Author: Tașcu Lala

  • Moţiuni di cenzură băgată Bucureşti

    Moţiuni di cenzură băgată Bucureşti

     

    Parlamentarllii AUR, SOS şi POT (formaţiuni apufusitu-suveraniste, tru opoziţie tru Parlamentul di Bucureşti) dipusirã, marţã, prota moţiuni di cenzură contra guvernuluui PSD-PNL-UDMR, bãgatu pi lucru tu bitisita meslui andreu şi cumãndusitu di suţialu-dimocratlu Marcel Ciolacu. Moţiunia ari numa „Premierlu Nordis lipseaşti s’fugã, româñilli suntu sãtulli cu nitiñisearea faptã” – easti spusa ti aşi dzãsili ligãturi anamisa di Ciolacu şi autorlli a unãllei mega-escrocherii/ unã babageanã-furlãki imobiliarã. Tu ahurhita di mesu, aţea di ma ninti diputată PSD Laura Vicol şi nicukirlu a llei, emburlu Vladimir Ciorbă, eara plãsaţ, ti unu kiro, cu ncllideari ta s’nu facã vãrã lãeaţã/ preventivu. Şi trã alţã trei inculpaţ s’apufusi ncllidearea preventivu tru idyiulu dosaru. Tru cazlu alţãloru şasi, instanţa lo apofasea ti ncllidearea/ arestulu acasã icã aţea cu controlu judiţiaru.

    Ancheta-a procurorlor DIICOT (parchetlu anti-Mafia ditu România) ari tu lucru 40 di inşi şi 32 di firmi, stipsiti cã loarã di la persoani fiziţi icã juridiţi cama di 195 di miliuñi di ivradz, ama nu deadirã a muştiradzloru, ti aeşţã pãradz, apartamentili şi locãrli di parcari trã cari aeşţã pãltirã. Uidisitu cu spusa-a anchetatorlor, avea și cazuri tru cari idyiulu apartamentu fu vindutu la ma mulţã muştiradz. Tu harea di capu/ şeflu politicu ali Laura Vicol, prezidentã a comisillei juridicã tu Camera-a Deputațlor tru aţea di ma ninti leghislatură, premierlu Ciolacu pricãnãscu că azbuirã tru Franţa şi Spania cu avioani privati, deadunu cu ex-deputata și cu nicukirlu Ciorbă. S-ari dusã deadunu cu elli şi ministurlu a Transporturlor, Sorin Grindeanu.

    Semnatarllii a moţiunillei di cenzură spun că actualu executiv easti ileghitimu, numata easti cu pistipseari, tamamau pritu ligãtura-a nãscãntoru membri a cabinetlui cu dosarlu Nordis, şi nu-şi tiñisescu a loru işiş programlu di guvernari, tru cari tãxea, ntrã altili, criştearea-a alocaţiiloru şi a pensiiloru. Guvernulu ari agiumtã di ma multu kiro pi unã isapi arşunoasã ti cãlcarea nomlui/ abuzuri şi eşecuri, cari yilipsescu ampãrţarea pãnu di mardzinã anamisa di putearea politică şi populu român – nica stipseaşti opoziţia naţionalistă. Tutu ditu opoziţie, USR, apufusitu proeuropeanu, dimãndã cã nu ari s’voteadzã moţiunea di cenzură. Unia spuni că, pritu aestã nkisitã ţi nu ari nãdii ta s’treacã ma largu, opoziţia tutã numata va s’aibã nãdia s’nkiseascã cu unã altã proţedurã ti surparea-a Guvernuluui tru aestã sesiuni parlamentară.

    Reprezentanţãllii ali coaliţie majoritarã spunu că România ari ananghi di cearei salami/ soluţii salami, emu nu di strateghii di imaghini, şi tãxescu s’tãnã keptulu/-hercatoru anvãrliga a pareiillei al Ciolacu. Cama multu, liderllii suţialu-dimocraţ şi liberalli spun că iţi slãbinţã pi bãnţãli a majoritatillei va s’hibã sancţionată vãrtosu, iarapoi aţelu ţi va u voteadzã moţiunia va s’hibã scosu ditu partie. AUR, SOS şi POT au deadunu 154 di parlamentari. Trã s’hibã vulusitã moţiunea di cenzurã easti ananghi, ama, di 232 di voturi favorabili, dimi giumitati şi nica unu di tuţ senatorlli şi deputaţlli.

