inceapă lucrările de consolidare şi restaurare ale acestui obiectiv.


    Vorbim aici de un
    proiect cu o dublă finanțare, pe de-o parte fonduri europene, un total de 3
    milioane de euro, la care se adaugă şi o contribuție de aproape 9 milioane de
    lei a Consiliului Județean Argeş, care este şi proprietar.


    Turnul donjon- turnul
    patrulater al cetății datează încă din timpul lui Basarab Intai- întemeietorul
    statului feudal Ţara Românească iar celelate 3
    turnuri cilindrice, rezervorul de apă şi zidurile de incintă datează din timpul
    domnitorului Vlad Ţepeş, mai exact din timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad
    Ţepeş si este si singurul obiectiv care are din punct de vedere istoric,
    stiintific, legatură cu Vlad Ţepeş.


    Investiția se ridică la peste 20 de milioane
    de lei.


    Finanțarea este asigurată în cea mai mare
    parte- 85 la sută- din fonduri europene. Mai contribuie şi bugetul național cu
    13 la sută din valoarea proiectului și bugetul local cu 2 procente.




  • Proiecte de mobilitate urbană la Slobozia

    Proiecte de mobilitate urbană la Slobozia

    Primăria Slobozia a
    accesat fonduri europene pentru mai multe proiecte de mobilitate urbană.


    Pentru a încuraja
    transportul nepoluant, pietonal sau velo.


    Mai multe persoane care
    folosesc bicicleta în detrimentul autoturismului personal sau al transportului
    public înseamnă în primul rând miscare și apoi- mai puține emisii de carbon-
    adică un aer mai curat.


    Unul dintre proiecte
    vizează construirea unor stații de inchiriat biciclete, spune Mirela- Ramona
    Pocotilă- Şef Serviciu Programe și Strategii de Dezvoltare Locală:


    Vom pune la dispoziția cetătenilor
    265 de biciclete inteligente, mecanice, 20 de biciclete pentru seniori și 10
    biciclete pentru persoanele cu dizabilități.


    Sperăm că aceste modificări în infrastructură vor incuraja mobilitatea
    urbană și vor aduce o schimbare în felul in care percepem transportul in
    Slobozia.



    Avem biciclete, ne
    trebuie evident trasee. Pistele de biciclete trebuie construite, modernizate
    sau extinse.


    Pistele se fac prin reabilitarea
    căii de rulare a transportului public din Slobozia, o să obținem probabil
    undeva la 9 mii 700 de metri pătrați de piste de biciclete, mai avem 7 mii 200
    de metri pătrati.. și vom completa zonele care nu sunt acoperite de aceste
    proiecte cu alte piste pe care le vom face din banii proprii ai primariei.



    Proiectele au ca termen
    de finalizare sfârșitul anului viitor.


    Autoritățile locale
    speră ca aceste investiții să conducă în anii următori la creșterea
    atractivității transportului nemotorizat și la scăderea emisiilor de gaze cu
    efect de seră.


    Valoarea totală se
    ridica la 20 de milioane de lei din care cea mai mare parte reprezintă fonduri
    europene obținute prin Programul Operațional Regional 2014- 2020.


    În momentul de față prin 3 proiecte
    din cele 11 de mobilitate urbană pe care primăria Slobozia le implementează
    încercăm sa finalizăm o infrastructură nouă pentru mijloacele de transport
    alternative.


    Suntem în etapa finală a proiectării tehnice pentru pistele de biciclete
    care vor deservi zona centrală a municipiului Slobozia, mai exact bd. Matei
    Barasarab…


    Şi bineînțeles, terminăm proiectul tehnic pentru stațiile de închiriere a
    bicicletelor


  • Reabilitarea termică a clădirii Detaşamentului 2 de pompieri din Ploieşti

    Reabilitarea termică a clădirii Detaşamentului 2 de pompieri din Ploieşti

    Luna octombrie a fost luna semnării
    contractelor pe reabilitare termică la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-
    Muntenia.


    Instituția a avizat mai multe solicitari de
    finanțare pentru creșterea eficienței energetice la clădiri publice din
    județele Prahova, Călărași, Teleorman și Ialomița.


    Un exemplu este Detașamentul 2 de Pompieri
    Ploiești din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al judetului
    Prahova.


    Proiectul are ca obiective reducerea cu peste
    90 la sută a consumului de energie pentru încălzire, scăderea emisiilor de CO2
    și utilizarea surselor de energie regenerabile.


