Author: Tașcu Lala

  • Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

    Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

    Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani, Emil Hurezeanu. Cetățeañilli româñi va s’aibã ananghi maş di ună carti/notificari tru platforma ESTA – Electronic System for Travel Authorization trã s’intră pi teritoriul SUA.

     

    „Unu di criteriili nai di simasie tra s’da izini fu scădearea a ratăllei di niaprukeari a căftărloru ti viză. Tru ţi mutreaşti călindarea aştiptată – tru 10 di yinaru s’ţăni ţeremonia ufiţială, s’dimăndă ufiţialu pritu secretarlu a Departamentului di Interni şi caplu a misiunillei diplomatiţi români di Washington; deapoa aestă apofasi lipseaşti s’hibă publicată tru Monitorlu Ufiţialu a Statilor Unite şi nu va s’facă dinăoară, ama minduescu că, ninti di 20 di yinaru, tru Dzuua ti dişcllidearea nauăllei administraţii Trump”, spusi minsiturlu Hurezeanu.
    România va s’hibă 43-lu cratu ditu lumi cari numata ari ananghi di vizi după un evenimentu ufiţialu ţi va s’ţănă viniri Washington, dimăndă Agerpres.

     

    Caplu a diplomațiillei di București adăvgă că trã urdinarea fără viză tru SUA va s’aibă ti români „un kiro di nviţari/adaptari” tehnică a sistemlui ESTA. „Aestă aprukeari/autorizari easti maş operaţiunea ţi u fac tuţ alanţă cetăţeañi a lumillei cari urdină tru Statili Unite fără viză. Ama, trã s’agiungă pi aţea oară, dimi trã ună căftari/notificari di cu kiro faptă electronicu a urdinarillei tru Statele Uniti, lipseaşti s’aştiptămu nica doi meşi şi giumitati, dimi până tru 1 di marţu. Easti zborlu ti ună adaptari a sistemiloru tehniţi, di ună nviţari/acomodari cu sistemlu. Ditu marţu, româñilli va s’poată s’urdinã aşi cumu urdinã tuţ alanţă, dealihea că nu fără aestă căftari, autorizaţie, autorizari, notificari electronică di urdinari”, nica spusi Emil Hurezeanu, cari năpoi adusi aminti că şidearea nu poati s’hibă ti un kiro ma mari di 90 di dzăli.

     

    Ministurlu di Externi alăvdă gaereţli fapti tru gaeretea ti acăţari tu isapi ali Românie tru Visa Waiver: „Pot s’aducu haristuseri ti tuti instituţiili români cari agiutară ti aestu hăirlăticu: Ministerlu ti Lucri Xeani, cumăndusitu di doamna Luminiţa Odobescu, ministerlu ti Lucri di Năuntru, cumăndusitu di Cătălin Predoiu, alti instituţii a statlui, Guvernulu ali Românie. ”Hurezeanu adusi aminti că trã s’hibă aprukeată intrarea tru Programlu Visa Waiver ari ună căftari di turlie statistică – sumu 3% rata di niaprukeari a căftărloru di viză.

     

    Secretarlu trã Securitati Internă a Statiloru Unite, Alejandro Mayorkas, şi ambasadorlu ali Românie tru Statele Unite, Andrei Muraru, va s’andămusească viniri trã s’nsimneadză ufiţialu aderarea ali Românie la programlu americanu ti scuteari vizili. Andamasea va s’ţănă la scamnulu a Departamentului trã Securitati Internă, tru Washington D.C., dimăndă, ñiercuri, Ambasada ali Românie tru SUA.

     

    Autoru: Radio România Internaţional
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ aprucheati ș-cu sinurli terestri tu spaţiul evropeanu di libirâ urdinari. Tu naia Giurgiu-Ruse, reprezentanţâ a autorităţlor ditu dauli vâsilii, ama și țetățeañi ți tricurâ ti prota oarâ sinurlu româno-vâryaru, fârâ s-lâ si caftâ actili, yiurtusirâ aestu sticu di oarâ.

    “Unâ hopâ dealihea istoricâ, cu conseținţi practiți multu mări ti cathi țetăţeanu românu, ti companiili româneşțâ. Integrarea tu Uniunea Evropeanâ ali României easti acutotalui ş-fârâ turnari.”, dzâsi ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, ți lo parti la aestu evenemintu deadunu cu omologlu a lui vâryaru, Atanas Ilkov.

