Author: Tașcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Senat. Huzmikearlli a Senatlui ali Românie și reprezentanțãlli a lor sindicali cutugursescu planurli dimãndati ñiercuri di prezidentulu a Senatlui, Ilie Bolojan, ta s’ncllidã 180 di ipotisi di lucru ditu aproapea 800 și ta s’ñicureadzã parculu auto și cumata di naftã/ cota di combustibilu cu 20 tru sutã. Federația Națională a Sindicatiloru ditu Administrație cutugurseaşti turlia paranomu şi nitransparentu/ ascumti pritu cari suntu vulusiti şi dimãndati meatrili di restructurari. Sindicatili a lucrãtorloru publiţ parlllamentari, personalu contractualu și șoferañilli ditu Senat spun că riorganizarea a instituțillei easti „cu xiki di transparență și corectitudini”. Elli spun că aproaki iţi apofasi ţi aduţi hãirlãticu tru lucru, ama nu akicãsesccu ayuñiusearea cu cari Bolojan va ta şi spunã dininti, autoritatea/ dimi axia di prezidentu a senatlui. Liderlu a Partidlui Național Liberal zburã nu maş ti ñicurarea a lucrãtorloru ditu Senatu, ama și trã riorganizari, Camera Deputațlor și ñicurarea numirlui di sumsecretari. Hãbarea fu aprukeatã, ti dealihea/ confirmată di prezidentulu a Camerãllei a Deputaţlor, Ciprian Şerban, cari exighisi cã va s’hibã ncllisi cama di 200 di ipotisi di lucru şi că va s’ñicureadzã iluminatlu di nãuntru şi aţelu di nafoarã.

     

    Sondaju/ Cãftarea minduitãllei tu duñeauã. 90% ditu români nu aproaki idheea ta s’tragã mãnã ditu NATO, un livelu recordu di pricunuşteari şi aprukeari trã Organizația Tratatlui Atlanticului di Nordu, spuni un sondaj INSCOP dimãndatu ti publiclu marțã. Uidisitu cu sondajlu, pi thimellilu a datilor adunati tu işita anlui ţi tricu, andruparea românilor tră Occidentu tu ţi mutreaşti suţatili/alianțili politiţi și militari criscu cu 10% tru 3-lli añi ditu soni. Sondajlu nica spuni că apartenența ali Românie la Uniunea Europiană easti mutrită di aproapea trei cirecuri ditu aţelli ntribaţ ca un avantaju tru ţi mutreaşti efectili/ zñiili tru bana economicã și suţialã, ti bãnaticlu a fumellioru și aţelu personalu. Maş 55% ditu români minduea aestu lucru aoa şi 3 añi di dzãli.

     

    Mutarea capu/ Protestulu. Sindicaliștilli di la metroulu di București işirã pi geadei cu mutarea capu ñiercuri dinintea a scamnului/ a casãllei a Guvernului, dupu unã idyea ascumbuseari, ţi u feaţirã marțã, dinintea Ministerlui di Finanțe. Elli cãftarã crişteari trã tiñia di cathi mesu și unã finanțari ma uidisitã tră compania a lor. Lucrãtorlli/ Huzmikearlli di la metrou dimãndarã, tutunãoarã, cã va s’nkiseascã cu dãnãsearea a lucãrlui/ grevi di lucru la guvernari și grevi simboliţi tra s’mutã caplu di itia a meatriloru apufusiti di nãulu guvernu tru bitisita a anlui ţi tricu cu giueapea ta s’ñicureadzã hãrgili bugetari.

     

    Eleferisiri/ Eliberari. Un cetățeanu român cari făţea parti ditu echipajlu Galaxy Leader acãţatu di aribelli Houthi tru Yemen aoa şi cama di un anu di dzãli fu elefterisitu/ silighitu ñiercuri, hãbãrisi Ministerlu ti Lucri Xeani/ Min. trã Afaceri Externe. Echipajlu tutu, ali pamori, cari eara cu hlambura sumu pavilionu Bahamas fu silighitu, nica sã spuni tru comunicatlu a ministerlui, adăvgânda că cetăţeanlu român easti tora tu unu locu afiritu/ sigura. Ministerlu haristusi la tuţ partenerlli xeñi, maxus a autoritățlor ditu Oman și Vãrgãrie, ti agiutãrlu ţi-lu-deadirã ta s’ndreagã aestã taxirati, ti cari spunu cã easti, alidzemu: „complexu și multu greu/ multu zorlea ti ascãpari”.

     

    NE. Prezidentulu american Donald Trump spusi că nãi sancțiuni contra ali Rusie suntu „di cãbuli”/„posibile” ma s’hibã di Mosscova nu nkiseaşti pãzãrãpserli ta s’bitiseascã cu polimlu ditu Ucraina, dimãndã Aghenţia France Presse (AFP). El adăvgã că Statele Unite va s’acaţã tu isapi ta s’da ma largu agiutorlu militar tră Kiev, cari agiumsi la dzãţ di miliardi di dolari di cându Rusia u aputrusi Ucraina tru şcurtu 2022. Trump avea spusã ma ninti că Rusia va s’agiungã tu mari fãnica ma s’nu aproaki s’pãzãrãpseascã şi s’bagã vula ti dãnãsearea alumtiloru icã akicãsearea di irini cu Ucraina. Tu ţi mutreaşti prezidentulu ucrainean, Trump s’așteaptă cã Zelensky s’hibã etimu/ hãzãri ti s’aproaki vulusearea a unlui acordu/ unã akicãseari.