    Amănunte aflăm de la purtătorul de cuvânt al
    ISU Prahova, Raluca Florentina Vasiloae:


    Clădirea care urmează sa fie renovată a fost
    construită in anul 1976 și are nevoie urgentă de reabilitare, tocmai pentru că
    ne dorim sa evităm un proces de degradare și vrem sa imbunătățim condițiile
    pentru echipele de pompieri.


    Aceste lucrări se vor
    realiza etapizat și presupun anveloparea termoenergetică, schimbarea instalațiilor
    sanitare, electrice și termice și totodată utilizarea resurselor regenerabile,
    inclusiv panouri fotovoltaice.


    Toate lucrările
    trebuie finalizate pana in decembrie 2023 și se vor realiza fără a afecta
    misiunile de intervenție.


    Cam 85 la sută din valoarea
    tuturor lucrărilor eligibile sunt fonduri nerambursabile iar 15 la sută vor fi
    acoperite din bugetul statului.



    Aproximativ 3 milioane de lei sunt bani din
    Fondul European de Dezvoltare Regională, restul fiind contribuția municipiului
    Ploiești.


    Totodată este un alt proiect in lucru pentru
    Detașamentul Mizil care presupune resurse alocate prin Banca Mondială.     Detașamentul Sinaia
    are același proiect in implementare.     Detașamentul 1
    Ploiești a fost finalizat.     Se lucrează acum
    pentru Detașamentul 2 și..


    Singurul detașament
    care urmează să intre și el intr-un proces.. dar nu știm perioada pentru că nu
    avem incă un proiect la care să ne inscriem este pe Detașamentul
    Vălenii de Munte care nu se prezintă tocmai in regulă.



    Tot in octombrie au mai obținut fonduri
    pentru reabilitare termică prin programul Operațional Regional 2014- 2020:
    Inspectoratul Județean de Poliție Călărași pentru sediul
    Poliției Municipale Oltenița, Inspectoratul Județean de Poliție Teleorman și UM
    0735 Ploiești dar și
    Consiliul Județean Slobozia.




  • Liceul Tehnologic Ion Barbu din municipiul Giurgiu va fi reabilitat și modernizat cu bani europeni

    Liceul Tehnologic Ion Barbu din municipiul Giurgiu va fi reabilitat și modernizat cu bani europeni

    Contractul de finanțare a fost semnat luna
    trecutã.     Proiectul este finanțat prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020, Axa prioritară 3- Sprijinirea tranziției către
    o economie cu emisii scăzute de carbon.


    Amănunte ne oferă Dana Traian de la Agenția
    de Dezvoltare Regională Muntenia Sud:

    Investiția
    se ridică la aproape 6 milioane şi jumătate de lei.     Cei mai mulți bani- 5 milioane 775 de mii de
    lei- provin din Fondul European de Dezvoltare Regională şi de la bugetul de
    stat.     Restul- aproximativ 716 mii de lei este
    contribuția primăriei Giurgiu.



    Proiectul are ca obiectiv creşterea
    performanței energetice a cladirii liceului Ion Barbu dar şi a scolii
    gimnaziale arondate, Savin Popescu.


    Deşi începuturile sale
    datează de prin secolul 19, liceul s-a inființat ca instituție de sine
    stătătoare in 1969, ca liceu economic, an în
    care s-a inaugurat şi clãdirea actualã.


    Practic se va reface învelişul
    clădirilor, se vor reabilita instalațiile de încălzire
    şi sistemele de ventilare şi climatizare, se vor instala sisteme alternative de
    producere a energiei şi se va moderniza instalația de iluminat.


    Un alt proiect cu finanțare europeană în
    care este implicat liceul Ion Barbu dar care depinde în
    mare măsură de evoluția pandemiei este Erasmus+.


    Este vorba despre o inițiativă care urmăreşte
    sa dezvolte abilitațile de comunicare, un parteneriat in domeniul educației
    școlare care uneşte cinci școli din România, Polonia, Spania, Finlanda și Turcia.


    Scopul principal este de a oferi elevilor
    posibilitatea de a-şi îmbunătăți abilitățile de comunicare în
    vederea creşterii oportunităților de
    angajare.


    Cum? Prin interacțiune directă cu colegii din
    UE, prin activități de grup şi prin schimbul de experiențe personale şi
    culturale.


    Vor fi implicați 250 de elevi, câte 50 din
    fiecare şcoală, cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani. La proiect participă, de asemenea, 40 de
    profesori.


    Proiectul se derulează pe parcursul a doi ani
    școlari.