    Unâ altâ țeremonie șcurtâ s-feați la unlu ditu punctili di trițeari a sinurlui anamisa di Ungaria şi România, cu unâ andamusi anamisa di şefanlu ali poliţie naţionalâ ditu Ungarie ş-inspectorlu şefu ali poliţie di sinuru ditu Românie. Membri ali Uniuni Evropeanâ ditu 2007, dauli vâsilii lucrarâ deadunu tu proțeslu di aderari tu Schengen. A că tiñisea criteriili tehniți nica ditu 2011, România ș-Vâryâria puturâ s-aderâ parţialu la spaţiul di libirâ urdinari tâși tu meslu marțu di anu, unâ oarâ cu scutearea a mutreriloru tu aeroporturi şi porturi maritimi.

    Ândoi meși ma amânatu, tu giumitatea a meslui andreu, dauli vârilii apruchearâ pân’ tu soni, vula di la tuț partenerl’i evropeañi ta s-veadâ idyea hâiri la punctili di sinuru terestru. Aestu lucru s-feați di cara Austria trapsi mânâ di la âncuntrari. Viena s-plândzea di numirlu mari di câftări di azil, maca Schengen va ș-tindâ sinurlu terestru, ama câtrâ inșita a anlui 2024 dzâsi că misurli bâgati tu practichie tu meșl’i ditu soni dusirâ la unâ “scâdeari multu mari a trițeriloru”.

    De la 1 di yinaru, șoferillii şi pasagerilli nu mata lipseaști s-aspunâ canâ documentu di identitati, iara aftuchinili potu s-treacâ fârâ s-hibâ mutriti. Tamamu ș-transportatorilli rutieri, ți șidea pânâ tora și 20 sâhăț la coadâ ta s-poatâ s-treacâ sinurlu, ascâparâ tora di mutreari. Cu tuti aesti, nai pțânu tu proțlli şasi meși, va s-facâ mutreri cându ș-cându la sinuru, ta s-ambudyuseascâ activităţli infracţionali/contra a nomlui, cu unu acțentu ahoryea pi mărli aftuchini.

    Tu idyiul chiro, vigllearea a sinurlui vâryaro-ânturțescu, ți agiumsi sinuru di nafoarâ a spaţiului Schengen, va s-hibâ ânvârtușatu. Pi partea di turismu, giucâtorilli ditu sector s-așteaptâ la unâ crișteari a numirlui di câlâtori, tamamu ș-ațiloru ți s-ducu tu Gârție. Di cara va s-intrâ di dipu tu Schengen, suntu aștiptati hâiri icunomiți multu mări, ți va s-creascâ produsulu internu brutu (PIB) cu nai pțânu 1% tu dauli vâsilii, uidisitu cu luyurserli.
    Spațiul Schengen, ți fu adratu tu 1985, ari tora 25 ditu ațeali 27 di vâsilii membri ali Uniuni Evropeanâ, cata cumu și vițiñilli a loru: Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Biolan

    Varyaria, Romania, Schengen, UE

  • Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerali di la UE şi acţiunea noastră tru Europa
    Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Viţeprezidentulu a Parlamentului European, Victor Negrescu, cundille importanţa aluştui amintaticu şi ananghea ta s’năstritemu complexul di stat membru ma nou, şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor di la Uniunea Europeană şi acţiunile Româniillei tru Europa.

     

    „Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Un scupo tră cari avum contribut niacumtinatu tu decheniulu ditu soni şi cari easti ună altă victorie di etapă tru integrarea noastră tru Uniunea Europeană şi vrearea ca România s’hibă ună boaţi vărtoasă şi influentă tru UE. Nu lipseaşti s’agărşimu că aderarea la zona di liberă urdinari nă da ndrepturi, ama avemu şi borgi ţi lipseaşti s’li ştimu şi s’li tiñisimu aţea turlie ca spaţlu Schengen s’lucreadză cu hăiri.

