Author: Tașcu Lala

  • 113 di an’i di la Iradeaua Imperiala dit 9 di Mai 1905

    113 di an’i di la Iradeaua Imperiala dit 9 di Mai 1905

    Gioi 10 di Mai 2018, Bucureşti, la Băserica Ivorul Tămăduirii/ Izvurlu a Vindicaril’ei (Mavrogheni) s-ţănu Liturghia di Pricunuşteari şi Haristuseari-Te Deum tră aduţeari aminti Iradeaua Imperială Otomană dit 9/10 di Mai 1905 căndu armân’il’i fură pricănăscuţ ca mileti ahoryea tru Amirăril’ea Nturţească.


    Pritu aestu documentu armân’il’i putură tra să-şi aleagă dimarhil’i şi s-ufiliseascaă, niambudyiusiţ, grailu di dadă tru sculii şi băseriţ.


    Dgheavasea di haristuseari al Dumidză fu ndreaptă di Suţata di Cultură Macedo-Română, prezidentu actorlu Ion Caramitru.


    Lituryisearea pi armaneaşti u ţănu preftul iconom stavrofor Yioryi Dima cu agiutorlu a psaltului Coli Racu, prezidentul a Suţatăl’ei di Cultură Ayiu-Andoni di Iezer a Armân’lor di Custanţa, dupu Cărţăli băsiricheştă angrăpsiti di scriitorlu Dina Cuvata şi muzicologlu Iani Cogeabaşia dit R. Macedonia.


    Cu furn’ia a aluştui evenimentu Suţata Ayiu-Andoni di Iezer apruche ună căliseari di la Suţata di Cultură Macedo-Română, prezidentu domnul Ion Caramitru ta s-l’ia parti la Te Deum şi să s-avdă şi grailu di dadă a Armân’ilor tu liturghiseari.


    Eara viniţ embistimen’I di Bucureşti, Custanţa şi hoara Pipera.


    Evenimentul dusi ma largu la Sala Media di la Teatrul Naţional iu s-ţănu Cenaclul “GEORGE MURNU” cumăndusitu di prof.dr. Nicolae Saramandu.


    Zborlu di dişcl’ideari al ţănu actorlu Ion Caramitru prezidentul a Suţatăl’ei di Cultura Macedo-Română cari spusi ndaua zboara tră simasia ţi u avu Iradeaua prit cari fu pricanascută naţionalitatea română, armanili, tru Amirăril’ea Nturtească.


    Pi aradă ţănura deapoa conferinţi prof.univ. dr. Nicolae Saramandu ti personaliţăţ armâneştă ncap cu academicianlu George Murnu şi prof.univ. dr. Adina Berciu ti sculiili româneşţâ ţi li dişcl’isi România tu Balcani.


    Căntătoarea Eliza Nirlu, actorlu George Pistereanu, căntătorl’i Vasili Topa, Nelu Bracea şi Tegu Vlahbei ţănură un muşeată programă artistica cu căntiţi şi poemati.


    Ma largu, secretarlu a Suţatăl’ei di Cultură Macedo-Română domnul Emil Tărcomnicu deadi plachetili ţi reprezintă premiili de excelenţă durusiti la 24 di yinar 2018 di Suţata “Răsăritul Românesc” di Chişinău tră activitatea ştiinţifică a profesorlor Adina Berciu, Nicolae Saramandu şi Stoica Lascu.


    Tru bitisită, fu vernisată expoziţia Chipuri”/ “Masti” a tinirăl’ei artistă Ilinca Ţoţa, momentu tru cari participanţăl’i ţi eara viniţ tu numir mari avdzără Imnul a armân’ilor “Părinteasca Dimândare” pi iholu a Pareiilei “Boaţea a Pindului” di Bucureşti cumăndusită di instructorlu Vasili Topa.




    RRI — Secţia Aromână


    Reporter Taşcu Lala

  • Habari dit bana romaneasca si internationala

    Habari dit bana romaneasca si internationala

    Sofia — Parteneriatili ali Românie cu Uniunea Europeană şi Statili Unite suntu idyealui di mari simasie şi nu s-baga problema a unei alidzeari anamisa di ateali dauă – declara preşedintele român, Klaus Iohannis, Sofia, iu l’ia parti la summitul UE-Balcan’il’i di Vestu. Anamisa di temili zburati tru prima sesiune eara conectivitatea tru infrastructură, energie şi singiri digitale, scupo tra cari, tu minduita a şeflui a statlui, lipseasti tra s-da un agiutor ma mari a strategiilor macroregionale. Tru a daua sesiune, “Abordarea a provocărlor comune”, Klaus Iohannis scoasi tu migdani că, tru virtutea a proximitatil’ei geografiti, UE şi Balcan’il’i dit Ascapitata suntu tru ligatura di interdependenţă, hiindalui di simasie, ase, dezvoltarea ma largu a cooperaril’ei cu scupolu tra s-asiguripseasca securitatea naţionala şi stabilitatea regionale. Tru bitisita a summitlui, liderl’i a statilor comunitare adoptara una declaratie tu cari napoi sa spuni ti agiutorlu explicit tra perspectiva europeană a regiunil’ei.




    Roma – Agiucătoarea română di tenis Simona Halep, di fara armaneasca, numirlu una mondial, s-califica, aza, tu cirecurli di finala a turneului WTA di Roma, dotat cu premii totali di 2,7 miliun’i di euro, dupa ti americanca Madison Keys (14 WTA) s-trapsi di furn’ia a unei accidentari, cu putan kiro ninti ta s-ahurheasca partida. Românca s-califică aesta turlie ti doilu an arada tu cirecuri. Di alta parti, prota adversara a Simonal’ei Halep tru turneulu di Roma, Garbine Muguruza (3 WTA) fu eliminată tru turlu secundu di australianca Daria Gavrilova (24 WTA).




    Bucuresti – Ministerlu roman di Externe lo habari ti apofasea a autoritătlor di Ramallah tra s-cl’iama ti consultări ambasadorlu palestinian di Bucuresti si cundil’eadză, tru un comunicat, ananghea ti s-nu s-agiunga la iti actiuni cari poati s- compromită proteslu di irini. MAE lugurseasti că easti ananghi ma multu di candu s-hiba ti un dialog politic niacumtinat, nica si prit reprezentantili diplomatiti, si ti darea sila a ligaturlor diplomatiti, ti andruparea a unal’ei abordari constructiva tu atea ti mutreasti problematica israeliano-palestiniană. Tutunaoara, MAE napoi aduti aminti ti minduita di prota thesi ali Românie mutrindalui ceareai ti existenta a atilor dauă stati, Israel si Palestina, cari s-baneadza tru irini si securitati. N’iercuri, ambasadorlu ali Palestina tru România, Fuad Kokaly, fu cl’imat tu catastisi di ananghi Ramallah ti consultări. Ministerlu di Externi a Autoritatil’ei Palestinieana (ANP) feati demersul tru contextul tru cari România easti anamisa di vasiliili cari ambudyiusira declaraţia comună a UE mutrindalui rilocarea di cătra statili membri a misiunilor diplomatiti di Tel Aviv, tu Ierusalim, cundil’eadză comunicatul.





    Bucuresti — Premierlu roman, Viorica Dancilă, avu moeabeti, gioi, Bucuresti, cu responsabilu tra Piata Internă, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri dit Comisia Europeana, Elżbieta Bieńkowska. Prota tema abordata fu ti yinitorlu buget comunitar, tra care premierlu spusi ca lipseasti s-ndrupască gaeretli ti n’icsurari a decalajilor anamisa di statili membre. Tru arada l’ei, comisarlu european lugursi evoluţia economică pozitivă ali Românie şi feati timbihi că yinitorlu buget lipseasti s-ahardzească ma multu ti cooperarea anamisa di industriili di apărare a vasiliilor comunitari. Di alta parti, tut gioi, premierlu Dancila lu astipta ministurlu israelian a Turismului, Yariv Levin. Atel’I doi zburara ti creastirea exponentiala, tu an’il’I dit soni, a cooperaril’ei bilaterala tu domeniu, Israelu hiindalui pi doilu locu, după Germania, tru toplu a vasiliilor cu nai ma mari numir di turişti agiumţa tu România. Atradzearea a capitalui israelian tu sectorlu turistic autohton si valorificarea a patrimoniului cultural evreiescu dit Romania, prit dezvoltarea a unui program turistic comun, nica eara tu arada a dzuual’ei di lucru ali andamusi.




    Autor: Udalu a habarlor


    Armanipsearea: Tascu Lala


  • 113 di AN’I DI LA IRADEAUA IMPERIALA DIT 9 DI MAI 1905

    113 di AN’I DI LA IRADEAUA IMPERIALA DIT 9 DI MAI 1905

    Gioi 10 di Mai 2018, Bucureşti, la Băserica Ivorul Tămăduirii/ Izvurlu a Vindicaril’ei (Mavrogheni) s-ţănu Liturghia di Pricunuşteari şi Haristuseari-Te Deum tră aduţeari aminti Iradeaua Imperială Otomană dit 9/10 di Mai 1905 căndu armân’il’i fură pricănăscuţ ca mileti ahoryea tru Amirăril’ea Nturţească.


    Pritu aestu documentu armân’il’i putură tra să-şi aleagă dimarhil’i şi s-ufiliseascaă, niambudyiusiţ, grailu di dadă tru sculii şi băseriţ.


    Dgheavasea di haristuseari al Dumidză fu ndreaptă di Suţata di Cultură Macedo-Română, prezidentu actorlu Ion Caramitru.


    Lituryisearea pi armaneaşti u ţănu preftul iconom stavrofor Yioryi Dima cu agiutorlu a psaltului Coli Racu, prezidentul a Suţatăl’ei di Cultură Ayiu-Andoni di Iezer a Armân’lor di Custanţa, dupu Cărţăli băsiricheştă angrăpsiti di scriitorlu Dina Cuvata şi muzicologlu Iani Cogeabaşia dit R. Macedonia.


    Cu furn’ia a aluştui evenimentu Suţata Ayiu-Andoni di Iezer apruche ună căliseari di la Suţata di Cultură Macedo-Română, prezidentu domnul Ion Caramitru ta s-l’ia parti la Te Deum şi să s-avdă şi grailu di dadă a Armân’ilor tu liturghiseari.


    Eara viniţ embistimen’I di Bucureşti, Custanţa şi hoara Pipera.


    Evenimentul dusi ma largu la Sala Media di la Teatrul Naţional iu s-ţănu Cenaclul “GEORGE MURNU” cumăndusitu di prof.dr. Nicolae Saramandu.


    Zborlu di dişcl’ideari al ţănu actorlu Ion Caramitru prezidentul a Suţatăl’ei di Cultura Macedo-Română cari spusi ndaua zboara tră simasia ţi u avu Iradeaua prit cari fu pricanascută naţionalitatea română, armanili, tru Amirăril’ea Nturtească.


    Pi aradă ţănura deapoa conferinţi prof.univ. dr. Nicolae Saramandu ti personaliţăţ armâneştă ncap cu academicianlu George Murnu şi prof.univ. dr. Adina Berciu ti sculiili româneşţâ ţi li dişcl’isi România tu Balcani.


    Căntătoarea Eliza Nirlu, actorlu George Pistereanu, căntătorl’i Vasili Topa, Nelu Bracea şi Tegu Vlahbei ţănură un muşeată programă artistica cu căntiţi şi poemati.


    Ma largu, secretarlu a Suţatăl’ei di Cultură Macedo-Română domnul Emil Tărcomnicu deadi plachetili ţi reprezintă premiili de excelenţă durusiti la 24 di yinar 2018 di Suţata “Răsăritul Românesc” di Chişinău tră activitatea ştiinţifică a profesorlor Adina Berciu, Nicolae Saramandu şi Stoica Lascu.


    Tru bitisită, fu vernisată expoziţia Chipuri”/ “Masti” a tinirăl’ei artistă Ilinca Ţoţa, momentu tru cari participanţăl’i ţi eara viniţ tu numir mari avdzără Imnul a armân’ilor “Părinteasca Dimândare” pi iholu a Pareiilei “Boaţea a Pindului” di Bucureşti cumăndusită di instructorlu Vasili Topa.




    RRI — Secţia Aromână


    Reporter Taşcu Lala





  • Albumlu „Geta Caragiu-Sculptură“, lansat la ICR

    Albumlu „Geta Caragiu-Sculptură“, lansat la ICR


    Luni, 23 di apriiur 2018, tru Sala Mari a Institutlui Cultural Român s-feaţi lansarea a Albumlui Geta Caragiu-Sculptura“ alăncitu la Editura a ICR.