    Cooperarea dintre cele cinci şcoli va contribui totodată
    la aprecierea valorilor naționale ale celuilalt și la promovarea patrimoniului
    cultural al Uniunii Europene.



  • Orăşelul copiilor din Slobozia, modernizat cu bani europeni

    Orăşelul copiilor din Slobozia, modernizat cu bani europeni

    Primăria Slobozia a început lucrările la
    proiectul de regenerare a spațiului urban- Orășelul Copiilor. Contractul a fost semnat recent și este
    finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4-
    Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.



    Proiectul are un buget de peste 4 milioane și
    jumătate de lei din care mai bine de 3,85 milioane de lei bani din Fondul
    European de Dezvoltare Regională. Restul sumelor provin de la bugetul de stat
    și de la primărie.


    Mirela Ramona Pocotilă- șef serviciu programe
    și strategii de dezvoltare locală la primăria Slobozia:


    Orășelul Copiiilor este recunoscut de noi,
    toate generațiile, numai că era un fel de zonă abandonată, adică erau locuri de
    joacă de pe vremuri, destul de riscant de folosit.. neapărat trebuia să găsim o
    soluție să investim bani în dezvoltarea lui.



    Obiectivul proiectului este îmbunătățirea
    mediului urban și reducerea poluării prin crearea unei zone de agrement în
    centrul orașului


    Incercăm să avem o abordare nouă pentru regenerarea
    urbană, se va dezvolta o zonă verde unde pietonii se pot plimba, unde se pot
    plimba copiii cu bicicletele, vom avea un spațiu de joacă modern, vom avea dale
    înierbate, vom avea foarte multă zona verde, pomi.. Vom încerca să finalizăm implementarea
    acestui proiect până in octombrie 2022 și sperăm ca rezultatul să mulțumească
    pe toti cetațenii, de toate vârstele.



    Reabilitarea Orășelului copiiilor face parte
    dintr-o serie de proiecte de mobilitate urbană pentru care administrația locală
    din Slobozia a accesat fonduri europene de zeci de milioane de lei. Intre
    acestea: achiziționarea de autobuze electrice, realizarea de benzi dedicate
    pentru transportul public, sistem de management al traficului, construirea de
    piste de biciclete și reabilitarea spațiilor pietonale.


    Sigur, avem mai multe proiecte legate de
    mobilitatea urbană, vom pune accentul pe folosirea autobuzelor electrice,
    pistelor de bicicletă, vom pune la dispoziția cetătenilor sisteme inteligente
    de monitorizare a traficului și incercăm să facem tranziția către o folosire
    mai bună a resurselor pentru o mobilitate mai puțin poluantă.


    Toate proiectele de
    mobilitate urbană sunt în derulare, ele trebuie finalizate până în decembrie
    2023. In momentul de față se află în diverse stadii de implementare, la unele
    s-a făcut recepția proiectului tehnic, altele sunt acum in faza de predare a
    proiectelor. Sunt niște proiecte integrate care probabil vor schimba destul de
    mult felul în care arată Slobozia astăzi




  • Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, modernizat cu ajutorul fondurilor europene

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, modernizat cu ajutorul fondurilor europene

    Recent, luna trecută, s-a semnat contractul de
    finanțare pentru reabilitarea termică a 4 din cele 7 corpuri de clădiri ale
    spitalului.


    Proiectul a fost posibil datorită implicării
    Consiliului Județean Călărași și Agentiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia.


    Dana Traian de la ADR Sud: Principalele tipuri de lucrări ce vor fi
    realizate sunt: îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirilor,
    utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie
    electrică printr-un sistem de panouri fotovoltaice precum și montarea de
    parasolare pe fațadele însorite ale clădirilor.


    Proiectul este finanțat prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020, axa prioritară 3- sprijinirea tranziției către
    o economie cu emisii scăzute de carbon. Termenul de finalizare este 31
    decembrie 2023.


    Bugetul proiectului are o valoare totală de
    11.732.514 lei, din care aproape 10 milioane de lei reprezintă fonduri
    nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională, mai mult de 1,5 milioane
    de lei sunt fonduri de la bugetul de stat iar contribuția proprie a
    beneficiarului este de peste 230 de mii de lei.



    Spitalul Județean de Urgență Călărași a fost
    construit de-a lungul timpului, ultimele clădiri datand de prin anii ’70- ’80.