     

    Tutunăoară, vini oara ca România s’treacă piste complexul di stat membru ma nău şi s’crească axia administrativă tru domeniu ta s’crească nivelu di profesionalism aţea turlie ca acţiunea noastră tru Europa s’aibă hăiri. Ama, ti aestu lucru, easti ananghi ca populaţia s’akicăsească hăirlătiţli a unei Românii influentă tru UE. Fac apel ti ună ascumbuseari ghenerală tră ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerale di la UE şi acţiunea noastră tru Europa.
    Nu dip tu soni, unăoară cu majoratlu european, România liseaşti ta şi spună ndoi scupadz imbidz pi livelu UE ntră cari arădăpsescu trei:

     

    1. Dizvultarea capacitatillei di negocieri tu ligătură cu dosarele europene di interes cu scupolu s’aducă România tru ţentrul apofasiloru europene;
    2. Influenţarea bugetlui european ama şi iţi izvuri di finanţare europene ti amintari fonduri tră domeniile di interes tră România;
    3. Ună convergenţă ma mari ali Românie cu piaţa internă, şingirlu comercialu externu a UE şi alanti stati dizvultate ditu Europa tră creastirea nivelului di bana şi integrarea tru mecanismele financiare şi economiţi cari pot s’aducă ti văsilia a noastră ma multi oportunităţ di dizvultare’, exighisi europarlamentarlu social-democrat, Victor Negrescu.
    Viţeprezidentulu a Parlamentului European cundille că aesti trei obiective, complementare cu intrarea tru programlu american Visa Waiver şi aderarea la OCDE, easti ună garanţie tră ună Românie influentă tru lumi şi reprezintă una ditu ceareili tră s’ncuntreadză la retorica anti-europeană.

     

    Autoru: RRI
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Urari ti Anlu Nău

    Urari ti Anlu Nău

    Urari ti Anlu Nău

    di Toma Enache

    Bre armâne, bre criștine,

    Voi sâ-ț oru ti sânâtati,

    Ti ghineațâ și ti ghini!

    Voi sâ-ț oru pri limba a noastrâ,

    Dumnidză s-nu nâ-agârșeascâ!

    Și s-nâ da nâ minti bunâ,

    S-nâ urămu tuț dipriunâ!

    Armâneaști, ore frate,

    S-ti agudeascâ tu hicati!

    Știi, lai frate, câtu mi doari

    Că ș-arâdu că nu-amu ti cari?

    Și-ñi mi torn câtâ Hristolu

    Și-l’i spunu că lu voi laolu.

    Ș-Hristolu-ñi mi mutreaști

    Ș-armâneaști apândâseaști:

    – Nu ti aspari, nu-ai ti cari?

    Ș-voi hiț oili a meali.

    Ș-cara acaț apoi arada,

    Oru ti limbâ și ti carti,

    Ti steali, ti dadâ, ti pirmithi, ti vreari.

    Ș-nu va-ñi hibâ greu s-țâ oru

    Și ditu groapâ când va s-moru.

    Puteț s-ascultaț aoa Urarea ti Anlu Nău adratâ di Toma Enache:

  • Anlu Nău

    Anlu Nău

    Puteț s-ascultaț aoa Emisiunea andreaptâ di Toma Enache ti Anlu Nău:

  • Adeț și arădz di a noastri dit zâmani

    Adeț și arădz di a noastri dit zâmani

    Adeț și arădz di a noastri dit zâmani

    Cârciunlu

    Multu mușatâ colindâ cari n-aduți mușata hâbari că tu aestâ dzuuâ di mari sârbâtoari s-amintă Hristolu, nâdia a limil’ei criștini.

    Pritu colindi oamiñil’i ș-aspusirâ nica ditu zâmani haraua ti marea thamâ ți u feați Dumnidză ti oamiñi, eali hiinda unâ adeti tru dzâlili aesti di sârbâtoari criștineascâ.
    Armâñil’i, ca mileti criștinâ, arâspândiț tu ma multi craturi ali Nisie Balcanicâ, tru munțâ, ș-avigl’earâ pistea tru Dumnidză, cumu ș-adețli ș-arădzli ți tora suntu unâ urnechi di mușuteațâ dit zâmani.

    Ași, cathi anu, Aprindu Cârciunu, iuțido tru statili ortodoxi, dzâțea tru anlu 1925 marli anvițatu românu di orighini armâneascâ, Nicolae Iorga, cilimeañil’i anchisea pi căl’iurli amplini di neauâ ânghițatâ ți cârțânea sumu ciuciurușili a loru ș-dânâsea sumu firidili di luñinâ și cânta că s-amintă Hristolu. Putemu s-dzâțemu că aesti colindi suntu unâ turlie di intrari a ñițloru tru comunitatea di cridințâ ș-di suflitu tru adețli criștinu ortodoxi. Aesti adeț s-țânurâ iuțido șidea armâñil’i.

