Radio România Internațional

Author: Sorin Pavel

  • Rețeaua de termoficare a Bucureștiului, reabilitată cu ajutorul fondurilor europene

    Rețeaua de termoficare a Bucureștiului, reabilitată cu ajutorul fondurilor europene

    Reabilitarea sistemului de termoficare
    presupune     înlocuirea unor secțiuni ale principalelor conducte de transport pe
    aproximativ 10 la sut    ă din lungimea totală a rețelei.



    Reteaua masoară
    aproape o mie de kilometri de conducte principale prin care agentul termic
    circulă de la Centralele Termo Electrice până la punctele termice, plus alți
    2.800 de kilometri de conducte secundare prin care căldura
    şi apa caldă ajung de la punctele termice la
    blocuri.


    Reabilitarea va duce la scăderea pierderilor şi la costuri mai mici de întreținere a rețelei
    dar, cu toate acestea, funcționarea generală a sistemului nu va genera venituri suficiente
    pentru a acoperi costurile investiției.


    Prin urmare, argumentează autoritațile de
    la Bucuresti, fără
    sprijin public, proiectul nu ar fi viabil iar pentru a acoperi deficitul de
    finanțare este necesar ajutorul Uniunii
    Europene.


    Purtătorul
    de cuvânt al
    Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ștefan Turcu: Primăvara vine cu veşti bune de la Comisia Europeană care a aprobat recent, în
    temeiul normelor Uniunii privind ajutoarele de stat, planurile pe care le-a
    prezentat Rom    ânia
    referitoare la modernizarea sistemului de termoficare din municipiul Bucureşti.


    Ce înseamnă acest
    lucru? M    ăsura de ajutor în valoare de 254 de milioane de euro este de fapt
    finan    țată
    prin intermediul fondurilor structurale ale Uniunii şi ajut    ă România sa îşi atingă în primul rând obiectivele în materie de eficiență
    energetic    ă, apoi contribuie la reducerea
    emisiilor de gaze cu efect de ser    ă şi, susținem noi, fără să denatureze în mod nejustificat concurența.



    Normele Uniunii Europene în domeniul
    ajutoarelor de stat permit statelor membre sã acorde sprijin pentru instalațiile de producție
    şi distribuție a energiei termice, sub rezerva
    îndeplinirii anumitor condiții. Comisia
    Europeană consideră
    cã măsura este necesarã- întrucât proiectul nu
    ar putea fi realizat fãrã sprijin public- şi proporționalã-
    deoarece proiectul va oferi o rentabilitate rezonabilã.


    Ce e foarte
    important- c    ă se reabilitează reteaua de distribuție
    a sistemului de termoficare din Bucureşti. Este foarte important pentru c    ă, potrivit datelor pe care le avem, sistemul de
    termoficare din Capital    ă este primul din
    Uniunea European    ă şi al doilea din lume, asta
    pentru c    ă deserveşte peste 1 milion 200 de mii
    de locuitori şi are aproape 940 de kilometri de conducte.


    Asadar, rețineti, ceea ce este important este că sprijinul pe care noi îl
    oferim este acordat sub forma unui grant direct- finan    țat
    chiar din fondurile structurale ale Uniunii Europene.






  • Materiale şi echipamente pentru Spitalul orăşenesc Sinaia

    Materiale şi echipamente pentru Spitalul orăşenesc Sinaia

    Amãnunte aflãm de la cel ce a semnat contractul- primarul orașului, Vlad Oprea:

    Prin acest proiect achiziționãm peste 330 de mii de materiale sanitare iar pe lângã ele încã 365 de echipament medicale, între care monitoare de funcții vitale, paturi noi de ATI, kit-uri de ventilație, echipamente pentru transport specializat, containere pentru logisticã medicalã, tot ceea ce înseamnã partea de triaj și de așteptare pentru pacienți și, nu în ultimul rând, un lucru extrem de important pentru spital, achiziționãm un robot de ultimã generație cu raze UV pentru sterilizarea automatã a saloanelor și a sãlilor de operație.


    Acesta nu este primul proiect cu finanțare europeanã prin care primãria Sinaia doteazã spitalul din stațiune:

    Mai avem un alt proiect- în implementare- de 2,1 milioane de euro, pentru dotarea ambulatoriului de la spital cu mobilier, cu echipamente, cu aparaturã medicalã, inclusiv cu un computer tomograf și cu instalații RX. Deci în total, investițiile cu fonduri europene, pânã la sfârșitul anului 2022 ajung undeva la 5 milioane de euro.


    Totul se întâmplã în contextul pandemiei în care capacitatea spitalului a fost depașitã, numãrul de urgențe a crescut semnificativ iar medicii au preluat o mare parte din cazurile noncovid înregistrate la nivelul județului.

    Spitalul din Sinaia este un spital care nu deservește doar Sinaia ci toatã Valea Prahovei, toate localitãțile- Sinaia, Bușteni- Azuga, pânã aproape de Câmpina. De când am intrat în criza sanitarã legata de covid-19 noi suntem și un spital suport pentru majoritatea pacienților din zonã. Pentru ca spitalul din Sinaia nu mai face fațã, este un spital foarte vechi, cu toate cã l-am renovat și aratã foarte bine în interior, nu mai are toate funcțiunile necesare.. construim și un alt spital nou lângã el cu 120 de paturi, spital care sperãm sã fie gata în maximum 2 ani de zile urmând ca toate aceste dotãri pe care le aducem sã fie în momentul acela transferate cãtre spitalul nou, care va fi primul spital clinic de urgențã din zona montanã din România.