    Corpurile vechi au nevoie urgentă de
    reparații și renovări – pe culoare, pe secții, în saloane și la demisol, unde
    se lucrează in prezent pentru a asigura un minim standard de normalitate. In
    plus se construiește de la zero o clădire nouă, spune managerul spitalului,
    Bogdan Mihai:


    Se construiește o nouă aripă care va prelua
    aproape tot ceea ce încă nu există într-o aripă nereabilitată pe care ulterior
    o vom supune reabilitării. Cred că e singura zona din tară unde se construiește
    un nou corp de clădire de la zero.



    Bogdan Mihai mai spune că este dificil să
    construiești și să funcționezi în același timp, mai ales în pandemie, dar
    susține că vrea să ofere pacienților condiții și servicii medicale de calitate


    Activitatea este destul de greu de gestionat,
    practic avem deschise mai multe șantiere și microșantiere ca să zic așa, în
    corpurile vechi de clădiri unde ne desfașurăm activitatea dar până la urmă avem
    de ales între a construi ceva sau a ne complace și a sta așa.. să ne gândim cum
    putem să nu facem.. Cred că abordarea trebuie să fie: cum putem să facem!




  • Unități de învățământ din Sectorul 4, modernizate cu ajutorul fondurilor europene

    Unități de învățământ din Sectorul 4, modernizate cu ajutorul fondurilor europene

    Peste o mie de săli de clasă vor fi dotate cu
    echipamente care să permită desfășurarea procesului didactic online, în cazul
    în care pandemia ne va da bătăi de cap în continuare.


    Beneficiari sunt aproape 30 de mii de elevi
    din 39 de școli din sector cărora li se va asigura participarea la activitatea
    educațională în condițiile în care nu vor putea fi prezenți fizic la școală.


    Amănunte aflăm de la purtătorul de cuvânt al
    primăriei sectorului 4, Violeta Boerescu:


    Sectorul 4 derulează
    în acest moment prin Programul Operațional Competitivitate 2014- 2020 un
    proiect cu finanțare europeană nerambursabilă în valoare totală de 51 de
    milioane de lei pentru dotarea a 1.030 de săli de clasă din unitătile de
    învățământ din sectorul 4- școli și licee- cu 30 de mii de tablete, echipamente
    și licente pentru buna desfașurare a cursurilor in mediul online.


    Dacă lucrurile își
    urmează cursul firesc, iar până acum nu au fost probleme, putem spune că în
    primul semestru al anului școlar viitor aceste tablete, aceste echipamente ar
    putea ajunge în clasele din școlile și liceele din sectorul 4.


    Tabletete vor avea abonament de date inclus
    pentru 24 de luni iar kit-urile de predare online vor conține: camere WEB
    pentru transmiterea live a lecțiilor, laptopuri, monitoare și abonamente pentru
    conectare la Internet.


    Toate acestea vor fi integrate într- o
    platformă educațională care să asigure conectarea securizată a elevilor astfel
    încât persoanele neautorizate să nu poată accesa sistemul pentru a perturba
    desfășurarea orelor.


    Acesta nu este singurul proiect finanțat din
    surse comunitare de către administrația locală.


    Prin Regio 2014- 2020 Axa 10 Infrastructură
    de educație, Primăria Sectorului 4 a mai modernizat şi extins bazinul
    semiolimpic de înot și sala de sport de la școala 190 și a construit o
    grădiniţă nouă:


    Au mai fost accesate și alte proiecte cu
    fonduri europene, unele s-au finalizat, altele se află în derulare, ne referim
    aici la construirea unei gradinițe noi la școala gimnazială 190 din sectorul 4.
    Apropo de cum evoluează lucrurile acolo perspectivele sunt foarte bune și putem
    spune în acest moment că la începutul noului an școlar acea gradiniță va fi
    pregatită să primeasca copiii.




  • Dezvoltăm profesori, dezvoltăm viitorul

    Dezvoltăm profesori, dezvoltăm viitorul

    În proiect sunt implicate 5 şcoli gimnaziale:
    George Călinescu, Petrache Poenaru, Școala 136, Școala 144- care are şi
    grădinițã- şi Școala Specială nr. 9.



    Profesorii au beneficiat de programe de
    formare menite să-i ajute în desfășurarea activităților cu copiii în domenii
    ca: dezvoltare personală, motivarea în învățare a elevilor, evaluarea
    abilităților şcolarilor şi comunicare în situații de criză.


    Primăria Sectorului 5 a achiziționat pentru
    aceste unitãţi de învaţãmânt mai multe teste destinate stagiilor de practică.


    Obiectivul general al proiectului este acela
    de a îmbunătăți calitatea și accesul echitabil la educație prin dezvoltarea
    competențelor a 90 de cadre didactice și a 5 manageri școlari prin participarea
    la programe educaționale în vederea reducerii și prevenirii părăsirii timpurii
    a școlii.