    Abumlu easti adratu di plasticiana Elena Dumitrescu, cu ahărdzeari tră cunuscuta artistă Geta Caragiu (6 agustu 1929 — 11 di marţu 2018) şi fu părăstisitu di criticlu di artă Aurelia Mocanu.


    Pi ningă aţeali 75 di imagini a sculpturlor adrati tu lemnu, cheatră, ghipsu, brundzu, suntu dizvărtiti și diseamni simnati di Geta Caragiu.


    Tu albumu, suntu băgati, nica şi caduri dit arhiva a fumeaiil’ei Caragiu, articoli și documenti di epocă yilipsitoari ti imnaticlu profesional a artistăl’ei.




    Andamusea ahurhi cu zborlu di ghinueari şi haristuseari tră oaspitsl’i ţi eara viniţ, gritu di doamna Ana Ivan, secretar general adjunctu a ICR cari spusi:


    “Nădia a mea eara tra s-alăncească aestu albumu tu chirolu anda doamana Geta Caragiu eara tru bană, ama ştiţ ţi s-feaţi aoa şi ndauă stămăn’i căndu năsă tricu tru eternitati; nu fu tra s-hibă aşi, nă harismu multu di multu că alănci cu dauă dzăli ninti tra s-ducă la Aţel di Analtu; doamna Caragiu ălu vidzu albumlu, exemplarlu di probă, cu ndauă dzăli ninti ta s-treacă tu lumea alantă. Io, personal mi hărsescu că avui furn’ia prit aestă alănceari editorială a protlui album ti creaţia a Getăl’ei Caragiu s-cunoscu un baiur di lucri dit ună zonă ancestrală, arhaică, dimi s-cunoscu opera a l’ei, acă pi hiotea a chirolui tricui pi ninga multi operi ţi li vidzui prit căsăbadz. U şteam doamna Caragiu, lu şteam aţel trio: Toma, Matilda Caragiu Marioţeanu şi Geta.”




    Ma largu, d-na Ana Ivan ghivăsi un mesaju di la prezidentul a ICR, Liliana Turoiu:


    “Easti ună mari harauuă şi un mari privilegiu ti ICR să scoată aestu album a sculptoriţăl’ei Geta Caragiu. Creaţia artistică easti yilipsită di doamna Elena Dumitrescu ahăt musheatu; nica yilipseaşti şi ună lumi ancestrală cari fu dit ahurhită ună tradiţie ahăndoasă…”.




    Tu arada a l’ei criticlu di artă Aurelia Mocanu spusi:


    “Vinită ninti di 1989, libirtatea confesivă şi histrionică a Getăl’ei Caragiu s-yilipsi păn di mardzină tru ună arădăpseari ti anami (cu imnaticu retrospectiv) di la Sala Atelier a Teatrului Naţional, tu primveara a anlui 2017.


    S-ndziminară, sinergic, sum căruna a datilor comemorativi, expoziţiili personali dit 1977 (Simeza) şi 2011 (Teatrul Toma Caragiu di Ploieşti). Avea tricută 40 di an’i di anda chiru traghicu, tru cutreamburlu di loc, vrutlu frate, Toma.


    Ună turlie fu atelier di preacl’e, aduţearea aminti a nicuchirlui, sculptorlu Alexandru Gheorghită, şi perspectiva a artistăl’ei işişi, chiro di optu dechenii ş-cama, tră creaţie şi fumeal’e, pi bărnuri.


    Clanlu Caragiu, pi ilikii şi altoiuri, poati s-hibă prototiplu balcanic ţi trapsi ca arifugaţ prit xinitie, ama spusi vrearea a farăl’ei ş-cu aţea hazi ţi anţapă, aroadi.


    Matilda, Toma, Geta şi ficiorl’i a l’ei suntu paradigmă di măsturlăchi artistică şi di creativitati umanist-cărturărească.


    Ahărzită tră ghipsulu picturisitu ică brundzu, cu ună măsturlăchi minutiş şi ligănari işiş tu strateghia di mplin-gol, sculptoriţa Geta Caragiu frimită un figurativ cuncav/robust-angulos, stilizat tru efighii. Vărnăoară nu avu tu minti solemnul, că maşi n’edzlu cu ahăndusimi dit uminescu ică dit plăsmuirli a rusticlui. Shtimili/ Vigl’itoarili a baltăl’ei dit sud-dunăreana-l’i ficiurami s-hărniră tu memorabilili diseamni di malămă-azurii/ n’irlă hromă cătă veardi şi pirpirunili disfapti şi adrati ditu băcări, i brundzu.


    “Arhaitatea” tu apofasili a l’ei formali di simplificari nu avină un tadi baroc, aţel expresiv-teatral, di “reverenţă la rampă”, ca marcă a sculptoriţăl’ei.


    Profesoara vrută ş-tin’isită ţi ş-fu, chiro di dechenii, poati s-hibă duchită tu creativitatea polimaterică, plăsmuitoare/ thimil’iusitoari, ţi nu easti inhibată tu dizvărteari di “statuar-aulic”, a elevilor a l’ei.


    Suntu numi cu anami, cata cum Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu, Alexandru Galai.


    Păn tru soni, doamna Geta Caragiu preţedă — nicăftat şi cu ună misură, aţea economie expoziţională — a gestului ta să spună aţea ţi mindueaşti, confesiv, a hazil’ei dit deriziune şi autoderiziune, ţi li yilipseaşti aţel frontu lăryuriu dit creatorl’i tru tridimensional, di dauă dechenii ş-cama pănă ază, tru arta românească tinirâ.”


    Lemnul şi cheatra au tru eali noimi ahăndoasi şi mistiryioasi.


    Minduescu s-li dispo’liu di coaji, cu ngătanu, s-li ndregu pi ună aradă uidisită, tru spaţiu, ndreapti ca pi ziyă şi stăpuiti după ună aradă a mea.


    U voi arta a masturlui anonim, a curi âl’i escu borgi“, spunea Geta Caragiu.




    Tu arada a l’ei plasticiana Elena Dumitrescu autoarea a Albumlui Geta Caragiu-Sculptură“ spusi:


    “Născănţă oamin’i cu cari nă adunăm tu bană nă alasă mări entipusi.


    Di căndu u cănăscui doamna Geta Caragiu şi ăl’i vidzui lucrărli, născănti di eali aproapea niştiuti, mplini di memorie, vărtoasi, yii, mi apufusii preayalea-ayalea s-li adun tuti tu ună carti, tru cari s-hibă yilipsitu tru idyea scară omlu şi opera.


    Tricu niheamă chiro, a deapoa aţea dit soni expoziţie a curi nicuhir fu, tu primveara a anlui 2017 Teatrul Naţional di Bucureşti, eara ună furn’ie ahoryea tra s-nă adunăm la sţenă dişcl’isă cu Geta Caragiu şi opera a l’ei.


    Aşi că idheea a mea lipsea s-hibă băgată tru lucru păn tru soni.


    Si maca nu escu pi zănatea di istoricu di artă, căţe escu un aplo artistu, cilăstisiiu, ahătu cătu putui, s-adun şi s-bag pi aradă materialili ţi eara tru arhivi, aţeali ţi ăn’i li deadi cu mari filotimie Geta Caragiu şi ăn’i băgaiu tu minti s-yilipsescu ună personalitati a artăl’ei românească cari ş-ahărdzi cu miraki bana ti ună dumeni a artilor plastiţi, cu zori s-li treacă ună mul’eari, cu fortuma a cutumilor, cheadiţi şi len turlii di priconcepţii.


    Avui tu scupo, şi aţea că anda va s-treacă ghivăsitorlu pritu frăndzăli a l’ei s-agiungă s-cunoască bana, emoţiili, dramili, şi haraua a unlui om, a unăl’ei fumeal’e, şi s-veadă cum tuti aesti suntu yilipsiti tru ună operă di sculptură.


    Avui tru scupo că dupu treaţirea a kirolui, pidimolu faptu bana tută di un sculptor importantu s-nu s-keară, cum multi alti kirură, ti cari tinirl’i nu au cum s-nveaţă di eali.


    Dimec, pot să spun că aestă carti easti un yisu ţi s-feaţi !


    Opera a Getăl’ei Caragiu s-aştearni, tin’isită, tu mărdzin’ili anamisa di dramatic şi ludic — trăsătură/ masti ţi s-veadi nai multi ori tu operili a mul’erlor — cu recursuri personali la imaghinli a banăl’ei di familie, a ficiuramil’ei şi a harauăl’ei tra s-adună seamni plastiţi mplini di memorii.


    Arta a l’ei, tu cari xanavidem seamni şi temi ancestrali, neadzi tră ninti, ca ti ciudie, zuyrăpsindalui ună personalitati vărtoasă, mplină di emoţii, sensibilitati şi maxus hromă.


    Cu mutrita cătă tricutlu kiro, cătă istoriili personali, Geta Caragiu alăsă semnu, alăsă tor, deadun cu alţă mări sculptori, tru arata românească a an’ilor 1970, tu aţel chiro greu, căndu arta eara, di nai multi ori, stuhinată ideologhic.


    Creaţiili a l’ei plastiţi nu trapsiră mănă di la căndăserli personali, di aflară totna izvuri di reinventari, nica şi atumţea căndu tematica a kirolui eara băgată cu zorea.


    Aflata pi treilu plan, dupu aţel’i doi fraţ a fumeaiil’ei Caragiu, tu ligătură cu pricunuştearea a contribuţiilor la construcţia a culturăl’ei română, nu u scadi, nu u dipuni ici ma nghios.


    Aestă vocaţie u mbărţiteadză ca ună borgi di tin’ie şi, deadun cu alţă doi membri a fumeail’ei a l’ei, dişcl’idi căl’iuri ahoryea, planuri ayoryea, tu cultura românească.


    Ază vini kirolu că, deadun cu marli actor Toma Caragiu, deadun cu marea cercetătoari tu dumenea a lingvisticăl’ei Matilda Caragiu Marioţeanu, să u yiurtusim sculptoriţa Geta Caragiu.”




    Radio România Internaţional 23.04.2018


    Secţia Armânească — Reporter Taşcu Lala

  • Habari dit bana romaneasca si internationala

    Habari dit bana romaneasca si internationala

    BUCURESTI — Prezidentul ali Romanie, Klaus Iohannis, va s-dimanda, tu ahurhita a stămânal’ei ti yini, apofasea a lui tu ligatura cu caftarea ti revocare di pi ipotisi a procurorlui-şef a DNA, Laura Codruţa Kövesi. Tora ma ninti, şeflu a statlui, cari si spusi ma ninti pistipsearea tru d-na Kovesi, avea dzasa că apofasea a lui va s-acata tru isapi tuti documentili cari îl’i suntu adusi dininti di dauli părţa. Ministrul ali Justiţie, Tudorel Toader, cafta, tru meslu scurtu, revocarea a şefal’ei pisti procurorl’i anticorupţie, pi cari u stipseasti ca ari calcata borgili. Consiliul Superior ali Magistratura deadi aviz negativ ti aesta caftari.




    LUXEMBURG — Seflu a diplomatiil’ei români, Teodor Meleşcanu, l’ia part, luni, deadun cu omologil’i a lui dit alanti stati membre UE, la andamusea a Consiliului Afaceri Externe (CAE), cari va s-dizvarteasca Luxemburg. Cu catastisea dit Siria tru amprotusa, arada a moeabetlor nica acata tru isapi raporturli cu Iranlu, evoluţiili dit Balcan’il’i dit Ascapitata, ligatura Bruxelles-Moscova si, respectiv, halatli financiari externi ale UE tu contextul a yinitorlui Cadru Financiar Multianual post-2020. Analtul Reprezentantu ali UE ti politică externă şi securitate, vite-prezidentu ali Comisie Europeana, Federica Mogherini, va s-dimanda a miniştrilori di Externe tu ligatura cu catastisea dit Cumata Gaza şi dit Venezuela.