    Pânã acum primaria Sinaia a accesat fonduri europene în valoare totalã de 32 de milioane de euro, nu mai puțin de 12 proiecte fiind în implementare doar în ultimii 2 ani.


  • A doua șansă, un proiect tinerii din județul Ilfov, care au abandonat școala

    A doua șansă, un proiect tinerii din județul Ilfov, care au abandonat școala

    Din nou la şcoalã şi A doua şansã. Proiectele se adreseazã în primul rând
    tinerilor care din diverse motive şi-au întrerupt studiile dar şi profesorilor
    care se vor ocupa de pregãtirea lor.


    Cristina Ghiţã, inspector şcolar general-
    adjunct la Inspectoratul Judeţean Ilfov:


    Cele douã proiecte
    presupun definitivarea studiilor pentru un numãr de circa o mie de beneficiari-
    în ambele proiecte vorbesc- pentru cã sunt în oglindã, deci o mie de
    beneficiari, pe parcursul a 3 ani. Fiecare proiect înseamnã din punct de vedere
    financiar peste 9,5 milioane de lei, se desfaşoarã în parteneriat-
    Inspectoratul Scolar Judeţean Ilfov împreunã cu Asociaţia Sfantul Stelian şi cu
    încã un partener care va furniza şi formarea cadrelor didactice.



    Proiectele, finanţate prin Programul
    Operational Capital Uman 2014- 2020, au fost semnate în decembrie şi au demarat
    printr-o campanie de conştientizare a importantei definitivãrii studiilor
    obligatorii precum şi de identificare a potenţialilor beneficiari din
    comunitatea respectivã. Inspectoratul a cerut primãriilor şi şcolilor sã
    gaseascã tineri care au depãşit cu minimum 4 ani vârsta clasei respective.


    Deja primãriile,
    prin şcoli, ne-au transmis liste cu potenţialii beneficiari, în primul rând
    cãutând în registrele matricole ale şcolilor dar şi prin directiile de
    asistenţã socialã ale primãriilor sau pur şi simplu la nivelul comunitãţii şi
    au identificat deja un numãr consistent, spunem noi, în prima etapã, de peste
    500 de potenţiali beneficiari cu care dorim sã începem deja desfãşurarea
    activitãţii didactice de tip A doua şansã. Adicã ne propunem ca în acest
    semestru sa debutãm cu 2.. 3.. 4 grupe, fie învaţãmânt primar, fie gimnazial,
    fie secundar superior, anii 3 si 4 de calificare.



    Cristina Ghiţã îşi
    doreste ca iniţiativa sã aibã succes:


    Pentru fiecare ciclu
    absolvit beneficiarul va primi o subvenţie de 1.500 de lei, de asemenea-
    materiale igienico- sanitare şi un pachet de rechizite, astfel încât sã
    beneficieze de tot suportul în vederea pregãtirii sale la
    şcoalã.


    Noi, Inspectoratul
    Scolar Judeţean Ilfov vom monitoriza întreaga activitate şi ne dorim ca primele
    grupe care vor debuta sã fie un exemplu de bune practici şi în felul acesta sã
    putem forma şi alte grupe cu potenţiali beneficiari    .






  • Prima creşă din localitatea Cernica

    Prima creşă din localitatea Cernica

    Proiectul se numeşte Primii paşi spre
    viitor şi este implementat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona
    Metropolitană Bucureşti în parteneriat cu
    administrațiile locale din comuna Cernica şi sectorul 3.


    Proiectul îi
    vizeaza pe copiii în vârsta de pană la 2 ani,
    inclusiv din categorii defavorizate, dar şi pe părinții acestora, spune George
    Oancea- manager de proiect:


    Prin acest proiect
    Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti s-a
    asociat cu Directia Generală de Asistentă Socială şi Protectia Copilului sector
    3 şi cu comuna Cernica pentru     înfiintarea şi
    dezvoltarea serviciilor de aducatie antepreşcolară de pe raza celor două
    unitati teritorial administrative.


    Vom înființa o noua creşă în
    comuna Cernica- pentru că     în acest moment nu
    există acolo acest serviciu de creşa- iar creşa Cerceluş din sectorul 3 va
    modernizată şi dotată cu echipamente specifice.



    Copiii vor primi îngrijire
    iar părintii care nu au o slujbă vor beneficia de consiliere în vederea identificării unui loc de muncă adecvat pregătirii
    lor, mai spune George Oancea:


    Prin proiect dorim ca 61 de copii să
    beneficieze de aceste servicii. Astfel vom avea 36 de copii la creşa din
    sectorul 3 şi 25 de copii la creşa din Cernica. Cu mentiunea că 16 dintre
    aceştia trebuie să fie de etnie romă.