    Proiectul a fost suspendat o perioadã din
    cauza pandemiei fapt pentru care echipa a incercat să găsească soluții pentru
    derularea activităților asumate prin cererea de finanțare, astfel cã a decis sã
    achiziționeze echipamente electronice si IT pentru cele 5 şcoli.


    Reprezentantul primăriei sectorului cinci:


    Avem 5 pachete din proiectul Dezvoltãm
    profesori- dezvoltãm viitorul, un proiect finanțat din fonduri europene, axa
    prioritarã Îmbunãtãțirea competențelor personalului didactic din învãțãmântul
    preuniversitar în vederea promovãrii unor servicii educaționale de calitate.


    Am considerat cã sunt
    necesare aceste pachete pentru şcolile pe care le avem asociate- un
    videoproiector, un laptop, un televizor, un stand pentru televizor şi
    videoproiector, avem o camerã pentru videoconferințe şi licențe.


    Aceste pachete sunt
    necesare pentru a ajuta profesorii în contextul pandemiei covid pentru
    workshopuri, pentru servicii de bune practici şi pentru a le uşura puțin activitatea
    pe care o desfaşoarã astãzi în şcoalã.



    Aparatura este de nivel mediu şi va fi
    folosită în scopul organizării de ateliere lucru online pentru
    a facilita dialogul şi relațiile între şcoalã, familie şi comunitate.


    Valoarea totală a proiectului este de aproape
    2 milioane de lei din care 1 milion 880 de mii de lei- asistență financiară
    nerambursabilă din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital
    Uman 2014- 2020.






  • O nouă grădiniţă în oraşul Măgurele, judeţul Ilfov

    O nouă grădiniţă în oraşul Măgurele, judeţul Ilfov

    Noua grădiniță cu o capacitate de 80 de
    locuri va costa peste 3 milioane     și
    jumătate de lei.


    Cea mai mare parte din această sumă-mai bine
    de 2 milioane 800 de mii de lei- reprezintă finanțarea nerambursabilă acordată
    de Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional, adică Agenția
    de Dezvoltare Regională București-
    Ilfov.


    Prin acest proiect se urmărește creșterea gradului
    de participare la nivelul educatiei timpurii și învătâmântului obligatoriu, în
    special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.


    Ne spune mai multe Simona Curpăn – șef departament promovare regională și investiții:


    Ca obiectiv general proiectul se încadreazăîn categoria investiții în educație, scopul proiectului fiind de a edifica o unitate de învățământ preșcolar cu program prelungit cu o capacitate de 80 de locuri.
    Grupul țintăîl reprezintă deci copiii cu varste intre 3 si 5 ani, personalul calificat care va fi angajat în cadrul grădiniței dar și părinții- in special mamele- având în vedere că prin proiect se asigură premisele pentru reintoarcerea mai rapidă pe piața muncii a acestora.



    Un alt proiect vizează modernizarea și extinderea
    sistemului de iluminat public.


    Orașul Măgurele va avea peste 21 de kilometri
    de rețea electrică nouă.


    Investiția va conduce la reducerea consumului
    de energie electrică prin instalarea unui sistem de telegestiune și prin utilizarea
    resurselor de energie regenerabilă la nivelul zonelor pietonale.


    Bugetul proiectului depaseste 5 milioane 800
    de mii de lei din care aproape 5 milioane 600 de mii reprezintă finanțarea
    nerambursabilă.


    Este vorba despre
    reabilitarea     și
    eficientizarea sistemului de iluminat public din ora    șul Măgurele. Ca
    obiectiv general- cre    șterea
    eficienței energetice     și
    scăderea emisiilor de gaze cu efect de sera. Specific- se urmăre    ște obținerea
    unui consum de 127 de mii de kilowați pe an     și reducerea emisiilor de dioxid de
    carbon la 48 de tone pe an ca urmare a lucrărilor de modernizare     și extindere a
    sistemului de iluminat public.



    Măgurele nu este la prima experiență în
    accesarea fondurilor europene.


    In ultimii ani administrația publică locală a
    obtinut bani prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 pentru proiecte in
    valoare totală de 13 milioane de euro.




  • Modernizarea sistemului de transport a energiei termice din Bucureşti

    Modernizarea sistemului de transport a energiei termice din Bucureşti

    Aceastã investiție de 216 milioane de euro din fondul de coeziune
    pentru modernizarea unei infrastructuri esen    țiale pentru capitala României este un bun exemplu
    de proiect care poate îndeplini simultan obiectivele de îmbunãtã    țire a vieții de zi cu zi a cetãțenilor cât şi pe cele ale
    Pactului verde şi în materie de schimbãri climatice    , afirmã comisarul european
    pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.