     

    Autoru: Bogdan Matei
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Declaraţii deadunu mutrindalui Ițrâllia Artifițialâ

    Declaraţii deadunu mutrindalui Ițrâllia Artifițialâ

    58 di vâsilii di pi tuti continentili simnarâ, Paris, unâ declaraţie deadunu ti unâ „ițrâlli artifițialâ dișcllisâ, eticâ și ți sâ-lli acațâ tuț tu isapi”, tu bitisita ali unâ andamusi cumândâsitâ di Galie ș-India.

    „Cundillemu ananghea ti unâ minduitâ globalâ, maxus ti problemili di securitati, dezvoltari susto, inovari, tiñie ti ndreptul internaţional, baș ș-ațelu uminitaru şi vigllearea a ndrepturlor a omlui, ndrepturi isa ti mlleri ș-bârbaț, diversitatea lingvisticâ, vigllearea a consumatorlor ş-a ndrepturlor di proprietati intelectualâ” – dzâți declaraţia, iu loarâ parti vâsilii ditu Uniunea Evropeanâ, Canada, India, China ş-Uniunea Africanâ.

    Nicukirlu a andamusillei, prezidentul frânțescu, Emmanuel Macron, a curi zboarâ nâ li pitricu jurnalista di la Radio România ți fu pitricutâ Paris, spuni că „vremu unâ catastisi ți s-da nanâparti filisearea ali ițrâlli artifițialâ ti controllu/ursearea a oamiñiloru. Bâgămu aoa thimelliu nu mași ti inovaţie/sufseari și prucukie, ama ș-ti pistusini, lucru ți va-lli da izini ali ițrâlli artifițialâ s-ducâ ninti.”

    Prezidenta ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, deadi tu șteari anchisita cu numa Alianţa „Iniţiativa a Campioñilor”, a unlui lucru deadunu public – privat, nai ma marli ditu lumi, ti investiţii-recordu tu dumeni la scarâ comunitarâ, di 200 di miliardi di evradz. Ea dzâți că Evropa va s-agiungâ continentul lideru tu ți mutreaști ițrâllia artifițialâ ți tiñiseaști ndrepturli a omlui ş-a axiiloru dimucratiți.

    Bogdan Gruia Ivan, ministrul român ali Icunumie şi ali Dighitalizari, ți fu la aestâ andamusi, dzâsi, ti Radio România, că Bucureştiul easti etimu ti rollu ți ș-lu lo tu dizvultarea/criștearea aliștei tehnologhii a yinitorlui.

    Bogdan Gruia Ivan: „Evropa akicâsi, pân’ tu soni, câtu multu angreacâ s-himu la measa ațiloru ți thimillusescu yinitorlu a lumillei. Di furnia aesta ş-România easti aoa. Aoa ș-doi meși simnămu unâ akicâseari di finanţari di 64 di miliuni di evradz ti hub-lu românescu di ițrâmi artifițialâ, ți conecteadzâ universitâţli tehniți ditu Românie ş-cari, unâ ș-unâ, nâ duți tu aestu proiectu ali Comisie Evropeanâ ca hub reghionalu di xitâxeari.”

    S-bâgă oarâ, ama, și sâ zburâ ș-tu media internaţionalâ, că Statili Uniti ş-Marea Britanie nu loarâ parti la simnarea ali declaraţie deadunu, di itia a niscântoru minduieri ahoryea mutrindalui bâgarea pi aradâ a năiloru tehnologhii. Altâ turlie di cumu va Evropa ți ș-ari miraki ti unâ minari ayuñisitâ, ama va ta s-adarâ tutnâoarâ unâ aradâ ti dezvoltarea/crișterea ali ițrâmi artifițialâ, americañilli vor „s-facâ tuti gairețli mași ta s-angâsâiascâ politițili pro-crişteari” tu aestâ dumeni.