    Vor mai fi şi
    activități specifice pentru părinții acestor copii, de exemplu dacă printre
    părinți sunt persoane care nu au un loc de muncă se vor desfăşura activități     în vederea pregătirii şi identificării unui loc de
    muncă pentru aceştia.


    De asemenea, mai avem
    un număr de 13 cadre didactice ce vor fi pregătite şi vor beneficia de programe
    de formare profesională     în cadrul celor două
    creşe.



    Oancea mai spune că atât în cazul creşei care
    se va înfiinţa la Cernica cât şi în ceea ce priveşte creşa Cerceluş din
    sectorul 3 vor avea loc reabilitări şi modernizări ale clădirilor dar şi dotări
    cu echipamente şi mobilier.


    Proiectul este finanțat prin Programul
    Operațional Capital Uman 2014- 2020


    Proiectul este în
    valoare de circa 4,4 milioane de lei, se va derula pe o perioadă de 30 de luni
    şi este finanțat din fonduri europene din Fondul Social European iar partenerii
    vor avea şi ei o parte de cofinanțare.


    Proiectul se va derula până în iunie 2023.






  • O creșă nouă în comuna Făcăeni, județul Ialomița

    O creșă nouă în comuna Făcăeni, județul Ialomița

    Peste 70 de copii vor primi aici 8 ore pe zi
    îngrijire şi hranã în timp ce pãrinţii lor vor putea merge la serviciu sau îşi
    vor putea face treburile prin gospodãrie ştiind cã micuţii sunt în siguranţã,
    spune primarul comunei, Nuţi Roşu:


    Intenția noastrã a fost de a veni în sprijinul familiilor care
    au mai multi copii sau care au locuri de munca şi au nevoie de aceste servicii
    sociale.


    Investiţia se ridicã la aproximativ 900 de
    mii de euro- adicã peste 4 milioane 279 de mii de lei. Cea mai mare parte din sumã- 3 milioane 637 de mii de lei reprezintã finanţare europeanã nerambursabilã,
    restul fiind finanţare nerambursabilã din bugetul naţional şi cofinanţare de la
    bugetul local al comunei Fãcãeni. Banii au fost accesaţi prin Programul
    Operaţional Capital Uman 2014- 2020.


    Creşa va fi amenajatã într- o clãdire ce urmeazã sa fie extinsã şi modernizatã pânã la jumãtatea acestui an.


    Fondurile
    vor asigura funcţionarea ei timp de 2 ani, pânã în noiembrie 2022, mai spune Nuţi Roşu:


    Eu sunt foarte fericitã cã pot sa fac ceva pentru mititeii aceştia din comuna noastrã şi sunt sigurã cã această creşă va avea succes.
    Dupã 2 ani, când se va termina aceastã finanţare ea va
    rãmane sã fie finanţatã din bugetul local. Nu va fi uşor dar pentru mine va fi o prioritate. Dacã ştii sã-ţi gestionezi
    banii şi sã-ţi faci prioritãţile… cei mai mulţi cetãţeni vor sã se asfalteze odatã toatã comuna, cã pentru ei este
    mai importantã asfaltarea dar
    trebuie sã ne gândim cã este importantã şi partea asta..
    care trebuie susţinutã de la bugetul local.



    Totodatã persoanele care au în grijã copii cu
    pãrinţi plecaţi la muncã în strãinãtate vor participa la un program de educaţie
    parentalã. De asemenea, personalul didactic ce va deservi creşa va beneficia de
    formare profesionalã în vederea dobandirii competenţelor necesare în domeniul
    educaţiei timpurii.


    Administrația
    din Făcăeni nu este la prima experiențã in
    domeniul accesării fondurilor europene, în localitate mai existã un centru de asistență socială pentru copii aflaţi în
    situaţii de risc iar pe viitor autoritãţile
    locale au în plan sã amenajeze si un centru pentru
    persoanele vârstnice.


  • Restaurarea bisericii de la Muzeul Agriculturii din Slobozia

    Restaurarea bisericii de la Muzeul Agriculturii din Slobozia

    Biserica de lemn cu hramul sfântului Nicolae
    datează din prima jumătate a secolului 18. Prima atestare documentară o
    reprezintă lespedea de piatră aflată în pridvorul sau pe care scrie 1737.


    Biserica a fost ridicată iniţial la Poiana de
    Jos. Pe la 1900 a fost scoasă din cult. Prin anii ’50 s-a deteriorat din cauza
    furtunilor şi a inundaţiilor, sătenii i-au refăcut acoperişul însă bisericii
    i-au fost înstrăinate uşile de la catapeteasmă, icoanele, cărţile vechi si
    clopotul. Aproape abandonată, biserica a fost mutată şi refăcută la Poiana de
    Sus. Ulterior a ajuns la Slobozia la Muzeul Naţional al Agriculturii
    unde a primit şi un hram nou- Buna Vestire, povesteşte directorul muzeului,
    Gheorghe Petre:


    În anul 1775 este menţionată documentar ca
    biserica de la Poiana de Jos la şcoala din localitate care funcţiona cu un
    dascăl. Apoi în anul 1979 biserica a fost mutată de la Poiana de Jos şi
    refacută la Poiana de Sus. Iar în anul 2000 a fost stramutată la Slobozia şi a
    fost resfinţită pentru că o bună perioadă de timp ea nu a mai funcţionat din
    punct de verdure religios. Acum este vizitabilă dar funcţionează şi ca
    parohie.



