Radio România Internațional

Author: Tașcu Lala

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Furlâticu. Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ loaț di poliția olandezâ tu câsâbălu Heerhugowaard, tu naia Olanda di Ncheari. Cu aestâ hâbari furâ di câbuli ufițialli a Ministerlui di Nuntru ditu Românie, ți dzâsirâ că treilli suspecțâ suntu țetățeñi olandezi. Nu ari hâbări ti lucrili arâchiti. Lucrili veclli arâchiti suntu coiful di malmâ di Coțofenești ș-trei biligiț dațiți ditu Sarmizegetusa Regia, lucri di patrimoniu românescu cari suntu și părțâ di thimelliu ali isturie ș-identităț a miletillei româneascâ, unâ clirunumie culturalâ ti anami nu maș ti Românie, ama ti tutâ lumea, dzâsi ministrul ali Culturâ, Natalia Intotero. Ea lu deadi-mpadi di pi scamnu directorlu a Muzeului Național di Isturie ali Românie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, ți lu câtâyursi ti turlia cum andreapsi comunicarea publicâ ș-instituționalâ tu arada a lucârlor arâchiti. Muzeulu di Isturie easti instituția ți pitricu lucrili veclli la expoziția di Olanda.

     

    Buget. Liderlli ali coaliție di cumândâseari di București zburăscu diznău adzâ ti proiectul di buget tu 2025. Aestea suntu ațeali ditu soni isăchi mutrindalui ampârțarea a pâradzloru di stat, ninti s-agiungâ proiectul di nomu a bugetlui tu Chivernisi, vineri, ti aprucheari, a dapoaia tu Parlamentu, stâmâna ți yini, ti  votu. Cama mulțâlli pâradz va s-hibâ daț ti pensii ș-ti duțeara ma largu a investițiilor, iara hărgili ti lucri, salarii și serviții va s-hibâ ñicurati tu tuti ministerili ș-instituțiili, uidisitu cu spusa ministrul a finanțiloru. Naetea easti s-ñicureasdzâ bugetilli a ministerilor cu 5% andicra di anlu ți tricu, nafoarâ di Ministerlu di Nuntru, Sânâtati, Educație, Transporturi și Apârarea Naționalâ. Investițiili va s-treacâ di 7% ditu PIB ta s-anvârtușeadzâ criștearea icunomicâ ș-dezvoltarea a vâsilillei. Tu dumenea ali agriculturâ, di prota thesi armânu andruparea a criștearillei a sectorlui zootehnic, duțerea ma largu a programlui INVESTALIM ș-darea di pâradz ti sistemili di irigații. Ministerlu ali Economiei va s-ducâ ma largu andruparea ti antreprenori pritu programili Start-up Nation și Construct Plus, iara industria di apârari va s-aproachi anlu aestu cama di 2% ditu PIB. Tutnâoarâ, Ministerlu a Transporturlor va s-ducâ ma largu investițiili, cata cum feați ș-ma ninti, ta s-adarâ geadei lărdzâ (autostrădz) ș-călliuri expres ș-ta s-adarâ ma bunâ pândza di călliuri naționali.

     

    UE. Caplu ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, pripusi unu singiru di reformi icunomiți și leghislativi salami ta s-creascâ astrițearea a bloclui la scarâ globalâ, ta s-nu chearâ dinintea ali Chinâ ș-ali Americâ. Numâsitâ Competitiveness Compass, naua strateghie adunâ politiț industriali, investiții ș-reformi. Von der Leyen dzâsi că Uniunea Evropeanâ s-hârseaști di forțâ di lucru cu nai ma analta educație ditu lumi. Ea dzâsi nica că UE easti daua nai ma marea icunumie la scarâ globalâ, ama Evropa nu poati s-minâ di itia a punctilor slabi, baș a unâllei turlie di emburlâchi ți s-thimilliusi pi forțâ di lucru ieftinâ ditu China, energhie ieftinâ ditu Arusie ș-externalizarea a securitatillei a investițiilor. Aesti dzâli s-bitisirâ, dzâsi von der Leyen. Strateghia pripusâ di ea easti ampârțâtâ tu trei capitoli. Prota zburaști di anvârtușarea ali astrițeari pritu inovari, dicarbonizari, scâdearea a dependenților ș-criștearea a securitatillei a singirlui di aprovizionari cu tehnologhie și resursi. Doilu capitolu zburaști ti fâțearea ma efcula a leghislațillei ș-ali birocrațe, iara treilu angreacâ pi țetățeñilli UE, ți, pritu turlia di praxi ș-locări di lucru ghini pâltiti, suntu izvurlu și scupolu aliștei reformâ.

     

    Anlu al Iuliu Hossu. Tu unâ țeremonie ți s-dizvârti ñiercuri, Academia Românâ yiurtusi Anlu a Cardinallui Iuliu Hossu, unâ sârbâtoari di unu anu a banâllei, a lucrului, a curbanillei, a rollui lui di prota thesi tu adrarea Unâ a Româñilor ș-a gairețlor a lui ta s-ascapâ uvreilli tu chirolu a Holocaustului. Un intelectual ardelean ti anami, cardinallu Iuliu Hossu alâsă toru tu isturia ali Românie. Fu bâgatu tu ahapsi di autoritățli comunisti di cara nu vru s-tragâ mânâ di pistea a lui greco-catolică și s-alasâ nanapârti activitățli a lui di apârari a embistimeñilor greco-catoliț. Prezidentul Klaus Iohannis adră unâ declarație iu adusi aminti zboarâli spusi di cardinal – „Pistea a noastâ easti bana a noastâ!” – ș-dzâsi că aesti zboarâ pot s-agiungâ unâ cllimari vârtoasâ la conștiințâ țivicâ, la unitati ș-curai, la solidaritati cu conțetățeañilli, ama ș-la yinitorlu ali vâsilie.

     

    Ximutărli a minerilor. Șefanlu di ma ninti a Servițiului Român di Informații Virgil Măgureanu easti aflatu câbâtli ti crimi contra a umanitatillei tu dosarlu ligatu di ximutărli a minerilor ditu 13-15 di cirișaru 1990. Procurorlli di la secția militarâ a Parchetlui di ninga Analta Curti di Casație și Giustiție deadirâ cumandul ti anchisearea ali unâ acțiuni penalâ, dzâcândalui că numâsearea penalâ a lucrâloru ți s-feațirâ easti thimilliusitâ maș pi probili ânreghistrati dupâ 4 di cirișaru 2021, cându cazlu fu dat nâpoi la Parchetlu ali Curti Supremâ. Tu ațel chiro, giudicâtorilli anularâ tuti probili adunati di procurori. Tu arada a aluștui dosar sunt mutriț și prezidentul di ma ninti ali Românie anda s-feațirâ ximutărli a minerilor, Ion Iliescu, premierlu di ma ninti  Petre Roman, vițepremierlu di ma ninti Gelu Voican Voiculescu, consilierlu di ma ninti a premierlui Adrian Sârbu, liderlu di atumțea a sindicatlui a minerilor ditu Valea a Jiului, Miron Cozma, ș-militarlli di rezervâ Vasile Dobrinoiu și Petre Petre.

     

    Silviculturâ. Cumândusearea Naționalâ ali Silviculturâ Romsilva ari unu vade di șapti dzâli ta s-lli-aspunâ a ministrului a mediului Mircea Fechet unu planu di restructurari ti scâdearea multu mari a hărgiloru.  Ministrul câftă scutearea a diviziilor silviți nihâirlâtiți și ñicurarea a numirlui di manageri. El va, tutnâoarâ, scutearea a ițido turlie di bonusuri și dzâți că nu veadi canâ furnie ti cari unu arugatu lipseaști s-llia estanu ma multu di tiñia di cathi mesu. Directorlu Romsilva, Marius Dan Siulescu, dzâsi că va s-adunâ pripunirli di la tuti echipili a lui ș-va s-da tu padi tropurli/cearei di restructurari ți va li află. Sindicatili forestieri minduescu că aestâ anchisitâ a ministerlui easti unâ atacâ contra ali Romsilva, ți au tu umuti s-aspargâ compania.