    Tutu unâ aradâ eara ca dupâ 40 di dzâli di preasini, cu mâcări marsini ș-pipiridz, armâñil’i s-lu aproachi-n casâ preftul din hoarâ, ți alâga cu icoana a Cârciunlui ș-cari sâmtusea cu ayeazmâ pritu casi.

    Ași, el’i s-ândridzea s-așteaptâ cu casili chischini ș-cu sufliti aspilati di amârtii mușata hâbari di amintari a Hristolui.

    S-pari că prota oarâ ti colindi zburâ scriitorlu românu Dimitrie Bolintineanu tru cartea a lui di câlâtorii anyrâpsitâ la anlu 1858. Cama multu ti adețli di Monastir (Bituli) s-tipusi la anlu 1899 tru revista „Foaia Popularâ”. Aoa sâ spuni că Prindu Cârciunu ficiurițl’i s-aduna parei-parei, cumândâsiti di nai ma marli di el’i. Di multi ori el’i durñea cu trasturli di guși, cu ciumaga tu mânâ, cu fineri ș-cu cizmi aroși-n cicioari.

    Ahurhea di cânta colindi dupâ ñiadzâ noapti.

    Culindarl’i dâdea hâbari că yinu, agudinda cu ciumădzli pi poartâ.

    Eara aprucheaț tu tui casili ș-di ațel’i oarfâñi, iara featili lâ deâdea culaț, meari, câstăñi, stâfidz, aroidi și chichiridzâ, chiro tu cari nâși dzâțea:

    “Colindi, mirindi.
    Himu armâñi.
    Vinimu, vinimu
    S-vâ hârsimu.
    S-află Hristolu
    Tu pâhnia a boului.
    Colindi, colindi.”
    “Colinde, colinde,
    Că s-feați Hristolu
    Tu pâhnia a boiloru
    Di frica a uvreiloru.
    Mula-l dizvâlea,
    Boulu lu-anvâlea.”

    Tru revista “Iholu ali Machidunie” sâ spunea că ficiurițl’i s-aduna nica di tahina la unâ di casi ș-ta s-lâ treacâ oara ma lișoru, dzâțea pirmithi, angucitori, fâțea șicăi. Nu-nchisea s-culindâ ninti di ñiadzâ noapti câțe s-dzâțea că s-afirea di oara ațea slaba, cându demoñil’i alâga s-facâ lâeț.

    Pi la 3-4 sâhatea, câtrâ tu hâryii, culindaril’i anchisea s-alagâ pi la casili ditu mâhâlă, agudinda cu ciumâghița tru poartâ și grinda:

    “Colindâ, colindițâ
    Colindițâ, varvarițâ,
    Paști oaia pritu bonițâ
    Tufi, tufi dit căniță
    Doi culaț ditu bonițâ.”

    La casili di picurari cântarea a culindariloru eara unâ tiñie, câțe s-luyursea că Hristolu lâ avigl’ea oili, iar aprăvdzâli fita cama lișoru.

    Eara ș-adetea ca ficiurițl’i culindari s-apleacâ tra s-adunâ di-mpadi poamili ș-aridichea heartâ arcatâ di nicuchirl’i a casâl’ei, chiro tru cari ficiurițl’i zghirea ca oili câțe s-pistipsea că Hristolu va-l’i avdâ și va s-vluiuseascâ casa a picurarlui.

    Tru unâ altâ mârtirie sâ spuni că ațel’i ți avea prăvdzâ arca-n foclu di la vatrâ gârnu hertu, iara culindaril’i mintea cu ciumâghițili ș-dzâțea:

    “Câti gârnâți suntu aclo, ahânti oi, boi ș-cai s-vâ da Dumnidză!”

    Niscântiori dâdea cu lemnu ș-di prăvdzâ tra s-hibâ sânâtoasi.

    Tru alti colindi, pi ninga cadurlu a amintaril’ei a Hristolui, s-oarâ a nicuchirlui a casâl’ei ca Sâmtili Sârbâtori sâ-l’i aducâ unâ ânveastâ nauâ, unu ficiuricu i sâ-l’i bâneadzâ fumeal’ia. La ahtări urări, nicuchirl’i lâ apândisea:

    “S-bânaț, mușaț culindari! Trâ mulțâ añi hârioși!”

    Și lâ dâdea culaț.