    Uidisitu cu minduita a vițeprezidentului american, republicanlu J.D. Vance, unâ andridzeari multu mari poati s-vatâmâ unâ industrie ți easti pi crișteari. Minduita a Washington-lui ş-ali Londrâ, dzâcu comentatorilli, scoasi tu migdani alumta anamisa di aesti dauâ turlii di minduieri ti cumu easti vidzutâ lumea.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Raportu frânțescu ti mintearea digitalâ

    Raportu frânțescu ti mintearea digitalâ

    Criza politicâ di Bucureşti, unâ crizâ ți nu s-ari faptâ tu aeșțâ 35 di añi di democraţie românească post-comunistâ, agiumsi s-hibâ studiu di caz ti experţâlli xeñi. Arâdearea a informaţillei pi singirili di suțializari, filisitâ tu protlu turu a alidzeriloru prezidenţiali ditu Românie, poati s-facâ tu ițido altâ vâsilie – fați tâmbihi raportul ali unâ instituţie guvernamentalâ ditu Galie, VIGINUM, raportu spusu di jurnalista pitricutâ di Radio România, Paris. Mutrearea aluștui servițiu, ți ari borgea s-apărâ di vârâ minteari xeanâ, scoati tu migdani că s-feațirâ niscânti planuri multu ndilicati ți putea s-aspargâ buna dizvârteari a scrutinlui românescu.

    Aestea vrea s-dzâcâ unâ ascumbuseari di ñilli di conturi, cu scupolu ta s-creascâ fârâ thimelliu urdinarea a niscântoru zboarâ-clleai ligati di candidatlu independentu Călin Georgescu – aflatu câbati di adversarilli a lui politiț di lâgâturi i nai pțânu miraki ti Arusia putinistâ. Algoritmul di fâțeari urnimii pi singirlu di suțializari chinezeascâ TikTok fu mintitu, ta s-iasâ elu tutu ma multu tu migdani ș-aestu lucru dusi, ti mași dauâ stâmâñi, la criștearea para mari a famâllei alu Georgescu.

    Cama di 100 di influenceri TikTok ți nu avea lucru cu politica ș-cama di optu miliuni di abonaţ activi furâ taha cllimaț s-llia parti, fârâ s-dukeascâ că adarâ ahtari lucru, la unâ campanie ți lipsea s-lu scoatâ tu migdani candidatlu naţionalistu. Raportul adavgâ că fenomenili ți s-vidzurâ nu s-feațirâ mași pi TikTok, ama s-vidzurâ ș-alti hâlăț di lucru pi platformili a gruplui Meta – Facebook ş-Instagram.

    Dupâ Georgia ş-Ripublica Moldova viținâ (ex-sovieticâ, majoritar românofonâ), România fu treia vâsilie ivropeanâ ți avu zñie, tu bitisita a anlui 2024, di arâdearea la unu livelu multu mari a proțeslui electoralu – dzâți VIGINUM, ți luyurseaști că, tu aestâ catastisi, ațelu ți ursi campania pro-Georgescu armâni nicunoscutu. Multi lucri nicunuscui s-facu nica ș-Bucureşti. Protlu tur a prezidenţialiloru, andreptu tu vadé, tu dzuua di 24 di brumaru 2024, fu, prota, vulusitu/aprukeatu di Curtea Constituţionalâ. A dapoaia, pi thimelliu a documentilor scoasi tu padi di Consiliul Suprem di Apârari a Vâsilillei (CSAT), idyea Curti dzâsi că s-feațirâ niscânti minteri di câtrâ unu ași-spusu actoru statalu ş-apufisi curmarea di dipu a proțeslui electoral ti alidzearea a prezidentului.

    Turlu doi, minduitu ti 8 di andreu, lipsea s-facâ anamisa di Călin Georgescu ş-lidera USR (tu opoziţie), pro-ivropeana Elena Lasconi. Tu diaspora, iu secţiili di votari ti turlu ditu soni s-avea dișcllisâ nica ditu 6 di andreu, avea votatâ kiola dzăț di ñilli di româñi pânâ cându CCR apufisi curmarea a alidzerilori.