     

    Fotbal. Campioana ali României la fotbal, FCSB, va s-agioacâ acasâ, gioi dicsearâ, cu Manchester United, tu etapa ditu soni a fazâllei di prota thesi ali Europa League. Manchester easti pi loclu 4 tu clasamentu, cu 15 puncti, anda FCSB easti pi loclu 8, cu 14 puncti. Protili optu echipi agiungu ândreptu tu optimili ditu soni, iara echipili ți bitisescu pi locurli 9-24 va s-intrâ tu playoff ta s-agiungâ ma ndzeanâ tu etapa ți va s-yinâ.

     

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

     

     

    2025, Academie, Cotofenesti, proiectu di buget, football, casca di malma, Anlu a cardinalui Iuliu Hossu, yisteari

  • Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

    Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

    Criza politică di Bucureşti ţi nu ari futã pãnã tora, agiumsi tu mari vazi tu planu externu. Tiñisita Comisie di Veneţia deadi tu şteari raportulu ti nipricunuştearea/ anularea, tu işita anlui ţi tricu, a alidzerloru prezidinţiali ditu România ţi u feaţi Curtea Constituţională (CCR).

     

    Pritu urminiili/recomandărli ngrãpsiti sã spuni că unã ahtari apofasi nu lipseaşti s’aibã la thimelliu orlea-zorlea maş informaţii clasificati, cari nu asiguripsescu unã transparenţã anãnghisitã, s’clleamã, lipseaşti sã spunã salami cãlcãrli a nomlui şi lucãrli cãndãsitoari/ dovedzli.

     

    Experţãlli independenţã tru ndreptu constituţionalu nica spunu că scutearea tu videalã a cãlcãloru di nom pritu campanii online şi pritu suţialu media easti zorlea s’hibã aprukeatã.
    Tru bitisitã, Comisia di Veneţia nu ş-llia borgea axizitã tra şi spunã minduita ti apofasea a CCR tu ligãturã cu anularea/ nipricãnuştearea alidzerloru prezidenţiali.

     

    Bucureşti, partiili parlamentari ditu opoziţie – AUR, USR, POT – apãndãsirã unã-ş-unã şi spusirã neisi, limbidu easti cã, organlu consultativu a Consiliului ali Ivropã pricãnoaşti şi aproaki cã apofasea a Curtillei fu paranomu şi cu nitiñiseari.

     

    Aţelu di ma ninti ministru ali Justiţie tru un Executiv PSD (ţi easti şi adzã la guvernari, deadunu cu PNL şi UDMR), Tudorel Toader spuni, ama, că experţãlli di Veneţia spusirã maş opinii/ maş a loru mindueri, s’clleamã nu spusirã, nu loarã unã apofasi, a deapoa urminiili a loru nu lipseaşti orlea-zorlea s’hibã tiñisiti . El pricãnoaşti, ama, că, di arada, vãsiliili membri ali Uniuni Ivrupeanã adoptă/ aproaki ş’bagã tu lucru urminiili dimãndati, tra s’tiñiseascã stanardili a statlui di dreptu.

     

    Organizat tu vadelu apufusitu, tru 24 di brumaru 2024, protlu tur a prezidinţialiloru tu ahurhitã fu aprukeatu/ validatu di CCR. Cama deapoa, pi thimellilu a documentilor ţi li-ari loatã di la Consiliul Suprem di Apărari a Vãsiliillei (CSAT), idyea Curti adusi dininti ca ti provã mintearea a unlui aşi numãsitu actoru statalu şi apufusi nipricunuştearea/anularea trã tutu proţeslu electoralu ti alidzearea prezidentului. Ti doilu turu, ţi eara bãgatu tu planu s’hibã ţãnutu tu 8-li di andreu lipsea s’hibã tu antriţeari naţionalistulu independentu Călin Georgescu, stipsitu cã ari ligãturi icã spuni tiñii ti Rusia putinistă, şi lidera USR, pro-ivrupeana Elena Lasconi.

     

    Tru diaspora, iu secţiili di votari ti turlu apufusitoru/ decisiv eara dişcllisi nica ditu 6 di andreu, avea votată, dzãţ di ñilli di români până cându CCR apufusi niaprukearea/ invalidarea scrutinlui. Hãrgili a aţiloru alidzeri niaprukeati/ invalidati suntu di aproapea 1,4 miliardi di lei (s’clleamã aproapea 280 di miliuñi di ivradz), tru unã vãsilie tru cari, spunu analiştilli, guvernanţãlli tamamu ţi apufusirã meatri serti ti apridunarea hãrgiloru publiţi, lucru ţi adusi mutarea capu a sindicaliştiloru.

     

    Tu 21-li di andreu, a prezidentului ţi eara pi ipotisi, Klaus Iohannis, ãlli si bitisea doilu şi aţelu ditu soni mandatu prezidinţialu di ţinţi añi ti cari-lli dãdea ndreptu Constituţia, ama şidearea la Prezidenţille ãlli fu prilundzitã pãnu di alidzearea unlui nãu capu a cratlui, ţi lipsea s’hibã vulusitã/ validatã di CCR.

     

    Nãulu scrutinu prezidenţialu easti bãgatu tu planu s’hibã tãnutu, tu 4-li di Maiu protlu tur şi tru 18-li di Maiu doilu turu. Până atumţea, isapea a cercetãtorloru soţiologhiţi, spuni cã pistipsearea româñilor tru instituţiili interni şi-n personajili cari lucreadzã tu eali agiumsi tu nai ñica scarã.

    Autoru: Bogdan Matei
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Alidzeri. Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu documentul, protlu turu di scrutinu easti apufâsitu ti 4 di mai, iara doilu ti 18 di mai. Candidaturli lipseaști s-hibâ spusi la Biroulu Electoralu Țentralu pânâ tu 15 di marțu, iara campania electoralâ lipseaști s-ahurheascâ tu 4 di apriiru și s-bitiseascâ tu 3 di maiu, tu sâhatea 7, sâhatea localâ. Tutnâoarâ, româñilli ți bâneadzâ tu xeani va s-aibâ trei dzâli chiro ta s-voteadzâ, cata cumu avurâ ș-anu, anda protlu turu fu anulat dupâ apofasea ali Curti Constituționalâ.

    Moabeț. Marțâ, Bruxelles, ministrul român di externi, Emil Hurezeanu, s-adună cu Roxana Mînzatu, vițeprezidentu executiv ti Ndrepturi și Axii Suțiali, Locări di lucru buni și Andridzeari, ș-cu Marta Kos, comisarlu evropean ti Lârdzeari. Uidisitu cu spusa a MAE, la andamusea cu Roxana Mînzatu, sâ zburâ ti unu singir di subiecti di simasie di pi aghenda evropeanâ di tora mutrindalui proțeslu di tindeari ali UE, duțearea ma largu a andrupâmintului ti Ucraina ș-Ripublica Moldova, criștearea ali unâ viziuni strateghicâ. Ti Amarea Lai, scutearea tu migdani a idyiului scupo și s-hibâ deadunu tu pâzârâpserli mutrindalui yinitorlu Cadru Finanțiar Multianual dupâ – 2027 ică ânvârtușarea ali acțiuni evropeanâ tu dumenea ali apârari. La andamusea cu Marta Kos, Emil Hurezeanu zburâ ti proțesul di tindeari ali UE, Ripublica Moldova ș-catastisea complexâ ditu naia ali Amari Lai. Șeflu ali diplomație româneascâ cundille că, di cara yinu alidzerli parlamentari tu Ripublica Moldova, acțiunili hibridi ali Arusie contra a Chișinăului va s-creascâ, iara administrația dimucraticâ va s-aibâ ananghi di ma multâ andrupari evropeanâ ta s-hibâ ma pututâ dinintea aluștoru atacuri.