    Cara tru ceata a culindariloru s-eara vârâ picuraru, atumțea nicuchirlu lipsea sâ-l’i da pâradz, câțe protlu cari deadi hâbarea trâ amintarea a Hristolui fu unu picuraru.

    Alțâ câfta s-lâ da pul’ilu a câcotlui, unu culacu ca unâ turlie di câcotu.

    Niscânțâ culaț eara adraț ca șerchi i patraț.

    Unu culacu tru mesea a curi s-bâga unu ou, s-acl’ima oulu a Cârciunlui.

    Cara s-nu-l’i arisea cumu eara chirnisiț i nu lâ si dâdea culaclu, atumțea ficiurițl’i cânta ași:

    „Colindi, melindi,
    Zavala, cundilala,
    Dă-ñi, tetă, culaclu,
    Că va țâ l’eau câcotlu
    Di va-lu facu filii, filii
    Și va-lu bagu pi unâ tâpsii,
    Ta s-lu mâcu ti Stâ-Mârii.”

    Tutu Monastir (Bituli) s-fâțea ș-alti arădz:

    Dzuua di Cârciunu, dupâ ți culinda ñițl’i, inșea babaril’i, cari eara ficiori di 20-25 di añi. Eara unâ turlie di teatru popularu, actoril’i hiinda alâxiț tu chel’i di prăvdzâ: di ursâ, di gămilâ ș-yumaru. Ursa bâtea tâmpâna ș-alanțâ giuca.

    Aestâ turlie di culindari ți țânea 3 dzâli lâ aduțea aminti di teatrul alu Dionisos di ninti di Hristo.

    Tutu tu dzuua di Cârciunu armâñil’i s-duțea la bâsearicâ. Șidea la lituryie, cîțe mași ași ascâpa di frixea di demoñi, cari sâ spunea că, aesti dzâli, câfta s-adarâ multi lâeț a oamiñiloru. Ti ațea ș-culindaril’i dâdea cu ciumaga tu poartâ cu multâ silâ ș-fâțea câti unâ cruți pi ea, ta s-avinâ demuñil’i și-l’i aspârea cu cântarea:

    “Colinde, melinde,
    Dă-ñi, maie, culaclu,
    Că s-află Hristolu,
    Hristolu s-pâtidză,
    La Dumnidză s-alină.
    Criștiñil’i s-hârsescu,
    Drațl’i plâscânescu.”

    Unâ altâ veacl’i ș-criștineascâ adeti easti și alâgarea cu steaua di Cârciunu.

    Steaua, simbolu a anyilicioasâllei steauâ cari lâ spusi calea ațiloru 3 magi ta s-lu aflâ și s-ancl’inâ a Natlui a Țerlui, faptu tu pâhnia a boiloru easti unâ adeti ți s-aceagl’i multu ghini ș-tu Curceauâ, tru Arbinușie. Aoa ș-adzâ, ca vârnu chiro nâpoi, s-adunâ gioñil’i ditu ma multi casi ș-alagâ cu unâ mușatâ steauâ cu țeri apreasi nâuntru și lâ cântâ a nicuchiriloru ti prucuchie, sânâtati și irini tru tutâ lumea.

    Di la cathi unâ casâ, pareia di culindari iasi cama mari. Ș-tutu ași 3-4 sâhăț ditu unu mâhâlă tu altu.

    „Analtâ steauâ inșitâ-n susu,
    Anvițațl’i u loarâ călăuzâ
    Când țerlu s-aprindea di spuzâ
    Ș-nidzea s-lu caftâ pi Iisus.”

    Tra s-ducheascâ cama ghini haraua aluștoru sârbâtori, armâñil’i s-aduna cu fumeal’ea tutâ din casâ tru unu locu. Ași, prota dzuuâ di Cârciunu, s-aduna tuț din casâ, șidea pi sinia âncârcatâ cu turlii di turlii di mâcări, câțe, dupâ dzâlili di preasini, measa s-umplea di mâcărli purinti adrati maxus ditu carni di porcu, ți s-tâl’ea ninti di Cârciunu, ași cumu eara adetea.

    Ama, ninti di tâl’eari, porculu s-dâdea cu ayeazmâ ș-cu thimneamâ. Niscânti di eali s-mâca mași ațeali dzâli ca: tiyâneaua, carnea țâyârsitâ ș-pâcelu. Alti, ama, țânea tutâ iarna ca: lucanițli, clisa și țâyâridzl’i.