    Biserica este monument istoric de clasă şi o piesă de bază a muzeului prin valoarea
    istorică, autenticitatea şi arhitectura ei. Gheorghe Petre speră ca la
    finalul lucrărilor, în iulie 2022, muzeul să aibă mai multi vizitatori:


    Obiectivul general este conservarea şi
    protejarea ca monument istoric, promovarea acestuia, îmbunătăţirea şi creşterea
    accesului publicului şi creşterea numărului de vizitatori cu 5 la sută.


    Practic nu se reface doar biserica ci se
    reamenajează şi zona din jurul acesteia.


    Este vorba despre conservarea şi restaurarea acoperişului- ultima lucrare în acest domeniu a fost
    facută în urma cu peste 20 de ani- adică acuma s-a schimbat deja şindrila,
    lucrări de restaurare şi conservare a pereţilor, a brâului median şi a celor 27
    de icoane care aparţin bisericii, lucrări de iluminat ambiental, amenajare
    peisagistică, dotarea cu mobilier urban.


    Investiţia depăşeşte 2 milioane 500 de mii de
    lei din care peste 1 milion 700 de mii de lei- fonduri europene accesate de
    Consiliul Judeţean Ialomiţa.








  • Îmbunătățirea infrastructurii educaționale la Călărași

    Îmbunătățirea infrastructurii educaționale la Călărași

    Pandemia
    i-a ținut pe elevi departe de școală.     Din
    martie și până acum, cu excepția unei perioade scurte in septembrie.     Unele școli au profitat de absenta lor și s-au apucat de treabă. Au
    inceput reparații, reabilitări, extinderi și modernizări, c    u
    ajutorul fondurilor europene.     Astfel încât
    atunci când vom
    scăpa de pandemie elevii sa
    revină in clase noi iar
    activitatea didactică sa se desfășoare in condiții bune.



    Un
    exemplu este liceul teoretic Mihai Eminescu din orașul Călărași pentru care primaria locală a accesat o finanțare nerambursabilă
    prin Programul Operațional Regional 2014- 2020-
    Axa prioritară 10- Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.


    Detalii
    aflăm de la Daniela Traian de
    la Agenția de Dezvoltare
    Regională Muntenia Sud


    Proiectul
    se ridică la o valoare totală de 2.537.410 lei. Din aceștia, peste 2
    milioane de lei este contribuția Fondului European de Dezvoltare Regională,
    aproximativ 330 de mii constituie alocarea din bugetul național, iar
    cofinanțarea eligibilă a beneficiarului depășește 50 de mii de lei.



    Proiectul ar trebui finalizat
    pană la sfârșitul anului 2023.


    Prin
    implementarea proiectului, administrația locală va autoriza o serie de
    intervenții menite să garanteze desfășurarea unui proces educațional la
    standarde înalte de calitate. Va fi extins și modernizat un corp de clădire, în
    prezent dezafectat, care, la finalizarea lucrărilor, va constitui un spațiu
    propriu de desfășurare a activității didactice pentru învățământul gimnazial
    sau primar, dezvoltând totodată baza materială a unității școlare călărășene.


    O altă inițiativă a primăriei
    Călărași vizează reabilitarea grădiniței nr. 4, instituție amplasată într-o
    zonă marginalizată din punct de vedere al condițiilor de locuire și al
    posibilitaților de ocupare a forței de muncă.


    Astfel, grădinița cu program
    prelungit nr. 4 va fi extinsă, prin construirea unei săli multifuncționale și
    vor fi reabilitate grupurile sanitare in timp ce la grădinița cu program normal
    nr.4 vor fi reabilitate grupurile sanitare și se va împrejmui clădirea.


    Proiectul este finanțat prin
    Regio- Axa prioritară 4- Sprijinirea
    dezvoltării urbane durabile    – și
    se ridică la peste 2 milioane 347 de mii de lei.


    Dintre aceștia- aproape 2
    milioane de lei provin din FEDR, peste 300 de mii- din bugetul național iar
    cofinanțarea beneficiarului este de aproape 47 de mii de lei.


    Proiectul are ca termen de
    implementare sfârșitul lunii
    ianuarie 2023.


  • Proiecte în județul Ilfov

    Proiecte în județul Ilfov

    Recent s-au semnat 4 contracte de finanțare REGIO. Este vorba despre două proiecte de construcție a unor unități de
    învățământ și alte două proiecte prin care vor fi achiziționate autobuze
    electrice destinate transportului public.


    Proiectele de la Chiajna au ca scop îmbunătățirea accesului la
    educație precum și a calității și atractivității acesteia.



    Simona Curpăn – șeful departamentului promovare regionala și
    investiții de la Agenția de Dezvoltare Regională București- Ilfov:


    Mai concret, cele două
    proiecte vizează construcția de la zero a unei școli și a unei grădinițe în
    localitatea Dudu, comuna Chiajna, județul Ilfov.