    Furlâtic. Poliția olandezâ nica âlli caftâ furilli ți sâmbătâ tahina bâgarâ material ți s-plâscâneascâ ușa ta s-poatâ s-intrâ tu Muzeulu Drents ditu Assen ș-arâchirâ patru lucri multu veclli ți suntu ali Românie. Tu unu comunicat, ministrul ali Culturâ di București, Natalia Intotero, zburâ ti moabețli ți li avu cu vâsillelu Willem-Alexander ali Olandâ ș-premierlu olandez, Dick Schoof, ti aestu furlâticu. Ministrul dzâți că aestea nu suntu mași niscânti lucri veclli, ama părțâ di thimelliu ti isturia ș-identitatea a miletillei româneascâ, eali suntu unâ cllirunumie culturalâ para mari, nu mași ti Românie, ama ti tutâ lumea ș-că avemu unâ borgi moralâ ta s-vigllemu aesti simboluri și s-li lomu nâpoi. Intotero lâ câftă a autoritățlor olandezi s-mutreascâ aestâ problemâ cu menga di cari easti ananghi și s-llia tuti misurli ta s-aflâ furilli și s-aducâ yișterili, spusi ma ninti, nâpoi tu Românie, aclo iu lâ easti loclu. Natalia Intotero nu easti di câbuli cu pripunirea a directorlui a Muzeului Național di Istorie ali Românie ți dzâsi că ahtări lucri di artă veclli s-nu mata hibâ scoasi ditu vâsilie, ama mași lucri ți s-undzeascâ cu eali, mași aesti s-hibâ dusi tu xeani la expoziții.

    Borgi. Vițeprezidentul executiv ti Ndrepturi ș-Axii Suțiali, Locâri di Lucru buni ș-Andridzeari, românca Roxana Mînzatu, ș-lo borgea ti aestâ thesi, luni, Luxemburg, dinintea ali Curti di Justiție ali Uniuni Evropeanâ. Roxana Mânzatu giură că va s-tiñiseascâ achicâserli ș-Carta a Ndrepturilor di Thimelliu tu thesea ți ș-u lo și va s-lucreadzâ cu tutâ independența ți u ari, ti sinferlu gheneral ali Uniuni.

    Aduțeri aminti. Luni, s-feațirâ ma multi țeremonii tu Polonia ti âncllidearea a 80 di añi di anda fu libiratu lagărlu nazistu di Auschwitz, iu murirâ cama di un milion di oamiñi, nai ma mulțâlli uvrei. Prezidentul polonez, Andrej Duda, dzâsi că vâsilia a lui u veaglli memoria a Holocaustului, ta s-nu s-facâ ș-altâ oarâ ahtari taxirati. București, premierlu Marcel Ciolacu ș-aspusi diznău borgea susto ali Chivernisi ali României ti dnâsearea a ghiderilor antisemiti cata cumu și aduțearea aminti a victimilor a Holocaustului. El lo parti la țeremonia ahârdzâtâ a Dzuâllei Internaționalâ di Aduțeari Aminti a Holocaustului și a victimilor a pogromlui leghionar antiuvriescu ditu yinaru 1941 tu București.

    Tourismu. Bucureștiul scoasi tu padi, stâmâna aesta, patra ediție a Cartillei Albâ a Turismului, iu suntu anyrâpsiti lucârli di prota thesi, riscurli, vulnerabilitățli ali industrie, cata cum ș-ți hâiri pot s-aibâ la scarâ naționalâ. Uidisitu cu rezultatili a unlui studiu iu lâ si câftă mintea a oamiñiloru, tut ma mulțâ turișțâ alegu destinații di călătorie româneșțâ. Protili dumenii di investiții ditu industria adusâ aminti ma ninti lipseaști s-armânâ divertismentul ș-infrastructura, iara scutearea a loru tu migdani va adrari ma vârtoasâ em la scarâ naționalâ, em internaționalâ. Ministerlu di resortu luyurseaști că, pânâ tu 2035, industria di turismu ditu Românie lipseaști s-amintâ 3 miliardi di evradz, bași pritu acllimarea a unui numiru tut ma mari di turișțâ xeni și pritu diplusearea a câftarillei pi pâzarea ți s-fați tora.

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Emisiunea armâneascâ ditu 28.01.2025

    Emisiunea armâneascâ ditu 28.01.2025

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Mindueari. Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari Curtea Constituționalâ (CCR) ta s-adarâ ahtari lucru, lipseaști s-hibâ bâgatâ tu practico mași tu catastisi dip ahoryea, scoati tu migdani, Comisia di Veneția tu unu raportu mutrindalui anularea a alidzeriloru prezidențiali ditu Românie. București, partiili politiți di opoziție, USR, AUR și Partia Tinirilor, reacționarâ, cundillindalui că, dealihea, organlu consultativ a Consiliului ali Evropâ dzâsi că apofasea ali Curti Constituționalâ easti contra a nomlui ș-abuzivâ. Ministrul di ma ninti ali Justiție, Tudorel Toader, exighisi, ama, că aestâ comisie ș-aspusi minduearea mași, nu easti unâ apofasi, iara urnimiili spusi nu vor bâgari tu practico fârâ di altâ. Aduțemu aminti că alidzerli prezidențiali apufisiti ti meslu brumaru 2024 furâ anulati di CCR ninti di doilu turu. Instanța lo apofasea pi thimellu a niscântor documenti dati di Consiliul Suprem di Apârari a Vâsilillei, dzâcândalui că s-minti tu lucurlu aestu unu actoru di statu xenu.

    Apofasi. Minișțrâlli di externi ali UE, adunaț tu arada a Consiliului di Emburlâchi di Nafoarâ, apufisirâ luni s-lundzeascâ cu nica șasi meși, pânâ di 31 di alunaru 2025, misurli di ângrâdeari contra ali Arusie di cara ea ș-duți ma largu acțiunili di aspârdzeari a catastisillei ditu Ucraina, dupâ cum dzâți unâ declarație a Consiliului ali UE, da tu șteari Agerpres. Aesti misuri icunomiți, bâgati tu practico ti prota oarâ tu 2014, furâ teasi multu ahurhindalui cu meslu șcurtu 2022, ca unâ apandisi la preșcăvillia militarâ contra a nomlui, ali Arusie contra ali Ucrainâ, nicâbâtli, s-aspuni nica tu comunicat. Andamusea FAC di Bruxelles easti prota di ahtari turlie andreaptâ tu chirolu a prezidențillei polonezâ a Consiliului UE, thesi ți u ari ditu 1 di yinaru. Easti ș-prota andamusi di ahtari turlie iu llia parti Emil Hurezeanu tu thesea di capu ali diplomație di București.

    Lucri veclli. – Ministrul di nafoarâ, Emil Hurezeanu, avu luni, Bruxelles, moabeț cu omologlu a lui olandez, Caspar Veldkamp, mutrindalui furlâticlu di lucri veclli româneșțâ: unâ cascâ di malmâ, veaclli di 2.500 di añi, di la Muzeulu Drents ditu Assen, Olanda. Doilli minișțrâ s-achicâsirâ s-lucreadzâ deadunu la scarâ operaționalâ și diplomaticâ. Coiful di malmâ di Coţofeneşti, cata cumu ş-treili biligiț di malmâ ditu eta a dațloru, di Sarmizegetusa Regia, niscânti di eali hiindalui nai ma di simasie lucri veclli ali Românie, furâ arâchiti, ș-ași s-feați „unâ taxirati”, deadi tu șteari Ministerlu a Culturâllei. Parchetlu Gheneral dzâsi că fu dishcllisu unu dosaru penalu ditu ufițiu. Premierlu Marcel Ciolacu deadi hâbarea că s-adarâ, la livel di Chivernisi, unâ echipâ di criză ti cumândâsearea hâirlâticâ a activităților di loari nâpoi a ațiloru patru lucri veclli furati.