    PARIS – Campioana feminina ali Românie la handbal, CSM Bucureşti, s-califica, dumănica seara, tu asi-numasitlu Final Four a Ligal’ei Campionilor, aca fu azvimta, tu deplasare, cu 20-27, tru returlu a cirecurlor di finală, di pareia franceza Metz. Tu prota mansa, Bucuresti, CSM avea amintata una victorie categorica, scor 34-21. Tu Final Four nica s-calificara actuala campiona continentala, Gyor ETO, dit Ungaria, HC Vardar, dit Macedonia, şi Rostov-Don, dit Rusia. Semifinalele si finala a Ligal’ei va s-agioaca tu 12 si 13 di mai, Budapesta, iu romancele au amintata competitia tru 2016. Sambata, si SCM Craiova (sud) agiumsi tu finala a Cupal’ei EHF, dupa ti feati isa, scor 18-18, pi terenlu a l’ei, cu pareia Kastamonu dit Turchie, tru mansa decisiva dit semifinale. Tu mecilu tur, tru deplasare, romancele avea amintata cu 23-22. Easti prota finala a Craioval’ei, la a daua participare tru cupili europeani. Tu atel dit soni actu, SCM va s-agioaca cu norvegientili di la Vipers Kristiansand




    XXX – Ambasadorlu american la ONU, Nikki Haley, declara că Statele Unite nu va s-traga ascherili dit Siria până cându obiectivili a Washingtonului nu va s-hiba bagati tu practico. Prit prezenţa a ascherilor americane tru Siria, spusi nasa, Statele Unite vor s-aiba asiguripsearea ca aclo numata va s-hiba ufilisiti armi chimiti, ca gpareia jihadistă Stat Islamic (ISIS) va s-hiba azvimtă, a deapoa Iranlu vitin va s-hiba vigl’eat di aproapea. Di alta parti, Marea Britanie cundil’e că nu ari naeti, toradioară, s-nchiseasca diznau ataca di sâmbătă cu rachete conra a mehaniilor şi depozitelor di armati chimiti dit Siria. Seflu a diplomatiil’ei di Londra, Boris Johnson, fati timbihi, ama, ca britanitl’i va s-aiba tu videala acţiuni yinitoari cara prezidentul sirian, Bashar al-Assad, va s-ufiliseasca diznau armatli chimiti contra a popului isisi. Declaratiile s-fac dupu ti Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa lansara aprindu sambata, nai ma vartoslu atac contra a nascantor tinti siriene di anda nkisi polimlu tivil, ca apandisi la asi minduita ufiliseari a armatlor chimiti di regimlu di Damasc.



    Autor: Udalu a Habarlor/ Camera Stirilor


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Habari dit bana romaneasca si internationala

    Habari dit bana romaneasca si internationala

    XXX — Prezidentul Klaus Iohannis spusi, sâmbătă, tru un mesaj pi Twitter, că România condamnă ma largu ufiisirea a armatlor chimiti tru Siria şi easti solidara andicra di acţiunile a partenerlor a l’ei strateghit. Si Ministerlu roman di Externi condamnă susto ufilisirea a armatlor chimiti tru iti circumstanţi, tru itido kiro, deapoa fatearea a nascantor ahtari acti nu au niti un thimel’iu, şi cundil’eaza tra s-da giueapi, dupu ancheta, a persoanilor stipsiti ti fatearea a unlui ahtari actu. Declaratiile s-fac dupu ti Statili Unite, Marea Britanie şi Franţa lansara, asarnoaptea, nai ma vartoasa ataca contra a nascantor tinti siriene di anda nckisi polimlu tivil, ca apandisi la asi dzasa ufilisiri a armatlor chimiti di regimlu di Damascu contra a cetatean’ilor a lui. Prezidentul american, Donald Trump, dimanda că s-featira atacuri di precizie, cu rachete, contra a nascantor ţinti asociate cu amplasamenti di armati chimiti a guvernului sirian. Premierlu britanic, Theresa May, declara că atacurli fura limitate şi concepute s-nu da sila a mintireasilor dit reghiune, a deapoa prezidentul francez, Emmanuel Macron, lugursi că acţiunile siriene era una fuvirseari contra a securitatil’ei colectivi. Rusia, care ndrupasti regimlu al Bashar Al-Assad, cutugursi ataca fapta contra a unui stat suveran, ama cundil’e că facilităţli a l’eo militari dit Siria nu fura zn’iipsiti di bombardamente. Tru teren, tut sambata, forţi di securitate a regimlui sirian intrara tru casabalu Douma, atel dit soni fief a aribel’ilor tru Ghouta di Estu, ninga Damasc. Aoa si una stamana, casabalu fu tufichisitu cu una ataca chimica, tu cari fura cama di 40 di oamin’i vatamat. Regimlu sirian nega iti turlie di responsabilitati.




    BUCURESTI – Comisia Europeană varnaoara nu feati interventie tra dizvartearea individuală a proceselor ti suntu pi rolu ali justitie dit Romania — cundil’e prezidentul a aistei, Jean Claude Juncker. El apandasi, ase, a cartil’ei ti u apruke, meslu ti tricu, di la premierlu roman, Viorica Dăncilă, prit cari aesta cafta limbidzari a executivlui comunitar tu ligatura cu una adresă dit 2012, pitricuta a ministrlui român ali Justiţie di atumtea, tru ligătură cu nascanti dosari. Juncker cundil’eadza că informaţiile caftati aoa si şasi an’i avura scupolu tra s-agiuta ndridzearea a misiunil’ei tehniti dit brumar 2012, fără ca Bruxellesul s-caftă informaţii ligati di substanţa a cazurlor. El aduti aminti că Mecanismul di Cooperare şi Verificare ti Justitia romaneasca cafta nica dit ahurhită cooperarea anamisa di Comisia Europeană şi autorităţli di Bucuresti.




    BUCURESTI – Gruplu ArcelorMittal spuni că ari cabilea tra s-vindă Combinatlu siderurgic di Galaţi (sud-estul Romaniei). Deadun cu alti tinti unităţ di producţie, dit Italia, Macedonia, Cehia, Luxemburg şi Belgia, uzina di Galaţi easti pi una listă pi cari gruplu u niinta la Comisia Europeana. Până tru 23 di mai, specialiştil’i european’i va s-faca isapi desi vindearea a aistor şasi unităţ siderurghiti va s-poata ica nu s-u ndreaga producţia di cileki a gruplui ArcelorMittal, sinfirisitu s-ancupăra nai ma marli combinat siderurgic dit Europa, di Ilva, Italia. Executivlu comunitar lugurseasti că, prit ancupararea a combinatului italian, ArcelorMittal va s-aiba una poziţie dominantă pi pazarea continentală di cileki, catastisi ti poati s-hiba echilibrată masi cara va s-traga mana di la alti combinati ti li ari gruplu tru Europa. Arcelor Mittal eastiuna companie multinaţională, lugursita nai ma marli producător di cileki dit lumi, cu 310.000 di lucratori tru 60 di vasilii. Gailipsiti ca va s-yina un altu investitor, cari poati s-adra restructurări, sindicatili di pi platforma siderurgică di Galati, iu lucreadză aproapea 7000 di lucratori, caftara să zburasca ti aesta catastisi cu premierlu Viorica Dăncilă.



    Autor: Udălu a Hâbărilor/ Camera Ştirilor


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Interviu EUGEN POPESCU dir. Fundatia Nationala “Eudoxiu Hurmuzachi”

    Interviu EUGEN POPESCU dir. Fundatia Nationala “Eudoxiu Hurmuzachi”

    REPORTER — Voi s-vă ntrebu desi earaţ la armân’il’I dit Balcan’I si ţi naeţ aveţ tră yinitoru?


    EUGEN POPESCU – Fundaţia Naţională “Eudoxiu Hurmuzache” thimil’iusita tru 1999 ş-faţi lucarlu tru tuti locurli iu baneadza comunitaţ româneşti istoriţi ama şi tru diaspora româneasca di nafoara a sinurlor.


    Aoa si un an, un an ş-giumitati earam dus Curceaua şi lipseaşti s-vă mărtirisescu că aclo arcatu tru un chiuşe aflaiu ună icoană a Hristolui adrată dit un cupaciu, dit un cupaciu, napoi u spun şi cari eara a Preftului Balamace. Tora ea easti la restaurari şi am nădia că anlu ţi yini tu 23 di martu căndu va nă videm aoa diznău s-u ayisimu, s-u adutem aoa şi s-hibă prezentă căte ea easti spunearea ma s-vreţ a curbanil’ei ţi u feaţi preftul.


    Icoana easti agudită, prosuplu a Hristolui easti aruptu/ tăl’iatu tricu prit multi, s-ved toară di apala şi di tăpoară pi ea…


    REPORTER — Maca fu hăbărisitoari (prevestitoari)…


    EUGEN POPESCU — Aşi easti maca fu hăbărisitoari…şi minduescu că prit lucărli ţi li adrăm, nă fătem borgea andicra di tuti spiritili a martirlor român’I — armân’I di iuţido, a român’ilor di iuţido ngheneral.


    Anlu aestu maca easti un an a centenarlui avem activităt multi tu Basarabaia, ti şcurtu chiro va s-tănă ună mari manifestaţie tu 25 di marţu prit cari va s-caftă fătearea ună ali Basarabie cu Romănia.


    Lipseaşti să spunem că eara mulţă armân’I şi nu n’i-aduc aminti tora ş-tu Basarabia şi cari cilăstisiră tră fătearea ună ali Basrabie cu văsilia dadă şi ază avem armân’I ţi vor fătearea ună a aţilor dauă stati.


    Easti un lucru ti anami, România lipseaşti s-cilăstisească ti român’il’I dit Balcan’I ti armân’il’I dit Balcan’I şi ti migliniţl’I di aclo căte el’I suntu parti …armasiră ma suntu mulţă, călcaiu ateali locuri cu ciciorlu, el’I suntu nica aclo şi li tănu adeţli aşi cum pot, ved mari zori di partea a alăntor, a statilor iu băneadză, zburăscu şi ti Gărţia, Arbinişia – ma puţănu tu Macedonia – aclo iu fură pricuuscuţ, easti un mari amintaticu tu Arbinişie că fură pricuscuţ ca minoritati naţională lipseaşti s-hibă dişcl’isi sculii aclo, că ma s-nu aibă sculie, mass-media, băsearică ună identitati naţională nu poati s-armănă tru bană vărnăoară, di vărnu.


    Si suntu atel’I trei sturi prit cari identitatea naţională s-armănă tru bană: sculia, băsearica şi mass-media, ma s-nu aibă aesti lucru nu va s-aibă identitatea naţională.


    REPORTER — Cadealihea easti. Voi s-vă ntrebu ti fondul criştin…şteam că aclo la Băsearica iu liturghisi Balamace avea un fondu di cărtă, di manuscrisi. Ti stiţ ti aestu fondu ?


    EUGEN POPESCU — Ună mari parti di aesti suntu nica aclo tu ună catastisi multu greauă. Ună parti di eali fură adus,i suntu arădăpsiti tu arhiva a MAE şi ună aaltă parti di eali fură asparti, arcati atumtea căndu s-băgă foc, căndu viniră andarţăl’I greţ s-băgă foc aclo….aoa s-adusiră multu putăni.


    REPORTER — Di mari ananghi easti s-hibă aflat un preftu …


    EUGEN POPESCU — Easti di mari ananghi ta s-aflăm un preftu la parohia românească di Curceaua iu Preftul Veriga dusi la Atel di Analtu şi iu autoritătli eclesiastiţi băsericheşţă arbinesi vor s-bagă un preftu arbines şi noi vrem s-armănă ma largu un armânu cari s-tănă liturghisearea…


    REPORTER — Nu aflatu pănă tora un preftu di aţel’I ţi nviţară…


    EUGEN POPESCU — Nvitară ama chirură. Cilăstisimu s-aduţem di aoa zburămu cu Mult Luţitlu Teodosie s-află tu comunitatea armânească di Dobrogea pi vără să zburască ghini şi s-tănă liturgisearea aclo, s-tănă aclo Curceaua, easti di mari simasie.


    REPORTER — Haristusim !


    EUGEN POPESCU — Cu multă vreari !



    23.03.2018


    RRI — SECTIA ARMANEASCA


    Redactor: Aurica Piha


    Apriduţearea: Taşcu Lala


  • Interviu NICOLAE BRANZEA – dir. Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”

    Interviu NICOLAE BRANZEA – dir. Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”

    REPORTER — Domnule director vă spunem hiratimati tră aestă treia ediţie. Voi s-vă ntreb cum s-apufusi tra s-l’ia aestă iniţiativă şi akicăsescu că vreţ să u lărdziţ ?