    Tutu di Cârciunu s-adra ș-pita dulți, ditu ma multi peturi și s-duțea dari cu alti mâcări, câțe s-luyursea că ea ș-aduți cu sparganili a natlui amintatu tu aestâ mari sârbâtoari.
    Daua dzuuâ di Cârciunu eara ghini ca Armâñil’i s-ducâ pi la soi: tinirl’i s-duțea la pârințâ, cl’iñil’i la nuñi.

    Dzâlili di sârbâtoari eara tamamu buni ș-ti pruxinii, câțe marea sârbâtoari a Cârciunlui fu ș-armasi unâ bunâ nispeti ti hârseari ti tuț criștiñil’i ș-ti armâñi cari, chisaț di unâ isturii fârâ ñilâ ufilisirâ adețli ș-aesti mușati colindi ca sâ-și spunâ pistea a loru.

    Colindili armâneșțâ ma vecl’i i ma năi s-avdu ș-adzâ ca tu cathi anu pi la casili a armâñiloru.

    Puteț s-ascultaț aoa Emisiunea andreaptâ di Aurica Piha: Adeț și arădz di a noasti di zâmani: Cârciunlu

  • Aprindu Cârciun

    Aprindu Cârciunu
    di Alexandru Vlahuță

    transpuniri anonimâ ditu limba româneascâ

    boați: Toma Enache

     

     

    Easti an treia oarâ ți u andâmusesc aestâ moași cu 2 ñicâdzț di mânâ. Ți slabâ easti, mârata, ș-mizi imnâ. Easti ânviscutâ tu unu strñiu șcurtu, tutu ditu peatiți adrat, pri capu ari unâ bruboadâ di lânâ, ca galbinâ, și-n cicioari tradzi azvarna ațea ți armasi dit unâ preacl’i di șoșoni.

    Ñițl’i, alâxiț tu strañi vecl’i, loati di la alțâ ñiț, galghiñi tu fațâ, mutresc cu ocl’il’i mări, aspâreaț, tu firidzli a magaziniloru amplini di giucâreali.

    Ți ñilâ ñi-easti di ñițl’i oarfâñi cari nu au giucâreali di Cârciun ș-a curi “Năulu Anu” nu lâ aduți vârnâ doarâ. Ș-cu tuti aesti, nu aestâ easti ațea ma ânvirinata padzinâ ditu bana a loru. Cum va vream sâ știu ți minduesc ei tora!… Poati ți mindueam ș-io tu ilichia a lor.

    Ñi-u ved ahât ghini ficiuramea a mea tu mutrita a lor apreasâ, tu mirăchili și lipsitili a lor, tu gâlbineața lor ș-tu urfânia a strañilor a lor. Ș-mi duc dupâ el’i, ninga el’i, ș-bana a mea s-ameasticâ cu a lor, moașa ñi-easti ș-ñieia mài. Easti unâ dzuuâ di muinâ, pari că easti primuvearâ. Calea easti amplinâ di lumi. Trăsurli, tu dauâ arădz, s-minâ ayalea, ca dupâ mortu. Pritu ducheñi easti unâ strimuxiri ș-unâ vreavâ andrâlâsitoari. S-ciudusi moașa di ahântâ lumi… Nâ astâmusim ân fața ali unâ firidâ di la unâ ducheani.

    – I, ți mușat easti, mae!… Mini va vream s-am araplu ațel ncâlar pi țap… Ma tini, Lizică, tini ți va s-vreai?

    – Mini?… Stăi s-țâ spun…

    Lizica mutreaști andrâlâsitâ; pari că-l’i easti fricâ sâ s-facâ mucaeti ahât ayoñia. Suntu ahânti lucri mușati și tuti u arisesc, tuti fac sâ-l’i batâ iñioara, di surprizâ, di harauâ, di mirăchi nistipsiti.

    – Mini voi pâpușa ațea marea cu câciulâ aroși.

    Și Lizica u aspuni cu dzeaditlu. Un suro di pâpuși, cu brațili teasi, cu fățâli umflati ș-aroși par că mutrescu ciudusiti câtrâ noi, cu ocl’il’i a lor di mârdzeali. Nolgica a lor easti unâ ma mari și sta-mproastâ, și ari pârpodz ș-cordel’i și lustriñi și easti-ndreaptâ tu fustani di nveastâ nauâ… aestâ u vrea Lizica.