    Holocaust. Premierlu român Marcel Ciolacu cundille luni borgea susto ali Chivernisi ali Românie ta s-dânâseascâ ghiderli a antisemitismului și ta sâ scoatâ tu migdani memoria a victimilor a Holocaustului, dzâcândalui că easti borgea a autoritățlor s-asiguripseascâ că „suțiitatea românească cânoaști ș-nu va s-adarâ altâ oarâ alatusili ți s-feațirâ ma ninti”. Tu minduita a lui, educația lipseaști s-aibâ unu rolu di prota thesi. Premierlu lo parti la Templul a Corallui, la unâ țeremonie ti Dzuua Internaționalâ di Yiurtuseari a Holocaustului ș-a victimilor a Pogromlui legionar antiuvriescu di București. Ciolacu apruche cu harauâ silighearea a proțloru ostatiț israelieñi, pritu cari dauâ mlleri cu țetățenie româneascâ ș-zârțiñi româneșțâ, di cara fu simnatâ Achicâsearea anamisa di Israel ș-tâbâbia palestinianâ Hamas, ți da umuti ti unâ irini cari va s-țânâ ma multu chiro tu aestâ nài.

    Belarus. Prezidentul di tora a Belaruslui, Alexandru Lukașenko, amintă alidzerli prezidențiale cu vârâ 87% ditu voturi, uidisit cu rezultatili preliminari dati tu padi di comisia electoralâ. Ațelli patru opozanțâ a lui avurâ 1% pânâ di 2% ditu voturi. Presa internaționalâ anyrâpsi că alidzerli s-feațirâ maș ta sâ-i da șaptilu mandat arada a autocratlui Lukașenko, ți easti la puteari ditu 1994 ș-ți easti luyursitu nai ma mulaclu soț ali Arusie al Putin. Prindu dzuua di votari, șefa ali diplomație evropeanâ, Kaja Kallas, dzâsi că liderlu di Minsk „nu ari niți unâ legitimitati” ș-că „naua huneri electorală easti unâ prusvulie ti dimucrație”. Luni, Marea Britanie, Uniunea Evropeanâ și soțli a loru câtâyursirâ alidzerli prezidențiali „andreapti” di Belarus. „Himu unâ tu câtâyursearea a alidzeriloru prezidențiali mincinoasi di Belarus ditu 26 di yinaru, cata cumu ș-câlcărili dipriunâ a ndrepturilor a omlui ți li adarâ reghimlu di Belarus”, s-aspuni nica tu unâ declarație ți u adarâ deadunu Australia, Canada, UE, Noua Zeelanâ și Marea Britanie.

    Bacalaureat. Fciorilli di lițeu ditu Românie dau probili orali tu prota sesiuni a examenlui di Bacalaureat di estanu, ahurhindalui di luni. Evaluarea a axiiloru di comunicari tu limba românâ s-dizvârteaști pânâ ñiercuri, cu probili orali tu limbili di dadâ a minoritățlor etniți ți va s-facâ chiro di trei dzâli, ahurhindalui cu 29 di yinaru. Testili orali tu limba xeanâ suntu apufusiti tu chirolu 3 – 5 di șcurtu, iara axiili digitali va s-facâ tu chirolu 5 – 7 di șcurtu. Andridzearea aluștoru probi tu chirolu a anlui di sculie fu câtâyursitâ em di elevi, em di profesori, em di experțâ tu educație, maxus că elevilli di lițeu lipseaști s-ducâ la cursuri ș-tu dzâlili di exameni. Probili anyrâpsiti la examenlu di Bacalaureat ahurhescu tu dzuua di 30 di mai și s-bitisescu tu 30 di cirișaru, cându va s-hibâ scoasi tu padi rezultatili ditu soni.

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Emisiunea armâneascâ ditu 27.01.2025

    Emisiunea armâneascâ ditu 27.01.2025

  • Emisiunea armâneascâ ditu 26.01.2025

    Emisiunea armâneascâ ditu 26.01.2025

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    PNL Prezidentul di ma ninti al PNL, Crin Antonescu, fu vulusit ti candidat ali coaliție ți easti tora la puteari PSD-PNL-UDMR ti alidzerli prezidențiali ditu yinitoru. „Campania ti alidzerli prezidențiale easti nai ma di simasie alumtâ politicâ ti România di cara câdzu comunismolu”, dzâți prezidentul interimar al PNL, Ilie Bolojan. El cundille că easti ananghi di acțiuni salami, practiți buni di cumândâseari și transparențâ ta s-aibâ diznău româñilli pisti pi politițiañi. Antonescu dzâți că nu candideadzâ tu astrițearea prezidențialâ ti elu ișiși ică ti Partia Național Liberalâ, ama ti țetățeañilli ali vâsilie ș-ti România. Liberalilli suntu proțlli  ți vulusirâ ufițialu candidatura al Antonescu. UDMR lipseaști sâ-și aspunâ candidatlu stâmâna ți yini, iara tu 2 di șcurtu, suțial-dimucrațlli lipseaști sâ s-adunâ ti unu congresu ahoryea. Protlu ș-doilu turu a alidzerloru prezidențiali suntu apufusiti ti 4 și 18 di mai. Aduțemu aminti că tu andreu anlu ți tricu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli prezidențiali ti furnia că s-amisticarâ forți xeani tu proțeslu electoral. Protlu tur anulat lu avea amintatâ candidatlu extremistu pro-arus, Călin Georgescu.

     

    Scumbuseari. Premierlu României, Marcel Ciolacu, deadi tu șteari dumânicâ că s-adarâ la scarâ guvernamentalâ unâ celulâ di crizâ ti cumândâsearea hâirlâticâ a lucurlui di aflari a ațiloru patru artefacti antiți româneșțâ arâchiti di la Muzeulu Drents ditu Assen, Olanda. Va s-lucreadzâ deadunu reprezentanțâ ali poliție româneascâ, cata cumu și oamiñi di la Ministerlu di Nafoarâ, di Nuntru ș-di la  Culturâ. Premierlu dzâsi că zburâ cu ministrul di Interni, Cătălin Predoiu, tu ți mutreaști pitrițearea unâ ș-unâ ali unâ echipâ di criminalisticâ, ți va s-lucreadzâ deadunu cu autoritățli olandeze la aestu caz. Parchetlu Gheneral dzâți că s-adră chiola unu dosar penalu ti furlâticlu ditu Assen. Tuti artefactili arâchiti furâ asiguripsiti uidisitu cu nomurli româneșțâ ș-internaționali ași cumu pruvedu proțedurli di andridzeari ali unâ expoziție. Tu unâ conferințâ di presâ la Muzeulu Naționalu di Istorie di București, directorlu Ernest Oberländer-Târnoveanu dzâți că artefactili furati ditu muzeulu olandez suntu anvâliti di unâ asiguripseari di 35 di miliuni di evradz cu unâ companie olandeză di asiguripseri.

     

    Vizitâ. Ministrul di Nafoarâ ali României, Emil Hurezeanu, va s-llia parti la lucrărli a Consiliului ti Lucri di Nafoarâ ali UE, ți s-dizvârtescu luni, Bruxelles. Pi aghenda ali andamusi suntu moabeț ti aputursearea ali Ucrainâ di câtrâ Arusia, catastisea ditu Orientul di Mesi și ligâturli UE-SUA. Criza energhticâ ditu Republica Moldova ș-mintireajili ți s-facu di pțânu chiro tu Georgia suntu, tutnâoarâ, lucri di prota thesi. Marțâ, ministrul Hurezeanu va sâ zburascâ cu secretarlu gheneral al NATO, Mark Rutte, cu vițeprezidentul executiv ti andrepturi și axii suțiali, locări di lucru buni cu Roxana Mînzatu, ș-cu comisarlu evropean ti lârdzeari, Marta Kos.

     

    Azvindzeari. Campioana ali Românie la handbal feminin, CSM București, amintă duminicâ tu xinurâ contra ali danezâ Nykobing, scorlu 29-27 ș-agiumsi ma-ndzeanâ, pi loclu trei, tu Grupa A ali Ligâ a Campioñilor. Echipa ungureascâ/mâgeareascâ Ferencvaros easti pi protlu loc tu grupâ, a dapoaia yini ațea frânțeascâ ditu Metz. Unâ altâ parei româneascâ, Gloria Bistrița, easti pi loclu 7 tu grupâ, iara treia parei românească ditu astrițeari, Rapid București, chiru dumânicâ dinintea a danezilor Esbjerg tu grupa B cu 26-28. Pareia Rapid easti tora di oarâ pi loclu 7 tu grupâ.