    NICOLAE BRANZEA — Fu ună idhee trilaterală şi nchisi di la Societatea di Cultură Macedo-Română deapoa io minduiiu, eara tru anlu 200, earam secretar di stat şi ndrupăiu multu di multu Băsearica di Curceaua, avui furn’ia s-ved casa a preftului Haralambie Balamace…


    REPORTER — Al cunuscut şi preftul Dumitru Veriga ?


    NICOLAE BRANZEA — Preftul Dumitru Veriga an’i fu studentu la Facultatea di Teologie di Piteşti şi ăl cunuscui, aşi agiumşu s-lu agiut şi dukiiu că easti ananghi ti ună ahtari dzuuă tru cari s-hibă tin’isiţ şi năpoi aduşi aminti căţe el’i suntu yii.


    Curbanea a lor easti un mesaj ti yinitor şi maxus ază tră tiniri. Escu profesor, cadru didactic universitar şi pot s-fac isapi tu societatea tru cari bănăm cum explozia informaţională ăl’i faţi tinirl’i s-dukească ma cu zori aţea ţi easti ma scumpu/ ma valoros/ andicra di nonvaloari.


    Si atumtea un lucru multu di simasie easti s-avem un dialog anamisa di bărnuri, aţel’i cama tu ilikie s-nu u prida stafeta ama s-yină tru arada a lor ca urneki aşi cum aprăftăsira prit bana a lor işişi s-u ţănă tru bană identitatea spirituală şi di limbă, altă turlie prit proteslu di globalizari va s-acată tuţ calea a limbăl’ei engleză cari easti ananănghisită ca limbă zburătă ama limba engleză vărnăoară nu va s-poată s-ducă ma largu catastisea a noastră suflitească, vărnăoară zborlu dit engleză nu va s-angreacă şi niţi mesajlu a zborlui tu limba română ică aţeali zboară ţi ţănu di natura a noastră spirituală.


    Si am nădia să spunem că aesti evenimenti suntu ună artemă pisti kiro, dimec tru 1914 aoa s-adutea aminti, s-tin’isea Preftul Haralambie Balamaci… minduiţ că easti un lucru di mari simsie s-nkiseştă calea a băsearicăl’ei ta s-dai lun’ină a alăntoru ama prit un lucru di ună sirţăl’ei niuminească s-agiundză tini tu lun’ina a Hristolui tamam tu noaptea a Nyeariljei şi s-veadi că aestă curbani şi tu dzuua di ază pitreaţi malargu ună fortumă spirituală.


    Aşi cum alanţă eroi martiri mulţă di el’i nicunuscuţ a Balcan’ilor şi aeştă, noi lipseaşti s-l’i tin’isimu. Lucurlu aestu tră mini fu di mari simasie şi mi hărsescu.


    Easti multu zori s-tăn’i (ş-ti kirolu di ma nclo) un evenimentu, ună adeti, ama nica ş-ma ndilicat easti s-tuhimil’iuseştâ un nău evenimentu. Escu hărios, ază, că la treia ediţie preayalea-ayalea ahurhi s-acaţă loc tu sinidisea a noastră, la romăn’i.


    REPORTER — Aestă easti ghini ca ună ligătură spirituală pisti kiro şi căţe hiţ la Institutlu “Eudoxiu Hurmuzache” cari lucreadză tră romăn’il’i di iuţido voi s-vă ntreb desi anlu aestu aveţ şi alti acţiun’i tu ţi mutreaşti armân’il’i dit Balcan’i ?


    NICOLAE BRANZEA — Cadealihea. Va s-avem un bairu di suţati cari suntu aclo nicukiri şi cari cilăstisescu cu aţeali proiecti şi program cari ţănu di turlia a misiunil’ei şi scupolu a Institutlui.


    Noi avem tru prota thesi trei sturi: educaţie, cultură şi spiritualitati.


    Avem şi un program ahărdzitu ti comunităţli istoriţi di nafoara a sinurlor ţi ari numa “Spaţiul cultural comun românescu. Centenar Marea Uniri ama prit el vrem s-ndridzem ună artemă pisti kiro si s-ndrupăm tru arada a programlui aţeali proiecti culturali şi spirituali cari ăl’i agiută pi năşi căţe păn tru soni el’i suntu misonarl’i, el’i di aclo ştiu cari suntu anănghiserli şi problemili cu cari s-ampulisescu.


    REPORTER — S-akicăsescu că aveţ ligătură şi cu comunităţli di armăn’i di aclo, el’i dipun un proiectu ică vă spun vrerli a lor şi dumil’ea voastră lă…


    NICOLAE BRANZEA — Noi intrăm parteneri tru proiecti, finantarea nirambursabilă a născăntor proiecti easti a Ministerlui tră Romăn’il’i di Iuţido iu noi him subordonaţ ama noi putem s-yinim tru arada a strateghiil’ei şi a politiţlor a ministerlui cu aţeali proiecti aşi cum spuneam ţăn di educaţie, cultură şi spiritualitati. Ti paradigm, ma s-didişcl’idă ună sculie tu zona a român’ilor ică tu locurli a migliniţlor noi putem s-yinim cu material didactic, cu atel’i profesori cari s-tănă cursurli tu limba română (s-preda limba romănă) noi avem ndauă manuali brand Hurmuzachi, manuali di limba română, di spiritualitati, di adeţ şi arădz, di istorie şi geografie cari pot s-agiungă ta s-hibă thimel’ilu ti dişcl’idearea a născăntor ahtări sculii. Dimec, cu alti zboară, tu aţea ţi s-cl’eamă zona instituţională noi putem s-yinim cu suflitlu.


    REPORTER — Easti multu ghini cu suflitlu, cu ştiinţa, ama vream s-vă ntrebu aclo tu comunitatea di armăn’i suntu …studenţă cari feaţiră studii aoa şi vahi puţeţ s-loaţ ligătura cu năşi, ama cara va s-făţeţ referiri la comunitatea di armăn’i di aclo desi aveţ manuali şi cărţă tu dialectu ?


    NICOLAE BRANZEA — Tu dialectu nu avem noi, tu cilăstiserli a noastri di cercetari nu adrăm un ahtari lucru pănă tora, un lucru di sinfer ţi ălu băgaiu tu minti şi tru yinitor va s-adrăm ama ştiu că ari născănti manuali ngrăpsiti tu dialectu ţi noi putem s-li ancupărăm şi s-li duţem aclo ta s-lă agiută.


    S-feaţiră născănti cercetări di niscăntă specialişti di la Institutlu Cultural Român, s-adrară di Academia Română am şteari tră ahtări lucre, a deapoa noi ca Institut putem s-licşurăm prezenta a lor tru sculiili ţi va s-dişcl’idă tu suţatili a lor.


    REPORTER — Vă haristusim !


    NICOLAE BRANZEA — Si io vă haristusescu !




    RADIO ROMANIA INTERNATIONAL – SECTIA ARMANEASCA


    Redactor: Aurica Piha


    Armânipsearea: rep. Taşcu Lala






  • In Memoriam – PAPA LAMBRU BALAMACE

    In Memoriam – PAPA LAMBRU BALAMACE

    RADIOACTUALITATE


    Aduţeari aminti a Martirlor Armân’i şi Migliniţ dit Balcani, la Băsearica Ayiu Yioryi Nău” di Bucureşti iu s-ţănu şi prota liturghiseari ti Preftulu Haralambie Balamace, la 12 di Apriiur 1914.


    CRAINIC – Vruţ ascultători, dzuua di 23 di Marţu 2018, Bucureşti, Românie la Băsearica Ayiu Yioryi Nău” s-ţănu ună Liturghiseari şi Misali ndreaptă di Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido, instituţie ţi easti sum areapta a Ministerlui tră Român’il’i di Iuţido, Societatea di Cultură Macedo-Română şi Fundaţia Naţională tră Român’il’i di Iuţido ti aduţearea aminti a Martirlor Român’i — Armân’i şi Migliniţ – dit Balcani.


    Liturghisearea u ţănu Mult Luţitlu Preftu Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal deadun cu Preftul Paroh Emil Nedelea Cărămizaru şi cu alţă trei prefţă cari scoasiră tru videală că, maxus tora tu anlu Centenar, tinirlu bărnu lipseaşti s-hibă ngăldzătu cu identitatea criştină, cari lipseaşti s-hibă siminată tu fumeal’ea criştină şi tu băsearică.


    Ia ţi spusi Mult Luţitlu Preftu Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal:


    “Tin’isiţ prefţă, tin’isiţ membri ali Societati di Cultură Macedo-Română, vruţ embistimen’i si embistimeani. Dăm prota ş-prota Vluyia a Dumidzălui a Institutlui ‘’Eudoxiu Hurmuzachi’’ tră Român’il’i di Iuţido şi ali Societati di Cultură Macedo-Română, că tu anlu 2016 cu prota ediţie agiumsi s-hibă ună adeti aestă dzuuă, dimi dzuua di 23 di marţu tu aestă băsearica cu ună semnificaţie ahoryea ti istoria mplina di curbăn’i a farăl’ei a noastă, s-aduţem aminti, s-făţem arigeai a Dumidzălui ti arihătipsearea tru eta a etiloru a aţilor cari muriră aoa si 104 di an’i român’i, aproapea 1000 di român’i, prefţă, dhascal’i nviţaţ, elevi di la sculiili româneşti dit Balcani dit Vărgărie, Arbinuşie, Gărţie cari fură vătămaţ maşi că l’i-aflară căbati căţe promovară cu sămtăl’e averurli spirituali, identitatea naţionala românească.


    Aestă dzuua di 23 di marţu ti noi easti dzuua căndu dusi la Atsel di Analtu Preftul Papa Lambru Balamace dit Curceaua, Arbinişie, tu noaptea a Sămtăl’ei sărbătoari ti di Paşti căndu s-ndridzea ta s-ducă la băsearică s-hăbărisească a romăn’ilor di Corcea evenimentul ti Nyearea a Hristolui.


    Ia că aestu preftu deadun cu alţă trei român’i fu vătămat ca tu codru, easti di nipistipseari, ma fu spănticatu cu apalili şi bilitu di yiu. Preftul Haralambie Balamace nu putu s-hibă pricănăscut (pi hala ţi eara) nica şi di fumeal’ia a lui işişi.


    Faptul că Institutlu “Eudoxiu Hurmuzache” şi SCM-R aleapsiră aestă dzuua ti aduţeari aminti a eroiilor şi a martirlor român’i dit Balcani martiri cari s-tindi pi un chiro ma mari di un mileniu, un mileniu di rezistenţă ti ţanearea tu bana a limbăl’ei, a pistil’ei, a identitatil’ei naţionali easti di mari simasie căţe easti adusă aminti moartea a unlui preftu. Easti cănăscut ca tru caplu a aistor minări di emancipari natională, a limbăl’ei naţională, a identitatil’ei a noastră, ninti di iţi altă instituţie şidzu basearica.


    Anlu aestu, aşi cum ştie cafi român cari ţi s-hibă loclu iu băneadza tru lumi, easti anlu a centenarlui. Iara băsearica a noastră nica di aoa ş-doi an’I apufusi că anlu aestu s-hibă anlu omagial a identitatil’ei di pisti şi anlu comemorativ a aţilor ti u thimil’iusiră Marea Unire.


    Ama nu minduim maşi la aţel’i cari băgară tru lucru mărli evenimenti dit marţu, brumar şi 1 di Andreu, Alba Iulia, momenti cari dusiră la unira cu Basarabia, Bucovina, Transilvania si Banatu ma nă minduim ş-la tuţ eroil’I si martirl’i român’i cari pi cămpul di alumtă, tru hăpsăn’i, tru lagări la videala a ţearăl’ei nyrăpsiră croniţli a aiştui popul livendu şi arăvdătoru, avură contrubuţie cafi un dupu dhoara di la Dumidză tra să useamină secoli arada idheea că noi român’il’I cari ţi s-hibă vatra iu bănăm him un singur popul, zburăm, goală idyea limbă şi mărturisimu idyea pisti. A deapoa, Dumidzalu ti aestă cilăstiseari, ti aestă alumtă si tră turlia cum fu virsat săndzul băgă tru lucru aistu ideal, virsă harea al Dumidză tru 1 Andreu 1918, un an unic tru istoria a noastra naţională tru cari tuţ român’il’i să s-veada tru sinurli a idyil’ei patridă.