    Cele două proiecte vor
    primi finanțare prin POR 2014- 2020- axa prioritară 10- îmbunătățirea
    infrastructurii educaționale.


    Beneficiari direcți ai
    celor două proiecte sunt aproximativ 200 de preșcolari și o mie de școlari din
    comuna Chiajna.


    Construirea grădiniței costă 9 milioane 400 de mii de lei din care
    valoare nerambursabilă- 7 milioane de lei.


    Investiția pentru realizarea școlii, care include construirea unei
    săli de sport și amenajarea unui spațiu pentru cabinetul medical școlar, se
    ridică la aproape 35 de milioane de lei din care 34 de milioane 200 de mii-
    bani europeni.


    Celelate două proiecte au ca scop reducerea emisiilor în zonele
    urbane și încurajarea mobilității durabile prin imbunătățirea accesibilității
    modurilor de transport prietenoase cu mediul, mai spune Simona Curpăn:


    Alte două proiecte pentru
    care s-a semnat contractul de finanțare de curând vizează îmbunătățirea
    transportului public din regiunea București- Ilfov.     Au fost depuse două
    proiecte de către parteneriatul format din orașul Chitila, comuna Mogoșoaia,
    orașul Buftea și Primăria Municipiului București.

    Proiectele au ca obiectiv
    dezvoltarea unui sistem de transport public ecologic care să determine
    reducerea emisiilor de carbon.     Prin cele două proiecte
    vor fi achiziționate 12 autobuze electrice care vor opera pe ruta liniei R36:
    Străulești- Mogoșoaia- Buftea.     Pe lângă obiectivul legat
    de protecția mediului se urmărește de asemenea și creșterea numărului de
    pasageri și încurajarea transportului public.


    Valoarea proiectelor se ridică la aproape 32 de milioane de lei
    din care 26 de milioane 800 de mii de lei- fonduri europene nerambursabile.






  • LIFE Danube Free Sky

    LIFE Danube Free Sky

    Proiectul
    presupune izolarea în total a peste peste 3.200 de stâlpi de
    electricitate ce prezintă risc de electrocutare pentru păsări și realizarea de
    marcaje anticoliziune pe 245 de kilometri de rețea de medie și înaltă tensiune.



    Programul
    se întinde pe o durată de 5 ani și va fi pus în practică de parteneri din
    Slovacia, Germania, Austria, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria și România.


    În
    Romania se vor ocupa de proiect Administrația Rezervației Biosferei Delta
    Dunării împreună cu E- Distribuție Dobrogea.


    Detalii
    aflăm de la Carmen Pană- directorul de mediu al companiilor de distribuție Enel:


    În România, în cadrul proiectului, E- Distribuție Dobrogea
    va monta 10 electroizolante pe 100 de stâlpi ai liniilor electrice aeriene de
    medie tensiune asigurând astfel izolarea porțiunii cu cel mai mare risc de
    electrocutare.


    De asemenea, se vor monta marcaje speciale de-a lungul
    conductoarelor liniilor electrice pentru ca acestea sa devină vizibile pentru
    păsări de la o distanță suficient de mare și astfel sa poată fi evitate în
    timpul zborului. Marcajul anticoliziune se va realiza pe 30 de km de linii de
    medie tensiune și pe 5 km de linii de înaltă tensiune.


    Valoarea
    totală a proiectului este de 6 milioane 636 de mii de euro. Bugetul ARBDD este
    de aproape de 619 mii de euro iar bugetul E-Distribuție Dobrogea de peste 424
    de mii de euro din care 75 la sută- finanțare din partea Uniunii Europene:


    Proiectul este menit sa protejeze 12 specii de păsări
    prioritare în Uniunea Europeană și implicit să contribuie la conservarea
    biodiversitații.


    Proiectul Life Danube Free Sky implementează de-a lungul
    Dunării- care este un important coridor de migrație a păsărilor- cele mai
    importante și eficiente soluții pentru a preveni amenințările la viața și
    integritatea acestora.


    Printre cele mai mari amenințări pentru speciile de păsări
    sălbatice sunt electrocutarea și coliziunea cu liniile electrice. Proiectul se
    încadrează în strategia companiei noastre de protejare sustenabilă a mediului
    și de conservare a ecosistemului.



    În
    zonele vizate, cele mai importante coridoare de migrație, loc de oprire și
    iernare pentru multe specii de păsări, se găsesc 8 tipuri de linii electrice
    supraterane periculoase pentru păsări, ce însumează aproximativ 2.074 de
    kilometri.


    Se
    estimează ca prin marcarea liniilor și izolarea stâlpilor din ariile de
    protecție se va preveni anual riscul de deces și rănire a circa 2 mii de
    exemplare de păsări.






  • Unitățile de învățământ din Argeș și Dâmbovița se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Unitățile de învățământ din Argeș și Dâmbovița se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Recent s-au semnat contractele de
    finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii învățământului tehnic liceal și
    profesional din localitățile Titu- județul Dâmbovița și Topoloveni- județul
    Argeș.