    Fondul de coeziune este destinat statelor
    membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90 la
    sutã din media Uniunii Europene şi vizează reducerea disparităţilor economice
    şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.


    Pactul verde este foaia de parcurs a Uniunii
    Europene pentru a ajunge la o economie neutrã din punct de vedere climatic pânã
    în anul 2050 şi oferă un plan de acțiune menit să stimuleze utilizarea
    eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curatã, să
    refacă biodiversitatea și să reducă poluarea.


    Purtãtorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în
    România, Ștefan Turcu: Sistemul de
    transport al energiei termice din capitalã este unul dintre cele mai mari din
    lume, acesta furnizeazã apã caldã şi cãldurã pentru mai bine de 1 milion de
    persoane.


    Vor putea fi
    înlocuiti aproximativ 105 kilometri de sistem de transport, aşadar cam 30 la
    sutã din cãldurã între sursã şi consumator.


    O altã problemã care
    va fi rezolvatã, gra    ție
    acestor fonduri, bani europeni, va fi instalarea unui sistem de detectare a
    scurgerilor. Ce înseamnã acest lucru? Cã practic încercãm sã asigurãm un sistem
    de transport al enegiei termice durabil şi accesibil ca pre    ț.


    Scopul final este sã
    sporeascã eficienta enegeticã a re    țelei
    care va duce evident la o mai bunã calitate a vie    ții locuitorilor şi a aerului pânã la urmã- pentru
    cã se va reduce substan    țial
    cantitatea de gaze care urmeazã sã fie arse.


    Aşadar sunt veşti
    bune pentru locuitorii capitalei care- am vazut şi noi stirile şi am sim    țit pe propria piele- au avut
    probleme, mai ales în sezonul rece şi sperãm, cât de curând, sã demareze
    lucrãrile pentru a avea în sfarşit un sistem de transport al energiei termice
    modern pentru locuitorii capitalei.



    Aceasta nu este prima finanțare pe care Bucureştiul o
    primeşte din partea Uniunii Europene pentru modernizarea rețelei de termoficare. În
    primãvarã, Comisia Europeanã a mai aprobat un ajutor de 254 de milioane de
    euro, printr- un grant direct din fondurile structurale, bani cu care Capitala
    poate schimba circa 100 de kilometri de conducte principale, adicã aproximativ
    10 la sutã din lungimea totalã a rețelei de transport.








  • Școli speciale din sectorul 6 București, modernizate cu ajutorul fondurilor europene

    Școli speciale din sectorul 6 București, modernizate cu ajutorul fondurilor europene

    Un exemplu este Școala Gimnazială Specială
    Constantin Păunescu din sectorul 6 care va fi modernizată.


    Asta înseamnă
    că sălile de clasă și laboratoarele vor fi dotate cu echipamente IT și
    educaționale dar și cu mobilier adecvat desfășurării procesului de învățământ.


    Totodată proiectul are în vedere reducerea costurilor cu energia termică
    prin creșterea clasei energetice a clădirilor.


    252 de elevi și 126 de membri ai personalului
    didactic și nedidactic vor beneficia de aceste îmbunătățiri.


    Bugetul proiectului este de peste 10 milioane
    237 de mii de lei din care mai bine de 5 milioane 100 de mii reprezintă
    finanțare nerambursabilă.


    Tot în
    sectorul 6 avem Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Auz Sfânta
    Maria care urmează la rândul ei să fie modernizată.


    Detalii aflăm de la Simona Curpăn- șeful
    departamentului promovare regională și investiții de la Agenția de Dezvoltare
    Regională București- Ilfov:


    Proiectul are ca obiectiv modernizarea
    unitătii de învățământ prin crearea unei
    infrastructuri școlare moderne, dezvoltarea de măsuri eficiente în vederea accesului persoanelor cu dizabilități
    precum și reabilitarea termică a spațiilor destinate procesului educațional.


    Se estimează că aproximativ 123 de elevi și
    62 de membri ai personalului didactic vor fi beneficiari direcți ai acestui
    proiect. Bugetul proiectului este de 4 milioane 800 de mii de lei din care 3
    milioane 900 de mii reprezintă finanțare nerambursabilă.