     

    Cinema. Un filmu regizat di cineastulu românu Radu Jude fu aleptu tra s’hibã dizvãrtitu tru competiția a Festivalui Internațional di Filmu di Berlin. Aesta easti aţea ditu soni lucrari a lui, numãsitã Kontinental 25, unã producție cu buget ñicuratu, unã comedie lae ti criza imobiliară și sila a naționalismului. Radu Jude spuni că filmul fu filmatu cu un tilefunu mobilu. Selecția ufiţialã adunã 19 di titluri tră ediția di estanu, cari s’dizvãrteaşti anamisa di 13 și 23 di şcurtu.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.01 – 18.01.2025

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.01 – 18.01.2025

    Alidzeri prezidențiali bis
    Protlu tur a alidzeriloru prezidenţiali va s-facâ tu 4 di maiu, iara doilu turu tu 18 di maiu – apufâsi, gioi, Chivernisea di coaliție PSD-PNL-UDMR di București. Româñilli ditu vâsilie va s-voteadzâ tu chirolu ali unâ singurâ Chivernisi, iara ațelli ditu diasporâ va s-aibâ trei dzâli, ama tu ațea ditu soni dzuuâ – dumânicâ, secţiili di vot va s-anclljidâ tu sâhatea 21:00 ali Românie, cum ți s-hibâ fuslu oraru localu. Apofasea fu loatâ ta s-nu poatâ s-facâ niți unâ influenţari a votlui anda elu va s-anclliidâ tu Românie, ama lipsea s-armânâ nica dișcllisu tu xeani, tu secţiili ditu ascâpitata ali vâsilie. Autorităţli bâgarâ și nomuri ma serti ti campania electoralâ, ma multu pi internet, nitiñisearea a loru va s-ducâ la pâltearea di girimé pânâ di 50.000 di lei (vârâ 10 ñilli di ivradz), iara ti mărilor platformi onlini girimelu va s-hibâ pânâ di 5% ditu țifra di emburlâchi. Apofasea ti data a alidzeriloru prezidenţiali fu faptâ public tu Monitorlu Ufițial.
    Reprezentanţâlli a ma multor organizaţii non-guvernamentali dzâsirâ că nu s-poati s-hibâ aprucheatu unu ahtari actu normativ fârâ unâ moabeti publicâ dealihea ș-fârâ unâ analizâ a aspectilor ți asparsirâ scrutinlu di ma ninti cari fu anulat. Aduțemu aminti că, dupâ ți avea vulusitâ protlu turu a alidzeriloru prezidențiali ditu 24 di brumaru, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă, tu 6 di andreu, prezidențialili, anda diaspora avea ahurhitâ, chiola, votlu ti doilu turu. CCR lo ahtari apofasi di cara Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie scoasi tu padi unu raportu ți zbura di unâ minteari xeanâ tu proțeslu electoralu, ama nica nu inșirâ tu migdani ancheti judițiari ți s-dzâcâ ma s-fu dealihea ași, ma nu.
    Dzăț di ñilli di oamiñi ditu tutâ vâsilia inșirâ, dumânicâ, pi geadei, cama mulțâ tu București, ta s-caftâ adrarea diznău a doilui turu ți elli luyursescu că fu anulatu fârâ canâ ândreptu, ama și darea-mpadi di pi scamnu al Klaus Iohannis, ți easti nica prezidentu, a că tu 21 di andreu âlli si avea bitisitâ doilu ș-ațelu ditu soni mandat ti cari avea-ndreptu. 161 di parlamentari ditu opoziție simnarâ ti darea-mpadi di pi scamnu a prezidentului, iara formațiunea AUR câftă ufițial adunarea ali unâ sesiuni ahoryea a Parlamentului tu chirolu 20 – 24 di yinaru, ta sâ-și ahurheascâ proțedura di dari-mpadi di pi scamnu. Ti furnia aesta, easti ananghi di votlu a 234 di parlamentari.

    Apofasi ali BNR
    Banca Naţionalâ ş-ţâni atitudinea apridunatâ ș-apufâsi, stâmâna aesta, s-țânâ nialâxit, la 6,5% tu an, toclu di politicâ monetarâ. Toclu di sturu nu mata fu alâxitu ditu agustu, di cara s-fâțea gaireț ti scâdearea a inflaţillei. Uidisitu cu BNR, aesta criscu tu trimestrul ditu soni ditu 2024 ma multu di cum fu minduit di prota, di itia a pâhadzloru la combustibili și xerea di estâ vearâ. Spețialişțâlli nu cuteadzâ s-dzâcâ că va s-facâ unâ scâdeari estanu a toclui di politicâ monetarâ. Ei minduescu că, maca dupâ alidzerli prezidenţiali nu s-alâxeaști contextul icuonomic internu, poati s-veadâ unâ mari presiuni pi cursul di alâxeari a pârălui naționalu. Di altâ parti, Chivernisea româneascâ lucreadzâ la adrarea a proiectului di buget ditu 2025. Va s-da s-țânâ deficitlu di 7% apufâsitu di Comisia Evropeanâ, ama şi 7% ditu PIB ti investiţii.

    Diznău, di Mineriadâ
    Prezidentul di ma ninti ali Românie, Ion Iliescu, ș-premierlu di ma ninti, Petre Roman, furâ aflaț câbâtli, diznău, stâmâna aesta, tu dosarlu a Mineriadâllei ditu meslu cirișaru 1990 ti adrarea di zñii contra a uminitatillei. Procurorilli lipseaști s-adarâ dipu ditu ahurhitâ ancheta, di cara probili adunati, ma ninti, furâ anulati tu instanţâ. Ei dzâcu că, tu cirișaru 1990, persoani cu thesi ditu apofasili tu Statlu românescu anchisirâ unâ politicâ di represiuni contra a oamiñiloru țivili ditu Capitalâ. Atumțea furâ vâtâmaț 4 oamiñi, arușunati 2 mlleri, agudirâ fizic şi/ică psihic cama di 1.300 di oamiñi și avinarâ i ancllisirâ para nom cama di 1.200. Ahurhindalui ditu meslu aprilu 1990, tu Bucureşti s-feați unâ manifestaţie ți s-teasi pi ma multi stâmâñi, ți avea caracterlu ali unâ opoziţie la putearea ți cât s-avea curdisitâ dupâ Revoluţia anti-comunistâ. Dupâ spusa a procurorilor, tu 13, 14 și 15 di cirișaru, fu bâgatâ tu practico unâ acţiuni di dânâseari a manifestanţâlor, tu cari furâ mintiti, contra a nomlui, forţi a Ministerlui di Interne, ali Apârari, a Servițiului Românescu di Informaţii, cata cumu şi cama di dzăț di ñilli di mineri ş-alţâ lucrâtori ditu ma multi zoni ditu vâsilie. Minerilli aduşi Bucureşti asparsirâ: sediili a partidilor politiți ți cât li avea adratâ dupâ Revoluţie ş-cari eara tu opoziţie, casili a cama măriloru lideri politiț ditu opoziţie, sediili a publicaţiilor di presâ independenti ş-a niscântoru instituţii di anviţâmintu.