     

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Unia româñiloru

    Unia româñiloru

    Româñlli daima bãnarã tu locãri arãdãpsiti arhotaru, anvãrliga a Munțãloru Carpaț. Aesta alãsã toru ti adunarea stogu a bãnaticlui, neise armãnearea tu banã și feaţi unia statală unã nãdie niacumtinatã. Secolu XIX-ţi easti zuyrãpsitu niacumtinatu cu viziili naționali a populiloru și aflarea uniillei statalã. Acã eara tu ncruţilleata di cãlliuri a treiloru amirãrii absolutisti, nihiinda unã furteaţã militară cu scãpolu ti atacã, româñilli agiumsirã si s’facã unã nintea, dimi a italieañilor și ghirmañiloru. Moldova și Muntenia eara sumu suzearanitati otomană și eara protectoratu arusescu. Transilvania, treilu prinţipatu medievalu iu româñilli eara majoritari, eara sumu controlu a Curtillei di Viena.

     

    Pi hiotea kirolui, Moldova și Muntenia eara acãţati tu isapi idyea-idyealui di mãrli amirãrii, cu naetea ta s’li aibã tu mãnã, s’li stãpueascã. Trã Rusia, maxus, aţeali dauă prinţipati români eara lugursiti unã hopă gheopolitică pi calea ali Moscova cãtã Constantinopol. Eliberarea leghendarlui Bizanțu eara nãdia imperială a Imperiului țaristu cari s’videa ndreptu canda ti unã Treia Romă. Ditu 1831, Muntenia și Moldova eara guvernati după un nomu vulusitu di Rusia, Regulamentili Organiţi, cari apufusea un reghimu orlea zorlea di dominație arusească, acã eali eara nica sumu suzearanitati otomană.

    Tru 1853, ascumbusearea europeană contra a cãftãrloru heghemonisti a arușlor faţi s’ahurheascã Polimlu ali Crimei, un polimu a puterlor europeani contra a Imperiului țaristu. Prota jgllioatã, tru aestu polimu, fu u feaţi Rusia, cari aputrusi militar Muntenia și Moldova, numãsiti Prinţipatili dunăreani. Turchia apufusi polimlu cu Rusia și, tru şcurtu kiro, easti andrupãtã di Franța și Marea Britanie. Ma amãnatu, Rusia fu azvimtã și cãftãrli a llei heghemoniţi furã amânati, un kiro. Irinea și evoluțiili postbeliţi furã apufusiti tru Cundrata di Paris, atea ditu 1856, cari spunea limbidu pruvlema ti fãţearea unã a aţiloru dauă prinţipati români, Muntenia și Moldova. Yini deapoa unã pirmituseari cu halatu mari, cu zorea bãgatã di nafoarã și consilii a românilor cari caftã fãţearea unã a prinţipatiloru.

     

    Tru aeastã hãvaie, aţeali dauã prinţipati, goalã eali va ş’aleagã un domnu. Prota nkiseaşti Moldova, tru 5 di yinaru 1859, anda lu-aleadzi pi napandica, ca ti ciudie Alexandru Ioan Cuza, un revoluționaru pașoptistu cu ipotisi publiţi, cari nu eara tru prota thesi mutrindalui nãdiili ta s’hibã aleptu. Dupu ndauã dzãli, tru 24 di yinaru 1859, aligătorlli di București bagã tu practico un plan giunescu și lu-voteadzã domnu ali Muntenie tut Alexandru Ioan Cuza, proaspitlu aleptu a moldoveañiloru.

     

    Apofasea mplină de imaginație a politicieañilor români, majoritatea tricuț pritu Revoluția ditu 1848, ciudusi, adusi ncuntrari, ama nu putu s’hibã anulată. Cuza ahurheaşti unã politică mintimenã și caftã ta s’hibã aleptu diplo, neise tu unã unie pãnu di mardzinã. Ma multu, modernizeadză statul, lu-anvãrtuşeadzã şi thimilliuseaşti nãi instituții. Tru 1866, după tamamu șapti añi di dumnille, oamiñilli a lui ãlli bagã zori s’alasã putearea. S’lugurseaşti că aestă abdicari feaţi cã unia, pricunuscutã di niscãnţã maş tu bana a lui Cuza, s’arămână un lucru bãgatu tu practico. Prinţipatili Uniti agiumsirã s’hibã alãncita România.

     

    Tru 1916, România intrã tu polimu deadunu cu Antanta cu scupolu ta s’aducã și Transilvania tu ncurpilleaticlu a statlui român modernu, di secol XX. La Marea Adunari Populară di Alba Iulia, di la 1 di Andreu 1918, delegațlli alepţã a românilor ditu Transilvania, Banat și Crișana votarã apufusitoru ti unia cu România. Basarabia, loată di Imperiul țaristu tru 1812, și Bucovina, stăpuită di austrieţ, s’avea turnatã la România, pritu votlu a parlamentarloru di Chișinău, s’clleamã a Congreslui Gheneralu ali Bucovina. Easti Marea Uniri, pricunuscutã tru pãzãrãpserli  di irini di Paris-Versailles, oara astralã ti unia a româñilor, cându agiungu s’hibã tu idyiulu sinuru și pot ta ş-apufuseascã yinitorlu.

     

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Țațe Tugear

    Țațe Tugear

    Poetâ armânâ ți easti faptâ tu 3 di Șcurtu, anlu 1980, Scopia. Easti hil’ia al Tegu Tugear, avdzâtlu cântâtor di cântiți armâneșțâ. Sculii primarâ și lițeù ânviță Scopia și tora easti tu-anlu doi la Facultatea ti pedagoghii di Scopia. Puizii di-a l’iei publică maș tu revista “Grailu Armânescu” di Scopia.

    Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Țațe Tugear ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.

    Sivdaea

    Ari unâ vazi mari
    Ți treați dit etâ tu etâ
    Și bana-ù fați bunâ.

    Ari unâ vazi ți vâzeaști
    Că lumea va u-ascapâ
    Zborlu-aestu ți pri tut vâzeaști,
    Canâ nu poati s-lu-azâptâseascâ
    Că ta s-tindâ și s-yitripseascâ
    Sivdaea!

    Zborlu-aestu ți nâ-adunâ nou
    Dauâ gurmadzâ cu-unâ boați
    Dauâ sufliti, ma truplu-i unâ
    Dauâ mesi tu-unlu trup

    Aidi, duchea cum yini-anvârliga
    Aiurizma di trandafili
    Ți cu sivdai bâbuchisescu
    Ti multili lundză, șcurti veri.

    Tuti-s ti tini

    Tu-aestâ oarâ ñi-lipseaști puteari
    Ta s-azboiru prit noaptea-aestâ.
    Tu-aestâ oarâ ñi-lipseaști cuveti
    Ta s-escu-ațea ți fui mini.
    Tu-aestâ oarâ ñi-lipseaști-aradzâ
    Scutidea-aestâ s-u spâstreascâ
    Tu-aestâ oarâ ñi-lipseaști zbor
    S-mi-acaț hipta cu vetea bârbâteascâ
    Fisea ți pristi tut videalâ-aprindi
    Și cu crăhti ărchi hâidipseaști
    Di pristi tut alasâ toară
    Di-unlu zbor, ma multu dulți

    Tu-aestâ oarâ cându caftu mini
    La s-treacâ tu niheam di oarâ
    Tu loclu-a boațil’iei a ta
    ……………………………………………..

    Arâhatea ved că ș-treați
    Și-apândâseaști la-ațea ți-ù dzâș:
    Ti-am tu vreari!