    Iarapoi, tiñisita Comisie di Veneţia dzâsi că unâ ahtari apofasi nu lipseaști s-thimilliuseascâ mași pi informaţii clasificati, ți nu alasâ s-veadâ lucârli ași cumu s-facu, ama s-dzâcâ salami provili și turlia cumu fu câlcatu nomlu. Experţâ independenţâ tu ndreptu constituţional, membri ali Comisie dzâcu nica că scutearea tu migdani a proviloru ti câlcărli di nomu pritu campanii online şi pritu social media easti zori ta sâ s-facâ.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Parlamentul ali Românii apruche bugetlu ti 2025

    Parlamentul ali Românii apruche bugetlu ti 2025

    Dupâ ma multi moabeț maraton, ți țânurâ cama di optu sâhăț, plenlu a Parlamentului di București apruche, ñercuri dicsearâ, proiectili a Nomlui ti bugetulu di Stat ti 2025 ș-ațel a asiguripseriloru suțiali. Votlu vini după ma multi moabeț apreasi, ți s-feațirâ tu kirolu anda coaliția majoritarâ PSD-PNL-UDMR nu apruche aproapea tuti ațeali ndauâ ñilli di amendamenti bâgati di opoziţie. Bugetlu easti adratu pi unâ crișteari icunomicâ di 2,5% ş-pi unu defițitu bugetaru di 7% ditu PIB. Ministrul a Finanţilor, Tanczos Barna, cundille că bugetlu di Stat ti 2025 easti unu bugetu apridunatu, unu bugetu ți s-thimilluseaști pi unâ crişteari cu angâtanu a hărgiloru, fârâ crișteri para mări.

    Tu ți mutreaști Nomlu a bugetlui a asiguripseriloru suțialu di Statu, aestu pruveadi “prota ș-prota plata ti pensii”, cundille ministrul di resortu. “Ițido omu ți va s-yinâ pisti trei, pisti patru, pisti ținți añi s-cumândâseascâ la Ministerlu a Finanţilor, borgea ali Românie andicra di Comisia Ivropeanâ va tiñiseari. Preayalea-ayalea, lipseaști sâ scâdemu defițitlu bugetaru, lipseaști tu idyiul chiro s-țânemu investiţiili. Investiţiili suntu motorlu ali icunumie, iara investiţiili suntu țânuti ş-tu aestu bugetu” – dzâsi Tanczos Barna.

    Bugetlu ti 2025 va s-da izini s-ducâ ma largu proțeslu di devlopari/crișteari a vâsilillei, aspusi și premierlu Marcel Ciolacu, ți cundille că fondurli ti Ministerlu a Sânâtatillei criscurâ cu cama di 30%, pâradzlli daț ti mărli geadei ș-călliurli di heru cu 20%, iara bugetlu ti educație cu aproapea 10%: “Nu va s-cârtimu pâradzlli ți lâ si pâltescu tora a româñiloru, niți pensiili, iu anu s-feați unâ crișteari di mesi di 40%, niți arudzli/tiñiili di cathi mesu, iu s-feați unâ crișteari cathi anu cu aproapea 25%, nu criştem TVA-lu ş-nu avemu ananghi di pâradz FMI. Avemu tu aestu bugetu cama marea ahârdzari di resursi ditu finanţări ivropeani di anda fumu aprukeaț tu Uniunea Ivropeanâ.”

    Ditu opoziţie, parlamentarilli USR ș-ațelli a partidiloru suveranisti – AUR, SOS România şi POT – aflarâ câbati xikea di luyurseari di cu kiro a lucriloru, livellu di prima-nsusu ți âlli llia oamiñilli ș-că âlli adusirâ pi româñi tu catastisea ta s-hibâ borgi pritu misurli pruvidzuti şi scutearea a niscântoru efculii fiscali. Deputatlu USR Claudiu Năsui: “Idyili arâderi, idyilli pâradz multu mări maș ta s-da giuiapi ti mulțâlli pâradz hârgiuiț. Ti pâradzlli ți âlli luats aveț sinferu maș ta s-puteț s-daț giuiapi ti hărgili ți li adraț cathi anu ș-ti cari vreț s-dzâțeț că vreț s-li scâdeț. Aestu bugetu ascundi idyea arâdeari alu Marcel Ciolacu, ți iasi tu migdani cathi anu.”