    O altă școală din sectorul 6 care va
    beneficia de fonduri europene este Colegiul Tehnic Petru Maior din bd.
    Timișoara:


    Proiectul are ca obiectiv crearea unei
    infrastructuri școlare moderne care să asigure desfăsurarea unui proces
    didactic de calitate prin dotarea laboratoarelor unității de învățământ cu echipamente IT.


    Bugetul proiectului este de 19 milioane de
    lei din care 15 milioane 700 de mii reprezintă finanțare nerambursabilă.



    Și Școala Superioară Comercială Nicolae
    Kretzulescu din bd. Hristo Botev, sector 3 va primi fonduri europene destinate în principal reabilitării termice.


    Aproximativ 195 de elevi și 76 de cadre
    didactice vor fi beneficiari directi ai acestui proiect. Bugetul este de 10
    milioane 700 de mii de lei din care 10 milioane 500 de mii de lei- finanțare
    nerambusabilă acordată prin Programul Operațional Regional.








  • Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public din Câmpina, judeţul Prahova

    Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public din Câmpina, judeţul Prahova

    Ministerul Dezvoltării a semnat recent contracte de peste 100 de
    milioane de lei pentru investiții în transport public, iluminat stradal,
    educație, cultură și promovarea micilor intreprinzãtori.


    Localitatea Câmpina este unul dintre beneficiari. Ultimul contract vizeaza reabilitarea temică a unui imobil cu destinație rezidențială.


    Detalii aflăm de la Dana Traian director-
    adjunct dezvoltare și comunicare la ADR Sud- Muntenia:


    Agenția pentru
    Dezvoltare Regională Sud- Muntenia a semnat recent- pe 7 mai- contractul de
    finanțare pentru un proiect de Creștere a eficienței energetice în clădirile
    rezidențiale din Câmpina- Prahova.


    Practic este vorba
    despre izolarea termică a unui bloc cu 63 de apartamente.


    Obiectivul este de a
    îmbunătăți calitatea vieții urbane și a mediului prin scãderea consumului de
    energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã.


    Investiția se ridicã
    la peste 3 milioane 770 de mii de lei din care 1,78 de milioane- bani
    nerambursabili din Fondul European de Dezvoltare Regională, plus 1,67 milioane
    de lei- contribuția Primăriei Câmpina și alți 315 mii de lei de la bugetul
    național.


    Proiectul trebuie
    implementat pânã la 30 noiembrie anul viitor.


    Peste 7 milioane 600 de mii de lei va investi
    municipiul din judeţul Prahova pentru îmbunãtãțirea iluminatului stradal:


    Un alt proiect al
    administrației publice locale din Câmpina, căruia ADR Sud- Muntenia i-a dat
    undă verde de curand, în luna aprilie, se referă la reabilitarea și
    modernizarea iluminatului public din localitate.


    Concret vorbim despre
    extinderea și reîntregirea a peste 28 de kilometri de sistem de iluminat public
    și instalarea a 64 de surse de energie regenerabilă.


    Proiectul trebuie să fie gata până la sfârșitul lunii februarie 2022 și are un buget de aproape 7 milioane
    684 de mii de lei, cea mai mare parte- 6 milioane și jumătate- fiind fonduri
    Regio.



    Ambele proiecte sunt finanțate prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020 Axa prioritară 3- sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute
    de carbon.




  • Finanţări europene pentru proiecte în mediul rural

    Finanţări europene pentru proiecte în mediul rural

    Aproximativ 360 de milioane de euro au
    accesat și obținut femeile care au dorit să înceapă sau să dezvolte o afacere în
    domeniul agricol.



    Cele mai multe investiții au fost finanțate
    prin submăsura Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri- în total 164 de
    milioane de euro.


    Amănunte aflăm de la directorul Agenției
    pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Mihai Moraru:


    Mare parte din proiectele pe care le avem
    semnate, aproape jumătate din contractele semnate cu doamne sunt pe instalarea
    tinerilor fermieri- aproape 4 mii din cele 8.610. Care presupune ca un tânăr
    sau o tânără să preia una sau mai multe exploatații cu ajutorul cărora să își
    facă un debut sau un nou început de drum în domeniul agricol, fie că vorbim de
    exploatații din sectorul zootehnic sau vegetal. Ce a însemnat măsura asta? Un
    sprijin nerambursabil de 100 la sută cu valoarea de 40, respectiv 50 de mii de
    euro. Departajarea o face valoarea producției standard care înseamnă conversia
    a tot ceea ce se intamplă în spațiul rural în niste valori cuantificabile în
    euro. Exemplul cel mai simplu este vaca de lapte- are 1.200 de euro valoare
    producție standard.