    Dit aestă videala a anlui comemorativ, a thimil’iusearil’ei Marea Uniri ia că al’i sărbăturisimu eroil’I ma şi martirl’I român’i dit Balcani.


    Easti acutotalui ma nsus di akicăsearea a noastra umineasca cu populaţiili româneşti dit sudlu a Dunăl’ei dupu marea apuruseari slavă dit ahurhita a secolului VII ampărţătă tru enclave di slavl’i cari kinduriră tru Balcan’i, di putură ta s-ţănă tru bană cama di 1300 di an’i limba a noastră românească, pistea a noastră ortodoxă şi aestă sinidisi a identitatil’ei şi a unitatil’ei di stirpi, stirpea dit Balcan’i ţi totna eara nafoara a sinurlor a văsiliil’ei a noastră, ma puţan tru kirolu a Imperiului Vlaho-Vărgar.


    Ia căţe sărbătoarea a noastră ari si ună simasie nu maşi tră tricutlu a nostru mplin di curbăn’i ş-di giunami ama şi ti yinitorlu ti cari spunem miraki tră văsilia şi tră populu a nostru.


    Tru an’i’i dit soni, easti cunuscut, ma multi miliun’i di român’i s-arăspăndiră tru tută lumea, a deapoa turlia tru cari român’i’I’i dit Balcani spusiră şteari tra s-ţănă tru bană identitatea, limba şi pistea, cultura şi adeţli, kiro di ahănti secoli, easti ună urnechi ti miliun’li di român’i arăspăndiţ tru lumi, tra să u ţană aestă sinidisi, aistă stripi vluyisită, iu ţi s-him cu lucurlu şi iu bănăm, easti a aiştei fară vluyisită di Dumidză.


    Ună istorie unică, mplină di săndzu, ama mplină di nădii şi di vreari şi minduescu tora căndu him aproapea di sarbătoarea a Paştilui.


    Aşi lipseaşti s-ufilisim aestă Anyeari a Hristolui tu anlu tu cari avem centenarlu, şi tu anlu Centenar, tinirlu bărnu lipseaşti s-hibă ngăldzătu cu identitatea criştină, cari lipseaşti s-hibă siminată tu fumeal’ea criştină şi tu băsearică.


    Hiratimati dit tută inima a aţilor cari ndreapsiră aestă aduţeari aminti a eroilor şi a martirlor a noştri dit Balcani şi făţem arigeai al Dumidză s-aproaki curbanea a lor şi aestă curbani s-hibă simiţa a thimel’lui, a yinitorlui a nostrum Vluyisitu di Dumidză. Amin!


    CRAINIC — Vruţ ascultători ma largu vă dăm s-avdzăţ zborlu ţi ăl gri Domnul Nicolae Brînzea, director general a Institutlui “Eudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido:


    ”Mult Luţite, tin’isiţ prefţă, vruţ embistimen’i, vruţ român’i, prota ş-prota voi s-plăcărsescu Multu Luţitlu Preftu Varlaam Ploişteanul s-pitreacă haristuseri a Multluţitlui Preftu Patriarh Daniel ti agiutorlu ţi ălu deadi ti dizvărtearea-a aliştei treia ediţie, aestu momentu di mari simasie spirituală, tră aduţearea aminti a eroilor martiri dit Balcani, ma nu dip tru soni, a curbanil’ei ţi u feaţi Preftul Haralambie Balamace.


    Aestă activitati acaţă tru isapi gaeretea a aţilor patru entităţ.


    Prota ş-prota a Patriarhiil’ei Română, prit bunavreari a Multu Luţitlui Sabin, tru idyiul kiro haristusescu şi a Prea Sămţăiil’ei a Voastră ti continuitatea tra s-avem şi ază aestu evenimentu.


    A daua instituţie easti Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido, cari ndreapsi aestu evenimentu di la thimil’iusearea a lui şi avem nădia că, prit treia ediţie, tru bană lipseaşti s-ai trei lucri trei argumenti tră un lucru ghini adrat.


    Tutunăoară, Societatea di Cultură Macedo-Română cari vini cu vrearea şi agiutorlu ti băgarea tru practico a aiştui evenimentu şi cadealihea ahurhindalui cu anlu aestu şi Fundaţia Naţională tră Român’il’i di Iuţido.


    Ia că putem să zburăm di patrulaterlu cari di la un anu la alantu va ca aestu evenimentu s-hibă căt cama ghini minduit şi lipseaşti s-hibă asi, căţe easti zborlu ti un evenimentu cari nă aduţi aminti ti aţea ţi nsimneadza istoria a noastră ti ţănearea şi duţearea ma largu a identitatil’ei româneşti. Pi hiotea a kirolui, tru istorie, ţănearea tru bană a identitatil’ei româneşti căftă un un şingir di curbăn’i şi aesti curbăn’i yin di la oamin’i cari nu s-agiucară cu identitatea spirituală şi identitatea românească şi cadealihea că scoasira tru videală vrearea si ekilibrul prit curbani.


    Aestă curbani a lor ti ţănearea tru bană a identitatil’ei româneşti fitrusi pi hiotea a kirolui tamam cu aestu actu istoric ti aduţearea tru actualitati, căţe el’i armănu yii tru sinidisea a noastră şi tru idyiul kiro escu căndăsitu că di aclo, di la Aţel di Analtu nă căndăsescu ş-noi ază s-duţem ma largu proiectul a lor ti cari multu muşeat Mult Luţitlu Preftu Ploişteanu spunea ca ţăni di 1000 di an’i ş-cama şi aşi cum va să spună latinlu “…ş-u ţăni ilikia’’ spuneari căţe, cari ţi s-hibă provocărlii ţi nă li aduţi istoria, aţea ţi easti siminat tu inima şi sinidisea a noastră armăni niacumtinat yiu şi nu ari tra s-keară.


    Ti aţea Institutlu nu putea, ş-nu poati să zburască ti ţănearea şi promovarea a identitatil’ei româneşti ma s-nu s-ufilisească istoria, ma s-nu ufiliseasca cilăstisearea di cari avem ananghi tut chirolu, s-hibă că zburăm di tricutlu kiro, ti kirolu di ază, ică ti yinitor.


    Si maca him tu kirolu a centenarlui, tru kirolu a Maril’ei Uniri ma s-hibă să zburăm di un proiectu mari, unlu spiritual, dupu şapti an’i di la evenimentul a Maril’ei Uniri di la 1918 protlu efectu di unitati naţională fu anălţarea a Băsearicăl’ei tru scara di Patriarhie aţea ţ scoati tu videală că atumţea căndu zburăm ti identitatea a noastră, ti tăpărli a noastri ghenetiţi lipseaşti să zburăm şi tră efectili pozitivi şi creaştirea a noastra ca un stur tră yinitor.


    Ti aţea io luyursescu că aestu evenimentu preayalea-ayalea va s-acaţă arădăţin’i tru sinidisea a noastră a tutălor român’ilor şi va s-agiundzem tru aţea dzuuă tru cari momentul aestu di tin’iseari a eroilor si a martirlor dit Balcan’i s-hibă ună urneki ti noi tra s-agiungă şi ună sărbătoari cu un tor multu ma vărtos şi şă s-veadă nica ş-ma multu.


    Vă haristusescu!


    CRAINIC — Vruţ ascultători, vă dăm s-avdzăţ ma largu zborlu ţi ălu gri Domnul Mihai Toti viţeprezidentul a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română:


    “Mult Luţite, tinisiţ prefţă şi vruţ embistimen’i, zburăscu nu maşi tru numa ali Societati di Cultură Macedo-Română ama şi tru numa a tutălor armân’ilor cari viniră dit sudlu a Dunăl’ei a fraţlor şi a păpăn’ilor a noşţă.


    Zburăscu tu numa a tutălor cari s-feaţiră curbani şi cu aestă dzuuă cari easti sămtă, dzuua a martirlor ţi cădzură tu sudlu a Dunăl’ei lâ fâţem tin’ie a tutălor aţilor cari virsară săndzul ti ţănearea a fleamăl’ei tru pistea ortodoxă şi a românismului tru aesti locuri.


    Nica di la protlu Tarat Româno-Vârgar, prota formaţuni statală thimil’iusită di săndza românească pănă tru kirolu di ază tru sudlu a Dunăl’ei eara romanitatea sud-dunăreană, ampărţătă dit veacl’ia Dacie, di aputruserli barbari.


    Aesti dusiră, tricură ama, român’il’i dit sudlu a Dunâl’ei armasiră cu tută curbanea prit săndzul ţi-lu deadiră, maxus prefţăl’i, dhascal’i, oamin’il’i di cultură, tuţ, tuti suflitili armâneştâ cari cădzură tră tin’isearea a stripil’ei românească. S-cara născănţă di aeşţă, cum fu Preftul Balamace, fu vătămat tru dzuua sămtă a Paştilui căndu nidzea la Băsearică s-hâbârisească Amintarea a Hristolui, aestă spuni ti curbanea di săndzu ţi duti la xananyearea a farâl’ei româneascâ iara tru kirolu dit soni s-dukeaşti şi u spun dit experienţa a mea işişi că ună xanaamintari a românismului tru aesti locuri s-faţi nu maşi prit sinidisea işişi ama şi prit cultură si maxus prit apartenenţa la marli trup a popului roman. Câţe noi andicra di aţel’i puţăn’i, noi him parti dit populu roman, him maşi ună minoritati dialectală, him nâscânti ori ma român’i andicra di român’i. Câţe noi trapsim tra s-him român’i şi trapsim, multu di multu, ti aestă. Dzuua di aduţeari aminti a martirlor dit sudlu a Dunăl’ei ţi cădzura tră băsearica ortodoxă, tră românismu, ti cultura româneascâ easti tu cathi an ţănută şi yiurtusită cama cu tin’iseari şi va s-agiungă cama tinisită unăoară cu dukimăsearea a l’ei tru sinidisea a oamin’ilor.


    Populaţiili dit sudlu a Dunăl’ei, deadiră a popului roman, anaparti di Dună mări oamin’i di cultură, prefţă, arhimandriţ, deadiră actori, deadiră dhascal’i, deadiră oami’i cu anami. Tuţ aeşţă suntu parti a popului aşi cum him ş-noi a deapoa fapta că băsearica ortodoxă română tin’iseaşti curbanea prit săndzul ţi ălu deadi easti ună cadealihea curbani a ortodoxismului tră fara românescă. Vă haristusescu!


    CRAINIC — Vruţ ascultători ma largu vă dăm s-avdzăţ zborlu a Domnului Eugen Popescu — prezidentul ali Fundaţiei Naţională tră Român’il’i di Iuţido:


    ’Mult Luţite, tin’isiţ Prefţă, domnule director general, doamni ş-domn’i easti un momentu unic ţi nă pitrundi inima aduţearea aminti al Balamaci şi ma s-vreţ aduţearea aminti a tutălor român’ilor dit Balcan’i– armân’i şi megleniţ – aşi cum suntu el’i aclo, lipseaşti să spunem lucurlu aestu. Atsel’i dit Balcan’i zburăscu un dialectu a limbăl’ei română, dialectul armăn, dialectul meglenit, lipseaşti s-cundil’em lucărlu aestu.


    Atumţea căndu Balamace cilăstisi ti ţănearea tru bană a sinidisil’ei româneşti România pitriţea agiutor a aţilor di aclo şi dişcl’idea cama di 117 sculii, sculii şi licee tu zona a Balcan’ilor.


    Avem nădia că statlu roman va s-akicăsească şi va s-da aţea ţi lipseaşti tra s-da a popului român ţi băneadză aclo. Aeştă român’i a noşţă dit balcan’i avură un babageanu contribut cu aeştă di aoa, dit văsilie la thimil’iusearea a statlui national unitar româ. Avum personalităţ armâneşţă cari dişcl’isiră şi cari thimil’iusiră sinidisea naţională nica şi aoa tru regat ama şi tru Transilvania. Lipseaşti s-aduţem aminti ti Gojdu, lipseaşti s-aduţem aminti ti Saguna cari eara armân’i.


    Dimec, borgea ali Românie modernă, român’i modern’i easti ună borgi di tin’ie tra s-ducă la locurli iu aeşţă armăn’i u duc bana cu zori, vedu mari zori ta ş-tănă identitatea, ghiuşbilea şi zburăscu dialectul armânescu, ghiuşbilea şi zburăscu limba.