    Dzuua a Culturâllei Naționalâ
    Ditu 2011, România yiurtuseaști, cathi anu, tu 15 di yinaru, Dzuua a Culturâllei Naționalâ, dzuua di amintari alu Mihai Eminescu. Estanu, s-ancllidu 175 di añi di anda s-află ațelu ți easti luyursitu cama marli poet român. Dzuua a Culturâllei Naţionalâ easti dzuua a culturâllei, ali artâ ș-a pidimolui academicu românescu și s-yiurtuseaști pritu multi evenimenti, tu tuti isnăhili iu bâneadzâ româñi, nuntru i anaparti di sinurlu ali vâsilie. S-feațirâ, ama, și protesti. Membri ali Federaţie a Sindicatilor ditu Culturâ şi Presâ, CulturMedia vrurâ sâ scoatâ tu migdani că nu âlli si da pâradz a aluștui sector, ama și nindriptățli a tiñiiloru di cathi mesu ți li au arugațlli ditu muzee, biblioteț ş-țentri culturali.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Lala Tașcu

  • Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

    Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

    Ripublicanlu Donald Trump (78 di añi) pritu giurâmintul ufițialu ș-ahurhi doilu mandat ti prezidentu a Statilor Uniti ali Americâ (SUA), dupâ patru añi tu cari America fu cumândârsitâ di Joe Biden.

    Donald Trump: „Giuru că va s-umplu cu pisti thesea di prezidentu a Statilor Uniti ș-că va s-țânu, va s-aveglliu ș-va s-apăru Constituția a Statilor Uniti, ahâtu câtu va s-potu”.

    Di itia a țicnâllei, țeremonia pritu cari lo thesea aesta s-feați tu Rotonda a Capitolului ditu Washington, iara nu pi scărli a Congreslui, ș-aestu lucru s-fați ti prota oarâ tu patru dețenii.

    Donald Trump va lu-aibâ vițeprezidentu JD Vance.

    Prezidentul ali SUA ș-lo borgea că va s-simneadzâ, nica ditu protili sâhăț la Casa Albâ, aproapea 100 di ași-spusi cumandi executivi pi temi di la sigurlâchea a sinurloru pânâ di adrarea a naftâllei ş-a gaziloru, ș-ma multu pi avinarea a imigranțâloru ți ședu contra a nomlui ică pi adrarea a unui scut antirachetâ ți s-afireascâ Statili Uniti.

    Tu ți mutreaști icunumia, Donald Trump dzâsi că alidzearea a lui diznău lâ deadi optimismu a investitoriloru.

    Donald Trump: Videț chiola rezultati la cari nu s-aștipta canâ ș-tutâ duñeaua dzâți că easti efectul Trump. Di anda fui aleptu, pâzarea di tranzacționari criscu para multu, iara optimismul a ñițloru pârmâtefțâ agiumsi pi unâ scarâ recordu tu aeșțâ 39 di añi di ma nâpoi.

    Pârălu Bitcoin aspusi ș-elu recordu dupâ recordu, anda mărili companii di investiții deadirâ tu șteari emburlâchi di dzăț di miliardi di dolari, investiții ți s-facu di sibepea că amintai alidzerili ș-aesti emburlâchi va s-adarâ locuri di lucru ti suti di ñilli ică miliuni di americañi.

    Uidisitu cu adetea americanâ, prezidentul lo parti la dyeavasea privatâ la bâsearica St John ditu Washington DC, ninti ta ș-aspunâ giurâmintul.

    Autor: Mariana Chiriță
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Luţeafirlu

    Luţeafirlu

    Luţeafirlu
    di Mihai Eminescu
    pi armâneaști di Toma Enache

    Ca tu pirmit aşi s-făţea
    Ş-di căndu i eta aflată
    Dit soie di amiră , băna
    Nă feată steau-mşeată.

    Maş ună la părinţ eara
    Pirifană ş-ambară;
    Icoană tu băseriţ ea
    Ş-lună tu steali-afoară.

    Su-aumbra grendzălor di plochi
    S-aşuţă di iu sta-mbroastă,
    Cătă firidă iu tu cohi
    Luţeafirlu adastă.

    Mutrea naparti cum tu amări
    Nţapă ş-yiliceaşti
    Pi trimburatili cărări
    Pampori lăi urseaşti.

    Ază-l mutri, măni năpoi
    L’ia foc a l’ei hicati
    El ţi-u mutri ahănti gioi
    Lo vrearea ali feati.

    Cum ea pi coati s-andrupa
    Frămtea-ă l’i chirea tu yisi,
    Ti dorlu a lui şi inima
    Şi suflitu-l’i si aprimsi.

    Ş-ţi soi apireaşti el
    Cănd amurdzaşti afoară
    Stră laiu mur di la castel
    Iu ea va s-iasă troară.

    Ş-pi dinăpoi, pi ceapa a l’ei
    Agiumsi tuş ăn casă.
    Di gl’eţ anţasi, di scăntel’i
    Nă piră s-faţi plasă.

    Ş-cănd tu crivati s-teasi ndrept
    Fitica ti durn’iari,
    Ãl’i mută mân’ili tu chept
    I-ncl’idi ocl’i di n’irari.

    Şi dit yilie `nă lun’ină
    Pi trup cadi virsată ,
    Pi ocl’i mări ş-ncl’şi ţi mină
    Pi faţa a l’ei turnată.

    Ea ul mutrea ş-ca arădea
    El tu yilie trimbura,
    Că ţe ahănda tu yis nidzea
    Un suflit dol’i di s-adra.

    Ş-canda zbura cu el tu somn
    Ş-ca suschira ş-greu ăl’i yinea:
    Lăi, vrute,pisti noapti domn,
    Că ţe nu yini ? Yinu aoa!

    Luţeafir imir s-dipunai,
    S-archiuşuri pi ună arază,
    Tu casă ş-minti s-apireai
    Şi bana-n’i lun’ineadză!

    El asculta anvirinat
    Ş-ascapiră di vreari
    Şi s-aruca ca sfuldzirat
    S-ahundusea tu amari.

    Şi apa iu-şi fu plăscănit
    Vărliga s-arcuteaşti,
    Dit ahăndos niarăzvuit
    Pirifan gioni creaşti.

    Anarga treaţi ca tu pragu
    Pi mardzina ali geami
    Ş-tu mănă ţăni un ciumagu
    Tsi-împlinu-i di călami.

    Părea un tinir vuivudă
    Cu per di malâmă moali
    Un vinit veştu si-anudă
    Pi anumirili goali.