    El așteaptâ

    Minduearea-anoadâ
    Tu greú caimo,
    El sta ciușuit, trumuxit

    Zborlu tal’ii nauâ mindueari,
    Și el tu lăschi
    Pânâ di mesi

    Lilicea dișcl’idi
    Añiurizma s-tindi,
    Niisihiea tu ea
    Cu boați-așuirâ
    Inima-i cu-altâ s-veadi
    Ș-tu ea maș mizerii-asprânditâ

    Glas sâ-ñi pitreacâ
    Și cu-ațea s-poatâ
    lara sa -mi toarnâ
    Ma vintul bati
    Pi-alta nâ cali
    Ti-clo iu el așteaptä,
    Ma s-feați-aușeac.

    Desi țâ-aduț aminti?

    Desi țâ-aduț aminti ti iarna-ațea
    Moali, cu neauâ multâ, agno-algheațâ
    Desi țâ-aduț aminti ti-ațea numâ
    Desi-l țăñi minti ș-tut preplu

    Desi țâ-aduț aminti ș-ti fața-ațea
    Crehtâ, arușcuvanâ, dulți
    Desi țâ-aduț aminti ti tuti ți s-feațiră
    Desi țâ-aduț aminti ți-ațel tricut chiro
    I poati-s ti tini tuti cumăț di-arâpturi

    Ș-canda nu vedz tini
    Că pit neguri mi trag azvama,
    Mi-alumtu și iara nu scot ân cap
    S-agiungu la-aradza ți-a a mea
    Nu-s buni-ațeali, nu-s bunlu semnu
    Nu-aveam draț tu mini, ma nu fui și oarbâ
    Și-ñi pari că tuti fudzea di mini,
    Fug di mini, cu jgl’ioatili-a tali
    Ș-figura-a mea la loc și sta

    Has ca mărmurusitâ ma cu duhlu-i yii
    Fâr di s-duchescu și s-avdu
    Și-ați-a s-armân
    Pânâ ți nu-a sâ spui nâ veti
    Și s-mi duț tu-ațeali,
    Acloți iu fui mini.

    Tu somnu

    Cadi un pirdă scutidos
    Pristi dzuua ca nâ livâ-avroasâ
    Și totna-așiți-aduți
    Ti niscânțâl’i frixi ș-ghizai

    Ocl’il’i di-armas u-avinâ cafi-unâ jgl’iioatâ
    Di-unâ vreavâ ți iuva nu s-veadi
    Și-a chiruțlor somnul lâ si tradzi-azvarna
    Ș-minduerli largu iuva-alagâ

    Suflitlu ș-fați iurtii
    Ca frândza pi lumachi
    Și-inima badi
    Ca apa dit hândachi

    Cu chimatli-a apâl’iei
    Ti scadz și ti-analțâ
    Ș-tu goala distanțâ
    Niisihiea-ù sâyitedz

    Ti-agioț tu somnu
    Noaptea pân nu s-tradzi…
    Ș-dinâoarâ rampâ
    Ti dzuua ți-a s-creapâ

    Traptâ di lumea

    Traptâ di lumea
    Ascumtâ mi mâryescu
    Tu chioșcul
    Di dupâ lilicea

    Ca pul’i ți numâ, nu-ari
    Tu neguri ți s-cheari
    Ș-pliguit cadi
    Vârâ cara-l vatămâ

    Asud tu-arâțimea
    Vintul ți-ù duți
    Mi cutuvulescu-mpadi
    Tu cusițâli-ali dadi

    Ocl’i-a li dadi, ea-ntreagâ
    Ama s-dispartu
    Unâ ți-armaș singurâ
    Ș-singurâtatea mi hivreaști

    Tu câliva-ațea
    Tut ți ma s-calnâ
    Ș-geamuri iuya nu-ari
    Uși ti dișcl’ideari

    Ș-câliva cheari
    Lrdzi di lumea-aestâ
    Ș-mini-ù caftu
    Ningâ lilici u-adastu.

  • Emisiunea armâneascâ ditu 25.01.2025

    Emisiunea armâneascâ ditu 25.01.2025

  • S-cutrimburarâ munțâl’i – prota parti

    S-cutrimburarâ munțâl’i – prota parti
    di Cola Fudulea
    pirmith spusu di Cristian Stere

    Cându Celniclu agiumsi Sâmbătâ seara tu hoara viținâ, tutâ lumea s-ciudisi. El nu eara dicât cusurin di-antreilea cu ațel cari adra numta, ma cum intră tu ubor ș-vidzu că fendâ-su a nveastal’iei ațea naua iși avrapa nafoarâ ta s-lu-așteaptâ, cu boațea a lui ca giritlu, cum avdzâ “Ghini viñiși!” apândâsi truoarâ:

    – Cu ncherdu ș-hareili! Cât bâneadzâ pârințâl’i a noștri, cusuriñi di-andoilea, him soe dip di-aproapea… Puteam s-nu yin? Cu tuti că voi nu vâ vâtâmat di ahâtâ aradâ, nu-ñi feațit tiñiia s-yiniț ma nghios cu un mes, cându mi adrai prota oarâ socru!

    – Nu putum, nu fum aileaț, dimi aveam isozmâtâ tu idyea dzuuâ, l’i-apândâsi nicuchirlu și s-feați că dealihea âl’i pârea arău, cu tuti că ștea ghini că Celniclu nu putea s-azburascâ salami.

    – Isozmâtâ di feati! nu s-alâsă avutlu oaspi, l’i-alâsă avrapa mâna-a nicuchirlui ș-mutri deavârliga, cu caplu-ancucutat. Câ nu vrut di nu viñit! Câțe, ma s-agiundzeaț Dumânicâ noaptea și s-șidzeaț vârâ dauâ-trei dzâli, i tutâ sâptâmâna, nu s-putea?

    – Nu nâ undzea a nauâ s-alâsăm casa mplinâ di oaspiț și s-lâ dzâțem “Fudziț acasâ, câ ș-noi avem lucru!”

    – Avea cari sâ-l’i tiñiiseascâ! Ma, s-li-alâsăm tuti aesti. Io nu hiu chicusit… Mea, viñi!

    Dupâ ți alâxi aesti zboarâ, Celniclu, cari eara celnic ș-cu numa ș-cu avearea, analtu cât pomlu di munti, cu prosuplu oacârnu, cu narea ca combarlu ș-cu mustățli șuțâti pânâ dupâ urecl’ii, ansâri mpadi cu lișureațâ tinireascâ ș-cum duchi câ tuț avea armasâ cu gura câscatâ câtâ caruța dip nauâ, chindisitâ ca vârâ poalâ machiduneascâ țâsutâ tu arâzboi di casâ ș-anyilicioasâ di țâ loa videala, ama ș-la doil’i cal’i arachi ți bea niorl’i, s-umflă ca un foali, etim s-plâscâneascâ, ahât ți eara di mârit ș-aestu om.

    Cari easti el! Ari vârâ tu hoarili deanvârliga ți s-poatâ s-acațâ cu el tu aveari? Că s-azburaști pisti tut, pânâ ș-ficiurițl’i știu că aestu celnic, nu maș că ari multâ tutiputâ, ma că taha ti ngroapâ tu malâmâ… S-himusirâ tuț s-ascoatâ cal’il’i di la caruțâ și s-l’i-aducâ tu ahuri. Tu idyea oarâ, ahurhi sâ-Ij dipunâ dit caruțâ fumeal’ia: nicuchira cu fața mpluceatâ, minutâ tu boe ș-cu cicioarli astrâmbi, ficiorlu ma mari, niuros, anustu ș-distorsu ca fendâ-su, nveasta aluștui, nica nauâ, cu șalu albu di sirmâ, tricut pi sum curauâ deadun cu hirili di hrisafi, pânâ niheamâ ma nghios di mardzina-a fustanil’iei mușinghinâ di catifé, mușatâ ca vârâ steauâ ș-mâritâ di sucrimi, ș-tu soni, ficiorlu ma ñic, un șcurtic, ampluceat tu fațâ ș-cu cicioarli cârlibăñi, safi mă-sa…

    – S-anchirdâseascâ haraua ți u-adraș! al’i ură nicuchirlu, cari ș-el, ca tuț alanțâ cari umplea uborlu, avea armasâ cu mutrita cihtâsitâ câtâ nora a celniclui cari, dupâ ți-s șuțâ cu fața câtâ soarli cari ascâpita, ahurhirâ dublili di pi cheptu s-anyiliceascâ di u-adra ș-ma mușatâ ca steaua… Ca ți nveastâ aleaptâ loat! S-vâ bâneadzâ! bitisi urarea nicuchirlu, dealihea ciudisit di mușuteața cari șidea dinintea a lui, fronimâ ș-andreaptâ ca lumbarda.