    Amănunte despre reabilitarea și
    modernizarea liceului din Titu aflăm de la Daniela Traian- director adjunct
    dezvoltare și comunicare la ADR Muntenia Sud:


    În cadrul acestui proiect intervențiile preconizate vizează
    lucrări de reabilitare termică, modernizare și extindere a unor corpuri de
    clădire în vederea asigurării unui cadru optim de instruire a elevilor in
    specializările sculer- matrițer, sudor și cofetar- patiser.


    De asemenea, se are în vedere configurarea exterioară a terenului
    și a zonelor de circulație, construirea a două terenuri de sport precum și amenajarea
    spațiilor verzi.



    Valoarea totală a proiectului
    este de aproape 18 milioane de lei din care peste 14 milioane 500 de mii din
    Fondul European pentru Dezvoltare Regională.


    Al doilea proiect se referă la
    liceul din Topoloveni:


    Cu sprijin financiar european vor fi realizate lucrări de
    reabilitare și modernizare a unui corp de clădire și de construcție a unui nou
    edificiu ce va cuprinde săli de clasă, cancelarie, ateliere, laboratoare, sală
    de festivități și spații administrative.


    Cu această ocazie se vor achiziționa și echipamente educative
    moderne precum și mobilier adecvat procesului educațional.



    În acest caz investiţia se
    apropie de 9 milioane de lei din care 7 milioane 400 de mii- fonduri europene.


    Ambele proiecte se derulează prin
    Regio- axa prioritară 10 și trebuie să fie gata până în 2023.


    Daniela Traian mai spune că până
    în prezent la nivelul regiunii Sud Muntenia s-au depus 1.796 de proiecte prin
    care se solicită peste 10 miliarde de lei. Dintre acestea s-au semnat 761 de
    proiecte în valoare de 6,6 miliarde de lei:


    Avem în momentul de față deschisă o linie de finanțare destinată
    IMM-urilor din regiunea Sud Muntenia, din cele 7 judeţe componente, respectiv
    Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.


    Până la data de 30 noiembrie întreprinderile mici și mijlocii din
    mediul urban și cele mijlocii din mediul rural pot depune proiecte.


    Valorile nerambursabile minime solicitate sunt ceva mai mari decât
    de obicei, vorbim și de investiții mai mari, ceea ce înseamnă că valoarea minima
    pornește de la 1,5 milioane de euro și poate ajunge până la maximum 6 milioane
    de euro.






  • Proiecte pentru dezvoltarea municipiului Ploiești

    Proiecte pentru dezvoltarea municipiului Ploiești

    Primăria Ploiești a semnat recent
    2 proiecte cu finanţare europeană.


    Ne oferă amănunte cel care a
    semnat documentele, fostul primar al Ploieștiului, Florin Adrian Dobre:


    Un proiect de regenerare urbană, în cartierul pictor Rosenthal,
    este un cartier mărginaș al municipiului Ploiești, acest proiect presupune
    infrastructură rutieră și infrastructură de reţele- canalizare plus iluminat
    public. Şi încă un proiect- un liceu- liceul 1 mai, la
    fel, semnat în aceasta perioadă, este vorba despre modernizarea liceului.


    Primăria Ploiești mai derulează
    în prezent alte câteva contracte cu fonduri europene.


    Mă refer aici la un proiect care va face legătura.. se va înfiinţa
    un drum nou, între Gara de Sud și Gara de Vest, proiectul se cheamă Libertăţii,
    mai avem un proiect- Cantacuzino- cu lărgirea unui pod CF pe sub care trece
    drumul și va fi pe 4 benzi, tot pe infrastructură mai avem un terminal
    multimodal în zona de nord a municipiului Ploiești, în apropierea spitalului
    judeţean Prahova și 2 depouri- unul de tramvaie și altul de troleibuze şi
    autobuze electrice.



    Adrian Dobre mai spune că încă 2
    proiecte așteaptă să fie semnate cât de curând: regenerarea urbană a unui alt
    cartier de la periferie- Rîfov- și modernizarea liceului Sfântul Apostol Andrei.


    Cele două proiecte de regenerare urbană sunt de aproape 5 milioane
    de euro fiecare, proiectul de modernizare a clădirilor liceelor- aproximativ 20
    de milioane de euro fiecare, Libertăţii e aproape 30 de milioane de euro,
    Cantacuzino-ul este de aproximativ 20 de milioane de euro- acolo se realizează
    și un terminal multimodal și 2 depouri- fiecare depou de aproximativ 5 milioane
    de euro, terminalul intermodal de la nord- un proiect de aproximativ 20 de
    milioane de euro plus o componentă de încă 10 milioane de euro pentru partea
    de.. tot ce înseamnă modernizare pentru e-tiketing, managementul traficului,
    terminal multimodal cu toate componentele necesare- staţii pentru biciclete și
    parcări de tip park&ride.



    Totodată mai există câteva
    proiecte aflate în procedură de licitaţie în faza de evaluare a ofertelor
    tehnice în vederea atribuirii contractelor de execuţie.




  • Fonduri europene pentru peisaje arheologice virtuale ale unor situri situate de-a lungul Dunării

    Fonduri europene pentru peisaje arheologice virtuale ale unor situri situate de-a lungul Dunării

    Astfel, 23 de instituţii din 10 ţări, din Germania până
    în Bulgaria, s-au alăturat eforturilor de a promova mostenirea arheologică și a
    peisajelor arheologice din regiunea Dunării la nivel naţional și internaţional,
    prin intermediul tehnologiei.