    Pânâ tu soni, ațeali dauâ nomuri furâ pitricuti la prezidentu ti promulgari tu formili pripusi di Chivernisi, cu alâxeri multu ñiț.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearae: Mirela Biolan

  • Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

     

    PANAYIRU. Ediția di primvaară 2025 a Pãnãyirlui di Turismu ali Românie ahurhi gioi București tru prezența ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatlui și Turismului, Bogdan Ivan. Uidisitu cu aestu, autoritățli ndregu ma multi licşurãri di viză trã turiștilli cari voru s’urdină tru România. Tru aestu kiro, trã 51-a ediție, evenimentul s’dizvãrteaşti pãnă dumãnică pi unã avlie di 12  di ñilli di meatri pătraț și adunã 190 di expozanțã ditu România și ditu xinãtati, di lu anvãrtuşescu aestã turlie statutlu di platformă di referință tru industria-a turismului, spunu organizatorllii. Aestă ediție adunã un numiru cabaia mari di participanțã internaționali cari reprezintă 52% ditu total a companiilor prezenti. Agențiile di turismu și operatorllii ndreapsirã ñicurãri ti ma multi pachete di călătorie. Nai ma mseati regiuni ali României suntu promovate tru cadrul a pãnãyirlui di aducu dinintea-a vizitatorlor cãbilea tra s’li veadã aesti nãi cu anami. Prezenta ediție yini cu ma multi oferte exclusive și ñicurãri speţiali trã sărbătorli a anlui 2025 și acatã tru isapi prezentări interactive și conferințe ţãnuti di expirțã ditu industrie, ama și tururi virtuali a destinatiiloru di top.

     

    UCRAINA. Ilie Bolojan, prezidentulu interimar ali Românie, spusi dupu andamasea informală di ñiercuri di Paris că securitatea ali Ucrainã easti ligată di securitatea ali Europã și ali Românie, spunãndalui diznãu ti importanța a colaborarillei anamisa di statele europeane și Statele Unite trã agiundzeari pi unã irine justã şi ti lungu kiro. „Unã iriñe tiñisitã nu poati s’hibã adratã ma s’nu llia parti Ucraina și Uniunea Europeanã tu pãzãrãpseri”, spusi Ilie Bolojan. Ninti di andamasi, iu eara viniţ şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Gãrţia, Suedia și Belgia, prezidentulu interimaru ali Românie avu muabeţ cu prezidentulu ali Franțã, Emmanuel Macron. „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, ași cum Franța fu deadunu  cu România tru oarili multyu di simasie ditu istoria-a vãsiliillei a noastri, ea easti deadunu cu noi şi adzã. Aprukemu diznãu parteneriatlu strateghic cu Franța”, spusi prezidentulu interimaru Bolojan. El nica adãvgã că „nãpoi u aprukemu stabilitatea cu prezența militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastã aestã prezență va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini.” Bucureștiul și Parisul va u ducã ma largu și cooperarea economică, nica şi tru industria di apărare, avânda tu videalã criştearea a capacitățlor di producție ditu România trã yinitorlli añi.

     

    MUABETS. Premierul român Marcel Ciolacu spusi, tu ligãturã cu pãzãrãpserli di irini ditu Ucraina, că declarațiile serti ditu aestu kiro fapti di liderlli a lumillei nu suntu importante, aţea ţi easti important easti unã irini tiñisitã şi di lungu kiro tru aţea vãsilie, cari poate s’hibã faptã maş cu agiutortlu ali SUA. El cundille cã irinea va s’aducã pãhadz ma ñiţ ti energie și gaze și unã redresare economică tru tută Europa. Atumţea easti di simasie s’lom parti ti reconstrucția Ucrainei, easti un proiect di 500 di miliardi ş’cama di euro, ditu cari companiile românești lipseaşti s’amint1 cãtu cama multu, spusi Ciolacu. El dimãndã, di altã parti cãtu arada a vizitãllei di lucru ţi va u facã viniri Bruxelles, va s’adunã cu șefa Comisiei Europine, Ursula von DIr Leyen. Muabeţli va s’aibã tu arada lucri ligati di pãzãrãpsearea diznou cum și di catandisea securitatillei tru contextul internațional di adzã. Şeflu a Executivlui cundille cãva s’hibã deadunu Bruxelles cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europeane, Marcel Boloş, şi ministrul a Finanţilor, Tanczos Barna.