    – Dip cum nâ undzea! Cata noi ș-ea! apândâsi Celniclu cari mută narea nica ma ndzeanâ.

    Ș-cându oaspițl’i, un câti un, chindruirâ câtâ casâ, celniclu dininti, nveasta-ațea naua, marli-l’i hil’i și dupâ el’i ațel’i doi ñicudzañi ș-dip ti arizili, lumea s-ciuciura: “Bo, bo, bo, ca nveastâ loarâ!”…

    – Em, ti ți dzâț tini că vinirâ el’i pânâ aoa! Că l’i-aduțea arada?! Cum di nu! Ta s-mâreascâ cu nveasta aestâ naua… și s-lu-ascoatâ tu lumi pi șumuroñilu ațelu sumulai-câtrani ș-u cicioarli cârlibâñi! S-avdzâ unâ boați cu niascumtâ pezâ.

    – Ahtari ñic, arap și anustu ficior nu-am vidzutâ pânâ tora! s-ciudisea un altu.

    – Ași easti ma, ca mâni pâimâni, va lu nsoarâ ș-pi el cu vârâ armânâ aleaptâ ș-canda lu-avdu pi celniclu cum va s-dzâcâ, dip ca deaneavra: “Dip cum nâ undzea! Cata noi ș-ea!” adâvgâ pizueariclu di ma ninti, cu boațea pit nări, analtâ ș-mâritâ dip ca a celniclui.

    – Ți nu-adarâ avearea! s-avdzâ și unâ boați subțâri.

    Tuti ca tuti ma, noaptea, cându tuț bârbațl’i s-arâdâpsirâ tu guneauâ, Celniclu avu tiñiia s-șadâ ningâ nicuchir… Nu pârinti ș-socru, nu lâlâñi i fraț ma mări di-a ațilui ți adra numta, ma Celniclu, soe dip di largu!… Ș-atumțea, cându ma multi nveasti tiniri, tu mesi di cari s-afla feata ți s-mârta ș-aleapta norâ-a celniclui, dupu cum eara adetea, mproasti ninga uși, cu dauâli mâni dininti ș-acâțati di paftâ, cu ocl’il’i aplicaț ș-fronimi, s-ancl’ina câtâ bârbațl’i tricuț tu añi, avutlu oaspi, cu boațea-a lui ahât di-analtâ câ s-avdza pânâ tu alantu udă, ahurhi s-alavdâ cum câftă nveasta ți u loarâ, cum nu bâgâ can pruxinit, ți el, fârâ can zbor dininti arucat, s-aurlă ndreptu tu casa-a cuscru-sui ș-cum dișcl’iii gura, cum l’i-u deadirâ. Că nica di tora suntu fumel’i cari au arucatâ zborlu pi-aoa ș-pi-aclo, că, ma s-lâ caftâ featili pi ñiclu ficior, pruxinil’ia easti ca faptâ, ma că el nica nu lo apofasea aestâ… S-creascâ nica niheamâ, că mizi ncl’isi șaptisprădz di-añi! Ș-dapoea… mea, că nica nu mutrirâ salami ti vârâ nveastâ… Candu agiumsi aoa cu muabetea, furâ ma mulțâ cari duchirâ cum lâ si șuțâ mațâli, ma s-țânurâ ghini s-nu astrâmbâ dit budzâ, că unâ easti ți-l’i treați a omlui prit minti ș-altâ ți-l’i easi dit gurâ…

    – Ași easti! Ași easti! s-sâlighirâ el’i diunâoarâ.

    Amânat tu noapti, cându numtarl’i ahurhirâ s-tragâ ca s-ducâ s-bagâ, va s-loa tu pârjinâ cari di cari sâ-l’i l’ia oaspiț… Pânâ tu soni aleapsi el, un prot cusurin ver cu fendâ-su.

    Dumânicâ tahina, cându tutâ fumeal’ia a celniclui agiumsi iara la numtâ, vidzurâ tu ubor un cor adrat maș di tiniri ș-tu mesi di el’i un ficiuric, cât gaida ți u umfla, bâga ahât foc tu cântic di dzâțeai că va s-arupea foalili. Di cum intră pi poartâ, Celniclu vidzu, tu cap di cor, unâ featâ cu truplu ca vearga, cu perlu lai ampiltit tu dauâ cusițâ groasi ș-arucati pi pâltări. Corlu cât avea ahurhitâ cânticlu ți cura lișor ș-feata ți trâdzea caplu ș-cari pârea câ nu da ici di loc, âș ligâna cu sâltânati truplu cu mesea-l’i subțâri s-u treț prit nel, ș-cânta deadun cu tuț alanțâ:

    Nu ț-am dzâsâ ș-va-ñi țâ dzâc:
    Nu țâ frândzi mesea-ahât!
    Va ñi-u frângu, c-am lizeti,
    Hiu nipoatâ di-ali teti!

    Cându feata șuțâ caplu di cor, Celniclu s-ciudisi di ahâtâ mușuteațâ: albâ ca neaua ș-cu dauâli meari aroși pi fațâ, sufrânțealili lai-cicor ș-gâitânati, narea cundil’iatâ, budzâli aroși ca cireași.

    – A curi easti feata-ațea ca lumachea di prumvearâ? ntribâ Celniclu pi nicuchir.

    – Soe di-aproapea… nipoatâ di-a nicuchirâ-meai. S-aplicâ câtâ ureacl’ia a celniclui și-l’i ciuciurâ: Nu-i ti voi… easti dit casa multu oarfânâ… di oamiñi dipuși…

    – Nu, more ș-tini! Antribai ș-io ași… s-para-feați el că azburâ maș ași, ca s-dzâcâ țiva…

    Unâ mul’iari ascumbusitâ, ți yinea din casâ, s-dusi la cor ș-dânâsi ningâ feata ți trâdzea caplu.

    – Haida ali mani, agiundzi ș-ahât gioc. Ia alasâ tini corlu ș-dâ fuga pânâ acasâ ta s-aduț niheamâ hrisafi. Nu avem cu ți sâ ndridzem ânveasta nauâ!

    – Altu iuva, cama aproapea, nu-aflaț, lea manâ? ntribâ feata și s-videa ghini că nu-l’i si alâsa ici corlu…

    – Nu-ari can. Du-ñi-ti agoñia și s-ti torñi cușia că mutrea ți niori yin. Mari lucru ma s-nu da ploae! feați mă-sa.

    – Ma aclo nsus, pi dzeanâ, casa-a noastrâ easti nvâlitâ di niori…

    – Du-ti, nu ti șintea ici, că nu-avem chiro ti muabeti! l’i-u tâl’ie mă-sa ș-truoarâ, cu mintea la alti huzmeț, intră-n casâ.

    Dit cartea “Aeșțâ armâñi – Oamiñi dit Pirmiti” Tom I, Pirmituseri dit Balcañi, 1998, Editura Cartea Aromână.