    Multu di simasie easti că statlu romãn lipseaşti tra s-cilăstisească em tu Gărţie, em tu Arbinişie ama şi tu Macedonia şi Vărgărie.


    Lumakea sudică a popului roman — armân’il’I si megleniţl’I — s-hibă xaanaamintatâ, xanaanyeată şi s-armănă aţea ţi eara, aşi cum l’i-alăsă Dumidzălu.


    Tutunăoară, haristusim a Băsearicăl’ei Ortodoxă Română ti cilăstisearea a l’ei, ti ţănearea tru bană a sinidisil’ei tră româ’il’i di iuţido. Lipseaşti să spunem că băsearica tu aestu kiro easti prota instituţie cari ţăni tu bană sinidisea naţională şi identitatea românească iuţido băneadză român’il’i di iuţido.


    Năpoi aduc aminti şi plăcărsescu Mult Luţitlu s-dimăndă, s-pitreacă vrearea, volea a noastră tu comunităţli româneşti, a român’ilor di iuţido dimec Mult Luţite avem ună băsearică romănească tu Arbinişie, Corcea iu preftul Veriga dusi la Aţel di Analtu şi iu nu mata ari preftu cari s-liturghisească tu limba română, dialectul armânescu. Plăcărsimu cu tută inima Patriarhia Română s-nă agiută s-aflăm un preftu dit Dobrogea cari să zburască dialectul armânescu şi s-ducă aclo ta s-liturghisească ti aţel’i di aclo, căţe altă turlie, va u chirem băsearica şi easti amărtie căţe cu zori s-adră aţea băsearică cu gaeretea a statlui român…


    Ma s-u kirem aţea băsearică, zori va s-hibă s-adrăm altuţiva.


    Haristusinda-vă nica nă oară ti vinita a voastă aoa voi s-aduc aminti un lucru multu ti anami că deadun cu dl. director general Brănzea vrum s-aduţem aminti aestă dzuuă a martirlor tu Balacn’i. Năsu nu ştea ti aestă dzuuă ama vini cu idheea ta s-adrăm aoa, tu aestă băsearică, aduţearea aminti a martirlor.


    Nu ştea ici că prota misali ţi s-ţănu tu 1914 s-feaţi tu aestă băsearică. Ună misali ţi s-ţănu ti Preftul Balamace tu 12 di apriiur. Aestu lucru nă lu spusi şi a nauă. Vidzum documentul la istoriclu Emil Tărcomnicu di la Societatea di Cultură Macedo-Română şi ia cum istoria ncl’idi ţercl’iu, cum Dumidză bagă lucărli pi aradă şi nă videm aoa dupu 104 an’i tu aestă parei. Avem nădie că va s-him ma mulţă alantă aradă căţe fu ună cilăstăseari şi ună căndăseari şi cu agiutorlu al Dumidză va s-him ma mulţă, va s-yină şi aţel’i di Custanta, di Pipera şi va s-hibă ună aduţeari aminti cu tin’ie.


    Vă haristusescu! Haristusim nica nă oară a Parohiil’ei di aoa, a prefţălor cari liturghisescu tu aestă parohie căţe nă deadiră izini şi nă aprucheară cu vreari ş-că băgăm tu lucru un momentu di mari simasie. Prezidentul a Comisiil’ei tră Român’il’i di Nafoara a Sinurlor di la Camera a Deputaţlor, deputatlu Constantin Codreanu va s-nchisească ună iniţiativa legislativă aţea turlie că aestă dzuuă s-hibă prit nom una dzuuă a martirlor român’i, armăn’i dit Balcan’i iniţiativa ţi va s-hibă bagată tu yinitoarili dauă stămăn’i şi minduescu că tuţ dit Parlamentu va u aproachi, că aestă dzuuă s-hibă proclamată ca dzuuă a martirlor romăn’i dit Balcan’i.


    Vă haristusescu nica nă oară şi vă caftu izini ta s-căntă aoa imnul national a armăn’ilor “Părinteasca Dimăndari” pareia “Boaţea a Pindului”:


    Intră Imnul naţional a armân’ilor “Părinteasca Dimăndari”


    CRAINIC — Vruţ ascultători bitisimu aoa Radioactualitatea a noastră dit dzuua di 23 di marţu 2018 ti Aduţearea aminti a Martirlor armân’i şi migliniţ dit Balcani, la Băsearica Ayiu Yioryi Nău” di Bucureşti iu s-ţănu şi prota liturghiseari ti Preftulu Haralambie Balamace, la 12 di Apriiur 1914.


    Eara viniţ la aestă adunari ti Liturghiseari şi Misali armân’i di la Societatea di Cultura Macedo-Romănă, di la Suţata di Cultură Armânească di Bucureşti, Fara Armânească dit Românie, membri di la Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi” cum şi ună parei di mul’eri armâni dit hoara Pipera di ningă Bucureşti cari ndreapsiră şi misalea tră aduţearea aminti a Iroului Armânu Papa Lambru Balamace dit Curceaua, Arbinishie.


    U nsimnară aestă adunari Canalu Trinitas TV şi Canalu Radio România Internaţional — Secţia Armânească, reporter Taşcu Lala şi redactor Aurica Piha.



    23 di Marţu 2018


    RRI — Secţia Armânească


    Reporter Taşcu Lala





  • PAPA LAMBRU BALAMACE – CURCEAUA, ARBINUSHIE

    PAPA LAMBRU BALAMACE – CURCEAUA, ARBINUSHIE

    Aduţeari aminti a Martirlor Armân’i şi Migliniţ dit Balcani, la Băsearica Ayiu Yioryi Nău” di București iu s-ţănu şi prota liturghiseari ti Preftulu Haralambie Balamace, la 12 di Apriiur 1914.


    Ază 23 di Marţu 2018, Bucureşti, Românie la Băsearica Ayiu Yioryi Nău” s-ţănu ună Liturghiseari şi Misali ndreaptă di Institutlu ʹʹEudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido, instituție ţi easti sum areapta a Ministerlui tră Român’il’i di Iuţido, Societatea di Cultură Macedo-Română și Fundația Națională tră Român’il’i di Iuţido ti aduţearea aminti a Martirlor Român’i — Armân’i şi Migliniţ – dit Balcani.



    Liturghisearea u ţănu Mult Luţitlu Preftu Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal deadun cu Preftul Paroh Emil Nedelea Cărămizaru şi cu alţă trei prefţa cari scoasiră tru videală că, maxus tora tu anlu Centenar, tinirlu bărnu lipseaşti s-hibă ngăldzătu cu identitatea criștină, cari lipseaşti s-hibă siminată tu fumeal’ea criştină şi tu băsearică.



    Domnul Nicolae Brînzea, director gheneral a Institutlui ʹʹEudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido haristusi a Multluţitlui Preftu Patriarh Daniel ti agiutorlu ţi ălu deadi ti dizvărtearea-a aliştei adunari tră aduţearea aminti a armân’ilor şi migliniţlor dit Balcani, a preftului paroh Emil Cărămizaru și a prefțălor slujitori di la Băserica Ayiu Yioryi Nău”, ama și a partenerlor instituționali și cundil’e simasia ţi u ari nsimnarea a aiştei andamasi: Evenimentul nă aduţi aminti ti simasia ti u ari ţănearea tru bană şi duţearea tră ninti a identitatil’ei românești prit curbani, nă aduţi aminti ti vrearea prit curbani. Român’il’i martiri tră identitati armân urnechi şi tru dzălili a noasti tu sinidisea/ conștiința a noastră, nă căndăseaşti s-duţem ma largu proiectul a lor cari ţăni di 1000 di an’i ş-cama. Cari ţi s-hibă provocărli ţi li aduţi istoria, ţi easti tu sinidise – harea tsi u-ari omlu s-aduchească n sinea-a lui că el s-află şi băneadză tu lumi, că lucărli s-fac tu bană aşi cum li veadi, că poati s-minduească şi să zburască ca om – armăni yie şi nu-ari ta s-keară.”


    Pi arada ţănură un zbor:


    Domnul Eugen Popescu prezidentul a Fundaţiil’ei ’’Român’l’I di Iuţido. Domnul Mihai Toti viţeprezidentul a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română.



    Ma largu domnul director a Institutlui ʹʹEudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido Eugen Popescu călisi Pareia ‘’Boaţea a Pindului” ncapu cu domnul Vasili Topa şi Iancu Mataranga ta s-căntă imnul national a armăn’ilor ‘’Părinteasca Dimăndari’’ tră tin’isearea a Iroului Martir Papa Lambru Balamace.



    Eara viniţ la aestă adunari ti Liturghiseari şi Misali armân’i di la Societatea di Cultura Macedo-Romănă, Suţata di Cultură Armânească di Bucureşti, Fara Armânească dit Românie, membri di la Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi” cum shi ună parei di mul’eri armâni dit hoara Pipera di ningă Bucureşti cari ndreapsiră şi misalea tră aduţearea aminti a Iroului Armânu Papa Lambru Balamace dit Curceaua, Arbinishie.



    U nsimnară aesta adunari canalu Trinitas TV şi Radio România Internaţional — Secţia Armânească, reporter Taşcu Lala şi redactor Aurica Piha.





    23 di Marţu 2018


    RRI — Secţia Armânească


    Reporter Taşcu Lala










  • CONFERINTILI DIN CALI #9 / Aesta-i Julamila, Julamila mari !

    CONFERINTILI DIN CALI #9 / Aesta-i Julamila, Julamila mari !


    Muzeulu Naţional a Huryeatlui Român vă ateaptă gioi, 29 di marţu 2018, di la oara 18, la Clublu a Huryeatlui, la ună nauă andamusi dit bairlu a Conferinţilor din Cale/ Sosea. Georgiana Vlahbei, muzeograf la Muzeulu a huryeatlui Român, cercetător etnolog tru proiectul european CU TENDA, şi Vlad Gheorghiu, antropolog, va vă pirmitusească ti Ligucearl’i di Caracandzăl’i/ Bubuteadză — atea dit soni adeti yie la armân’il’i dit România.



    Pipera (nordul Bucurestilor) şi în Palazu Mare (măhălă ţi easti mardzina a Constantăl’ei), pareia a armân’ilor plisoţ u ţănu pănă tu dzuua di ază colinda a pareiil’ei di bărbaţ cu masti, di iarnă. Anamisa di ateali dit soni ritualuri cari armasira yii tru vahtea di kiro la armân’il’i dit văsilie, Julamila s-faţi cathi an ti Ayiu Yeani Pătidzătorlu/ Tafota.



    Adusă dit localitatea orighinară, Pleasa (sudlu ali Arbinushie), purtată prit multili căl’iuri a Balcan’ilor agiumsi, păn tru soni, tru România, tru protili dechenii a a secolului XX, adetea a Julamilal’ei yilipseaşti alăxerli a unei isnafi fără/ ţi nu ari sinuri”, şi ţi u caftă, aţea multu căftată, acasă.



    Tu 29 di marţu, va s-dipinăm deadun un hiru pi hiotea a chirolui tră aestă adeti: va să spunem diznău prit pirmituseari, imagin’i şi filmu, cum armasi el tru memoria a ţiloru cama tru ilikie, cum fu xanaamintatu di protili bărnuri ti avea vinită tru văsilie, cum s-anvărtuşi pi hiotea a kirolui la alanti bărnuri, di s-feaţi simfună cu realităţli ţi suntu anvărliga di noi. Maxus, va vă spunem dit emoţia a participaril’ei la adeti tru an’il’i dit soni, deadun cu pareia di ficiori di Pipera, armătusiţ cu masti.



    Intrarea easti liberă.



    Parteneri media a MTR: Radio România, Radio România Actualităţ, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Bucureşti Fm, RFI România, TVR, Dilema Veche, Historia, Decât O Revistă, Iocan, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, financiarul.ro, news24.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, Blitz TV.



    Hăbari di la Muzeulu a Huryeatlui Romãn


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Comunicat di presă

    Comunicat di presă

    Un momentu comemorativ ahărdzitu ti Martirlʹi Românʹi dit Balcani va s-tănă viniri, 23 di marţu 2018, oara 13,00, la Băserica Ayiu Gheorghi Nău” di București, ctitorie a Sâmtului Vuivudă Martir Constantin Brâncoveanu, viglʹitorlu a tutăloru românʹilor, lăcaș iu s-ţănu şi prota liturghiseari a Preftului Haralambie Balamace, tu dzuua di 12 di apriiur 1914. Momentul acaţă tru isapi ună misali ama şi şcurti zboară ţi va li grească călisiţlʹi.