    S-au mai acordat 58 de milioane de euro
    pentru dezvoltarea fermelor mici iar pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole
    și pomicole- 92 de milioane de euro. Cine a dorit și a avut posibilitatea a
    putut contribui și din buzunarul propriu.


    Dacă beneficiarul a mai avut și altă sursă de
    finanțare… nu e o regulă să se limiteze la suma respectivă- 40, respectiv 50 de
    mii de euro- care se primesc în sistem forfetar, la semnarea contractului de
    finanțare- 75 la sută și după o perioada de 36 de luni- diferența de 25 la
    sută. Pentru că beneficiarul dacă vine la tranșa a doua și nu și-a indeplinit
    obligațiile semnate s-a reziliat contractul.



    Alte 362 de femei au obținut sprijin de peste
    22 de milioane de euro pentru înființarea de activități non-agricole.


    Pentru activitățile non agricole a fost o
    altă măsură care a avut o căutare și o accesare uriașă, vorbim despre o
    submăsură pe sistem start- up, unde sprijinul a fost tot de 100 la sută iar
    valoarea care s-a putut obține a fost de 50, respectiv 70 de mii de euro.
    Diferența au făcut-o anumite sectoare considerate prioritare: investiții în
    agroturism, investiții medicale, investiții veterinare.


  • Finanțări europene pentru proiecte educaționale și pentru modernizarea unor școli din jud. Dâmboviţa

    Finanțări europene pentru proiecte educaționale și pentru modernizarea unor școli din jud. Dâmboviţa

    Primăria comunei Schitu Golești din județul
    Argeș a primit fonduri Regio pentru a construi și dota o sală de sport la
    Școala Gimnazială Lăzărești. Proiectul de aproape 1 milion 300 de mii de lei
    din care peste 1 milion- finanțare nerambursabilă- trebuie finalizat până la 30
    aprilie anul viitor.


    Fonduri comunitare au accesat și obținut alte patru localități din Dâmbovița.


    Detalii aflăm de la Daniela Traian- director- adjunct dezvoltare și comunicare la Agenția de
    Dezvoltare Regională Muntenia Sud:


    În luna martie
    Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud- Muntenia a semnat contractele de finanțare pentru școlile din comunele Cobia
    și Dragodana din județul Dâmbovița.


    Primăria Cobia a
    primit fonduri Regio pentru proiectul privind reabilitarea, modernizarea și
    extinderea Școlii cu clasele 1- 8 Gherghițești. Proiectul are ca obiectiv
    reducerea abandonului școlar, creșterea gradului de participare la procesul
    educațional în învățământul obligatoriu și asigurarea unei educații de calitate
    și atractive.


    Termenul de
    implementare a proiectului este 30 noiembrie 2023. Investiția de peste 8
    milioane de lei este asigurată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională-
    peste 5 milioane de lei, aproximativ 772 de mii de lei finanțare nerambursabilă
    din bugetul național și 2,26 milioane de lei- contribuția beneficiarului.


    Consolidare, modernizare și extindere cu un
    corp nou de școală și o sală de sport, împrejmuire și amenajări exterioare este
    proiectul pentru care Primăria Comunei Mănești a obținut fonduri pentru Școala
    Gimnazială Drăgăești-Pământeni. 31 august 2022 este data până la care trebuie
    implementat acest proiect în valoare de aproape 17 milioane de lei din care
    aproximativ 14 milioane și jumătate reprezintă finanțare europeană.


    Un alt proiect este extindere și dotare
    Școala Boboci – pentru care Primăria Comunei Dragodana a obținut fonduri Regio
    de 8,35 milioane de lei.


    Mai exact, imobilul
    Școlii Boboci din satul Picior de Munte- comuna Dragodana va fi extins cu 8
    săli de clasă și 3 laboratoare și o sală de sport. Proiectul mai prevede
    imprejmuirea si amenajarea incintei școlii dar și dotarea corespunzătoare a
    unității de invățămant.


    Termenul de
    finalizare a proiectului este 31 decembrie 2023. Pe lângă fondurile europene
    investiția mai presupune o contribuție de 1,27 milioane de lei de la bugetul
    național și aproape 200 de mii de lei- cofinanțare din partea beneficiarului.



    Și primăria Comunei Bucșani a obtinut o
    finanțare nerambursabilă pentru extinderea, modernizarea și dotarea Școlii nr.
    2 Parc Bucșani ce va fi implementat până la data de 30 septembrie 2023. Valoare
    investiției depăseste 5 milioane 200 de mii de lei din care aproape 4,4
    milioane- bani europeni.