    Aumbra faţ-l’ei tu yilii
    I albă ca nă ţeară –
    Un mortu muşat cu ocl’ii yii
    Tsi ascapiră nafoară .

    Dit haua mea, vin’i multu greu,
    Ta-s avdu-acl’imarea
    Şi ţerlu easti tati a meu
    Şi dada a mea i-amarea.

    Tu a tău udici ta s-potu s-yin,
    S-ti vedu tu crivati,
    Dipuş i aoa cu-a meu sirin
    Şi bană-n’i loai dit api.

    Yinu, steauă maş niheamă
    Lasă–ţ căşoara a tauă ,
    Io hiu Luţeafirlu di-ndzeană
    S-ti fac ănveastă nauă .

    Tuş tu pălati di mirgeani
    S-bănăm eta chirută ,
    Ş-dun’eaua tută dit ocheani
    Cu vreari va ti-ascultă.

    Căt hii muşat, cum maş tu yis
    Un anghil am vidzută ,
    Ama pi torlu a tău dişcl’is
    Nu-as calcu eta tută.

    Ai stran’ili şi zboară xeani,
    Ş-fără di bană ascapiri,
    Că io hiu yie; ş-mortu tini
    Ş-mi astal’i a tali piri.

    Tricu nă dzuă ş-alti trei
    Ş-ca pi scutidi yini,
    Luţeafirlu pisupra a l’ei
    Cu arazili’i sirini.

    Ea s-minduea la el tu somn,
    Tu minti să-şi lu aducă
    Şi dor di-a chimat’lor domn
    Tu inimă u-anciupă:

    Luțeafir imir, s-dipunai
    S-archiuşiri pi ună arază ,
    Tu casă ş-minti s-apireai
    Şi bana-n’i lun’ineadză!

    Cum el dit ţer u aduchi,
    Di pidimo s-alumtă,
    Ş-deavrigra ţerlu ahurhi
    Tu locu iu si-astupă.

    Tu air piri sălăghiti,
    Duneaua u-acăţară
    Ş-dit pădzăli discurfusiti
    Da cap, un gioni afoară.

    Pi laia perci ca di yită
    Căruna ardi s-pari,
    Ş-azbuira pi minduită
    Ş-ban’i făţea tu soari.

    Dit laiu savan dizvilit
    Ies marmoree braţă
    Yini anvir’nat ş-ca minduit
    Şi galbin i tu faţă;

    Ma ocl’i mări, a lor n’iati
    Ahănda el i-aprindi,
    Dauă lăngori dip agiunati
    Şi mplini di scutidi.

    – Dit haoa mea vin’i multu greu
    S-ti avd ş-aestă aradă ,
    Şi soarili i tati a meu
    Şi noaptea n’i-easti dadă.

    Yinu la steauă, dip niheamă
    Lasă-ţ căşoara a tauă,
    Io hiu Luţeafirlu di-ndzeană
    S-ti fac ănveastă nauă.

    Tu per ţi malămă lu-ai,
    S-ţ-acaţ cărun’i di steali,
    Tu a meali ţeruri s-dai
    Pirifană ca eali.

    Căt hii muşat, cum maş tu yis
    Nă strigă am vidzută,
    Ama pi torlu a tău dişcl’is
    Nu-as calcu eta tută.

    Ãn’i cicânesc di a tău dor
    Tu cheptu, a meali coardi
    N’i angreacă ocl’i mări ş-mi mor
    Mutrita ta mi ardi.

    Ma, io cum s-dipun la tini?
    Nu vrei ta s-badz tu minti,
    Că moartea nu-i ti mini,
    Ş-că tini u-ai dininti?

    Nu caftu zboară uidisiti,
    Nu ştiu cum s-ahurhescu –
    A tali suntu achicăsiti
    Maş mini nu-aduchescu;

    Ama ma s-vrei curună
    Ți s-umplă vrearea ghini,
    Pi loc tini dipună
    Ta s-mori isa cu mini.

    Ãn’i cafţă tora s-mor aoa
    Ta s-dai ună băşeari,
    Ma voi să ştii ti totna
    Că ş-vrearea-n’i easti mari;

    E, va s-hiu dit amărtie fapt,
    Va s-l’iau altă aradă;
    Di etili tuti hiu ligatu
    Ma voi ta s-mi dizleagă.

    Ş-fudzi… Canda di dip chiru.
    Ti vrearea a unei feati,
    S-freadzi dit locu ţi-l avu,
    Cu dzălili nicati.

    Tu idyea oară, Cătălin,
    Spărhiac criscut ân casă ,
    Ți bagă tu putiri yin
    A oamin’ilor la masă.

    Ficior ţi ţăni dinăpoi
    Fustăn’i di amiroan’i,
    Un doci aflat şi ici di soi,
    Ama cu ocl’i di lamn’i.

    Şi faţăli aroşi li adară,
    Ti capu a lui, ş-au hari,
    La Cătlina, bagă oară
    Ş-u veagl’i cu n’irari.

    Ma ţi işi muşată semn
    Ş-anami, s-u ardă pira;
    E, Cătălin, tora s-videm
    Cara s-ţ-agiută mira.

    Ş-u strindzi ayon’ea pi sum sin
    Aşe tu uşi diunăoară.
    – Em ţi vrei, o, lăi, Cătălin?
    Nu-ai lucru tor’ di oară.

    – Ţi voi? Voi s-nu hii cihtisită
    Ş-daima pi minduiari,
    S-arădz, s-mi-alaşi tu bitisită
    Să–ţ l’iau maş nă băşari.

    – Hăbari lai, nu-am ţi cher,
    Nu mi cărtea, du-ti naparti –
    Că di luţeafirlu dit ţer
    Mi l’ia un dor di moarti.

    – Ti-nveţ cara tini s-nu ştii
    Cum s-feţi tută vrearea,
    Nu ancaci-mi ti amărtii,
    Aravdă, stăi preayalea.

    Cum vinitorlu acaţă tu păduri
    Pul’il’i cu laţu
    Aşe pi braţu a mel s-archiuşiri,
    S-mi strindză ş-tini cu braţu;

    Cu ocl’i ăncărfusiţ tu oară
    Tu ocl’i a mei s-armăn’i…
    Căndu va ti-analţdi sumsoară
    S-ti pindză dit călcăn’i;

    Cându faţa mea u aplec nghios,
    A ta s-mutrească dzeana,
    Şi s-nă mutrim cama vărtos
    Ş-cu vreari tută bana;

    Ş-ca s-ti pitrundă siyur
    Agapea ți-anvițaşi,
    Cându va ti baş ş-mi andoapir,
    Tini năpoi s-mi başi.