    Aduţearea diznău tru memoria colectivă a simasiiľei ţi u avu curbanea a martirilor românʹi di nafoara a văsiliilʹei, cari trapsiră şi s-feaţiră curbani ti ţănearea tru bană conștiințălʹei națională, a spiritualitatilʹei românești și a limbălʹei română, easti ună di cilăstiserli a Institutlui Eudoxiu Hurmuzavhi. Tru contextul anda ş-bagă tru practico misiunʹili a lui, ama și tru simfunie cu strateghiili guvernamentali și politiţli naționali, Institutlu Eudoxiu Hurmuzachi” tră românʹilʹi di Iuţido apufusi să u ahărdzească dzuua di 23 di marţu, cathi an, ti comemorarea și scutearea tru lunʹină a martirilor românʹi/aromânʹi dit Balcani, cari, prit lucrarea și curbanea a lor, nu feaţiră altuţiva că maşi să u seamină şi s-ţănă tu bană identitatea și unitatea a noastră națională di limbă și pisti.



    Evenimentul easti ndreptu di Institutlu Eudoxiu Hurmuzachi” tră românʹilʹi di iuţido, instituție ţi easti sum areapta a Ministerlui tră Românʹilʹi di Iuţido, Societatea di Cultură Macedo- Română și Fundația Națională tră Românʹilʹi di Iuţido.




    Tru dzuua di 23 di marţu 1914, Preftul Haralambie Balamace deadun cu alță trei români/aromânʹi, eara martirizat (bilitu di yiu și spănticatu cu apala) Corcea ti furnʹia că liturghisea Hristolu tru limba română și s-alumta tră identitatea românească. Aţelʹi patru fac parti dit ună parei di aproapea 1000 di românʹi dit Balcani, dhascalʹi, profesori, prefță, ama și elevi aplo cari fură vătămaţ tru condiții bestiali/ ca ţiva prăvdză di antarțălʹi greţ ti furnʹia că u viglʹea identitatea românească și liturghisea dinintea a isnafilʹei dit cari făţea parti tru limba română/dialectul aromân/dialectul meglenoromân.



    Departamentul di Comunicari

    Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi“ tră Românʹilʹi di Iuţido

    Ministerlu tră Românʹilʹi di Iuţido



    Armănipsearea:


    RRI — Secţia armâneasca, Taşcu Lala



  • Andamusi la Societatea di Cultură Macedo-Română

    Andamusi la Societatea di Cultură Macedo-Română

    Deputatlu Constantin Codreanu: ”Aromânʹilʹi și meglenoromânʹilʹi dit România suntu grupuri dialectali istorice românești, nu minorităț naționali. Dialectili istorice a limbălʹei a noastră comună lipseasti s-hibă sum apanghiul juridic a statlui român”.


    Nʹiercuri, 14 di şcurtu 2018, deputatlu a PMP Constantin Codreanu, prezidentul ali Comisie tra comunitățli di românʹi di nafoara a sinurlor a văsiliilʹei, dusi vizită la scamnul di București ali Societati di Cultură Macedo-Română (SCMR), iu s-andămusi, tru una havai mplină di tinʹie și constructivă, cu domnul prezidentu Ion Caramitru. La andamusi loară parti, tutunăoară, domnul Nicolae Saramandu, viţeprezidentu, domnul Emil Tircomnicu, Secretar general, doamna Manuela Nevaci, membru tru Comitetul di cumănduseari a SCMR.


    Cu aestă itie, deputatlu Constantin Codreanu cundilʹe că problematica armânească și meglenită fu niacumtinat și va s-hibă ş-ma largu tru menga a lui ca parlamentar român aleptu tru circumscripția tră cetățeanʹilʹi românʹi cu domiciliul tru xinătati și ca prezidentu ali Comisiei tră comunitățli di românʹi di nafoara a sinurlor a văsiliilʹei.


    Tutunăoară, prezidentul ali Comisie spusi că fu, maşi el golu, di tu arada a parlamentarlor românʹi cari prezentă ma multi Declarații politiţi di la tribuna a Camerălʹei a Deputațlor ti problemili a armânʹilor, megleniţloru și istroromânʹilor, di acăţa tu isapi născănti chestiuni mutrindalui armânʹlʹi tru dialoglu cu Patriarhia Română și feati moeabeti ufiţial tru problematica armânească cu născănţă factori dit administrația ţentrală di stat.


    ”România, ca stat național, ndrupaşti anvărtuşearea a ligăturlor cu românʹilʹi di nfoara a sinurlor a văsiliilʹei și cilăstiseaşti ti ţănearea tu bană, dezvoltarea și exprimarea a identitatilʹei a lor etniţi, culturali, lingvistiţi și religioasi (articolu 7 Românʹilʹi dit xinătati a Constituțiilʹei ali Românie), a deapoa românʹilí di nafoara a sinurlor au idyiul tratamentu legal cu aţel a cetățenʹilor ți ţânu di minoritățli etniţi dit România. Aestu tratament egal lipseaşti s-acaţă tu isapi și organizațiile ți ţănu di minoritățli alogene dit România și organizațiile românești cari au tu scupo ţănearea tu bană a identitatilʹei culturale a persoanelor ți ţânu di minoritățli istorice românești şi ţi suntu soie, ateali anvărliga di sinuri si tu Balcani. Totna u spuş că suntu contraproductivi și distructivi tendințili a născăntor concetățeni tra s-bagâ ncuntratu artificial comunitatea dialectală istorică armânească cu aţea meglenoromână ică dacoromână. Armânʹilʹi și meglenoromânʹilʹi dit România reprezintă grupuri dialectale istoriţi românești, nu minorităț naționale. Dialectili istoriţi a limbălʹei a noastră comună lipseaşti s-hibă loată sum protecția juridică a statlui român. România fu, easti statlu golu, stat național soie tu planu cultural și lingvistic cu minoritățli istroromână, meglenoromână și aromână dit văsiliili balcaniţi. Noțiunile europene di stat soie (kin state) și minoritatea soie (kin minority) suntu valabili tră România și aesti comunităț minoritare dit Balcani”, cundilʹe prezidentul ali Comisie tra comunitățli di români di nafoara a sinurloru a văsiliilʹei.


    Domnul prezidentu Ion Caramitru și soţlʹI a lui dit cumăndusearea a SCMR tricu tru arada, deadun cu deputatlu Constantin Codreanu, un bairu di chestiuni di prota thesi tră cari statlu român și societatea românească lipseaşti s-aibă tu mengă și eforturle tru anlu aestu, cum suntu:


    1) dişclʹidearea a Institutlui Cultural Român di Tirana, cu filiali tu căsăbălu Corcea și Saranda și a Institutlu Cultural Român di Atena;


    2) adoptarea di cătră Acadimia Română a unei decizii mutrinda ortografia a dialectilor istoriţi aromân, meglenoromân și istroromân a limbălʹei române comune pi thimelʹilu a alfabetlui a limbălʹei române moderne;


    3) loarea, prit nom, sum protecția a statlui român a dialectilor istoriţi istroromân, meglenoromân și aromân a limbălʹei române comune;


    4) thimilʹiusearea a unei redacții tru dialectul aromân la postul public TVR Internațional;


    5) reprezentarea parlamentară a comunitățlor dialectale istoriţi meglenoromână și aromână; 6) eliminarea la yinitoarea catagrafie a bănătorlor a alathusilʹei anamisa di zboarăli”macedonean (slav)” și macedo-român, ca infranimlu românescu;


    7) tipăriturli băserichești și gheavasea tu băsearică tru dialectul istoric aromân a limbăľei română comună


    8) ndruparea cu bursi identitare a elevilor și profesorilor armânʹi dit Arbinuşie și alti stati;


    9) acordarea a cetățeniilʹei românească tru procedură simplificată a românʹilor dit comunitățli istoriţi ţi suntu anvărliga di sinuri și tu Balcani;


    10) includerea a dialectelor istoriţi românești tru programa școlară tra cursul di limba și literatura română.


    Prezidentul ali Comisie tră comunitățli di români di nafoara a sinurlor lʹi-asiguripsi interlocutorlʹi a lui dit cumăndusearea a Suţatălʹei di Cultură Macedo-Română di tu agiutorlu a lui tra identificarea și băgarea tu lucru a ceareiiloru corecti tra problematica armânească și meglenitâ. Interlocutorlʹi s-akicăsiră s-armănă tu dialog permanentu tra s-bagă tru practico acestu obiectiv comun.


    Societatea di Cultură Macedo-Română fu thimilʹiusită tru anlu 1880 prin Analtu Decret Domnescu. Tru anlu 1990 ălʹI si pricănăscu existența nidănăsită, hiindalui declarată asociație di utilitati publică prit Apofasea a Guvernului nr. 473 dit 7 di mai 2008.



    Armănipsearea: Taşcu Lala




  • Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 – 21.01.1952)

    Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 – 21.01.1952)

    Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 — 21.01.1952)


    Marli umoristu Nicolae Batzaria, easti faptu tu 20 di şcurtu, iara tu meslu brumar ăl’i si arupsi hirlu a banăl’ei tu ună hăpsani comunistă.

    Nicolae Batzaria, s-featsi Cruşuva tu anlu 1874. Anvitsa prota la scoala româneasca dit casaba s-dapoia la Liceulu românescu di Bituli. S-ngrapsi la facultatli di Literi ş-Dreptu Bucureşti, ama alâsă înveţlu câ nu avea cu ţi s-bâneadzâ. Ahurhi lucrul di tinir: fu director ş-profesor la şcoala româneasca di Crusuva, profesor la liceulu românescu di Ianina, la liceulu di Bituli, inspector şcolar ti vilaetili Cosova şi-Sâruna, ţi eara atumţea sum turta.

    Di itia ca eara un bun politician s-u stea ghini s-limba anturteasca agiumsi senator di Istanbul tu anlu 1908 s-ministru a lucrarlor publiti tu anlu 1912 tu guvernul a Gion’ilor Turta. La anlu 1913, simna di partea ali chivernisi anturteasca Tratatlu di Irini di Londra. Dupu protlu polim mondial vini s-baneadza tu Românie iu u mbratata cariera di publicistu si scriitor.

    Nas baga thimel’iu la multi revisti s-gazeti armânesti si colabora s-la multi alti. Scoasi nSaruna prota gazeta armâneasca “Desteptarea” tu anlu 1908. Publica avdzatili “Paravulii” prota tu revistili armânesti a chirolui. Tachi Papahagi al’i scoasi ”Paravuliili” tu volum tu 1935 , tu colectia “Biblioteca Nationala a Aromânilor”, ti nas u ndridzea, dupa ti avea tipusita nascanti di aesti paravulii nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologie Aromâneasca”.

    Ama ti suntu aesti “paravulii”? Nascanti isturii scurti ti aradeari, ngrapsiti tu stihuri, cari parmatusescu cu mari hazi fapti dit bana a armân’ilor di var chiro s-tu cari autorlu s-aradi di cusururli a armân’ilor: alavdari, s-cljnciami, pirifanji, glarimi, s-alti ahtari. Di alta parti ama, avem s-alta soie di paravulii, tu cari humoristul a nostru scoati tu migdani itsral’ia a armânlui andicra di atsel’i cu cari baneadza deadun: arbinesi, turta, ghifta, gret, varyari etc. Nu suntu alasati nanaparti nitsi mul’ierli cu nascanti di huili a lor, nascanta prefta nu para tin’isits s- multa, multa alta. Cum eali suntu multu pi chefea a armân’ilor cunuscura una mari araspandeari tu comunitatli armâneasti, iu urdinara ma multu pi cali orala , cate mas putsan chiro armân’ili putura s-anveata la scoala ti scriitor’j a lor.

    Nicolae Batzaria ngrapsi s-proza, ma multu pi româneasti, ama s-pi armâneasti: schitsi, isturii ti armasira arapânditi tu gazetili românesti ti li cumândusi, ica la cari ngrapsi. Ari scriata s-literatura ti ficiurit s-cumandusi revistili românesti “Dimineata copiilor”, s-”Universul copiilor” iu simna cu pseudonimul Mos Nae, cum s-cu pseudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N.Macedoneanu. Easti parintili a personajlui Haplea, soie buna cu Pacala, ica Nastradin Hogea.

    Proza scurta, isturiili ica romanili ngrapsiti pi româneasti suntu interesanti maxus tra lumea s-bana balcanica ti li zuyrapseasti cu mari masturlachi.