  • Emisiunea armâneascâ ditu 24.01.2025

    Emisiunea armâneascâ ditu 24.01.2025

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu Fâțearea Unâ a Prințipatilor Români. Tu bâserițlli ortodoxi s-feațirâ dyeavasi, iara câmbăñilli bâturâ ti unu minutu. Aoa ș-166 di añi, tu 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza fu aleptu cumândaru a Valahillei, dupâ ți fu aleptu cumândaru ali Moldovâ tu 5 di yinaru. Apofasea politicâ a prințipatiloru ta s-facâ unâ fu protlu stadiu tu adrarea a cratlui românescu. Cumândarilli politiț pitricurâ mesaji ti Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ. “Dzuua di 24 di yinaru easti dzuua cându lipseaști s-nâ minduim la cllirunumia ți nâ u alâsarâ strâpâpâñilli ș-la borgea ți u avem ta s-u țânemu și s-u duțemu ma largu“, cundille prezidentul Klaus Iohannis. Premierlu Marcel Ciolacu scoasi tu migdani că Unirea easti unâ paradigmâ di turlia cumu unu proiectu politicu di simasie adratu deadunu cu vrearea a popului poati s-facâ dealihea. Româñilli s-hârsescu di unâ șcurtâ vacanțâ cu aestâ arasti, di cara Dzuua ali Uniri fu spusâ dzuuâ pisimâ dupâ nomu. Mulțâ oamiñi aleapsirâ șâ-și treacâ aesti dzâli tu stațiunili di munti. Cu tuti aesti, di cara s-deadi hâbarea că va s-facâ ma multi protesti deadunu cu multili evenimenti castine minduiti ti aestâ aradâ ți va s-dizvârteascâ tu tutâ vâsilia, furâ bâgaț pi lucru cama di 22.000 di lucrâtori a Ministerlui di Nuntru ta s-asiguripseascâ irinea ș-isihia publicâ.

    Mutarea capu/Protestu. Lucrâtorilli pi calea di heru, ofițeri tu rezervâ, personal di poliție, mineri, pâdurari, lucrâtori tu cilechi, lucrâtori la Metrou București și pensionari dzâsirâ că va s-llia parti adzâ la unâ mutari a caplui/protestu dinintea a scamnului ali Chivernisi. S-așteaptâ s-yinâ dzăț di ñilli di oamiñi. Oamiñilli suntu nihârsiț di cumandulu ali chivernisi ți anglliță crișterli a tiñiiloru di cathi mesu tu ahurhita a anlui ș-că pensiili publiți nu mata va s-creascâ uidisitu cu inflația. Dzâlili aesti fu datâ tu șteari ș-unâ andridzeari a instituțiilor publiți țentrali, cumu ș-a companiilor di statu. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, ñicurarea a sectorlui public easti unu lucru di prota thesi ti coaliția di guvernari di tora adratâ ditu Partia Suțialu Dimucratâ, Partia Național Liberalâ ș-Uniunea Dimucratâ a Etnițlor Maghiari ditu Românie.

    Diplomație. Ministrul românu ti lucri di nafoarâ, Emil Hurezeanu, va s-aibâ unâ andamusi cu secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte, la scamnul ali NATO di Bruxelles, marțâ, 28 di yinaru, s-aspuni tu unu comunicat ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ. Tu 14 di yinaru, Emil Hurezeanu lu-apruche Asistentul a Secretarlui di Stat ali SUA ti Emburlâchi Evropeanâ și Evrâasiaticâ, James O’Brien. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui ti lucri di nafoarâ, cu ațea arasti, ufițiallu românu tiñisi lucurlu a SUA la sigurlâchea ș-apârarea a partillei ditu apiritâ ali NATO, cata cumu și criștearea a lucurlui strateghicu tu naia ali Amari Lai. Doilli ufițiali tiñisirâ și ligâtura bilateralâ, cundiliindalui, rezultati buni cata cumu suntu bâgarea ali României tu programlu Visa Waiver, crișteara a lucurlui deadunu tu sectorlu icunomic ș-energheticu ș-acțiunea coordonatâ România – SUA – UE.

    Alidzeri. Liberalli va s-adunâ dumânicâ tu unâ Andamusi ahoryea a Consiliului Național ta s-vuluseascâ alidzearea a prezidentului di ma ninti a partidlui, Crin Antonescu, ți s-hibâ candidat comun ti coaliția di cumândârseari ditu Românie la alidzerli prezidențiali ți va s-facâ tu meslu mai. Suțial-dimucrațlli va s-facâ unâ ahtari andamusi cu idyiul scupo tu 2 di șcurtu, iara UDMR va s-llia apofasea tu ahurita a stâmânâllei ți yini. Protlu și doilu turu ti alidzerli prezidențiali va s-facâ tu 4 și 18 di maiu. Pânâ tora, primarlu/dimarhul a Bucureștiului, Nicușor Dan, candidatlu independentu Călin Georgescu și prezidentul ali Uniuni Ascâpaț România, Elena Lasconi, ș-aspusriâ vreaera ta s-candideadzâ ca prezidențâ. Aeșțâ doi di ma nâpoi furâ pi protlu locu la alidzerli prezidențiali ți furâ anulati anlu ți tricu. Di cara protlu turu ditu 24 di brumaru fu vulâsitu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli acutotalui tu dzuua di 6 di andreu, a că, tu xeani, oamiñilli avea ahurhitâ chiola sâ-și bagâ vula. Curtea Constituțională lo aestâ apofasi dupâ ți Consiliul Suprem di Apârare scoasi tu migdani unu raportu ți dzâți că tu proțeslu electoral s-mintirâ forți xeani, ama investigațiili nu puturâ s-dzâcâ maca dealihea ași s-feați. Dzăț di ñilli di româñi inșirâ pi geadei ta s-caftâ s-facâ diznău turlu doi a alidzeriloru prezidențiali.

    Arușfeti. Primarlu a multu cânâscutâllei stațiuni montanâ româneascâ Sinaia, liberallu Vlad Oprea, fu bâgatu gioi sum viglleari giudicâtoreascâ, i s-pâlteascâ 100.000 di evradz ta s-hibâ anchetatu tu libirtati, ti unu cazu di arușfeti. Elu easti aflatu câbâtli di abuz tu thesea ți u ari ș-ți dusi la darea-mpadi a lui di pi scamnulu di dimarhu/primar. Uidisitu cu spusa a procurorilor di la Direcția Naționalâ Antiarușfeti, pritu alti lucri, Vlad Oprea câftă pâradz di la unu pârmâteftu, aproapea 240.000 di evradz, ti ayuñiuseara a niscântoru acti ti adrarea a unui hotelu tu stațiuni.

    Avinari. Ambasada ali Românie tu Belgrad câftă limbidzâri di la autoritățli sârbeșțâ tu ți mutreaști furnia ti cari un țetățean român fu datu nafoarâ ditu vâsilie. Tu lucrul aestu furâ mintiț ma mulțâ țetățeñi ditu UE și alti vâsilii ți loa parti la unâ andamusi di anvițari ti ONG. Românlu, ți easti membru ali unâ organizație mintitâ tu proiecti suțiali, fu dusu la unâ secție di poliție di Belgrad, deadunu cu alțâ partițipanțâ di la seminaru. Fârâ canâ exighisi, ama dzâcândalui că s-adarâ aestu lucru ditu furnii di sigurlâchi națională, lâ si deadi cumandu s-fugâ ditu Sârbie iruși, tu 24 di sâhăț, și nu mata au izini s-intrâ tu aestâ vâsilie chiro di unu anu. Țetăţeanlu român agiumsi ghini tu Românie. Avinarea a niscântoru țetățeñi UE ditu Sârbie nu s-ari faptâ pânâ ma ninti.

    Fotbalu. Campioana ali Românie la fotbal, FCSB, azvinsi, gioi dicsearâ, tu capitala Baku, cu 3-2, echipa azerbaidjanâ Qarabag FK, tu etapa 7-a a Ligâllei Evropa. Cu aestâ nichi di simasie, FCSB nu mași că ș-asiguripsi biletlu ti etapa di astrițeari ți va s-yinâ, ama ari și șansi mări s-agiungâ-ndreptu tu optimili ditu soni. Tu 30 di yinaru, româñilli va s-gioacâ București contra ali formație anglicheascâ Manchester United.

    Autoru: Udălu a Hâbărloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Emisiunea armâneascâ ditu 23.01.2025

    Emisiunea armâneascâ ditu 23.01.2025