    – Avdzâ, mae, Ionel dzâsi că pâpușa aesta zburaști… Nu-i ași că pâpușili nu zburăsc?

    – Aidiț, ficiori, nu mata mutriț, că aesti nu suntu trâ noi…

    – Ma trâ cari sunt, mae?

    – Ia … trâ ațel’i avuț!

    – Ma noi nu him… avuț?

    Și s-duc. Lizica ma toarnâ caplul, ta sâ-și l’ia sânâtati di la pâpușa a l’ei. Ș-mini mutresc dupâ nâși minduindaluii…

    Tu un fundu di mâhâlă ved unâ câlivâ aplicatâ, angrupatâ tu loc pânâ la firidâ; geamurli suntu lâvoasi, asparti ș-ampiticicati cu carti; nâuntru easti unâ luñinâ vinitâ, fumurie; pri stizñili udi suntu arâcăi di ploai. Unâ ruguzinâ aruptâ acoapirâ singurlu pat și singura movilâ aliștei limeri. La câpitâñiu, ninga soba cari easti totna arați, suntu arcati unu pisti alantu strañi vecl’i ți añiurdzesc a lândzitu.

    Aclo u vedu “maia”, c-unâ pâni sumsoarâ ș-cu ațel’i doi ñiț cari nu știu ș-nu pot s-aducheascâ cum s-fați aesta că nu suntu ș-nâși “avuț”. Ș-nu-au di iuva niți unu agiutor și nu s-aflâ unâ mânâ di bârbat s-aducâ unâ gâleatâ cu apâ-n casâ…

    Ș-mâni easti Cârciunlu!

     
     

  • Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

    Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

    Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi singirili suțiali ta s-apufuseascâ cari ditu personalităţli ditu turlii-turlii di dumenii alâsă nai ma multu toru tu 2024, tu sensu pozitiv, tu lumi.

    Apruchemu ma p’țâni pripuniri di la voi di alțâ añi. Iara eali furâ multu fragmentati şi polarizati, vahi easti unu reflexu a prezentului amplin di crizi politiți, suțiali, icunumiți ş-climatiți ş-cu mindueri tutu cama polarizati la livelu modialu.

    “Omlu a Anlui 2024 la RRI” fu aleptu omlu di emburlâchi Elon Musk. David Iurescia, ditu Argentina, argumenta ași pripunirea: «Votlu a meu ti Omlu a Anlui 2024 s-duți câtrâ americanlu Elon Musk, ti progresili a lui tu lumea a tehnologhillei, cata cumu suntu ciplu Neuralink, ți da izini la unu omu ți ari tetrapleghie s-filiseascâ unu computeru; și tuti progresili adrati tu astrițearea spațialâ pritu agiutorlu ali companie a lui Space X, ți aducu tutu ma aproapi turnarea pi Lunâ ș-agiundzearea pi Marti».

    Dupâ Elon Musk, tu vrearea a ascultătorilor ş-filisitoriloru RRI, fu Donald Trump, ațelu ți amintă doilu mandatu di prezidentu ali SUA, ş-di prezidentul ali Ucrainâ, Volodimir Zelenski.

    Pritu alțâ, furâ nica nominalizaţ, Papa Francisc, secretarlu di statu american Antony Blinken, Secretarlu Gheneralu ONU Antonio Guterres, prezidenta a Parlamentului Evropean Roberta Metsola, năulu secretaru gheneral NATO Mark Rutte, comisarlu evropeanu di ma ninti ti emburlâchi di nuntru Ylva Johansson, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, prezidenta ali Ripublicâ Moldova, Maia Sandu

    Furâ nica pripuși “Omlu a Anlui 2024” laureaţlli a Premiului Nobel ti Fizicâ şi ti Irini, victimili a alâxeriloru climatiți, ațelu ți thimilliusi singirlu Telegram, Pavel Durov, şi Gisèle Pélicot, ditu Frânție/Galie, victima a arșunarillei ți s-feați tu câsâbălu Mazan.

    Ditu sportivi furâ pripuşi marli campionu di tenis Rafael Nadal, campionlu olimpic la ânot, românlu David Popovici i laureata di ma multi ori la gimnasticâ, americana Simone Biles. Unâ nominalizari ahoryea vini ti Agiocurli Olimpiți di vearâ di Paris, acutotalui.

    Autor: Eugen Cojocariu
    Apriduțearea: Mirela Biolan