    Ea lu mutrea pi cilimean
    Nirată ş-aspăreată
    Ş-cu nămuzi ş-angătan
    Taha nu-l va ş-ul caftă.

    Ş-mizi ăl’i dzăsi: – Di cu n’ic
    Ti şteam ghini pi tini,
    Tut băndurai, ti ţiva dip,
    Ti uiduseşti cu mini…

    Ma un luţeafir ţi apiri,
    Dit isihia şcretă,
    Da fără mardzin’i dzări
    Tu amarea agărşetă.

    Ti aţea ocl’iu pi ascumta
    Ămplinu-i di plăndzeari,
    Aşi cu treambur treaţi ş-apa
    Cu năs tu urdinari;

    Yilici di ahăntă vreari
    A meu caimo s-ul chiară ,
    Ma tut stră-dzen’i ansari
    S-nu-l agiungu văroară.

    Cu arazi gl’eţ ş-ânvir’nat tricu
    Dit lumea ţi-l disparti…
    Tu inimă va-l ţân ş-tu eta iu
    Chiru ahânt naparti.

    Ti aţea dzălili ăn’i si-par
    Ca şcreti ş-pondi arini,
    Ma nopţă’li s-cu hari aflati
    Ți nu-aduchescu di-iu yini.

    Hii nă fitică ţi s-ț-adar…
    Ai s-n’i-u frăndzem dit hoară
    Nu va ştibâ toru ambar
    Şi numa va nă chiară.

    Ş-va şidem fronin’i ca sămţ
    S-pãstriţ, ca doi trandafili
    Va-ţ fugă doru ti părinţ,
    Şi yisu ti luţeafiri.

    Părn’i Luţeafirlu. S-tindea
    A lui arichi tu ţer,
    Căl’iuri di n’il’i di an’i videa
    Cum tu aţea minută cher.

    Dighios un ţer canda i-aflat,
    Ş-pisupră alt ţer cu steali –
    Părea sfuldzir nicurmat
    Ţi turbă pritu eali.

    Şi dit a haosului pădz,
    Ş-avrigra di el işea,
    Videa tu protili arădz,
    Lun’in’i cum scăpira ;

    Ş-izvurăndalui lu-anfâșor
    Născănti-amări duruti… azboairâ,
    Mâduuâ ancâlar pi dor
    S-agârșeascâ tuti, tuti…

    Iu agiumsi, nu-ari bitisitâ
    Ș-lu acațâ praxi-ntr-ocl’i
    Ș-chirolu, geaba s-ari ampulisitâ
    S-da cap tu-a aerlui grochi.

    Nu-i ţiva, ma, canda easti
    Nă seati ţi lu sudzi,
    Ţiva ahăndos ţi-undzeaşti
    Cu agărşerli surdi.

    Di ahapsea etăl’ei ăn’i si lăi.
    Tate, dă-n’i cali dit aradă
    Şi alăvdat ti daima s-hii
    Ş-dun’eaua tută s-veadă.

    Caftă- n’i Dumidzale, iţi doară ,
    Ma dă-n’i nă altă soarti,
    Că-izvur hii ţi da nafoară
    Bană deadun cu moarti;

    Nimoartea cu-a l’ei pirâ
    S-loai ș-cu jiru di sum ploapi
    Ş-ti tuti aesti s-n’i dideai
    Nâ sati di ayapi.

    Dit haos, Dumidzale, mi adrai
    Ş-tu haos voi tu aistă sati…
    Ş-dit arihati mi amintai
    Ni-u seati di arihati.

    – Hyperion, ţi dit a ta himă
    Dai cap cu altă dun’eauă,
    Nu caftă ciudii ta-s-yină
    Cu trup ş-numă di neauă;

    Vahi om vrei s-hii
    S-undzeşti cu a lor fară?
    Ma s-ardă oamin’il’i di yii
    S-amintă oamin’i iară.

    El’i maş andregu tu vimt
    Yisi ş-chiruti zboară,
    Căndu undi află un murmint
    Spură di undi adară.

    El’i maş steali au di tihi
    Ş-aputrusiri di soarti,
    Noi nu avem chiro, ni adyi
    Ş-nu aduchim di moarti.

    Di aco, di iu ş-easti scrisa
    Băneadză ază, ţi moari
    Ş-un soari ma s-u măcă chisa,
    Va da nă poi alt soari.

    Canda ti totna s-aflară
    Ş-tu soni moartea ăl’i paşti
    Tuţ ti moarti s-amintară
    Şi mor ta-s caftă soarti.

    Tini, Hyperion, nu cheri,
    Iuţido ţi-ascăpitată…
    Caftă-n’i prota zburari-
    Vrei minti ănviţată?

    Vrei s-ahurhească boaţea-ţea
    Ţi după a l’ei căntari,
    S-alumtă munţă l’i cu pădurea
    Şi nisiili tu amari?

    Vahi tu fapti va-n’i aspun’i
    Puteari fără zn’ie?
    L’ia locu tut, cumăţ s-lu adun’i,
    S-u faţ amirărie.

    Pamporli tuti ţ’-dau avut,
    Ascherea s-fudz alargu
    Pisti amări ş-pi locu tut
    Ama, ti moarti s-nu-avdu.

    Ş-ti cai vrei s-mori?
    Mutrea, l’iaţ calea di aţia
    Cătă pimintu, prit niori
    Ta-s vedz cum i luyuria.

    Tu locu ţi tu ţer lu-avea
    Hyperion s-alasă,
    Ş-dip ca aeri el ahurhea
    Lun’ina să ş-u vearsă.

    Him canda tu amurdzătă
    Ş-antunică nafoară;
    Da cap luna ămbunată
    Ş-va mină apa iară.

    Va-ngreacă cu a l’ei scăntel’i
    Tuţ pon’il’i dit gărdin’i,
    Sum cărună grea di til’i,
    Şidea doi tiniri singuri.

    Alasă-n’i capu a mel, pi sin
    La, vrută, ta să s-bagă,
    S-mi anvilescă cu-araza di sirin
    Dit ocl’iu a tău di frangă.