    Nai ma cunuscuta s-vruta opera al Nicolae Batzaria armân “Paravuliili” iu iasi nai ma ghini harea a lui s-cu cari aminta un loc di mari tin’ie tu literatura armâneasca.

    Prota versiuni pi româneasti a “paravuliilor” u deadi Hristu Cândroveanu tu antologhia “Un veac de poezie aromâna” ti isi Bucuresti tu anlu 1985.

    Multu bun cunuscator a limbal’ei armâneasca s-a suflitlui armâneascu, Nicolae Batrzaria yilipseasti lumea armâneasca antreaga, fara sa-l’i ascapa tiva dit peza, araslu si sicaili a l’ei. Asi cum angrapseasti Nick Balamaci pi frandza di internet iu zburasti ti Nicolae Batzaria “una cultura ti nu poati sa-si arada di ea isisi nu poati sa s-alaxeasca s-una cultura cari nu poati sa s-alaxeasca nu poati s-armâna tu bana tu aesta lumi ayun’iusita. Nicolae Batzaria easti un scriitor cari feati pidimo s-u ascapa di la chireari veacl’ia a noastra adeti adranda sicai cu ea”.

    La putan chiro dupa ti comunistil’i u loara putearea tu Românie, fu ancl’is ca eara contra a lor. Muri tu ahapsi tu 20 di brumar 1953, dupa una bana di lucru nicurmat s-di alagari prit tuta Peninsula Balcanica ti fara armâneasca.

    Tu anlu 1971 isi Bucuresti un dhiscu cu poezii armânesti, pi cari Matilda Caragiu Marioteanu, academician, u spuni paravulia “Vor s-marita moasili”.

    Eitura “Cartea aromâna” u dishcl’isi seria a tipuserlor a lj’i tu anlu 1989, cu “Paravuliili” al Nicolae Batzaria, ca una pricunusteari a popularitatil’i a aistor.

    Tu anl’i 2003 ş-2004 isiră Bucuresti două CD-uri pi cari actorlu s-reghizorlu Toma Enache spuni cu mari hazi nai ma cunuscutili di aesti paravulii.



    Cărțâ tipusiti:



    • Nicolae Batzaria – Haplea tu București
    • Nicolae Batzaria – Pârvulii
    • Nicolae Batzaria, Const. Noe – Importanța a armânʹilor trâ România
    • Nicolae Batzaria — Pirmituseri di malămă
    • Turchia a junilor turţâ: di-tu lumea a islamlui, București, Editura Ancora, Alcalay și Calafeteanu, Spovedanii de catâne, nuvele din viața turcească, s.d., 1921;
    • Turcoaicele, Iași, Viața Românească, 1921;
    • Colina îndrăgostiților; schițe și nuvele din viața orientală, București, Viața Românească, 1923;
    • Anecdote, București, Editura Societății Cultural Naționale Apostol Margarit, 1935;
    • Genoveva de Brabant, Sibiu, Imago, 1993;
    • Din lumea Islamului, București, Profile Publişing, 2003.


    Ma nghios vruts ascultători vă dâm s-avdzâts:


    KITA LA BASEARICA di Nicolae Batzaria



    Spune Kita ş-iara spuni,

    Iar fărtaţľi de-anvârliga,

    Teşi la stani, tuţ lu-ascultă,

    Până nʹelu s-lâ si frigă.


    Spuni Kita:O lo-ľi tat-su

    Ţi nʹi-vidzură ocľii aseară,

    Căndu neşu la băsearică

    Ca s-aprindu ş-eu ţeară.


    Ţe-ş-fu mare, bre, bisearica!

    Nu spuni câtă-i mari.

    Ş-ţi s-vedz nuntru?Thamă,frate!

    Iu s-mutreşti,mintea ţ-keare.


    Ş-lumi! Lumi cătâ s-cafţâ,

    Ş-cănda-i mută, văr nu greaşti.

    Maş doi oaminʹi tut s-incaci.

    Taţi un, alant zburaşti.


    Oi fârtate!, antreb viţinlu.

    Aţelʹi doiľi ţi s-vârghescu?

    Ţi s-ţâ creapă! el nʹi-u toară,

    Nu vedz oarbe? Psăltisescu!


    Ş-ia ,di naparti di uşi

    Iasi un cu barba mari,

    Ş-nişti stranʹi, cum nu-i vârnu.

    S-lu-afli noaptea, ľeai lăhtarea.


    Ţăni-n mănâ un ca cloput

    Ş-tut asună ş-fudzi ndreptu.

    Căti şapti…tutâ lumea

    Bagâ mănʹili tut pri keptu.


    Tuţ s-aplecă,s-trag din cali,

    Nu-ari un s-ľi sta dininte.

    Dzăcu:Sâ s-aproaki maşi di mini

    Ş-am s-lu-adar eu s-ţănă minti.


    Nu-nʹi ľeau ocľi iu si-duţi,

    Căndu ia-ľea ninga mini.

    Ţi-u mâc pânea, ţi-nʹi dzâc Kita,

    Si-mi-asparim eu di tini?


    Mut cârligu, nu-ľi dau oară,

    Ş-pân si şuţă s-mi mutrească,

    U mâcă , si-ľi facâ ghini,

    Ună -n cap picurărească.


    Ţe ţâ s-pari?, ľi-u-am atumţea,

    Nu-aflaşi om si-ľi hibâ frică.

    Ţăni minti: unui Kita,

    Ţi cu dinţii ti disică.


    El zgileaşti, iar alanţâ

    S-sâlâghescu tuţ pri mini.

    Vrea s-mi-acaţâ s-nʹi-umflâ kealea,

    Nu vrea s-iasâ lucrul ghini.


    Fuga Kita, fac atumţea,

    Ş-pân s-dzăţi ţinţi ies dit hoară.

    Fu ca zori pân loai dzeana,

    A s-mi acaţă ei nafoară.


    Dip kirută dusi ţeara.

    Vream s-nʹi-agiutâ la furari

    Ma, nu-ndreapsim, ved, cu ayiľi,

    Eľi câfta, vahi, cama mari.


    Ore, frate, ţi s-ľi-u dzâţim?

    Nu-i trâ fugă di la oi.

    Va s-ľi-ai lucrili curati

    La biseariţi nu-i di noi.



    RRI — Secţia Armâneascâ


    Rubrica ndreaptă di: Taşcu Lala


  • In Memoriam – prof.dr. KATHARINA BARBA (21.01.1927 – 21.01.2018)

    In Memoriam – prof.dr. KATHARINA BARBA (21.01.1927 – 21.01.2018)

    In Memoriam — prof.dr. KATHARINA BARBA (21.01.1927 — 21.01.2018)


    Vrut armân’i,


    Cu dureari tu suflitu vã dãm hâbarea lae cã aseara tahina u l’irtã Dumidzã Freiburg tu Ghirmãnie prof. dr. Katharina Barba nicukira a l’irtatlui prof. dr. Vasili al Barba. Idyealui cum tin’isita scriitoari Kira Iorgoveanu Mantu loai aesta hãbari di jeali di la cusurina Cristina Neagu di Freiburg cari va nã dimândã dzãlili ti yinu ti arãdzli di ngrupari a l’irtatãl’iei prof. dr. Katahrina Barba.


    Dumnidzã s-u l’iartâ !


    Arãpasu lisor ninga dãrutlu a l’ei nicukiru Vasili al Barba !


    Dumidza sa-u VEAGL’E preacl’ia Katharina si Vasili al Barba di goadili ti nica s-azâ lâ si fac AMA si a atilor ti suntu tu bana si eara parti di Pareia di Freiburg cu Amintarea ali Recomandari / Dimãndarea 1333 !


    Cum ghini spunea un poet:


    “…alasâ sâ scoatâ altâ unã carti ma bunã di a mea !”


    Eo va sâ spun ti arâzbunarea a l’irtatâl’iei preacl’e BARBA ma si a atilor ti suntu tu banâ si eara parti dit Pareia di Freiburg:


    “…alasã sã scoatâ altãl’i nu unã Recomandari/ unã Dimãndari 1333, ma un NOM 1333 s-atumtea va neg la Mirmintâl’i “Sta Vinirea” di Bucuresti, Românie iu s-ari arãpasu Vasili al Barba, tora s-cu nicukira a lui Katharina sâ-l’i spun câ ARMANAMEA ANKIRDASI !



    Cu anvirinari, Tascu Lala



    Ma nghios avet un In Memoriam – KATHARINA BARBA anyrapsitu di poeta Kira Iorgoveanu Mantu tu Fimirida electronia dit FB “Armanamea trã Europa” :


    KIRA MANTU:


    KATHARINA BARBA — In memoriam


    21.01.1927 — 21.01.2018


    Cu-nvirinari lomu hâbarea câ dna Katharina Barba n-alâsă…

    Adzâ lomu tilifonea sâ-l’i urămu ti dzuua di amintari.


    N-apândâsi Cristina, feata l’ei… si nâ deadi nvirinata hâbari.


    Ti pot s-anyrâpsestâ ti unu omu cari lu cunuscusi aproapi 30 di an’i, cu cari lucrasi si tricusi deadunu, tu aestu lucru, ahânti sticuri di banâ museati, mplini di harauâ ?


    Katharina Barba fu nicukira a marilui patriot armânu Vasili Barba.

    Unâ doamnâ cu purtaticu aleptu, cu sumuarâslu mplinu di akicâseari si mintiminlâki… Analtâ, museatâ, pirifanâ!


    Katharina Barba easti cunuscutâ tu lumea a lingvistâloru trâ lucurlu-a l’ei di profesoarâ ghirmanâ …


    Ama trâ noi, Armân’il’i, numa ali Katharina Barba s-leagâ di lucurlu ti lu feati,


    cama di yinyit an’i, la Uniunea trâ Limbâ si Culturâ Armâneascâ di Freiburg.


    Trâ tin’ia a fumeal’iei si-a farâl’iei tu cari intră, Katharina Barba anvită limba armâneascâ cu vreari si cu akicâseari… Si, ti multâ Armân’i fu unâ ciudii si harauâ s-u avdâ cu câtâ musuteatâ azbura limba a nicukirlui a l’ei!

    Nu ptâni ori nâ pirmithusea dna Katharina ti socril’i a l’ei, cumu u tin’isirâ si cumu ea lâ turnâ tin’ia anvitânda armâneasti…


    Nu fu congresu armânescu i congresu internatiunalu la cari Katharina Barba s-nu-agiutâ, nu masi cu suflitlu, ama si cu lucurlu: apridusi tu limba ghirmanâ litiraturâ armâneascâ si tuti cărtâli pitricuti di la ULCA la organismili evropeani i internatiunali cari agiutarâ la pricunustearea a Armân’iloru ca populu cu limbâ si culturâ ahoryea.


    Discl’isi usi, feati ligâturi cu oamin’i anvitat, cu politician’i ghirmani si evropean’i, cu tin’ia-a l’iei di profesoarâ ghirmanâ, ama, tra-amintaticlu-a Armân’iloru!


    Cu furn’ia atiloru 5 Congresi internatiunali ti Limba si Cultura Armânâ, (Mannheim, 1985 si Freiburg, 1988, 1993, 1996, 1999 ) si atiloru 3 cursuri internatiunali di limbâ armânâ (Freiburg, 1986, 1988 si Bonn, 1987) multâ armân’i avurâ haraua s-u cunoascâ si sâ zburascâ armâneasti cu Katharina Barba.


    Tu aestâ oarâ, nâ trecu tu minti musatili uspeturi tu casa a loru, cu câtâ miraki n-astipta daima pi measâ…


    U vidzumu dna Katharina cathi anu, la misăili andreapti ti nicukirlu a l’ei…


    Ea avea armasâ, tora, singura ligaturâ a noastâ cu Freiburg — câsâbălu iu prof. Vasili Barba ahurhi minarea mudernâ armâneascâ!


    Câsâbălu iu tricumu cama di 20 an’i di lucru, antribări, apandasi, astiptări, anvirinări, ama s-multâ, multâ harauâ ti amintaticlu a Armân’iloru — “Recomandarea/ Dimândarea 1333!


    Dumnidzâ s-u l’iartâ si s-u curdiseascâ ninga nicukirlu a l’ei vrutu si tin’isitu !


    Kira & Yiani Mantu

    21.01.2018


    RRI – Sectia Armaneasca


    Reporter Tascu Lala