    Scopul proiectului este de a face
    patrimoniul arheologic mai vizibil și mai atractiv în vederea integrării lui in
    activitatea turistică.


    Proiectul este derulat de muzee
    și instituţii culturale, de învăţământ superior și de cercetare din ţările
    traversate de Dunare.


    Lansarea a avut loc recent în
    format exclusiv online, date fiind condițiile speciale determinate de pandemia
    SARS-COV-2.


    Iniţiativa este coordonată de
    Universal Museum Joanneum din Graz. Directorul instituţiei, Wolfgang Muchitsch:


    Este o
    plăcere pentru noi să vedem că 23 de instituţii din 10 ţări, din Germania până
    în Bulgaria, s-au alăturat eforturilor de a promova mostenirea arheologică și a
    peisajelor arheologice din regiunea Dunării la nivel naţional și internaţional,
    prin intermediul tehnologiei.



    Patrimoniul arheologic bogat și
    divers al regiunii Dunării- parte integrantă a moștenirii culturale a
    continentului european- oferă un mare potențial pentru dezvoltarea turismului
    dar se confruntă în mod constant cu provocarea de a nu fi cunoscut pe măsura
    valorii sale.


    Printr-o serie de noi produse
    culturale ce vor fi dezvoltate în cadrul proiectului oamenii vor fi invitați să
    exploreze dincolo de propria țară, să cunoască și să aprecieze istorii de mult
    uitate ale regiunii Dunării, spun cercetatorii de la muzeul din Graz:


    Proiectul
    este finanţat prin programul transnaţional al Uniunii Europene- Interreg
    Dunărea, cu un buget total de aproximativ 2.5 milioane de euro.


    Actorii principali ai
    acestui proiect sunt muzee de renume internaţional. Cu totul sunt 23 de
    parteneri din 10 ţări: Austria, Slovenia, Ungaria, România, Cehia, Croația,
    Germania, Serbia, Bulgaria și Slovacia.


    Noile tehnologii ne pot
    ajuta acum să vizualizăm patrimoniul arheologic într-o manieră complet nouă și
    să il facem accesibil publicului într-un mod atractiv.


    De asemenea, ne dorim să
    îi incurajăm pe vizitatori să dorească să cunoască patrimoniul arheologic nu
    doar prin intermediul expoziţiilor din interiorul muzeelor ci și prin contactul
    direct cu peisajele din care provin.



    Proiectul are o durată de
    implementare 30 de luni în perioada 2020- 2022.






  • Drumeții cu bani europeni, un proiect în cadrul programului Erasmus+

    Drumeții cu bani europeni, un proiect în cadrul programului Erasmus+

    Proiectul este derulat de Uniunea
    Italiană Sportul pentru Toți în parteneriat cu Asociația Ecologie- Sport-
    Turism din București și o asociatie din Plovdiv- Bulgaria.


    Doru Trașcă- inițiatorul
    proiectului și ghid montan la Asociația Ecologie- Sport- Turism:


    V-am
    invitat să veniți la această a doua drumeție programată în cadrul proiectului..
    AMORE se numește.. noi ne propunem sa închegăm un grup de 15- 20 de ‘ juniori’
    săriți de 50 de ani- dar asta nu înseamnă că nu luăm și copii și juniori
    adevărați- și încercăm prin acest grup să transmitem câteva bune practici
    privind menținerea stării de bine și, eu știu.. a tonusului muscular prin
    activități în aer liber.


    Avem două alternative-
    drumețiile montane și o metodă mai nouă, brevetată de japonezi- Bathing Forest
    se numește- baie in pădure, adică ne afundăm în pădure și veți vedea ce fain
    este.. Putem merge și prin pădurile de langă Bucuresti, vă ajută să vă
    relaxați, să vă oxigenați și în același timp să faceți miscare.


    Este un proiect pilot și
    s-a depus un nou proiect care să continue proiectul acesta.. nu știm dacă va fi
    aprobat și dacă vom primi in continuare fonduri…


    Trașcă mai spune că dacă se va
    aproba vor continua, dacă nu- vor găsi altă sursă de finanțare sau își vor
    plăti singuri transportul.


    Din grup face parte și Jeni-
    profesoară și trainer Educație pentru natură.


    Este un
    proiect în cadrul programului Erasmus.. finanțările nu sunt foarte generoase pe
    Erasmus, ele se reduc la transportul nostru cu mașina, materiale, echipamente,
    șpecialistii.. nu lucruri mărețe. Sperăm ca la următoarea să fie finanțat să
    stăm la cabană, să fie cumva atmosfera mai placută și să închegăm cu adevarat
    un grup.



    Erasmus+ a oferit posibilitatea
    de a studia, de a se forma, a câștiga experiență profesională și de a participa
    la programe de voluntariat în alte țări unui numar de 4 milioane de cetăteni
    europeni.


    Anul acesta Romania a beneficiat
    de un buget total Erasmus+ de aproape 100 de milioane de euro.