     

    ,Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • România la consultărli di Paris

    România la consultărli di Paris

    Securitatea-a continentului european eara tema-a nauãllei andamasi ndreaptã, ñiercuri, Paris, di prezidentulu francez, Emmanuel Macron după aţea di luni, cari s’ţãnu tu parei apridunatã. Aestã aradã eara dusã şi România, pritu prezidentulu interimar Ilie Bolojan, ama şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, Suedia şi Belgia.

    Andamasili s’ţãnu dupu alãxearea di mindueari a Statelor Unite ale Americii andicra di vãsiliili europene, administraţia di Kiev şi Moscova. Di unã parte, guvernul al Donald Trump cutugurseaşti Europa di itia cã nu cilãstãseaşti ma multu tru ndridzearea a conflictului, ãlu spuni cu numa pi prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelensky, hiindalui dictator di itia cã nu ndreapsi alidzeri tu vadelu ţi lipsea, şi ãlu lugurseaşti niheamã cu cãbati ti ahurhearea-a polimlui, acã Rusia u aputrusi Ucraina nică ditu 2014, unãoarã cu arãkearea-a hamunisiillei Crimea. Di alantã parte, Washingtonul canda li feaţi ma dulţi muabeţli cu regimlu di Kremlin şi, simfunu cu niaştiptatat luyurie, ari cãbili s’facã pãzari ea goalã, nu maş ti unã irine cu zorea tru Ucraina, ama, aşi cumu dimãndã aghenţiile di presă, şi unã xanaampãrţari a sferiloru di influenţă dupu urnekea a lãhtãroasãllei conferinţã di Yalta, ditu 1945, atumţea cãndu Europa ditu Apiritã armasi sumu ursearea ali Uniuni Sovieticã.

    Tru aestã hãvaie, prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, spusi că securitatea ali Ucrainã easti şi securitatea ali Europã şi ali României. Di altă parte, Franţa va-lu creascã andrupãmintulu ali Românie, spusi Ilie Bolojan, după muabeţli ahoryea ţi li avu cu liderlu francez: „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, aşi cum Franţa fu totna deadunu cu România tru oarili multu di simasie tu istoaria a vãsiliillei a noastri, şi adzã armâni deadunu cu noi. Am Nãpoi lu-aprukemu parteneriatlu strateghicu cu Franţa. Tutunãoarã, u aprukemu diznãu stabilitatea ti prezenţa militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastrã, aestă prezenţă va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini”.

    Tu bitisita ali andamasi Bolojan spusi că statele ditu Europa di Est suntu protili cari vedu zorea di itia a polimlui ditu Ucraina. El cundille că, tora ma multu ca vãrnãoarã, unitatea europeană şi coopeararea cu SUA tru cadrul NATO sunt di mari simasie ti ndridzearea a conflictului. Ilie Bolojan: „Nu u-andrupãmu Ucraina maş ditu itie umineascã. Prota ş-prota, di aestã itie, şi di niandriptati, s’clleamã cã şi cu sinferu strateghicu ti vãsilia-a noastră. Şi a daua concluzie importantă fu că ma largu, colaborarea anamisa di vãsiliili europeani şi Statele Unite ali Americã poati s’hibã nai ma bună formulă trã ndridzearea aliştei crizã, aţea turlie cã nu maş s’avemu unã dãnãseari a alumtiloru, ama s’avemu unã irine justă, aţea turlie cã tu añilli ţi yinu s’nu ahurheascã diznãu vãrã ceamaunã. Deapoa, aestã irine justă şi unã irini echitabilă nu poati s’hibã faptã ma s’nu llia parti Ucraina şi Uniunea Europeanã ti bitisearea aluştoru pãzãrãpseri.”

    Tu arada-a lui prezidentulu francez spusi că veadi tru Rusia şi tru Vladimir Putin „unã fuvirseari existenţială trã Europa”. Ahãtu elu ama şi premierlu britanic, Keir Starmer, furã cãlisiţ ti stãmãna ţi yini la Washington trã consultări mutrindalui irinea tru Ucraina, dimãndã consilierul ti probleme di securitate a prezidentului Donald Trump, Mike Waltz.

     

    Autoru: Sorin Iordan
    Armânipsearea: Taşcu Lala