    Cu gl’eţ ş-măyii lun’ina da,
    S-n’i alagă iţi minduită,
    Ta s-vearsă isihii eta
    Pi noaptea a meau friptă.

    Pisupra-meau, tini veagl’i,
    Vindică arana, că hii gioni,
    Hii prota vreari ţi-n’i si deadi
    Şi yisu a meu dit soni.

    Hyperion videa di analt
    Ciudia tu a lor faţă,
    Mizi un braţu di guşi arcat
    Ş-ea lu acâţă tu braţă.
    An’iurizmă di lilici yini
    Ș-cadi ca nâ ploai dulţi
    Pi frămti a lor di cilimean’i
    Cu perci ş-cu cusiţi.

    Ea ămbitată di vreari
    Analțâ ocl’i. Veadi
    Luţeafirlu. Fără zori
    Lăngorili ăl’i deadi.

    Luţeafir imir, s-dipunai,
    S-archiuşiri pi ună arază,
    Tu minti ş-tu păduri s-dai,
    Dă-n’i tihi, lun’ineadză!

    El trimbură ca alti ori
    Pi dzenuri ş-tu păduri,
    Băga di cali isihi niori
    Âl’i mină cătă mealuri;

    Ma nu-ari s-cadă cum câdea
    Tu amări di aco, di analtu;
    – Ţi zori vedz, om ti ţiva,
    Ma-ân’i hiu io, em altu?

    Bănănda tu parei streşi
    Maş tihea vă-i soarti,
    Io hiu tu locu iu mi apreşi
    Un gl’eţ fără di moarti.

  • Premisili a unlui an nielectoralu

    Premisili a unlui an nielectoralu

    Punctul maximu di atracție fură prezidențialili ditu Rusia și aţeali ditu SUA. Dialihea, nu ari niţi vără uiduseari anamisa di eali, niţi barimu ca prinţipiu elementar a alidzerloru. Alidzerli prezidințiali ditu Rusia avea amintătorlu buiusitu cunuscut di totna, nu adusiră niţi ună emoţie și niti ună hăbari ma sinfirisită, ti atea tricură niacăţati tu isapi, ascăpară menga publică.

    Alliumtrea, tru SUA, tuti suntu inediti. Unu di candidaț, prezidentu tru exercițiu, s-trapsi ditu antriţearea prezidențială, tră nominalizarea adjunctului a lui, viţe-președentulu. Tru SUA, viţe-prezidentu easti unã mlleari, unã insã di arasa lae, hile di emigranțã oamiñi di știință, ea aleapsi dreptul și politica. Ama nu amintã alidzerli, aşi că fu aleptu-diznãu aleptu fostul prezidentu Donald Trump, după unã hopã di un mandat. Ama nu el easti protlu prezidentu ali SUA cari yini diznãu după aestă hopã ama Grover Cleveland, aleptu diznãu tru 1892.

    Tru Rusia, lucãrli agiumsirã cama aplo. Alãsatu tru loclu al Elținu, tru dzuua ditu soni a anlui 1999, Putin fu aleptu tru 2000 și diznãu aleptu tru 2004. Bruma di democrație di atumţea spuni că un prezidentu rus nu poati s’aibã ma multu di dauă mandati. Modelu eara loat ditu lumea democratică maş că originalitatea arusă tru mimarea democrațiillei hipsi zborlu ”consecutivi”, aţea ţi ãlu feaţi pi nãulu ”țar” s’treacă un mandat pi loclu di prim-ministru, prezidentu agiungãndalui unã marionetă.

    Di la turnarea ditu 2012 s-ari faptã ca vãrã mãsturlãki constituția ali Rusie până cându mandatlu agiumsi di 6 ani, și Putin numata s’minã di la Kremlin. Iarapoi aliddzerli prezidențiale ditu Rusia, cum aţeali ditu marţu 2024, s’hibã ma pțãnu di simasie ca unã ñIcãzancã dari-loari di pãhã la bomboanili cu ciocolată.

    Tră România, 2024 fu un an electoralu mplinu. Dimi agiumsirã pi vade și mandatili di patru ani a alepţãloru locali icã a parlamentarlor, și aţeali di ţinţi añi a europarlamentarlor și prezidentului. Pi şcurtu, easti zborlu di alidzeri la tuti aţeali patru liveluri: local, național, prezidențialu și european. Guvernul di București apufusi ca localili și europeanile s’hibã deadunu, să s’dizvãrteascã deadunu tru dzuua ufiţialã tră europarlamentari, 9 di cirişaru. Tru kirolu anda parlamentarlli dusirã Strasbourg, primarlli și consilierlli locali aștiptarã până ti di toamnă tra s’prilleaborgili.

    Tut ti di toamnă fu apufusitu și un program tru trei hopi, ncruţilleatu, tră alidzerli armasi, parlamentarili și prezidențialili. Tru kirolu anda deputațlli și senatorlli ali Românie furã votaț tamamu tru 1 di Andreu, ti Dzuua Națională ali Românie, prezidințialele eara programati cu unã stămână ninti, tru 24 di brumaru, și unã stămână ma amãnatu, doilu tur, tru 8 di andreu. Eara programate di itia că primul tur a prezidințialelor deadi tutu proţeslu pisti cap.

    După protlu vot, pi protlu loc și calificat tru doilu turu fu un candidat cunuscut maş di un şingiru internaționalu di socializari cari ţãni di unu partid comunist, nai ma marli ditu lumi. Acã avu hãiri, tru aestu mediu, un tsunami di mesaji electorale, candidatlu declarã a autoritățlor fiscale ditu România că nu hãrgiui ici ţiva tră campania electorală. Pãnu tru soni, aţelli cu ndrept, nkisindalui di la informațiili avansati di serviţiili di contrainformații, apufusirã s’anuleeadzã doilu tur a prezidințialelor, programat tră 8 di andreu. Naua dată a alidzerloru prezidințiali ditu România nu fu dimãndatã ama sigura ţãni di proţlli patru meşi ditu aestu an.

    Ase, 2024 numata fu anlu a tutulor alidzerloru ama alãsã ţiva și tră 2025, an cari sã spuni cã nu ari heavra electoralã. Până tru soni, di la alepţãlli locali, la aţelli naționali și europeañi, tută lumea easti la loclu di lucru. Acã ari borgi ñicurati, ipotisea di prezidentu ali Românie nu easti abandonată, hiinda exercitată ma largu, după bitisearea a aţiloru dauă mandati, di cătrã prezidentulu tru exercițiu.