    Programul Uniunii Europene pentru
    educație, formare, tineret și sport 2021- 2027 propus de Comisia Europeană nu a
    fost încă adoptat de Consiliul si Parlamentul European.






  • Fondurile europene salvează clădirea monument Poşta Veche din Călăraşi

    Fondurile europene salvează clădirea monument Poşta Veche din Călăraşi

    După 1990 a fost închiriată ca
    sediu pentru firme iar apoi acordată ca locuinţă unor cetăţeni care au
    degradat-o iremediabil.


    În perioada 2000- 2004 s-a
    încercat declasarea clădirii ca să poată fi dărâmată, dar nu s-a reuşit graţie
    intervenţiei Comisiei de Patrimoniu.


    A rămas în paragină mai bine de
    un deceniu, până în 2017 când s-a reuşit semnarea unui contract de finanţare cu
    fonduri europene în vederea restaurării ei.


    Daniela Traian- director adjunct
    dezvoltare si comunicare la ADR Muntenia Sud- organism intermediar pentru POR
    2014- 2020:


    Poşta Veche din municipiul Calaraşi este un proiect finanţat în
    cadrul axei prioritare 5- Imbunătăţirea mediului urban şi conservarea,
    protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.


    Valoarea totală a contractului
    depăşeşte 11 milioane 500 de mii de lei din care peste 9 milioane 800 de mii-
    finanţare nerambursabilă.


    Fac menţiunea că momentul la care a fost semnat contractul-
    respectiv 21 iunie 2017- a reprezentat practic şi primul contract de finanţare
    din programul Regio 2014- 2020.



    Lucrările au inceput efectiv în
    septembrie 2018 şi ar fi trebuit să se încheie luna aceasta. Nu sunt gata însă.
    Cel mai probabil vor fi în februarie anul viitor, mai spune Daniela Traian:


    La momentul semnării contractului urma să se implementeze
    proiectul într- o perioadă de 44 de luni, respectiv undeva la sfârsitul lunii
    septembrie a acestui an trebuia finalizat insă ne-a fost solicitată o
    prelungire pană la data de 28 februarie 2021. In ceea ce priveşte stadiul fizic
    al lucrărilor acesta este de 92 la sută, deci nu mai este mult şi credem că
    beneficiarul se va incadra în termen.



    Beneficiarul este primăria
    Călăraşi care şi-a propus sa facă din Poşta Veche un centru cultural.




  • Drumurile din județul Ilfov – modernizate cu fonduri europene

    Drumurile din județul Ilfov – modernizate cu fonduri europene

    Drumul județean 101 leagă nordul
    județului Ilfov de autostrada A3 și de județul Ialomița, are peste 24 de
    kilometri și va fi reabilitat și modernizat pe întreaga suprafață- va fi
    reasfaltat, va avea piste de biciclete însă doar in intravilan, trotuare,
    canalizare pentru apele pluviale, stații de autobuz, parcări și semafoare.



    Constantin Călinoiu, director de
    investiții la Consiliul Județean Ilfov are câteva detalii tehnice:


    Structura lui este formată din 10 centimetri- strat de nisip, din
    30 de centimetri- strat de balast, 15 centimetri- balast stabilizat pentru
    trafic greu și 3 mixturi asfaltice- stratul de bază de 8 centrimetri, stratul
    de legatură de 5 centimetri și stratul de uzură de 4 centrimetri.



    DJ 101 este una dintre cele mai
    circulate artere din Ilfov fiind folosit zilnic de mii de oameni. Șoseaua
    pleacă de la DN 1: București- Ploiești, traversează localitățile Balotești si
    Căciulați- se intersectează cu A3- trece apoi prin Moara Vlăsiei și Grădiștea
    și continuă in județul Ialomița prin Fierbinți Târg și Dridu pană la Jilavele.
    Partea din Ialomița este reabilitată și modernizată tot cu bani europeni de
    Consiliul Județean Ialomița.


    Valoarea investiției se ridică la
    80 de milioane de lei din care cea mai mare parte- 50 de milioane- bani
    europeni. Consiliul județean Ilfov a obținut aceste fonduri prin Programul
    Regional pentru Infrastructură de Transport, fonduri din exercițiul financiar
    2014- 2020 ce nu mai puteau fi accesate decât anul acesta.


    Lucrările au început exact acum o
    lună- pe 7 august- și vor dura 2 ani. Constructorul se angajează să respecte
    termenul, spune Vasile Moise reprezentantul firmei care se ocupă de lucrări:


    Aveți promisiunea noastră că vom face tot posibilul sa respectăm
    acest termen. În primul rând pentru deranjul provocat locuitorilor acestei
    zone.



    În județul Ilfov sunt în total
    450 de kilometri de drumuri județene. Până acum s-au asfaltat
    aproximativ 100 de kilometri.     În prezent se mai lucreaza la
    modernizarea DJ 401, între Berceni și Vidra.



    DJ 401A Domnești- Vidra ar fi
    trebuit să fie gata însă firma care a câștigat licitația a dat faliment și a
    fost nevoie ca procedura sa fie reluată. Se estimează că licitația se va
    finaliza până în decembrie, astfel încât în primăvară lucrările să poată
    reîncepe.