    Tru alanti locuri a lumillei, icã barimu tru SUA și Rusia, prezidențialele s-bitisirã, Putin niţi barimu nu dipusi ditu scamnu, tru kirolu anda prezidentulu Trump va s’hibã bãgatu pi ipotisi tru 20 di yinaru. Tru Europa, s’duţi ma largu polimlu a liderlui rus, alepetu si paralaeptu, contra ali Ucrainã, iarapoi zñiili a polimlui propagandistic pi cari îlu duţi cu democrațiile europeani ahurhescu si s’dukeascã tut ma destabilizatoru.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Aura Pașa

    Aura Pașa

    Poetâ armânâ, easti faptâ pi data di 2 di-Agustu anlu 1975, tu câsâbălu Custanța (Constanța), dit Rumânie. Sculie primarâ, lițeu și Facultatea ti filologhii – Secția limba româneascâ și filologhii balcanicâ, li bitisi Cunstanța. Tora lucreadzâ ca dascal tu lițeulu iu-nvițà și ea. Acloți l’i-nveațâ pi-armâneaști și ficiurițl’i cari vor s-u-nveață și limba-armâneascâ.
    Puizii ângrâpseaști baia añi, a cu publicarea ahurhi Ia Rivista di Litiraturâ și Studii Armâni, Anlu 5, Nr. 1 Tom X), 1 di-Aprir 1998, cu-un baia mari numir di cari deapoaea l’i-fu publicat extras cu titlul Zboarâ fârâ boați.
    Publică puizii ș-tu revistili “Grailu Armânescu” di Scopia, “Bana Armâneascâ” și “Deșteptarea” di București. Uniea ti culturâ a Armâñilor dit Machidunii, tu Biblioteca Naționalâ Armâneascâ “Constantin Belemace”, Colecțiea “Velo”, l’i-publică unâ carti di puizii cu titlul “Nica”, Scopia, 1999. S-mârtă tu Americhii, iu bâneadzâ ș-adzâ.

    Puteț s-ascultaț aoa puizii anyrâpsiti di Aura Pașa ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.

    Zboarâ

    Pit zboarâli-a meali-alag
    S-lu-aflu-ațel nai ma uidisitlu
    Ți-u spuni vrearea ti tini.

    Pit mintea-a mea-l caftu
    Zborlu cari-u spuni safi
    Vrearea-a mea ti tini.

    Tu inima-a mea mâtrescu
    S-ved ti cari bati,
    Ș-duchescu că maș cându hii ningâ mini
    Easti ea-mplinâ di puteari ș-di vreari,
    Ș-tut bati, ș-tut bati
    Cu zboarâ-angâldâsiti maș di tini.


    Ti vreari

    Boațea-a mea s-avdi tu văl’iuri
    Ca un cântic di jeali,
    Zboarâli-a meali – și-u caftâ-arâhatea
    Di-aralili mindueri…

    Pit schiñi di trandafil’i calcu
    Cu cicioarli, ș-cu minduerli, ș-cu zboarâli,
    Că naca pit vârâ vâloagâ va ñi-ti-aflu
    Vrearea, ți-ñi loași di pi budzâ cântițli…

    Dispiltitâ-alag câtâ-al’iurea
    Ș-mi-ncheadic, ș-mi mut, ș-iara-alag.
    Ș-noaptea-u triir pi lunâ pâdurea:
    Vàhi va ñi-ti-aflu, ș-tu cheptu s-ti-acaț…

    Nica

    Tut la-a mea firidâ ñicâ,
    Tut cu lăcârñili-ntr-ocl’i
    Ti-așteptu ta s-yiñi.
    Ti-așteptu ta s-yiñi…

    Luna albâ, ca di gl’eațâ,
    Añi mi veagl’i cafi searâ,
    Hiu singurâ ca ea,
    Singurâ ca ea…

    Yislu âñi ti-aduți iara
    Ma ti ved maș cu pâltărli
    Nu hii tini-a meu,
    Nu hii tini-a meu…


    Cându știu că va s-yiñi…

    Cându știu că va s-yiñi
    Inima-ahurheaști sâ-ñi bată;
    Căndu știù cà va s-yiñi
    Gura-ñi ahurheaști s-țâ greascâ…

    Cându știu că va s-yiñi
    Ocl’il’i a mel’i âñi ti caftâ;
    Cându știu că va s-yiñi
    Ñi-u-aștergu fața-a mea plâmtâ…

    Cându știu că va s-yiñi
    Añi ti-așteptu..

    Di dorlu-a tău
    Di dorlu-a tău,
    Inima ñi-treamburâ
    Ca frândza bâtutâ di vimtu…

    Di dorlu-a tău.
    Mintea ñi-u niuroasâ
    Has ca dzuua fâr’ di soari…

    Di dorlu-a tău,
    Lăcârñili ñi-curâ pi fațâ
    Ca chicutli di ploai pi geam…

    Chirutâ tu yisi dzuuâ
    Ș-noapti cu ocl’il’i-firidz
    Ti-așteptu…

    Câțe?

    Stealili-nyilicescu tu ocl’il’i a mel’i
    Ș-tini, vrutlu-a meu, s-pari cà mi vrei…
    Câțe mi-arâdz cu mșeati zboarâ?
    Cățe u-alași vrearea ta s-moarâ?

    Cârunâ di lilici pristi-a meu, per bâgași,
    Câțe daima, lăi vrute, tut singurâ mi-alași?
    Nu pot tora s-țâ dzâc urâti zboarâ, ma
    Câțe u-alași vrearea ta s-moarâ?
    Chirută tu-a meali yisi di cu seara
    Ti-aștiptam, vrute, ta s-yiñi tini și-aseara;
    Ma tini, iara, nu viniși ca altâ oarâ
    Câțe u-alași vrearea ta s-moarâ?

    Plâcârsescu

    Iu fudziși di-a mea vreari
    Iu fudziși tu lumea mari?
    Di ñi-mi-alâsași făr di yisi,
    Cu ñeatili-a meali-ncl’isi?

    Că nu ñi-pot di-a ta vreari
    Plângu dzuua câtâ-i mari,
    Mi tuchii, gione, ca țeara,
    Di-anda vdziși tini-aseara.

    Plâcârsescu, gione, soarli,
    Sâ-ñi ti-aducâ dinâcali;
    Plâcârsescu luna mșeatâ
    Sâ-ñi ti-aducâ la-a ta featâ!

    Sâ-ñi ti-aducâ, gione, iara,
    Sâ-ñi ti-aducâ primuveara;
    Sâ-ñi yiñi cu lândurli tini
    Ș-daima s-armâñi ningâ mini!

    Zboarâ fâr di boați…

    Tihe, tini, ți viniși ș-fudziși
    Ahât agoñea,
    Câțe nu ñi-alâsași nâ chicută di-arâs?
    Puteai s-ñi-alași nu-averi a ñeia
    Ma gionli-ñi puteai sâ-ñi lu-alași,
    Gionli-a meu ațel hârioslu!

    Cu ñil’i di plâcârseri s-ti dânâsescu
    Nu pâtui…
    Fudziși, ș-ñi-alăsași pi budză

    Zboarâ fâr’ di boați,
    Pit vârâ cali-ascumtâ, s-li-adun,
    Io multu vrui
    Ș-ñi-armaș tu noaptea mari,
    Fâr’ di steali,
    Cu suflitlu-arați…

    lara noi doil’i

    Mi strindzeai cu dor iara la cheptu,
    Ta s-nu pot s-fug di ningă tini,
    Nu vreai dit yis ta s-mi dișteptu,
    Maș dorlu-l hârseai ți țâ-aveai ti mini.

    Di multu chiro aștepțâ un zbor
    Di vrearea-a mea, că ea nica vàhi ardi,
    Di mini budzâli țâ-aprochi lișor
    Ș-dulți mi bași pi meal di-amari.

    Nu șteai că dorlu-a mi-aducâ iara
    Ningâ tini-aclo, dit yisi vruti,
    Nu șteai, lăi gione, pân’ tora-seara
    Că io maș tini-a ti voi, dârute!

    Alba vreari-a mea

    Inima-ñi la tini mi pitreați, tut,
    Ș-mintea tut la tini,
    Ân yis di daimalui io ti ved
    Ș-di daima la tini minduescu.

    Hii tini alba vreari-a mea.
    Ți dipuseși dit dipârtati steali,
    Hii vrutlu-a meu ursit di miri,
    Soarli-ñi ți-ñi luñineadzâ calea.

    Udi mâni yina sâ-ñi mi l’eai, peanarga,
    Pi-alti căl’iuri, nicâlcati nica,
    – A VREARIL’EI – ți nica nu li știi canâ.

    Dupâ “Picurarlu di la Pind” di Dina Cuvata, Scopia, 2001.

  • BNR țâni toclu di stur

    BNR țâni toclu di stur

    Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a lucârloru mintiti ți s-vedu em nuntru, tu vâsilie, em nafoarâ. Dupâ dauâ scâderi pi aradâ, toclu di stur nu mata fu alâxitu ditu meslu agustu, dupâ gairețli di scâdeari ali inflaţie. Dupâ spusa a BNR, inflația criscu tu trimestrul ditu soni a anlui ți tricu, ma multu di cum eara minduit di prota. S-apufusi, tutnâoarâ, țânearea a toclui la cari pot s-amprumutâ bănchili comerțiali di la BNR ică ți li llia aesti ti pâradzlli țânuț tu conturli ali Bancâ Chentralâ, la 7,5% și 5,5% tu anu.

    Totnâoarâ, furâ țânuti nialâxiti ratili a stogurlor di nghiosu, obligatorii ti pasivili tu lei ş-tu valutâ a instituţiilor di credit. Spețialişțâlli zbura ti apofasi și luyursea că BNR va s-lucreadzâ ma largu cu apridunari ta s-nu ascapâ inflaţia di sum cumandu, ama și s-nu aducâ zñie a criștearillei icunumicâ ți ș-ași easti scâdzutâ. Analistul finanțiar Dragoş Cabat zburâ cama multu ti aesu lucru:

    “Apofasea aeasti unâ di aradâ ma s-acâțăm tu isapi că easti unu chiro cu multi lucri nibuni nuntru ș-nafoarâ. Tora di oarâ nu avem nica un buget, nu avem un plan ti scâdearea ali xichi bugetarâ. Borgea publicâ creaşti dipriunâ, di mes-mes, tamam ta s-anvâleascâ aestâ xichi bugetarâ. Avem ş-unâ xichi di emburlâchi. Nu sâ ştii maca taxili va s-creascâ ma nu, ș-ți turlie va sâ scadâ hărgili publiți.”

    Inflaţia criscu tu meșlli dit soni dit 2024. Criştearea icunomicâ easti multu ñicâ, dipriunâ cu polimlu ditu Ucraina, iara tu UE ari niscânti lucri ti aspârdzearea a zigâlli politicâ tu vâsilii di simasie, adâvgă Dragoş Cabat. El pistipseaști că şansa sâ scadâ Banca Chentralâ toclu di politicâ monetarâ estan, easti dipu scâdzutâ. BNR dzâți că inflația para mari s-feați di itia a scunchearillei a naftâllei, ma multu ca zñie a scâdearillei a dolarlui american pi pâzărli internaționali, ș-tu unâ ñicâ misurâ a scunchearillei a mâcărilor, di sibepea a xerillei multu sertâ di veara a anlui ți tricu.

    Dupâ isăchili ditu soni, rata a inflaţillei di cathi mes va sâ scadâ tu protlu trimestru ditu 2025, ama va s-aibâ valori mutati andicra di anlu di ma ninti. Experţâlli di la Banca Chentralâ cundillearâ că ari piricllu ti cum va s-ducâ inflatia și ti ți va s-dzâcâ politica fiscalâ şi niscânti amintatiți, tu arada di bâgari a pachetâllei di misuri fiscal-bugetari aprucheati cu scupolu ti ânvârtușari fiscalâ, ama ş-di hala di pâzari a lucurlui şi ditu dinamica a tiñiiloru di cathi mes ditu icunumie.

    Tutnâoarâ, ari nica niscânti lucri nilimbidz tu ți mutreaști pâhadzlli la energhie ş-la mâcari, cata cumu și calea ti yinitor a cotâllei a naftâllei, dupâ niscânti niachicâseri gheo-politiți. Aduțem aminti că România bitisi anlu ți tricu cu unâ inflație di 5,1%.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan