Radio România Internațional

Author: Tașcu Lala

  • Frandza di enticlopedie armaneasca – Saracacean’il’i

    Va va zburam tora seara, vruts ascultatori di “saracaceanj”, una lumachi di armanj tsi sh-u chiru limba. Istoritsli luyursescu ca aestu lucru, alasarea a limbaljei di dada, armaneasca sh-tritsearea la limba gartseasca s-featsi tu chirolu ali Amirariljie Bizantina, candu armanjlji saracaceanj caftara apanghiu la autoritatsli bizantini ta sa-lj apara di turtsa. Tu atsea tsi mutreashti numa di saracacean cercetatorlji Th.Capidan sh-Tache Papahagi luyursescu ca ea yini di la hoara Siracu, dit Gartsie, tsi easti la sud di casabalu Ianina.



    Tu prota giumitati a sec. 20 saracaceanjlji u tritsea primveara sh-veara tu Muntsalj Micikelj sh-toamna sh-iarna dipuna tu zonili di campu, deadun cu altsa armanj. Picurarlji grets la dzatsea prota vlahi saracaceanj, sh-dapoia mash saracaceanj. Tu textili populari saracaceanjlji singuri sa spun ca vlahi sh-tu tu cantitsli a lor elj li spun locurli pri iu urdina cu oili. Tu numir mari lj-aflam Saracaceanjlji tu Epir, iu multsa di elj danasira pi ninga horli iu baneadza armanjlji. Nomadismul a lor anchiseashti dit regiunea Zagori, iu avea multi hori armaneshti tsi tu chirolu a turtsalor avea numa Olah Kouli. Tu ahurhita a sec.19, urdinarea a lor cu oili fu ambudyiusita di ceatili a furlor arbineshi (1814) sh-ali ascheri anturtseasca (1821) tu chirolu ali revolutsii gartseasca. Saracaceanjlji eara araspandits tu zona di sud ali peninsula Balcanica.



    Atselj di Tesalie agiungu tu Aspropotam sh-Casia, aproapea di casabalu Pertuli, Tricala, tu partea di sud estu a casabalui sh-Lujeshti, la nord-vestu di Kalabaca. Acarnania, tu campu, dipuna em di zona a Epirlui em di atsea a Aspropotamlui superior. Catse clima eara cama calda aclo ierna cu oili. Lj-aflam dapoia sh-la poilji a Muntilui Elimbu.Dupa protlu polim mondial lj-aflam tu zona a casabalui Grebini (Grebena) sh-ma diparti pi muntili Elimbu, ninga Vlaho Livadi, pi partea di cata sud sh-ninga Fteari sh-Milia , pi partea di catra nordu. Tu Machidunia gartseasca saracaceanjlji bana pi ninga casabadzlji Castoria, Florina sh-Ostrovo. Iarna elj sh-li purta cupiili di oi tu campurli di Halkidiki, catra Drama shi Serres. Tu Machidunia sarbeasca bana aproapea di Bituli, Skopie, Leskovats, Krushevats sh- tu alti locuri. Andaua familii bana sh-tu muntsalj dit sudlu ali Arbinishii, iu avea pashunj buni sh-chirolu eara cama caldu. Tu ahurhita a sec.20 avea vara 5000 di saracaceanj sh-tu Muntsali Rodopi, tu sudlu ali Varyarie.



    Tu casabalu Serres dit nordul ali Gartsie ari un muzeu etnografic tsi u prezinta bana nomada a saracaceanjlor. Muzeulu easti tu una casa cu daua patomati. La nivelu di mpadi ari una biblioteca, spatsii di auditsii muzicali, sh-ti gioc. La protlu ari luyurii tsi u spun cultura sh-civilizatsia a saracaceanjlor. Ari aclo sh-una vatra, una sinii sh-vasi di bacari, tavadz, caldari, bargaci, ghiumi sh-alti ahtari. Tut aclo ari sh-una caliva cu vasi sh-halats ti adrarea di maxuli di lapti , cum sh-una tenda. Tu expozitsii ari sh-halats cu cari eara lucrata lana: arazboi, prisini, fusi, cicrichi sh-alti ahtari cum shi stranj muljireshti sh-barbateshti. Muzeulu etnografic a saracaceanjlor di Serres easti una alithea yishteari di spiritualitati balcanica cari apanghiseashti una parti di cultura sh-civilizatsia a saracaceanjlor.



    Autor: Irina Paris Naum


    Ghivasearea: Tascu Lala

  • In Memoriam: Nacu Zdru, redactor fimirida “Frandza Vlaha”, SUA







    INTERVIU CU NACU ZDRU FONDATORLU ŞI REDACTORLU A REVISTALʹEI “FRANDZA VLAHA”

    http://old.rri.ro/images-def/print.png Print

    REPORTER Taşcu Lala — Lali Nacu tora ayonʹa, pi 20 di Yinaru 2009 umpluşi una muşeata ilichie ti cari tu numa ali redacţie armaneasca di la RRI di Bucureşti ţa spunem: “Ti mulţa anʹ, sanatati şi haraua tu naulu an”!

    Lali Nacu, noi armanʹilʹi ti cunuştem ca jurnalistul armanescu ţi scuseşi Revista “Frandza Vlaha”.

    Ti placarsim s-na spunʹ ndaua zboara ti lucarlu cu revista, candu inşi protlu numir, catu chiro alanci, ţi s-nyrapsea tu ea şi cum u aprucheara armanʹilʹi aesta revista?

    NACU ZDRU — Protlu numir inşi tu anlu 1978, ari 31 di anʹ. Revista u scoşu cu idheea ca vinʹiu dit Gartise aoa (SUA) s-faţem ţiva bun ti armanami. …Mi-adunai cu Zahu Pana, mi-adunai cu Ciufecu, n-adunam vara dzaţi inşi …s-la dau idheea a mea – cara nu va sa scutem una revista, nu va s-poata armanamea s-nveaţa ţi faţem. Trebuie…s-faţem? da fura di acordusimfunʹ. Doi, trei fura simfunʹ, alanţa nu fura simfunʹdi acordu ca nu la si dadea…avea paradz, ma nu la si dadea. Şi io ahurhiiu singur, deapoaia bagai ninti singur.

    REPORTER T.L. – Lali Naco cum u-aprucheara armanʹilʹi revista “Frandza Vlaha” ca noi na harsimu multu tu 1991, tu proţlʹi anʹ anda nchisimu lucurlu cu redacţia armaneasca?

    NACU ZDRU — Protlu numir lu-scoşu feciu 1600 di copiiexemplari, şi pitricui vara daua suti tu Garţie, vara suta tu Romania, vara 50 tu Vargarie, 50 tu Serbia şi Albania, tru tut Balcanlu ş-tru tuta Europa. Şi u am continuu u scoş pi schinareaparadzlʹi a melʹi. Ca nu putea ahtari sa s-faca…armanamea

    REPORTER T.L. — Lali Nacu ştim ca faţeşi parti dit gruplu al Vasili Barba cu Zahu Pana, Aurel Ciufecu, Virgil Puppi, Nicu Popescu,, V. Caramihai şi alţa nandoi armanʹ dit Europa cu Miciu Bacu şi G. Bardza, cari cu mulţa anʹ ninti tu 1981 va dusit la Naţiunʹili Unite di New York. Cu aţea furnʹie dipusitu una plandziri.

    Lali Nacu ţi caftari aveaţ tu aţea carti, cum s-dizvarti andamusea ali delegaţie armaneasca cu reprezentanţalʹi di la ONU?

    NACU ZDRU — Earam vara şapti inşi, avea şi un preftu romanaşu şi n-aştiptara ghini. N-aştipta una doamna cari lo interviu lo discursu caftarea şi dzasi ca s-nidzems-lucram paşnicirinʹaticu. Va dzaca s-nu faţem grevimutari capu şi ahtari lucri. Ş-noi neasimu cum dzasi nasa.




    REPORTER T.L. — Cu tinʹie. Ţi va spusira la ONU ? Ţi apandisi va deadira?

    NACU ZDRU — U spusim “Frandza Vlaha”, atumţea nu avea inşita ninga, deapoa inşi Barba, cu revista “Zborlu a Nostru”. Barba u scoasi dupa dzaţi anʹ dupa mini. Io fui primlu cari u scoşu, …ama feaţi mari lucru şi Barba. Ti aţea Barba lipseaşti s-hibă alăvdat ti lucurlu ţi lu-feaţi.

    REPORTER T.L. — Lali Nacu ti placarsescu sa-nʹ spunʹ nandaua zboara ti OMLU Vasile Barba, ti lucurlu a lui cu revista “Zborlu a Nostru”, ti aţeali ţinţi congresi internaţionali di Freiburg ndreapti di ULCA, ti Recomandarea 13331997, ti CESA. Cum lu-cunuscuşi tini profesorlu Vasile Barba?

    NACU ZDRU — Tu anlu 1985 fu prima adunari congres ţi s-ţanu (Freiburg) Mennheim cu vrearea al Barba. Dealihea ca avu şi mulţa ninga el ţi lu-agiutara, dit Sarbie, dit Vargarie, dit Garţie (dit Franţa) şi pi ninga aeşţa n-agiuta şi prof. Dragan.

    Vasile Barba, un om cu tinʹie, un om mintimen cari feaţi multi ti armanami. Nu lipseaşti s-dzaţem zbor slab ti armanami ş-ti Vasili. Ahat el catu şi doamna şi fraţ di-aviyara, al Vasili, fu radzâtina ! Om cu sihati?. Vini la mini acasa şidzu dzaţi dzali cu mulʹiari-sa. Şi Katharina, gioni livenda mulʹari.

    REPORTER T.L. – Va s-dzaca avut uspiţalʹe cu fumealʹa Barba cu lali Vasili ş-cu teta Katharina Barba…

    NACU ZDRU — Nuu, lali Vasili eara un domnu nu ari cană s-lu (angiură) să-lu cărtească. Şi n-achicăsimu ghini ca…noi adevarat ca him rramanʹ, armanʹ cum vrem sa-lʹ dzaţem ama cu condiţia ca, na trapsim ca minoritari… Atumţea nu putea Naţiunʹili Unite s-na uneasca. Naţiunili Unite na ricunuscu ca minoritari n’Garţie, Sarbie, Vargarie, Albania.




    REPORTER T.L. — Lali Nacu minduescu ca tu anʹilʹi aeşţa ai avdzata ti lucurlu ţi lu-facu suţatili armaneşţa dit Europa şi dealihea şi ditu Congresili dit SUA cu prezidentul prof. Aurel Ciufecu, ti ndrepturli a lor. Cari easti minduearea a ta lali Naco? Ţi la dimandza a armanʹilor?

    NACU ZDRU – Lucarlu mari cari lu-feaţi, fu Barba, aţel cari baga…dzaţi anʹ ma nainti arcai mini apa tu radzatina. Arcai apa tu radzatina, cu yinearea al Barba … agiumsim s-lucram, s-colaboram un-alantu. El fu omlu cari ţanea, u vrea multu la armanami.

    REPORTER T.L. — U vrea armanamea şi putem s-dzaţem ca şi nasu eara vrut tu armanami, poati s-nu fu pan di mardzina lucurlu aşi cum vrea alţa ta s-hiba adratu. Lali Nacu cari easti minduearea a ta, ti armanami, ţi la dimandza a armanʹlor, caţe ştim ca inşira revistili “Frandza Vlaha”, “Zborlu a Nostru”, cari va lu-duţem ma largu ti tinʹia a profesorlui Vasile Barba, “Deşteptarea”, “Grailu Armanescu”, “Bana Armaneasca”, “Armanamea”, “Farşertorlu” ti ţanearea tu bana a limbalʹei şi culturalʹei armaneasca?

    REPORTER T.L. – Mini hiu di 90 di anʹ, tini caţ anʹ ai? Ti mulţa anʹ lali Naco! Mini am 54 di anʹ.

    NACU ZDRU – Nipot, nipot ti amu. Şi cu cuvantul a armanamilʹei… mini candu bagai “Frandza Vlaha” bagai ngeneral ş’aţelʹi cari eara cu greţlʹi ş’aţelʹi cari eara cu sarghilʹi ş-cu vargarlʹi. Cuvantul vlah cum-nʹ dzasi şi directorlu Stoia di la Universitati, “aflaşi naima uidisitlu zbor, noi him vlahi” şi-nʹ deadi ndriptati omlu candu neşu la el. Ş-dzasi: “continuua cu zborlu vlah”. Ama mini cu zborlu vlah bagai tuta armanamea.

    Ma s-bagam zborlu armanamiarman atumţea tu ahurhita nu vrea s-adram ţiva. Ca vrea s-baga nţapaturi di tuti parţali. Bagam vlah ta s-nu poata s-na nţapa. Mi nţapara, ala nu putura s-calca documenti ca dzaşu armanami.

    Tu Europa na cunoscu ca vlahi, tora că him noi armănʹ easti altuţiva. Ama cu un zbor, lipseaşti sa ştiţ, ma s-nu eara Romania nu exista niţi limba vlaha. Pi ţi baza? Ca primira di aoa tu 1868 zborlu di armanami, atumţea cu Margarit şi cu Atanasescu. Şi va anunţspun ca cu zborlu aestru earam sum turţa. Amintam atumţea cu turţalʹi cu caftarea ali Romanie dişclʹisimu şcolʹ şi baseriţ.




    REPORTER T.L. — E, lali Naco cari easti minduearea a ta tu ţi mutreaşti revistili ţi inşira tora, ica tu chirolu di ma nainti. Au agiumta la tini revistili “Zborlu a Nostru”,“Bana Armanească”, Armănamea”, Grailu Armănescu”şi alti?

    NACU ZDRU – E, “Zborlu a Nostru” lu-am aprucheata continuu.

    Deapoa n’ţara, pitricui la tuti universitaţli dit Romania, u pitricui şi tu Garţie, la universitaţ. Ama, problema easti ca bagam apa, bagai mini apa, baga Vasile apa tu radaţina şi neadzi ghini şi va neaga ghini daca va sa scuteţ şi altili?

    REPORTER T.L. — Tini Lali Nacu, eşţa faptu Candruva, tu Garţie şi am nviţata ca aproapea cafi veara vahi nedz aclo. Ţi poţ s-na spunʹ di aţeali locuri şi ti armanʹilʹi cu cari ti adunʹ aclo?

    NACU ZDRU — Tora armanʹilʹi, mai ales n’Garţie, n’Albania nu dzaţi guvernul ţiva. Ama tu Garţie suntu contra a noastra. Ama, greţlʹi candu va u veada ma zori şi di alta parti, atumţea va na da şi ndriptati. Ca vedz tora şi…tensiuneamintireaşili cu alti stati…Voi cum li videţ aţeia lucarli?

    REPORTER T.L. — E Lali Naco, aşi cum ştii protili caftari, ica instumenti, halaţ, suntu revistili, fimiridzli aşi cum ahurhişi tini cu “Frandza Vlaha”, deapoa lali Vasili Barba cu “Zborlu a nostru” ama ta s-ţanem tu bana limba ş’cultura armaneasca, un popul ica banatorlʹi au ananghi di mass media, au ananghi di sculie şi di gheavasea tu basearica, caftari ţi fura spusi şi tu Recomandarea 13331997, nu?

    NACU ZDRU T.L. — Lipseaşti ca tuţ ‘nţara s-hiţ uniţ. Nu exista, nu i buna ca uoo… un easti farşirot, un easti cipan, un vargar, aţeali s-li alasam. Tuţ him armanʹ.




    REDACTOR T.L. — Aşi easti lali Nacu. Ia tu aesta nima voi s-ţa spun ca aoa la redacţie candu ahurhim lucarlu tu 1991, ma mulţalʹi earam gramusteanʹ, ama prof. N. Saramandu, scriitorlu H. Candruveanu, acad. M.C. Marioţeanu, tu moeabetea ş’cu lʹirtatlu prof. Vasili Barba şi directorlu a Departamentului RRI di Bucureşti, D.V. Ionescu minduira ta s-avem di tuti falcarli, şi farşiroţ. E aflam atumţea un farşirot, lʹirtatlu Nicolae Celea, ma şi dupu ţi lu-lʹirta Dumidza noi alanţa gramusteanʹilʹi cu urminia a prof Saramandu bagam tu limbajlu radiofonic şi zboara farşiruteşţa. Tu chirolu di ma ncoa şi aza iara avem un fârşirot, regizorlu Toma Enache ma s-lu ştii. Va s-dzaca s-him tuţ una.

    NACU ZDRU. Maca tini va hii un mari chihae, cu cantiţi…? sanatoşi, cu taifuri, cu tuti, vrem cupia di oi, vrem oili. …Aidi cara va na varyimu, digeaba na varyimu, ca ma s-nu avem oi, ca ţe s-na varyimu, iu suntu oili? N’Albania prima data, n’Grecia a doua, a treia n’Bulgaria, a patra n’Kosovo, ştii cari-i Kosovo? Rep-Ştiu lali Naco.

    Ama lipseaşti, voi di n’ţara s-nu va macaţ, nu ari problema ca mini hiu farştirot, nu exista, him tuţ Armanʹ. Ca ari şi alţa ma slaghima nghios ore… şi aţelʹ suntu bunʹ, vor s-hiba armanʹ, nu avem ţiva contra a lui. Cipanu, vlahi, pindenʹ, avdilʹaţ di Avdela, viryeanʹ. Iu-i majoritatea? Aza majoritatea easti Veria, armanamea. Easti Romania.

    Taşco zburaiu cu una mulʹari mini, cipana easti aoa tu America. Dzaşu mini, a himaniclui cum-lʹ dzăţeţ? Himănicu. Alantu galbinu? Păponʹu. Nu exista. Peapini. Nu exista paponʹiu, paponʹu easti cuvant… ama noi alʹ dzaţem pea-pi-ni.

    N.Z.- Voi cum-lʹ dzăţeţ?

    Rep. – Noi, paponʹiu ş-himanicu.

    N.Z. – Himanicu…caţe piponʹiu ?

    Rep.- Pepene-lʹ dzaţea tu limba romana aoa tu Romania. Tini aşi lu ştii zborlu, peapini?

    N.Z. — Peapini, tu Pindu…tu Veri…, tuta lumea dit Grecia dzacu peapini, armanʹilʹi. Piponʹiu, ţi va s-dzaca piponʹiu?

    Rep. — Ti achicasescu.




    REPORTER T.L. — Ti dada Tereza nʹ-aduş aminti vream s-ti ntrebu un lucru Lali Naco. Ţi ştii ti nasa, ti Dada Tereza ţi easti dada la tuţ banatorlʹi, ma niscanţa dzacu ca eara armana, alţa dzacu ca eara arbinesa. Tini cum ştii lali Naco?

    NACU ZDRU — Ngeneral eara armana. A lʹei-lʹi dzaţea Hagi di la tata-su. Deapoaia, nasa lo calea ali basearica, caţe eara armana.

    REPORTER T.L. – Mersi lali Naco şi ti aestă ntribari. Tora lali Naco ş-tini mi ntribaşi ţi adrăm aoa tu Europa, armănʹilʹi ică suţatili? E, aoa tu Europa, armănʹilʹi da cicior, calca lucurlu cafi un cum poati, catu poati, cu revisti, cu sculii, opţionali, ica facultativi. Cu ghiavasea tu basearica nica nu s-duţi lucarlu. Avem ţiva prefţa ţi au fapta sculʹolu ti preftu ma, nica nu canta tu basearica.

    NACU ZDRU — Ma lipseaşti s-canta… n’Albania avem preftu.

    REPORTER T.L. — E, avem aclo dealihea s-ţani. S-ţani gheavasea, canta preftul tu basearica pi armaneaşti, dealihea..

    NACU ZDRU. — Ma s-nidzeţ ghini, s-hiţ aţeia uniţ, s-hiţ uniţ aţeia, va nu va, va u veada zori şi ea va u baga.

    REPORTER T.L. — Ma multi suţati ditu Balcanʹ dit Romania, dit Vargaria, dit Albania şi dit R. Makedonia s-adunara tu un Consiliu Armanescu şi s-duc Strasbourg s-li spuna lucarli, caftarli tu ţi mutreaşti armanʹilʹi. Nu ştiu desi ai nviţata, di aestu Consiliu Armanescu?

    NACU ZDRU — Am avdzata di elu. Amainsa va u avem zori… maca s-va macaţ aţeia. S-hiţ uniţ. Nu exista zborlu gramustean, farşirot, cipan… nu exista. Exista Armanami. Problema i ca noi farşiroţlʹi din Albania cari santu aproapea 500 di nʹilʹi noi dzaţem rramanu, nu dzaţemu armanu. Noi dzaţem rramanu ca aşi dzacu armanʹilʹi din Albania, ama noi una , aţea va u spuna istoria ca ţi him, cum him. Noi banăm, iu bănăm, aţelʹ him.




    REPORTER T.L. — Him armanʹ sigura. Ma loclu, loclu diu him Lali Naco?

    NACU ZDRU — Ia cum dzaţi un oaspi di a meu aoaţi, lu-am n’casa, di Canda: Noi him… majoritatea armanʹilor suntu din Albania, Tesalia şi Epir. T.L. – Va s-dzaca tu chirolu di ma ninti armanʹilʹi eara tu aţea Makidunie, nu ?

    NACU ZDRU — Nuu… Pindu, Deniscu, Perivoli, insaama majoritatea eara Muscopoli. Moscopoli anʹ dzaţi a nʹeia, oaspiţ ţi am aoa, eara 60 cu 70 di nʹilʹi populaţia, armanʹ, candu Garţia nu avea 40 di nʹilʹi. Ancepuraahuhrira sarghili deapoaia vurgarlʹi, albanejlʹi deapoia ş-greţlʹi. Greţlʹi ultimlʹi. Ca sa u cheara limba aesta ama una limba nu cheari ahat licşor.

    REPORTER — Lali Naco, aidi s-ti ntrebu ti una moeabeti cu numa. Sigura tuţ na spunem armanʹ asma Boiagi spusi « Gramatica armana ica macodeovlaha’ ,Ma.C.Ma tu a lʹei Dodecalog spuni « armanʹ ica macedovlahi » prof Vasile Barba ditu ’95, ‘96 (tut atumţea avea scoas şi M.C.Marioţeanu Dodecaloglu) Barba tu revista avea bagata « Revista di cultura macedo-romana » Acaţa, lipseaşti, easti ananghi slu avem şi zborlu aestu « macedo » ?

    NACU ZDRU — Macedoski dzacu n’slava. InsaAma noi alʹ dzaţem n’Grecia: Di iu hii? Din Macedonia. Iu va nedz? N’Macedonia. Nu avem noi zborlu makedona, tora putem s’u faţem…însa..s-nu aduca, s-nu curma calea di la armanami. Vini aoa acasa la mini, unu Cota di Bucureşti, profesor, tora easti New York. Şi-nʹ dzasi a nʹeia ca noi…voi aţeia, aţeia n’Romania nu lipseaşti s-va macaţ un cu alantu. Feaţitu tora adunari cipanʹilʹi. Nu-lʹ clʹimat farşiroţalʹi !




    REPORTER T.L. — Cum nu, şi farşiroţlʹi suntu cu noi. Avem farşiroţlʹi din hoara Pipera, di Custanţa, avem farşiroţlʹi di Timişoara dit Banat aoa tu suţati tu Romanie voi s-dzacu, him deadun cu farşiroţlʹi, nu him ahoryea Lali Naco.

    NACU ZDRU — Asculta, ma s-nu hiţ deadun nu faţem ţiva. Caţe s-aveţ daua comisii aco? Una comisie, misticaţ gramusteanʹ cu farşiroţ. S-nu hiba dauă. Taşco, iţi adunari si s-facă să-u făţeţ deadun. Noi ţi va faţem (una istorie), a dicţionar, ţi va faţeţ di dicţionar? Asculta ş-mini, am dzasa al Barba, am dzasă ali Iorgoveanu am dzăsa la ? Manciu, nu va s-puteţ s-faţeţ ţiva dipu. Va s-adunaţ trei gramusteanʹ, trei farşiroţ, trei pindeanʹ şi va faţeţ naua persoani sa scuteţ un dicţionar. Maca va sa scuteţ tora un dicţionar, ţi dicţionar va sa scuteţ tora ? Un dicţionar tu cari va sa spuneţ efharisto? Va sa scuteţ un dicţionar cari s-hiba ma curat niheama. Dicţionarlu aţel va iasa ngeneral va hiba naua, optu cat va hiba tu Romanie, ma s-va adunaţ, putem s-yinimu ş-noi ma s-banam, a va adunaţ şi va faţeţ un dicţionar. Ma s-faţeţ un dicţionar ca oo…limba noastra i ma buna. Cari-i cama curata aţea-i ma buna.

    REDACTOR T.L. — Lali Naco, sigura ari multi ti zburari ti aestu lucru cu dicţionarlu şi aşi cum ştii, ai nviţata Bitola s-feaţi un simpozion ti standardizarea a limbalʹei armaneasca şi va s-hiba şi alti cum ari fapta pripunirea tinʹisitlu Tiberiu Cunia di la voi ditu America ţi na vidzum şi astaveara aoa Custanţa şi ari fapta pripunirea tu anʹilʹi di manclo sigura tu ţi mutreaşti standardizarea a limbalʹei, neologhismili ţi s-li bagam tu zburari, tu limba armaneasca.

    NACU ZDRU — Nu va faţeţ adunari ca s-nu v-achicasiţ treili ica paturlʹi: pindeanʹ, gramusteanʹ, farşiroţ, bagaţ mpadi şi sa scuteţ una curata, curata limba.




    REDACTOR T.L. — Una muşeata, curata cum spuseşi.

    NACU ZDRU — Bagaţ idheili acloţi, poati s-yina ş-di aoa ţiva. Ala, voi s-dzacu s-nu scuteţ digeaba paradz. S-daţ paradz la un dicţionaru bunu. Cum dzaţ tini ?

    REDACTOR T.L. – I buna minduearea Lali Naco.

    NACU ZDRU — Nu va va faţeţ apartiahoryea. Va v-adunaţ trei, ş-trei, şasi, naua…va va adunaţ dzaţi persoani ş-va s-bagaţ mpadi. Cum va-lʹ dzaţeţ a zborlui apa ? Apa, valʹi dzaţem. Cum va-lʹi dzaţem a zborlui pani ? Pani. Adica curatu lucru. Digeaba va faţeţ un dicţionar ma s-nu hiba curat.

    REDACTOR T.L. — Achicasescu lali Naco, cum spuseşi s-hiba di tuti parţali nu ? Şi yramusteanʹ şi farşiroţ şi pindeanʹ şi tu achicaseari un dicţionar muşeatu, limbidu nu, ti tuta armanamea, ti tuţ armanʹilʹi.

    NACU ZDRU — S-nu scuteţ apartiahoryea s-nu faţeţ ţiva.

    REDACTOR T.L. — Mersi multu lali Naco ti interviu, ţa uram multa, multa sanatati, s-ti harseşţa cu muşeatili habari di la armanami, ti aţeali ţi n-ai spusa ş-tu aestu interviu, urminiili nu ? Va s-dzaca, calea buna şi chischina tu ţi mutreaşti lucarlu cu dicţionarlu, revistili, ghiavasea tu basearica, ica tu mass media, ica ti sculie.

    NACU ZDRU — Aesta va u dzacu: cu minti şi s-va achicasiţ. O ca tini hii tini ! Ore hiu mini şi eşti tini ! Iţi hiu mini eşti tini ! Ţi s-dzaca aţea Aurica ? Ca, nţapaturli li baga caţalʹi, nu li bagam noi. A, afla oaminʹ.

    REPORTER / T.L. — Ghini cara lali Naco. Lali Naco armanʹ sanatos ! Ca nu avem oara ti una moeabeti ma larga, vahi alta oara, cu alta ucazie, cu alta furnʹe!

    NACU ZDRU – Asculta idheea-a mea, Taşco: UNIREA FAŢI PUTEAREA !





    Taşcu Lala


  • Habari ditru lumea interna si internationala

    Bucuresti – Guvernul apufusi ti dzuua di 1 di yinar 2019 ca dată ţintă tra aderarea ali Românie la zona euro, dimanda ministurlu delegat tra Buget, Liviu Voinea. Di alta parti, marta fu publicat naulu program di convergenţă ali Romanie tra perioada 2014-2020, documentu pripus di guvernu cari va s-hiba piricut ali Comisie Europeana. Programlu pruveadi, ntra altili, tra s-da sila tra criştearea economica şi discl’idearea locuri di lucru prin scutirea di impozit pi profitlu reinvestit şi n’csurarea a contribuţiilor sutiali di la 1 di alunar 2014. Tra criştearea a consumlui internu, executivlu pruveadi una creastiri a tin’iil’ei di cafi mes atea nai cama n’ica, di la 850 di lei, ti easti tora, la 1.200 lei, pana tru 2016.


    Autor: Andreea Bojoi


    Armanipsearea: Tascu Lala



    KIEV – Separatiştil’i pro-aruşi amintarâ, n’iercuri seara, controlu trâ primăria a câsâbălui-portu ucrainean Mariupol, dit sudlu a vâsiliil’ei, la nândauâ sihăţ după ţi furâ avinaţ di forţili guvernamentali. Aşi cum pitrec hâbari corespondenţâl’i di presâ, secesionistil’i s-turnarâ tra s’alinâ hlamburi aruseşti anvârliga a casâl’ei, după ţi askerili ucraineani s-pari câ s-trapsirâ. Alumti anamisa di askeri s’deadirâ şi tu mâhâlălu a câsâbălui ucrainean Slaviansk, dit regiunea Doneţk (tu apiritâ), sturlu a cumitiil’ei proarusi. Moscova, prezidentul Vladimir Putin lâ câftă a separatistilor s’amânâ aşi-dzâslu referendum, programat trâ dumânicâ, trâ independenta ali autoproclamatâ ripublicâ Donetk. Putin, cari lu aştiptă presedintili tru aestu kiro ali OSCE, elvetianlu Didier Burkhalter, spusi câ amânarea a plebiscitlui poati s’ndreagâ dialoglu a filorusilor cu autoritătli di Kiev. Liderlu di Kremlin nica spusi că Moscova ş-trapsi askerili di la sinurlu cu Ucraina, iu NATO avea faptâ isapi, tru bitisita a meslui april, vrea s’hibâ arâdâpsit 40.000 di askirladz. Di altă parti, Banca Centrală di Kiev dimândâ că Ucraina apruke prota parti, di 3,2 miliardi di dolari, dit împârmutlu dat di FMI. Fondul apufusi stâmâna ti tricu tra s’da, un împârmut di 17 miliardi di dolari, plan trâ agiutarea ali Ucrainâ, ti un kiro di doi an’i, condiţionat di meatri economice serti.


    Autor: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Tascu Lala



    MADRID – Agiucătoarea română Simona Halep s-califică tru optimile di finală a turneului feminin di tenis di Madrid (WTA), competiţie ndreaptâ di atel di ma ninti mari tenisman român Ion Ţiriac. Halep, nr. 4 pi lista a favoritilor, u ayvimsi tru dauă seturi simetrice, 6-4, 6-4, Lara Arruabarrena dit Spania, după unâ sihati şi 22 di minuti di agioc, şi va s+antreaca tru optimi pi ayvingătoarea a partidâl’ei ditru românca Irina-Camelia Begu şi ghirmana Sabine Lisicki. Maca agiumsi tru optimile di finală, Halep ş-asiguripsi 120 di puncti şi un cec di 45.530 euro.



    Autor: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Paştili 2014 – “Hristolu Anye” !

    Paştili 2014 – “Hristolu Anye” !

    Pareia a Secţiilei Armânească di la Radio România Internaţional vă oara cu furnia a sărbătorlor ti di Paşti, multă sănătati, harauuă, hăirlatică şi prucuchie deadun cu urarea di adeti “Hristolu Anye” !


  • Interviu cu JANI GUSO redactor sef a revistâl’ei “Fratia” di Tirana, ditu Arbinisie

    Radio România International – Sectia Armâneascã 07.02.2014


    Autor: Taşcu Lala



    OASPIT LA MICROFON Interviu cu JANI GUSO redactor sef a revistâl’ei “Fratia di Tirana, ditu Arbinisie



    REPORTER — Vrut ascultatori avem harauua tra s-sidem di zbor cu domnul Jani Guso, redactorlu sef a revistal’ei “Frǎtia” di Tirana dit Arbinisie.


    Ti furn’a cǎ nâsu meslu aestu umplu ilikia di 70 di an’i.


    Buna dzuua doamni Jani Guso si: Trǎ multâl’i An’ ti Anlu Nǎu si trǎ Trǎ Multâl’i An’i câ umplusi dzuua anda ti fâtesi !


    JANI GUSO — Bunâ dzuua. La Multâl’i An’i !


    REPORTER — Ti plâcârsescu, prota s-nǎ spun’i ndauǎ zboarâ ti bana a ta. Iu estâ amintat, ti nicuchirâ ti taifâ ti a ta ti soi pri iu ta u ai.


    JANI GUSO — Mini escu amintat Ferca tu una hoara iu ar vinitâ ma ninti 300 di an’ si tut tatâ a meu , ata a meau s kuma eara armân’ si eara cu oili s cu oprǎvdzâli. Aclo am banat pânâ mi am dus la sculia di namisa. Si dupu ti am bitisit sculia am neasa la hoara a meau iu am lucrat trei an’i s deapoia am neasca la Universitatea Agricolǎ si am bitisita Facultatea di economist agrar si dupu aestâ am lucrat Avlona. Aclo am lucrat putân chiro si dupu aest am lkucrat ca ziaristu, gazetar la unǎ gazeta locala si deapoia am Vinita la unǎ gazeta fcentrala Tirana.pânâla anlu 1976. Di atumtea mini bânedz Tirana escu nsurat cu unǎ nveasta armana di Avlona .


    REPORTER — Di la cari easti nveasta ?


    JANI GUSO — Numa esti Melani.Duma din hoara…….ma bâna Avlona Bunavia….sunt multi locuri iu baneadza armân’ suntu vinit din Moscopolea


    Aestâ ar vinitâ dupu tiu s-arsi Moscopolea si ari banata si Muzichii si Avlona si alti locuri si eara si pâsunili a lor.


    Locuri iu yinea prǎvdzâli si s-arsi Moscopolea …


    Am vinitǎ Tirana, am lucratǎ tu gazeti centrali si pân insii tu pensii la 2006 am lucratâ …ma multu ti problemi economice. Ti agricultura ma si ti problem economice. Nu am futǎ un gazetar în general ma gazetar tu unâ specialitati.


    Tu anlu 1997 mi ari gritâ la sutata sin j ari dzasa: “pot s-l’ai Revista “Frãtia” ? Câ aestâ revistã avea armasã namisa di cali. Câ ahurhi tu 1991 ma pân tru 1996 insi patru numiri. Si nu mai insea ti problemi financiari câ nu avea vârâ gazetar ti s-lucra cu nâsu.mas patru numiri.


    Dupu aestu chiro mini am dzâsâ câ va lu fac aestu lucru cu tuti câ nu pot s-dzâcu câ u steam ghini limba armâneascâ.


    Ma putân câti putân u am anvitatâ dit revistili ti s-tipusea România s tu alti locuri.di la Piceava, Cuvata, Cunia si altâ.


    Ahurhim cu revista angrâpsitâ/ scriatâpi dauâ limbi, pi limba armânâeascâ si pi limba arbiniseascã si ma multu am loatâ si bâgatâ tru revistâ articoli ti eara scriastâ di altâ armân’ di tuti pãrtâli si li am bâgatâ tru revistâ, ma multu poezii, si spuneari ma multu di poetl’i cari l’-aveam aoati tru Arbinisie …Ilia Colonia. Scriiturâ di Andon Kristo si altâ.


    Putin câti putin revista tu ahurhitâ avu si ….di limbã di partea ali gramaticǎ ma tu calea a l’ei acâtã s-iasâ di ghini s ma ghini.


    Tu aestâ revistâ avem bâgatâ, avem tipusitâ ma multu ti istoria, cultura, si literatura ma s dit bana a rrãmân’ilor tu Arbinisie s tu alti pãrtâ iu bâneadzâ arâmân’il’i.


    Aesã revistâ iasi unâoarâ tru mess h cu optu pagini tu un format A3 cum âl’i si spuni. Avea 100 di copii/ exemplari si putea sâ u didea ….finantatâ di la Sutatâ. Dupu ndoi an’ avum si un agiutor di partea a Guvernului ali Românie ma ma nu eara asi regular. Câti nâ oarâ da câti nâ oarâ nu dâdea. Ma, ma multu easti pâltit di la sutatâ si …armân’il’i ti eara avut aoa tu Arbinisie.


    Revista insitâ pânâ aoa si ndoi trei an’ ma ninti, cafi mes. …ma putet unâoarâ tru doi mesi.câ ase easti…Ma u avem faptâ color. Nu stiu desi u avet pi internet bâgatâ la Radiomekedonia di Yioryi Sutaru.


    REPORTER — U avem aprukeatâ si pi gruplu armanamea u avem aprucheatâ si li spuni u prezintâ sotlu a nostrum hristu Steryiu la Agenda Culturalã armâneascã di la RRI.


    Vream s-ti ntrebu ti lucuyrlu a sutatilor, ti mass-media câ nvitãm tiva hãbãri câ va vâ discl’idâ la radio icã la televizie tu arbinisie ? Cari easti catastisea ti aestu lucru ?


    JANI GUSO — Tu Arbinusie, tora di tora sunt niscânti sutati, ma dfi la 1991 si pân la 2006-2007 eara unâ singurâ sutatâ “armân’il’i di tu Arbinusie” eara unâ sutatâ cultural cu prezidentu , l;jirtatlu Vanghel Sundi si aest sutatâ ari lucratâ cu revista cu activitãtli cu ansambluri di cântiti si giocuri folcloriti di rrâmân’ si ahoryea avem lucratâ cu sculia iu cilimen’il’i s-nveatâ limba cu scriarea s cu ghiuvusearea. Aestâ sculie ari nchisitâprota oarâ la 8 di Andreu 1998 si ari 15 di an’ ti easti sculatâ. Easti scoala di Diviaca cu dscalu Koci Iancu si tora easti prezidentu ali Sutatã “armân’il’i ditu Arbinisie”.


    Tu Arbinisie ari si alti sutati ca Liga Armân’ilor cu prezidentu Ilia Ghioka si suntu si alti sutati, ma noi nu li videm s-lucreadzâ discl’is s-avdzâm di nâsi ti activitãt fac, ma el’i spun câ suntu sutati di armân’. Asi easti situatia la armân’.


    Tora noi him pricunuscut aoa ca minoritãt lingvistiti. Avem faptâ cu câftãri la guvernul ali Arbinusie s-nâ pricânoascâ ca minoritati nationalâ ma nu avem agiutâ aestu lucru. Câ asi ar futâ problemili dit Arbinisie cu multi dificultǎt.


    REPORTER — Ti lucurlu cu…ti ntribam ti vârâ ermisiuni la televizie ma s-avet faptâ vârâ câftari ?


    JANI GUSO — Televizia , aoa tora spun cava s-avem program tu televizia ma noi nu avem vidzutâ tiva concret.


    S-hibâ bâgat prit lege tra s-hibâ bâgat aestu program.pi limba a noastrã.


    Ma pân s-ahurheascâ noi nu pistipsim cava s-facâ aistu program.


    Ma s-u videm cu ocl’i atumtea va s-fatem.


    Tu radio avum unâ cilistisiri dupu agiutarea a nâscântor alti asociatii cu ndrepturli a omlui si avem faptâ nâscânti …ari data la Radio national dit Arbinisie ma multu multu …pot si dzâcu câ suntu agârsiti aisti.


    Nu avem ti s-dzâtem câ avem success tu aist lucru.







  • Comunicat di presa

    Comunicat di presa

    Miniştril’i di externi ali Românie şi Ripublica Albania, Titus Corlăţean şi Ditmir Bushati alâxirâ cărţâ, tru contextul a evenimentilor ndreapti tră yiurtusearea 100 di an’i di ligâturi diplomatiţi anamisa di ateali dauă vâsilii.



    Tru cartea pitricută di ministurlu român tră afaceri externe, Titus Corlăţean, a omologlui albanez Ditmir Bushati, suntu adusi aminti ligâturli streasi anamisa di aţeali dauă stati, ţi au la thimel’iu momenti istoriţi comuni şi cabaia semnificativi, pi fondul a rolâl’ei ţi u avu vâsilia a noastră tră thimil’iusearea a statlui albanez modernu, România hiindalui protlu stat cari u pricunuscu independenţa statală ali Albanie.



    Ministurlu Titus Corlăţean yilipseaşti tru mesajlu pitricut cu aestâ furn’ie tradiţiile şi valorli comuni mbârţitati di aţeali dauâ vâsilii pi lungu chiro şi cari ţânurâ cheptu la mărli provocări ţi ţânearea şi anvârtuşearea a libirtatil’ei, democraţiil’ei şi prucuchiil’ei. Cathi stat ş-vidzu pâ di mardzinâ eforturli, tru aeşţâ 100 di an’i dit soni, prit apartenenţa comună la organizaţii internaţionale di simasie şi vrearea di afirmare a identitatil’ei europenâ tu unâ progresivă simfunizari cu standardili şi valorli promovati di Uniunea Europeană, un altu momentu di simasie a aluştui imnaticu hiindaluisimarea semnarea di cătră Albania a Protocolui di Intrari la NATO, la Summit-lu ali Alianţă cari s-ţânu Bucureşti tru 2008.



    Tricutlu a nostru comun şi momentul importantu di yiurtuseari tră 100 di an’i di relaţii anamisa di ateali dauă stati nă cl’iamâ ti unâ nauâ abordari a dialoglui politic, cata cum şi a cooperaril’eio pi livel sectorial. Am nâdia că relaţiile di cooperari anamisa di ateali doauă state va s-creascâ şi tru yinitu, cunuscut hiindalui potenţialu real a aţilor doauă vâsilii, ti hâirlâtica un-alantu a populilor român şi albanez” ngrâpsi ministurlu român ti omologlu a lui albanez Ditmir Bushati.



    Tu idyea scarâ, tu carti easte cundil’eatâ poziţia constantă şi sânâtoasâ ali Românie, di ndrupari a imnaticlui european ali Tirană, cu accentu maxus ti dutearea ma largu a agiutorlu pân di mardzinâ, românescu tră sâ-l’i si da statutlu di candidat la UE, ali Albanie.



    Tru bitisitâ, Titus Corlăţean cundil’eadzâ cândâsearea a partil’ei români că vârtoasili ligâturi istoriţi avuti pi hioteas a chirolui cu elitili intelectuale, economiti şi sociale albanezi, nica şi cu imigraţia albaneză dit vâsilia a noastră, membril’i a comunitatil’ei aromâni şi absolvenţâl’ii albanezi di studii tru România, suntu spunerli palpabili a patrimoniului comun cultural, lingvistic, social şi politico-diplomatic ahâtu avut, ţi lâ da un caractir frâtescu tră ligâturli bilaterale, anaparti di ligâturli di aradă diplomatiţi.



    Alti informaţii:



    Relaţiili diplomatiţi furâ apufusiti la 15/28 di andreu 1913, la nivel de legaţie, dupu un an di la proclamarea a independenţâl’ei ali Albanie. Dit 1939, Bucureşti şi Tirana, era dişcl’isi Consulate. La 17 di marţu 1948, s-ndreapsirâ diznău relaţiili diplomatiţi la nivel de legaţie, a deapoa la 30 di cirişar 1954 aesti agiumsirâ pi livel di ambasadă.



    La 15 di andreu 1913, M. N. Burghele fu aleptu tu harea di ministru plenipotenţiar şi pitricut extraordinar a Regatlui ali Românie pi ningă guvernul albanez di Durres.



    La 7 di andreu 2013, tru prezenţa a autorităţilor locale, a reprezentanţâlor a Ambasadâl’ei ali României tru Ripublica Albania, cata cum şi a reprezentanţâ MAE român, s-dişcl’isi Consulatlu Onorific ali Românie tu câsâbălu Korçë. Tru perioada interbelică, eara dişcl’is Korçë un Consulat Onorific ali Românie. Dişcl’idearea a unui nău Consulat Onorific ali Românie tru Korçë fati parti dit dalga di manifestări organizate tră yiurtusearea a ţentenarlui tră ligâturli diplomatiţi româno-albaneze. Oaspitlu di tin’ie a evenimentului eara ministurlu tră afaceri externe a Ripublicâl’ei Albania, Ditmir Bushati.



    Ambasada ali Românie la Tirana ndreapsi, cu furn’ia a ţentenarlui tră relaţiili bilaterali româno-albaneze, aesti evenimente: un simpozion ştiinţific Relaţii culturali şi istoriţi româno-albaneze” (Korcea, 26-27 di marţu 2013), un Concertu di muzică clasică albaneză şi românească ndreptu di muzicien’il’i dit Albania absolvenţâ a Universitatil’ei Naţionalâ di Muzică di Bucureşti (Teatrul Naţional di Tirana, 18 di sumedru 2013), vernisajlu a expoziţiil’ei ”Cartea Albaneză tru România: 1844 — 1913”, (Biblioteca Naţională ali Albanie, 9 di andreu 2013).



    20 di Andreu 2013


    Armanipsearea: Tascu Lala





  • 100 de an’i di ligaturi bilaterali anamisa di Romania si Albania

    100 de an’i di ligaturi bilaterali anamisa di Romania si Albania

    Umplearea 100 di an’i di la apufusearea a ligâturlor diplomatiţi anamisa di România şi Albania fu yiurtusitâ azâ 16.di Andreu 2013 Bucureşti la Ministerlu tră Lucri Xeani.


    Ambasadorlu albanez la Bucureşti, Sami Shiba, spusi că ligâturli bilaterali anamisa di România şi vâsilia a lui furâ apufusiti ti şcurtu kiro după ţi Albania ş-declară independenţa.


    “Azâ tin’isim contribuţia ali Românie, unâ vâsilie cari ndrupâ Albania, unâ vâsilie tu cari comunitatea albaneză avu un rol di mari simasie ti ndridzerli tră proclamarea a independenţâl’ei ali Albanie. (…) România deadi nu maşi agiutor politic, pân di mardzinâ, hiindalui prota vâsilie cari pricunuscu independenţa ali Albanie, ama şi un importantu agiutor financiar ti protlu guvernu albanez”, spusi Sami Shiba.


    El cundil’e că România easte un aliat ali Albanie tu arada NATO şi un partener importantu ti imnaticlu a l’ei câtrâ integrarea europeană.


    “Voi s-cundil’edzu că, tu harea di nai vecl’i populi dit reghiunea a noastră, român’il’i şi albanezl’i ţânurâ cheptu la idyili provocări tru istorie. Mira comună li apruche, di scoasi tu migdani unâ tradiţie cari li apruche adeţli a populilor a noastri, culturli şi mentalităţli, existândalui multi uidiseri/ similarităţ ambârţitati şi cu alti populi dit Balcani”, adăvgă ambasadorlu ali Albaniei la Bucureşti.



    Viţeprezidentul a gruplui parlamentar di suţâl’e cu Albania, Oana Manolescu, spusi că, tru minduita a l’ei, albanezl’ii dit România reprezintă minoritatea cari s-integră nai cama ghini tru vâsilia a noastră .


    “Ari vreari spirituală nu maşi anamisa di doi oamin’i icâ grupuri n’iţ di oamin’i, ari atracţie spirituală anamisa di naţiun’i, populi, nâscânti ori hiinda anamisa şi vecl’ili arâdâţin’i comune. Easti şi cazlu a populilor albanez şi român, dit vecl’iul chiro, ama vârtoasi arâdâţin’i comuni traco-daco-geto-ilire. (…) Ligâturli diplomatiţi anamisa di Albania şi România, ligâturi cari tru 2013 umplu 100 di an’i, suntu încurunarea ofiţialâ a ligăturlor di cama di dauă n’il’i di an’i a aţilor dauâ populi”, spusi deputatlu.



    Secretarlu di stat dit MAE Radu Podgorean spusi că “yiurtusearea a ţentenarlui tră ligâturli bilaterali ndreapsi cadurlu oportun tră ună nauă abordari tu arada a gaereţlor di anvârtuseari a ligâturlor bilaterali”.



    Tu arada a teremoniil’ei ţânura un zbor nica şi:



    Gheorghe Micu ambasadorlu ali Românie la Tirana tu chirolu 1990- 2009



    Marius Dobrescu, redactor shef a revistâl’ei Prietenul Albanezului”



    Scriitorlu Fahri Balliu cu angrâpseri şi apriduţeri dit literatura a daulilor populi.



    Academicianlu Grigore Brâncuşi ţi cundil’e simasia a comunitatil’ei armâneascâ dimi a armân’ilor fârşiroţ dit Albania ca hiindalui unâ apunti anamisa di dauli populi.



    Cu aeastâ furn’e, MAE dişcl’isi unâ expoziţie di cărţâ şi documenti cari yilipsescu istoriclu a ligâturlor anamisa di România şi Albania:



    – De la românii din Albania” di D. Burileanu


    – Albania” di D. Abeleanu


    – Aspecte din Albania” di Vlad Bănăţeanu


    – Despre Abania şi Albanezi” di Gelcu Maksutovici


    – Abania şi România” di N. Iorga


    – Istoria Albaniei” di Kopi Kucyuku


    – Istoria Comunităţii Albaneze din România” di Gelcu Maksutovici


    – Gheorghe Kastriotul Skanderberg şi lupta albanezo-turcă în secolul al XV — lea


    – Mişcarea naţională Albaneză” di Dumitru Polena



    16.12.2013



    Tascu Lala


















  • Omagiere prof.dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română

    Omagiere prof.dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română


    Nregistrarea: Irina Paris 06.03.1998


    Apriduţearea: Taşcu Lala


    LA MICROFON OASPITL’II A NOSTRI


    Radioactualitate


    Omagiere prof.dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română


    Crainic – Vruţ ascultători, aşi cum nviţat dit emisiun’ili a noastri anlu ţi tricu la trei di andreu Uniunea a Scriitorlor dit România yiurtusi nâscânti personalităţ ţi agiumsiră tru unâ ilichie ma tricutâ ş-ţi adusirâ tru cultura română unâ operâ ţi u faţi ma avutâ cultura a popului român ama şi a fraţlor a lor armân’il’i.


    Anlu aestu prit iniţiativa a Suţatâl’ei di Culturâ Macedo-Română cunuscuta lingvistă Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română fu yiurtusitâ tu dzuua di 2 di marţu, la Muzeulu a Literaturâl’ei Română di Bucureşti ti lucurlu ţi lu feaţi, chiro di 40 di an’i ş-cama tru dumenea a lingvisticâl’ei şi ali dialectologie română şi ali romanistică.


    Ti contribuţia a l’ei ştiinţifică şi lucurlu didactic ţi lu feaţi la catedra di Istoria a Limbâl’ei Română di la Universitatea di Bucureşti zburâră: Eugen Simion, prezidentul ali Academie Română, Ion Caramitru, ministurlu a Culturâl’ei, academicianlu Gabriel Tepelea, deapoa directorlu a Institutlui di Studii Sud-est Europeani, Nicolae Serban Tanaşoca şi directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialectologie ali Academie Română, prof. Nicolae Saramandu.



    Mesajlu di hiritiseari pitricut di partea a primlui ministru ali Românie, Victor Cioebea fu prezentat di dl. Valentin Hossu Longin.



    Di partea a Fudaţiil’ei Cultural Stiinţifică “Andrei Saguna” di Constanţa âl’i furâ dati a doamnâl’ei M. C. Marioteanu diploma di tin’ie şi medalia jubiliară “Andrei Saguna”.



    Invitată la aestu evenimentu colega a noastă Irina Partis avu haraua s-nregistreadză pi reportofon ndauă dit minduerli a aţilor cari zburâră la aestă omagieri ş-dit cari vă dăm pi şcurtu tru minutili ţi yinu.



    Ti doamna prof. M.C.Marioţeanu tu ahurhitâ zburâ ministurlu a Culturâl’ei domnul Ion Caramitru, di farâ armânească, ş-nipot tutunâoarâ a maril’ei familie Caragiu. (BANDA):



    “ Voi s-vâ spun prota ti prota câ escu ciudusit ti aestu evenimentu, mi duchescu ca fratili ma n’ic a fumeaiil’ei Caragiu. Zburăscu ti familia Cragiu ş-mi ayun’iusescu sâ-l’i spun: “ Ti Mulţâl’i An’i şi âl’i or banâ lungâ şi puteari creatoari dupu scara a pregătiril’ei a l’ei. Tu idyiul chiro escu dinintea a aţilor cari va sâ zburascâ ti contribuţia a omlui di ştiintă M. C. Marioţeanu tu ţi mutreaşti definirea a limbâl’ei română ca organismu yiu şi totna tu niacumtinată alâxeari. U spun, ama diznău câ him dinintea a unlui fenomen unic tru bana contemporană a familiilor di mări nviţat…Pot sâ spun câ tru fumeal’ia Caragiu s-ved mărli direcţii a culturâl’ei românâ contemporanâ…Him dinintea a unui evenimentu importantu la cari doamna M. C. Marioţeanu va s-da mari agiutor ti turnarea la arâdâţin’ili ţi ş-li avea tru ahurhitâ Societatea di Culturâ Macedoromână fundată tru anlu 1880…mari-n’i fu harauua s-mi lugursescu fratili ma n’ic a aiştei fumeal’ie. Ti avut agiumşu di anda bânai, dzuuâ di dzuuâ, aproapea di Toma Caragiu ş-ţi importanţă ari ligâtura ţi u am cu Matilda ş-Geta…Ti Mulţâl’i An’i ” !



    Crainic — Prezidentul ali Academie Română, domnul Eugen Simion cari-l’i fu şi studentu la Facultatea di Literi cându nâsa eara asistentâ dzâsi (BANDA):



    “ Di câti ori avui nispetea tra s-l’iau parti la un ahtari evenimentu câftai tra sâ spun dit inimă aţeale zboară ţi mi leagă di omlu yiurtusit. Aestâ aradă easti zborlu di trei motivaţii a suflitlui a meu, prota motivaţie cruţială: di ndauă stâmân’i escu prezidentul ali Academie Română ş-voi nu voi, agiungu s-hiu picurarlu ta s-dzâcu aşi a nviţatlor a noştri. Lipseaşti s-hiu totna aclo iu easti zborlu ti un membru ale Academie Română, easti membru tru secţia a noastră di Filologie şi anda easti zborlu ti achicâsearea a vârnui lucru, ti vâră apofase, cu nâsă zburâm”.



    Crainic – Mesajlu di hiritiseari pitricut di primlu ministru ali Românie, Victor Ciorbea fu ghivâsiu di dl. Valentin Hossu Longin (BANDA):



    “Ti dumnilja a l’ei prof.univ. M.C.Marioteanu, membru corespondentu ali Academie Română tin’isitâ alumtâtoari a spiritlui ş-limbâl’ei românâ, a apunţâlor dit suflitu namisa di român’il’i di iuţido a curi nâdii suntu ti ghineaţa a statlui şi a cafi unlui ahoryea, vâ pitrec aeste mindueri di pricunuşteari, cu nispetea a yiurtusearil’ei ti ilichia di 70 di an’i. Vrem ca bunlu Dumidză s-vâ ahârdzească an’i mulţâ, sânâtati, harauuă. Cu multă tin’ie Victor Ciorbea primlu ministru ali Românie, tu 2 di marţu 1998”.



    Crainic — Tru arada a l’ei tin’isita academiciană armână Matilda Caragiu Marioţeanu apândâsi a primlui ministru ti urari cu zboarâli:



    “Voi sâ-l’i haristusescu dit inimâ a primlui ministru, nu avui vârnâoarâ harauua tra sâ-lu cânoscu. Totna fui di partea a lui, âl’i urai s-nâ agiutâ, ama s-pari aşi cum minduescu mini, câ easti tut ahântu tin’isitu cum escu ş-mini ş-ti aţea azvindze ma greu, ma cu zori”.



    Crainic — Academicianlu Gabriel Tepelea u tin’isi cunuscuta lingvistă M. C. Marioţeanu cu aesti zboarâ (BANDA):



    “ Tin’isitâ doamnâ M.C.Marioţeanu mini nu fui niţi elevlu a vostru câ nu puteam s-escu. Ama vâ purtai tin’ia di largu ti muşuteaţa a voastră fizică ş-intelectuală s-ti contribuţia a voastră la achicăsearea a unâl’ei di tu mărli problemi a lingvisticâl’ei româneşti. Noi avem limbi ahoryea, graiurli a armân’ilor suntu partea a străromânâl’ei ş-tru aestâ calitate zburăm di armân’i, di român’i, di latinitati tru Balcan’i”.



    Crainic — S-avdzâm tora vruţ ascultâtori, zboarâli a domnului Nicolae Serban Tanaşoca, directorlu a Institutlui di Studii Sud-Est Europeni (BANDA):



    “Doamna Matilda Caragiu Marioţeanu ţi u yiurtusim azâ easte un di nviţaţl’i contemporan’i cari feaţi nai ma multu ti cercetarea lingvistică a aiştei mări temi. Zugrâpsi tuti dumeniili a cercetaril’ei lingvistică la armân’i. Feaţe cercetări ti structura armânâl’ei, feaţe filologie, află texti (tru limbaj, istoria a limbâl’ei) studie armâna tru contextul a l’ei românescu, romanic şi general balcanic”.



    Crainic — Aţel ţi-l’i fu studentu a doamnâl’ei prof. M.C.Marioţeanu, la Facultatea di Filologie di Bucureşti, Nicoale Saramandu — directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialctologie ali Academie Română dzăse (BANDA):



    “Fui studentu a doamnâl’ei prof. M.C.Marioteanu la Facultatea di Filologhie a Universitatil’ei di Bucureşti. La protlu seminar a dumnil’ea-l’ei mi ntribă ma s-escu armân. Al’i dzăs că escu armân. An’i dzăse câ ari cănăscută ună soie a mea cari avea idyea numă. Mi acl’imă la ea acasă şi ân’i deadi unâ carti pi cari-n’i ngrâpsi aesti zboarâ: “Al Cola Saramandu, io minti bună”. Ti vru sâ spunâ M.C.Mariteanu câ-n’i ureadzâ minti bună ? Eara unâ cândâseari la giudicată ndreaptă, la achicâseari, la nveţ, la moralitati ti tutâ bana. Aesti suntu lucri cari zugrâpsescu personalitatea a sârâbâturitâl’ei a noastrâ di azâ.



    Crainic – Tru bitisită, vruţ ascultâtori, s-avdzâm şi zboarâli di haristuseari a doamnâl’ei prof. M.C.Marioţeanu tră tin’isirea a l’ei ţi-l’i si feaţi cu nispetea a muşaţlor an’i Ti-l’i umplu şi a lucurlui niacumtinat ţi-lu feaţi tru dumenea lingvistică chiro di 40 di an’i.(BANDA):



    “Prota ti prota voi s-vâ spun câ aveţ dinintea a voastrâ un di aţel’i ţi va tra s-hibâ un român — aromân si un homo balcanicus.



    Mini escu aestu, un hommo balcanicus.



    Dimi, mini escu un om cari supsi la dauâ oi tra sâzburăscu tru termen’i di comparaţie, ca metaforă — tru mediul picurărescu.



    Escu mplină di aveari, aestu easti sentimentul, maca supseşi di la dauă oi, di la dauă culturi, dauă turlii di bană, ş-cu ahât ma avută, că escu un hommo-balcanicus di itia câ mi amintai tru Gârţie, ama bânai ca tiniră feată chiro di 12 di an’i Cadrilater”.

  • Interviu – Zahu Pană

    R. – Vruţ asculâtori, azâ lu avem oaspi la microfon pi domnul Zahu Pană ţi bâneadzâ tu New Zork, tu SUA.


    – Tin’isite, domnule Zahu Pană, cara s-vreţ s-nâ spuneţ ndauâ zboarâ ti ascultâtorl’ii di la RRI, ti lucurlu ţi lu-adraşi mutrindalui linia armâneascâ…




    Z.P. – Lucurlu a nostru pi linii armâneascâ easti ma vecl’iu. Noi acâţăm s-minduim pi armâneaşti di anda earam Durustor, tu Dobrogea.



    Aclo, Dobrogea, earam deadun şi prota avdzâm tut deadun di poeziili al Nicolae Batzaria, ţi eara unâ ciudii ti noi. Pânâ atunţea nu aveam ahtări muşati pârvulii bâgati pi versuri armâneşţâ, ma ciudia nai ma marea fu tu 1938, cându vini apriduţeara al George Perdichi a Luţeafirlui” di Eminescu pi grai armâneascu.



    Şi atunţea tuţ tinirl’ii cari earam tu Cadrilater ş-cari minduiam ti cultura armâneascâ, duchim că aestâ dit soni poati s-exprimâ şi ideili muşati ţi pânâ atunţea nu li aveam. Ş-dupâ Perdichi acâţăm s-lucrăm. Mini atunţea bâgai pi grailu armânescu Mortua est”, ma curagilu în’i fu niham tâl’iatu, că noi atunţea earam refugiaţ dit Cadrilater.



    Neşu la Nicolae Batzaria cari eara la Universul”, ş-l’i dzâş că vrem s-adrăm culturâ armâneascâ cama cu bagâri di seamâ, că dupu ţi chirum locul ţi lu aveam Dobrogea nu şteam câtâ iu s-nidzem. Şi atunţea s-apreasi ti noi nâpoi dorlu ca-shim cât ma ayoriea, separaţ di tutui alanti mileţ. Batzaria mutri canda cu n’ilâ ş-gri: Voi nu duchiţ că cu grailu armânescu numai putem s-ţâţem ţiva? Ma s-puteţ s-adraţ ţiva cu pârvuliili a meali, anchisiţ! Altâ soi nu avem ţi s-adrăm.” Aestâ fu protâ câdeari di apâ araţi ţi nâ u deadirâ pisti cap, ma nu nâ chirum curagilu.



    Vini polimlu, vini frontul, vinirâ hapsili unâ dupu alantâ. Ma, dupu tut greulu ţi-l tricum, aflăm la Societatea Macedoromână un curagiu di la Mihai Fârşerotlu şi cu tuti că eara comunistu, nâ agiută şi acâţăm aclo s-adrăm literaturâ, poezii, cântiţi armâneşţâ. Tut atunţea, şi Bucureştiul îli dâdea curagiu, că avea anchisitâ alumta al Marcos şi vrea sâ-i tragâ pi armân’ii dit Gârţii di partea a comunişţâlor. Ma cum comunismul chiru şi sâhăţli ţi nâ li deadirâ la Radio Bucureşti, s-tuchirâ atumţea.



    Armasi maşi George Marcu s-adunâ folclor, ma oarili di la Radio Bucureşti s-aveau bitisitâ.Dupu deportarea a armân’ilor di banat, cându-i dusirâ prit domiciliu zorlea, pi tut Baraganlu, avea ahurhitâ un curentu lai, cu pareri ici buni mutrinda armânamea, că ei tuţ earau contra a comunsmului. Cara s-dzâţeai că hii armân diunâoarâ ti lua. Şi lucurlu şidzu cam pânâ tu 1970 cându acâţă s-nâ alasâ niheam.



    Nâ adunam cu Hristu Cândroveanu, noi lipsea s-adrăm ţiva, ma ţi? Şi atunţea minduim ta s-scutem Antologie aromână” s-videm cum va s-hibâ, cum va nâ l’ia guvernul di Bucureşti. Şi atunţea vidzui că unâoarâ avea pitricutâ guvernul unâ echipâ Pipera ta s-veadâ ţi soi suntu armân’ii. Di aţea echipa adra parti Paul Anghel, Malvina Urşeanu, mul’iarisa, Hari Brauner cari vrea s-facâ ţiva, ma nu ştea di iu s-acaţâ. Lu antribăm ţi-i vini şi dzâsi că nu-li ştea pi armân’i şi nu achicâsea câ ţe furâ pitricuţ prit domiciliu obligatoriu.



    Eh, işea atunţea şi unâ carti, Mioriţa”, scoasâ di Fote Adrian, di suti ş-suti di pagini. Cum s-faţi că noi cari him şi fum tutâ picurari tutâ bana a noastrâ nu avem niţi unâ Mioriţâ” armâneascâ? Muinduiam cum s-adrăm s-bâgăm unâ Mioriţâ” armâneascâ şi atunţea, tu 1974, n-andamusim tu prota şedinţâ şa aţel di ma ninti Teatru Naţional di Pâzarea Amzei, cari eara dinâpoia a Teatrului Ion Creangă”. Cu marli agiutor al Oprea, ţi eara la Muzeulu a Literaturâl’ei Românâ, află unâ Mioriţâ” armâneascâ, cântatâ di picural’ii armân’i aşi cum eara.



    Dupu aestâ, s-dişcl’isirâ uşili. Muzeulu a Satlui nâ acl’imâ s-nâ spunâ că putem s-adrăm cându vrem iţi sârbâtoari — şi tut atunţea putui s-adar unâ expoziţii armâneasâ aclo, multu muşeatâ şi s-imprim protlu discu di cântiţi fârşiroteşţâ, aşi cu picurari, dip aşi cum s-cânta la noi di vârâoarâ ca s-armânâ discul imprimat pi placa di hier ca s-putem s-trâdzem cât ma multi.



    Dupu aestâ işi Antologia di prozâ aromână” şi dupa asetâ işirâ cărţâ dupu cărţâ pi armâneaşti, Un veac di poezii armâneascâ”, Eminescu armâneaşti” etc. Congresili ţi li adram aveau ca scupo duţearea ma ninti a culturâl’ei armâneascâ, s-nâ cunuştem cama ghini.



    Ia, tora mini ti cânâscui pi tini, tini mi cunuscuşi pi mini şi-ma s-nâ cunuştem ma ghini ş-ma s-avem vreari ti fara a noastrâ ş-ti limba armâneascâ nu s-poati s-nu amintăm!


    R. – Ţâ haristusim multu di multu domnule Zahu Pana ş-ti aştiptăm ş-altâ oarâ la microfon s-hii oaspili a nostu !



    Autor: Taşcu Lala

  • Comunicare prof.univ. GHEORGHE ZBUCHEA – Istoric Societatea de Cultură Macedoromână

    Comunicare prof.univ. GHEORGHE ZBUCHEA – Istoric Societatea de Cultură Macedoromână

    Apriduţearea: Taşcu Lala 18.02.1999


    LA MICROFON OASPETII NOSTRI


    Prof.univ. GHEORGHE ZBUCHEA — Istoric Societatea de Cultură Macedoromână



    Tin’isiţ oaspiţ, cadealihea că tru naima marea parti, ti voi ţi hiţ prezenţâ aoa vâ easti cunuscutâ activitatea a Societatil’ei di Culturâ Macedromânâ.


    Di mari ananghi easti tra s-hibâ tipusitâ ş-unâ monografie ti aestâ societati. Vahi, va s-escu maşi mini gol ţi am vidzutâ arhiva ţi easti nica, a Societatil’ei di Culturâ Macedoromâne.


    S-voi s-dzâcu câ, suntu dauâ dosari ţânuti nica, dupu 1945, dimec dupu scutearea di pi lucru a societatil’ei tru 1952, tutâ aţea dit soni parti a arhivâl’ei fu aspartâ.



    Am nâscânti informaţii cu aţea ţi s-feaţi cu arhiva, tru chirolu tru cari prezidentul a societatil’ei eara yiaturlu Petraşincu, ama activitatea a societatil’ei eara faptâ di Nicolae Batzaria, tru chirolu al Antonescu.


    Arhiva fu arâspânditâ di itia a nâscântor procesi ţi s-feaţirâ ti ma mulţâ; ş-mi tornu tra s-dzâcu câ easti ananghi tra s-hibâ cunuscut ţi s-feaţi cu societatea.


    Dimec, Societatea di Culturâ Macedoromână fu adratâ nchisindalui di la apelu dit 1860, cari fu un apel faptu di armân’il’i ţi eara viniţ tru România, dimi fu unâ iniţiativâ a armân’ilor, la cari s-adâvgarâ deapoa simpatizantâl’i di la nordu di Dunâ a aiştor armân’i.



    Si s-nu agârşim câ ş-tru 1864-1865 anda avea ahurhitâ s-lucreadzâ societatea, ş-ma multu tru 1879-1880 cându corpurli legiutoari votarâ nomlu tra s-lucreadzâ societatea, cari aşi cum pruved nomurli juridiţi easti tru lucru ş-azâ, aproapea tut ţi eara câimachi/ ca cipitâ tru intelectualitatea românească, aţea ţi eara reprezentativ tru culturâ, tru bisearicâ eara mintit cu lucurlu tru aestâ societati.


    Prit statut, prezidentul di tin’ie a societatil’ei eara mitropolitlu ş-deapoa patriarhul roman.


    Tru consililu di cumânduseari eara universitari, armân’i i alţâ, cari dâdea a aiştei societati unâ griutati, unâ puteari.



    Deapoa, aestâ societati pân tru 1952 ş-pripusi ndauâ lucri ti cari va mi tornu, nu s-minti tru multi di problemili politiţi dit vâsilie ma puţân tru dauâ di eali: ninti di protlu polim mondial yiaturlu Leonte Anastasievici cari fu multu chiro prezidentul a Societatil’ei Macedoromână, ţi eara ş-membru cu anami tu Partidlu Conservator vru tra s-ufiliseascâ, ma ti cripari, tamam tru chirolu a polimilor balcaniţi, societatea, ti niscânti lucri di alumtâ anamisa di fracţiun’ili conservatoari.


    S-fu nica unâ, tru 1940, cându tinirl’i aeştâ, armân’i cari avea intratâ tu minarea legionarâ cumândusiţ tru 1940 di Constantin Papanace, feaţirâ ca societatea sâ spunâ mindueri prolegionari, lucru ţi fu ufilisit ma amânat ş-ti cutugursearea a activitatil’ei ţi u feaţi societatea.


    Aestâ societati ş-pripusi prit statut, ş-mutri s-ndreagâ niscânti lucri cari ş-tu chirolu di tora suntu di mari actualitate dupu minduearea a mea: cultivarea a limbâl’ei, a pistil’ei, a specificlui işişi a armân’ilor.



    Ti ş-pripusi societatea nica dit ahurhitâ: sculii, bisearică, ţânearea a identitatil’ei şi cât avea câbile, fâţearea cunuscut ti aţea ţi eara armânamea.


    S-nica un lucru ş-lu pripusi, ama nu-l feaţi niţi tu chirolu di ma ninti ş-niţi tu aestu di azâ: unâ elitâ culturalâ ta s-şeadâ tu mesea di armân’i şi s-l’i agiutâ.


    Al’iumtrea ş-cu aestâ voi s-bitisescu, lipseaşti sâ spunem câ societatea avu nispetea, vahi ş-di itia câ armân’il’i suntu lugursiţ nâscânţâ oamin’i cu raţiun’i, câ organismul aestu cari alidzea prezidentul şi giudica ndreptu, dzâţeam câ avu ma mulţâ prezidentâ, nu dip mulţâ, ama tuţ oamin’i cu thimel’iu, cu multâ vreari ti armân’i, un gol maşi ţi nu eara armân, Ioan Grâdişteanu, ama cari feaţi multi ti armân’i ama ş-ti timocean’i.



    S-tra s-nâ turnăm la subiectul a nostru dit aţel chiro mini fui impresionat multu chiro di personalitatea a prezidentului Fârserotu, ş-di activitatera al Nasta, oamin’i cari tru condiţii greali ţânurâ hlambura ndzeanâ ti intereslu a armân’ilor.


    Minduescu câ easti ghini tra s-lâ fâtem aestâ tin’ie. S-vahi mastea a lor prindi s-iasâ dit cadurlu aestu multu n’ic tru cari suntu cunuscuţ.


    Vâ haristuisescu.

  • Interviu Dr.Aurel Papari – Prezidentu Fundaţia cultural-ştiinţifica “Andrei Saguna” Constanta

    Autor: Taşcu Lala si Irina Paris 09.09.1994


    Reactualizat tu 2013 cu năi dati ti va li apruchem di la prezidentul dr. Aurel Papari.


    Cu nispetea a festivalui di folclor ţânut di puţân chiro tru Dobrogea, reghiune dit sud-estul ali Românie, şidem di zbor, Constanta cu prof. dr. Aurel Papari, prezidentul ali Fundaţie cultural-ştiinţifică “Andrei Saguna” un di organizatorl’i a aiştui festival.



    Reporter — Al plăcărsim yiaturlu Aurel Papari, prezidentul ali Fundaţie ştiinţifica “Andrei Saguna” s-nâ zburascâ di lucurlu ţi lu faţi aestâ fundaţie.



    Aurel Papari — Fundaţia ari ca prot scupo conservarea ş-dezvoltarea a patrimoniului cultural armânescu. Tru aestâ idhee ea organizaeazâ festivaluri, ca aestu di tora, simpozioani, mese rotundi, conferinţi pri themi ţi interesadză armânamea. Ma multu, di ahât, Fundaţia are unâ universitati tru care lucreadzâ Facultatea di dreptu, di jurnalistică, di medicinâ veterinarâ, di medicinâ umanâ-stomatologii ş-unâ facultati di di ştiinţi icunomiţi, cu 2 secţii….(jurnalistică). La aestâ facultati pot s-hibâ şcolarizaţ tiniri armân’i di nghios di Dunăre, fârâ pâradz, tiniri cari lipseaşti s-treacâ prit concursu şi sâ ştibâ sâ zburascâ româneaşti. Fundaţia a noastrâ ari şi unâ editurâ, scoati unâ revistâ ali fundaţie şi un ziar lunar ali Uiversitati.



    Reporter — Vidzui câ la aestu festival furâ dati medalii di tin’ie ş-diplomi a participanţâlor. Puteţ s-nâ spuneţ a curi da Fundaţia a voastrâ ahtări diplomi ş-medalii ?



    Aurel Papari — Medalia di cari zburăşti easte medalia comemorativâ “Andrei Saguna” scoasâ di fundaţia a noastâ cu itia a 120 an’i ţi comemorăm di la moartea a aiştui mari armân. Medalia, deadun cu diploma s-da a unor oamin’i di tin’ie ali fundatie, a unor suţati cu cari avem lgâturi ş-tră cari avem mari tin’ie, a unor personalităţi dit lumea culturală, ştiinţificâ, a unor instituţii cu cari colaborăm. Medalia easti adratâ la Monetăria a Statlui, lumea dzâti câ işi multu muşeatâ ş-nâ alâvdăm câ l’ia aestâ protâ medalie cu efigia al Saguna, a patronlui a nostu spiritual cari fu vârâoarâ adratâ.



    Reporter — S-nâ turnăm tora la Festivalu di folclor ndreptu sum numa “Pârinteasca Dimândare”.



    Aurel Papari — Idheia a aiştui Festival di folclor armânescu u avum cu fraţl’i a noştri di Veria di vârâ 8 an’i şi u zburâm. Ama tu aţel chiro nu puteam s-adrăm unâ ahtari organizari, ş-tora deadi Dumidzălu di putum s-u adrăm. Lu ndreapsim deadun cu Inspectoratlu tră Culturâ a judeţlui a nostru ş-lucrăm la ndridzearea a aiştui festival chiro di 2 meşi, doi meşi ş-dis. Vrum ca la aestu prot festival sâ-l’i tin’isim oaspiţl’i a noştri di Veria şi Neaguşte. Tru spectacolili ţi s-ţânurâ Călăraşi, Constanţa, Kogălniceanu, Cogealac ş-Tulcea evoluară aesti formaţii a suţatilor di la fraţl’i a noştri. Di aoa di la noi avum solişti cunuscuţ ca Srima Granzulea, Cristian Ionescu, Nelu Ianca, Ghiţa Caraulani, deadun cu fornaţia “Vlahos”, ş-unâ cama tinirâ solistâ, Tincuţa Dăineanu. Avum ş-altu oaspi, vinit di Freiburg, pi poeta Kira Iorgoveanu ş-tuti spectacolili s-hârsirâ di mulţâ spectatori ş-furâ tin’isiti di oaspiţ ş-di personalităţ dit bana culturalâ ş-politicâ ş-administrativâ a aiştor locuri iu s-deadirâ spectacolili. Nica dit aesti dzâli apârn’im s-ndridzem deadun cu Inspectoratlu tră Culturâ, a doaua ediţie a aiştui festival, di folclor, ţi-l vrem cafi an cât ma popular, cât ma tes cu unâ prezenţâ cât ma largâ. Avem nâdia că va s-hibâ un Festival balcanic, icâ mondial a folclorlui armânescu.

  • Ion Luca Caragiale

    Ion Luca Caragiale

    La umplearea 160 di an di la amintarea a marilui dramaturgu si prozator Ion Luca Caragiale si la 100 di an’i di la moartea a lui, lipseasti s-minduim diznou la personalitatea a lui ti s-aleadzi, la opera a lui, la perenitatea a l’iei isa tu plan românescu si universal, s-lu tin’iisim ca un reper spiritual .Isisi cadhurlu a lui nă mutreasti cu ocl’ii ascăpirosi , pisti chiro si ahănti ghideri căti li tricu… Asi cum să stii scriitorlu nica di n’ic bănă anvărligat di teatru, cum dzăsi un exeget. Lălăn’il’ii a lui, Costache s-Iorgu Caragiali, eara autori, theatrin’i s-manageri di parei teatrali. I.L.Caragiale s-aminta tu 1852, la 30 di yinar, hoara Haimanale, di pi ninga casabalu Ploiesti.După liceu, ti-l feati Ploiesti s-Bucuresti, I.L.Caragiale ănchisi studiili la Conservatorlu di Artă Dramatică. Stena ti u avea nai ma aproapea tinirlu cu seati di cultură eara Teatrul Momolo, ică Momulo, a tetă-sai Ecaterina , cu părnoan’ia Momuleasa., un di protili teatri di Bucuresti.Cursurli a Conervatorlui bucurestean, ti li feati tu an’il’ii 1868 — 1870 s-iu lu avu profesor la clasa di artă dramatică s-mimică lală-su , dramaturgul Costache Caragiali, suntu mas ună parti di cilăstăserli ti li feati ta să-si facă ună cultură sănăoasă. Cu chirolu el agiumsi un bun cunuscător a culturăl’iei universală s-un mari meloman, cu mari mirachi ti muzica clasică . S-fati cunuscut ca jurnalistu tu revistili umoristiti s-polititi. Fu redactor la jurnalu Timpul , deadun cu Mihai Eminescu, participă la adunărli a Junimil’iei s-publică tu Convorbiri Literare pincipalili piesi di teatru -(O noapte furtunoasă, Ună noapti furtunoasă, tu 1879,Conu Leonida faţă cu reacţiunea, Lali Nida s-ampuliseasti cu strănghil’ii, tu 1880,O scrisoare pierdută, “Ună crti chirută”, tu 1885, D-ale carnavalului,“Tu chirolu a Carnavalui, tut tu 1885, dapoia drama Năpasta,“Taxiratea”, tu 1890). Tu an’il’ii 1881-82 fu revizor scolar, tu 1884 functionar la Reghia a Monopolurlor, căndu u cunuscu prota a lui nicuchiră, Elena Constantinescu, cu cari avu un hil’iiu, poet s-prozator, ti s-aleapsi, Mateiu I.Caragiale. Căt multu s-azburăm ti biografia al Caragiali, easti zori s-u spunem personalitatea complexă a marilui scriitor. Maca, doxă al Titu Maiorescu , tu stagiunea 1888-89 fu director general a teatrilor, iu isi tu migdani prit initiativă si sirtăl’iie, intridzli, susuturlăchili, calominiili, cum fu stepsul pseftu di plagiat al Caion, l’i-u nfărmăcară bana.. Angăldzătă di uspităl’iia al Alexandru Vlahută, si maxus al Barbu Stefănescu Delavrancea, avocat cu anami, un chiro primar a Bucurestilor, bana al Caragiali lipseasti nica s-hibă cercetată tu memorii si ali scrieri. Muri di una ataca di inima tu 1912 si fu angrupat tu mirmintal’ii Bellu di bucuresti.

    Aţea ţi să ştii sigura easti că el fu un di nai ma popular şi cunuscut scriitor dit literatura română. Prit peza a lui, prit spiritlu critic tu cari scoasi tu migdani căsuri a oaminilor, a suţiital’ei tu cari bănă, a clasăl’ei politică, Caragiale bănă eta a lui ca vărnă altu scriitor şi alâsă ună yilii tu cari ş-ază mulţă oamini di aradă i publiţ pot să s-veadă tu ea. Personajili dit operili a lui suntu yii şi vahi ti aţea fură şi ahântu giucati pi scenili a teatrilor româneşti, dit xeani ama şi ecranizati tu filmi ti televiziuni.Satira al Caragiale s-aleadzi prit hazea a limbăl’ei şi a situaţil’ei.Ti aestu spirit critic şi turlie di hazi să spusi ti Caragiale că easti un scriitor balcanic. Tu aesti conditii tu cari lu aduchim Caragiale ca un contemporan, easte ananghi s-u limbidzăm arăzga a lui a lui, s-mutrim cătră vatra a lui străusească ca ună cl’iiai ti ari tu scupo să scoată tu migdani tăpărli a temperamentului a lui, contradictiili, sirtăl’iia ti u spusi daima a caracterlui a lui, sensurli a operal’iei isisi. Aestu stur ti lu ndoapiră cubeulu a literaturăl’iei română nu poati s-hibă achicăsit integral, tu tută complexitatea a lui, fără s-l’i-u limbidzăm arădătina, prica genetică, soia, mirăchili, s-alti aspecti ti tăn di esenta a atilui ti ngrăpsi “Ună carti chirută” si ahănti alti capodoperi. Ma mulţă critiţ literari spusiră că aestu scriitor poati s-hibă di orighini grec i arbines i armân.

    Profesorlu armân Sterie Diamandi, tu cartea a lui Oamin’i si aspecti dit istoria a armân’ilor , publicată tru 1940, ăngrăpseasti cum lu cunuscu tată-su cu I.L.Caragiale, epigramistul Teleor: “Tu spiritlu a orighinil’iei armânească al I.L.Caragiale yini aestă stenă ti n’i-u zuyrăpsi tată-n’iu.Ună dzuă Teleor ăl’i dzăsi al tati:Yina machidoane s-ti cunoscu cu un compatriot di-a vostru…S-mi cunuscu cu Caragiale. Autorlu a Cartil’iei chirută nu dzăsi ca nu easti arm-ân… Un altu argumentu veritabil easti sutăl’iia al Caragiale cu marli om politic, di orighini armânească Take Ionescu, la a curi partid Conservator-Democrat aderă si ari participată s-la ma multi turnei electorali , cu tuti că, asi cum să stii, Caragiale u cutuyursi daima demagogia politică, si s-pizui tu scrierli a lui em di liberali, em di conservatori. Cercetători cum fură N.Batzaria, Vasile Diamandi Aminceanlu s.a. pănă s-avdzătlu critic literar Serban Cioculescu, autorlu a monografiil’iei Bana al I.L.Caragiale , Ed.Eminescu 1967, aduc argumenti dit bana a lui ti pun intereslu al Caragiale ti lumea balcanică, ti alumta di distiptari natională a român’ilor transilvănen’i etc. Tu ună prezentari cu titlu Vatra a străpăpăn’ilor al Caragiale, tipusită tu Almanahul Luceafărul ti anlu 1983, , p.40-44, autorlu, N.Zarcada, s-el armân după numă, fati ună caldă prezentari a armân’ilor si spuni că aesti vlahi di la sud di Dună, fură nu mas mări emburi, că s-mări oamin’i di cultură. N.Zarcada află ună uiduseari di spirit anamisa di I.L.Caragiale s-altă prozatori si dramaturdză di fară armânească cum fură Branislav Nusici, ică Dragoliub Sotirovici. El aleadzi dit cartea al Sterie Diamandi ti u adusim s-noi aminti :lipseasti s-nu agărsim un lucru caracteristic s-cari spuni multi.Armân’il’ii deadiră a literaturăl’iei sărbească pi nai ma mărl’ii scriitori satirit :Aleco Branislav Nusici (Alcibiade Nusi di Clisura), si Dragoliub Sotirovici, dit familia Sotir Sunda di Crusuva.S-atea ti easti ma interesantu easti că harea a doilor scriitori easti soie di aproapea cu atea al Caragiale.Clisureanlu Nusici s-pizuiasti cu catandisea di triteari a popului sărbescu cătră civilizatie. Idyia themă u aflăm s-la crusuveanlu Dragoliub Sotirovici.Aestă uiduseari spirituală anamisa di treil’ii scriitori nu easti un agioc a tihisearil’iei,ama s-tradzi di la idyia arădătină etnică, dimi armânească. Putem s-adăvgăm la aestă uiduseari spirituală, cu thimel’iiu etnic, dimi armânescu, atea că marli scriitor satiric văryar , Aleco Kostantinov, autorlu al Bai Ganiu si a altor isturii ămplini di hazi s-peză, eara s-el armân. Cu aesti zboară u bitisim prezentarea, ti ari tu scupo s-u spună tin’iia ti u avem ti marli scriitor armân-român, I.L.Caragiale. Tu suflitlu a nostru avem umuti că lali Iancu va nă mutrească tut asi cu ocl’ii a lui scăpirosi , la umplearea a 160 di an’i di la amintarea a lui.. Tu anlu Caragiale.

    Lipseasti ama s-adavgam ca regizorlu Toma Enache fu atel ti turna pi armaneasti nascanti di operili al Caragiale ti fura giucati tu tut casabadzli dit Romania si tu Balcani. Adutem aminti piesa Lali Nida s-ampuliseasti cu stranghilii ti fu prota inreghistrata audio tu interpretarea al Toma Enache, Irina Paris si Aurica Piha, a dapoia giucata cu succes tu multi hori si casabadz di armani dit Balcani.

    Tutnaoara piesa di teatru Una noapti furtunoasa fu giucata armaneasti-romaneasti tu tuta vasilia si la festivaluri dit xeani.

  • Interviu: Tenismena SIMONA HALEP

    Interviu: Tenismena SIMONA HALEP

    REPORTER- Tinʹisiţ ascultâtori vâ spunem bunâ seara dit studioulu a emisunilʹei di la RRI di Bucureşti emisiunea armaneasca cu furnʹia câ toraseara la rubrica oaspiţ la microfon avem harauua s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ a sportului armânescu. Easti zborlu ti Simona Halep.


    Spunem unâ nauuâ steauâ, minduim cu nâdia câ aşi easti şi nu nâ câftaţ câsuri, dupu alţâ sportivi cu anami, armânʹ, cata cum Gica Hagi, Cristian Gaţu tu handball, protlu, tu fotbal icâ Dominic Moceanu tu gimnasticâ.


    Ia câ vini arada, cum spuneam s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ tu sportu aestâ aradâ tu tenislu di câmpu, easti zborlu ti Simona Halep dupu a lʹei perfermoanţi di tu kirolu dit soni, dimec ti turneulu di Nurnberg ţi lu aminta şi deapoa aţel di tu Olanda di Hertogenbosch şi nu dip tu soni câ agiumsi ş tu doilu tur la turneulu di Wimbledon.


    Ma prota ş prota s-lʹi spunem buna seara ş ghini vinişi la emisiunea pi armâneaşti tinʹisitâ Simona !



    SIMONA HALEP — Buna seara ş ghini v-aflaiu !



    REPORTER- Simona tu ahurhitâ voi s-ti ntrebu cari easti Simona Halep, cari suntu pârinţâlʹi a tai ?



    SIMONA HALEP — Mama easti |Tana al Iota al Geavela, tata easti al Halep, Coli al Halep Stere şi am un frate, Coli.



    REPORTER- Ţi ilikie, câţ anʹ ari Coli ?



    SIMONA HALEP — Şaptisprâyinghiţ di anʹ.



    REPORTER- S-ţâ bâneadzâ ş tini s-bânedz. El easti ma mari di tini, nu sâ spuni ilikia ma easti cânâscutâ şi ilikia, câţ anʹ ai ş tini dupu turneeli iu suntu tricuti acloţi ilikiili, anʹilʹi ţi âlʹ-ari cafi agiucâtoari.


    Simona, cându ahurhişi cu tenislu di câmpu ?



    SIMONA HALEP — Ahurhii s-gioc tenis la patru anʹ ş giumitati, câ Coli fratili a meu ahurhi s-gioacâ ş el cu verişorlʹi amei ş neş cu elʹ unâ dzuuâ la teren şi antrenorlu Stan Ioan ânʹ dzâsi câ lIpseaşti s-adar ş io tenis câ pot s-gioc la un nivel ma mari, pot s-agiungu bunâ…tenismenâ.



    REPORTER- Va s-dzâcâ Simona di nʹicâ nu trâdzeai mânâ. Ţi ţâ spuseşi cu mintea, ţi maşi ficiorlʹi pot s-agioacâ, s-adarâ, s-facâ sportu, nu ? Şi atumţea ţâ vini şi a ţaia hâştea, ţâ vini şi a ţaia harauua ta s-gioţ. Cari furâ deapoa alanti etapi ta s-dzâcu aşiţi cu …iu fâţeşi ma largu tenis, cu ţi antrenori ?



    SIMONA HALEP — Ancipui/ Ahurhii cu Ioan Stan deapoaia adrai cu Ene Nicuşor tut Constanţa, deapoaia adrai cu Dragu Daniel, tut Constanţa giucai… şi urmatorul Liviu Panait tut di Constanţa.


    Dapoia la 16 di anʹ plecai (fudzii) Bucureşti ca s-mi antrenedzu câ la Constanţa ânʹ trebuiau (lipsea) ma mulţâ parteneri di antrenamentu ş nu aveam.



    REPORTER- Ţâ lipsea ma mulţâ parteneri di agioc. Nu ti ntribai, cu lʹirtari Simona, maia, paplu cari suntu ?



    SIMONA HALEP — Paplu easti Coli al Halep ş maia easti di al Maşcu.



    Dit studio:


    CRAINIC (Taşcu Lala) — Vruţ ascultâtori ti furnʹia câ tu interviulu telefonic avum unâ dânâseari a ligâturâlʹei a noastâ cu Simona Halep adâvdzem dupu spusili a lʹei di la bitisita a interviului şi numili a pâpânʹilor dupu mamâ-sa spusi cu mari tinʹie di oaspita a noastâ, Simona.


    Ia-lea numili a papanʹilor dupu dadâ-sa:


    – maia dupu mamâ-sa ali Simonâ easti Maria Pufleanu, feata al Stila Goş şi pap-lu ali Simona dupu mamâ-sa, easti Ioti Pufleanu al Geavela.


    Ascultaţ ma largu interviulu a nostu cu tenismena Simona Halep.



    REPORTER — Aşi, ş elʹi s-hârsescu cu tini, s-hârsirâ tora dupu aesti dauâ performanţi mari ?



    SIMONA HALEP — S-hârsirâ şi s-hârsescu câ hiu nipoata a lor.



    REPORTER — S-hârsescu câ ia ţi anami nâ adusi Simona Halep.



    S-triţem ma largu Simona. Cum fu turneulu di Nurnberg, prota ?



    SIMONA HALEP — Nurnberg fu niheamâ ma greu (ma zori), câ fu primlu, avui ş emoţii mari; fu naima muşeatlu turneu di pânâ tora şi chiar mi bucurai/ (mi hârsiiu) foarti multu/ (multu di multu) câ câştigai/ amintaiu aclo.



    REPORTER — Ti hârsişi multu di multu şi … sigura ţâ bâgaşi tu minti ta s-lu aminţâ aestu turneu nu, di Nurnberg tu alumta cu ghirmana Andreea Petcovici cu 6-3; 6-3 şi s-triţem deapoa la turneulu dit Olanda, nu doilu turneu.



    SIMONA HALEP — Da, dit Olanda, di Hertogenbosch fu suprafaţâ diferitâ giucai pi iarbâ; Nurnberg giucai pi zgurâ, fu trecerea dificilâ câ nu i lişor n’tenis s-gioţ di pi unâ suprafaţâ pi altâ aşi di la unâ dzuuâ la altâ.


    Avui meciuri greali, ma Dumnidza vru s-câştig/ s-amintu şi aclo.



    REPORTER- Aşi-i cu agiutorlu al Dumidza tricuşi…aşi easti dealihea Simona şi s-triţem tora la turneulu di Wimbledon.


    Amintaşi tu protlu tur şi vini aţea ta sâ-lʹi dzâţem, aţel ambodyiu câ ti acâţa mesea, durearea tu mecilu cu naima vârtoasa, naima tu puteari, cum s-clʹamâ …Na Li agiucâtoari.



    SIMONA HALEP — Da. Numirlu şasi (6) n’lumi da giuca foarti (multu) ghini ea şi io giucai ghini da eram obositâ/ (armasâ) câ giucai multi meciuri ninti…



    REPORTER — Earai armasâ, nu ?



    SIMONA HALEP — Da, earam armasâ, armaş niheamâ şi mi acâţa durerea di spati dar/ ama nu fu ţiva grav ş tora hiu ghini.



    REPORTER — Tora eşţâ ghini. Ţâ uram ş multâ, multâ sânâtati ta s-treţ ma largu s-nu ai cripari cu durearea di mesi Simona şi vream s-ti ntrebu cându ti adunʹ acloţi cu giucâtorlʹi, agiucâtoarili şi agiucâtorlʹi de, cum ti spunʹ tini? Nu ti ntrabâ ti numa a ta ? Ţi eşţâ tini, armânâ, makidoancâ ? Cum eşţâ, cum ti spunʹ ?



    SIMONA HALEP — Aoa n’ţarâ la noi mi antreabâ tuţ ştiu câ hiu armânâ, dar (ama) n’strainatati, nu, elʹ nu ştiu. Io ancercai s-lâ mai explic dar furâ muşeat impresionaţ, dar nu prea anţileg elʹi.



    REPORTER — Nu para akicâsescu elʹi cari suntu armânʹilʹi, nu ?



    SIMONA HALEP — Da, da…



    REPORTER — Ama tini ţâ faţ kiro tra s-lâ spunʹ ş cari suntu armânʹilʹi icâ makidonʹilʹi nu, câ u avem ş numa di makidonʹ… câţe yinimu, di iu yinimu maca him ş makidonʹ ? Câţe nâ spunu a nauâ şi makidonʹ ? Custanţa nu nâ spun ş makidonʹ ?



    SIMONA HALEP — Da, makidonʹ nâ dzâc…



    REPORTER — Câ yinimu dit Makidunie…pâpânʹilʹi a noşţâ, nu ? Aestâ vream s-ti ntrebu ş cu numa câţe nâ spun ş makidonʹ…



    SIMONA HALEP — Nu ştiu câţe, dar…



    REPORTER — Vahi câ pâpânʹilʹi a noşţâ vinirâ di nghios, dit Makidunie nu ?



    SIMONA HALEP — Da.



    REPORTER — Avdzâşi di cânticlu aţel, “Tu Makidunie ţi ghini eara/ Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…lu-avdzâşi aestu cânticu ?



    SIMONA HALEP — A da normal câ lu-avdzâiu, da şi nʹ placi foarti mult/ mi ariseaşti multu da, da.



    REPORTER — Ti ariseaşti multu, nu …



    SIMONA HALEP — Mi ariseaşti, da…



    REPORTER- “Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…e câ agiumsim ş la cânticu vream s-ti ntrebu cum ţâ treţ tini kirolu adyi nu, cându ai kiro s-ti duţ la vârâ searâ armâneascâ, la numtâ, la vârâ pâtigiuni ?



    SIMONA HALEP — Nu para am kiro s-mi duc…maşi aşi câteva dar earam, pâtidzai chiar acum douâ sâptamânʹ, unâ featâ.



    REPORTER — S-ţâ bâneadzâ hlʹina !



    SIMONA HALEP — Mulţumesc ! Unâ featâ şi mai earam la pâtigiunea a verişoarilʹei a meali, un ficior avum.


    Earam chiar tora sâmbâtâ dupu ţi vinʹu di la turnee.


    Mai apuc aşi din când n’cându s-neg, dar nu foarte mult.


    In schimb ascultu maşi muzicâ armâneasca.



    REPORTER — Aaa bun, bun lucru maca asculţâ şi muzicâ armâneascâ şi vream s-ti ntrebu ţi interpreţ, ţi formaţii, ţi parei ti arisescu, ma minduescu câ li asculţâ multi di formaţii, nu ?



    SIMONA HALEP — Di tuti li ascultu dar in principal anʹ placi/ mi ariseaşti cântarea al Hrista Lupci. Nʹ-adra ş canticu cându earam nʹica.



    REPORTER — Ţâ adra şi un cânticu cându earai nʹicâ. Va lu câftam maca Hrista Lupci s-nâ spuna aestu cânticu cari ţâ lu adra.


    Nu şteam ti aestâ hâbari câ ţâ adra şi un cânticu şi poati s-nâ lu pitreacâ. Şi noi redacţia armâneascâ sâ-lu silighim ti tinʹia a ta, ti muşeata amintari, performanţa ţi u adraşi aesti stâmânʹ dit soni cu tenislu aşiţi şi ţi turnee yinu di aoa şi nclo ?



    SIMONA HALEP — Mâni neg Budapesta, am un turneu aclo ş deapoa Bastad tu Suedia neg ş deapoaia va s-yinu acasâ trei siptâmânʹ.


    Deapoaia n’America neg la U S Open ta s-agioc aclo.


    Easti un turneu di mari schlem, ca Wimbledon-lu.



    REPORTER — Ghini Simona, noi redacţia armâneascâ ţâ haristusim câ ţâ fţeşi oarâ ti aestu interviu.


    Ascultâtorlʹi a emisiunilʹei a noastâ va s-hârseascâ, va u avdâ Simona pânâ şi aţelʹi dit Australia câ şi aclo agiucaşi aoa ş trei patru anʹ di dzâli…Melburne.


    Io ti aveam câftatâ şi atumţea şi aveam tu aţel kiro cându giucai tu Australia aveam faptâ moeabeti cu redactorlu di la Radio Sydney cu Nicu Cheaici icâ Zica Dzurdzu s-ti caftâ anʹ pari câ ş ti câftarâ ma iara kirolu şcurtu ta s-ţâ lʹa un intrviu.


    Ia aestâ spuneam câ va s-hârseascâ armânʹilʹi di iuiţido dit Europa, dit balcanʹ, di tu Americâ, Australia şi Canada câ u avdzârâ Simona Halep şi ma multu câţe nâ hârsişi cu atali amintari cu aesti dauâ turnee şi ţâ uram multâ multâ sânâtati şi s-aminţâ şi alanti mari schlem-uri di tu Australia, di tu Europa di Roland Garos câţe lu-amintaşi cându earai junioarâ.


    Multâ, multâ sânâtati ş tu soni ma s-vrei sâ spunʹ un zbor ti armânamea di iuţido ?



    SIMONA HALEP — Mulţumesc foarte mult pentru tot !


    Şi voi s-dzâcu câ hiu armânâ` ş mi mârescu câ hiu armânâ ş câ him diferiţ faţâ di alanţâ.



    REPORTER — S-bânedz Simona ! Multâ, multâ sânâtati !


    Hâirlâticâ tu lucurlu a tau, tu sportul pi kilimea veardi, nu cându ai agioc pi iarbâ şi pi arina aroşi, pi zgurâ.


    Sânatati multâ s-nâ bânedz !



    SIMONA HALEP- Sânâtati multâ ! Ş-voi s-bânaţ !






  • SIMONA HALEP AMINTA TURNEULU DI TENIS DI NURNBERG

    SIMONA HALEP AMINTA TURNEULU DI TENIS DI NURNBERG

    Agiucâtoarea di tenis Makedonarmânã Simona Halep, cap di serie numirlu 7 shi loclu 58 WTA, amintã turneulu di Nurnberg (Germania), tsi da premii, tut cu tut di 235.000 di dolari.


    Performanţâ ţsi nu sh-ari preaclja tu tenislu românesc ama shi a sportivilor Makedonarmanj di iutsido !


    Tu finala di Nurnberg, Simona Halep u antricu sportiva ghirmană Andrea Petkovic, loclu 103 WTA, cu scorlu di 6-3, 6-3.


    Aestu easti protlu titlu WTA dit cariera ali Simona Halep, cari fu finalistâ sh la Fes, tu 2010 shi 2011, shi Bruxelles, tu 2012.


    Ti aestâ performanţă, Simona Halep amintã 32.258 di euro shi 280 di puncti WTA.


    Halep u azvimsi, tu semifinali, cu scorlu di 6-3, 0-6, 6-2, dupâ unâ sihati shi 52 di minuti, pi Lucie Safarova (Cehia), loclu 30 WTA shi a tsintsea favoritâ turneului, dimândâ wtatennis.com.


    Hiratimati sh hairlaticâ tu yinitu Simona Halep !

  • Interviu: Corneliu Zeanã – Cartea “Alternanţe”, Lansari la Biblioteca Naţionalâ ali Românie

    Interviu: Corneliu Zeanã – Cartea “Alternanţe”, Lansari la Biblioteca Naţionalâ ali Românie

    RRI — Sectia Armâneascâ 08.03.2013


    Autor: Tascu Lala



    Interviu: Corneliu Zeanã – Cartea “Alternanţe”, Lansari la Biblioteca Naţionalâ ali Românie



    REPORTER — Bunâ seara duruţ armân’i, mutritori a Canalui Tv Radiomakedonia ncap cu Yioryi Sutaru şi nu dip tu soni duruţ ascultâtori a Emisiunil’iei pi armâneasti di la RRI di Bucuresti..


    Vâ câlism tu emisia di toraseara tra s-avdzâţ ndauâ mindueri a prof.dr. Corneliu Zeanâ ţi azâ scoasi tu videalâ cartea “Alternanţe” lansatâ tu arada proiectului ndreptu di SCA di Bucurşti la Biblioteca Naţionalâ ali Românie.


    Ma prota ş prota sâ-l’i spunem a dârutlui a nostu oaspi, ghini vinişi tin’isite doamni yeatru Corneliu Zeanâ !


    CORNELIU ZEANA — Ghini v-aflaiu, haristo multu. Pâlâcârsescu sâ zburãscu mucâneaşti, nu stãpãnesc bine, înţeleg, adukescu ghini armâneşte dar zburãscu cu dificultate. Da, sunt pirifan câ hiu armân.


    REPORTER –Doamne prof. Corneliu Zeanâ, mutritorl’i va s-aibâ furn’ia ta sâ-lu avdâ şi pi armâneaşti aestu interviu şi ascultâtorl’i dupu ţi va lu apriduţem, va lu triţem pi limba armâneascâ.


    S-atumţealui va s-ahurhim interviulu pi limba românâ. Ti spun’i tu aestâ carti “Alternanţe” domnule profesor ?


    CORNELIU ZEANA — Titlul “Alternaţe” va sâ spunâ câ maca easti unâ colecţie di piesi, di prozâ scurtâ, alterneadzâ partea di hazi cu partea traghicâ.


    Si easti un contrastu vârtos anamisa di aţeali dauâ aspecti.


    Vrea s-hibâ nica şi zori ti strâxeari cã nâscânti nuveli pân di mardzinâ traghiţi cum va s-hibâ “Cheatra cu tihi” icâ “Dolar” cari suntu mplini di nâscânti referinţi folozofiţi şi di bânaticu, di ahândusimi nu vrea s-poatâ s-hibâ strâxiti tu imnaticlu, tut cu tut, a unâl’ei carti şi atumţea easti curmatâ aestâ succesiuni, di nâscânti schiţi di hazi.


    Ntrâ altili io escu şi epigramistu, escu şi umoristu publicat, neise escu tricut tru nâscânti antologhii, am publicatâ şi un tom di epigramâ.


    REPORTER — Cadealihea şi sâ spunem cari easti yiaturlu Corneliu Zeanâ. Corneliu Zeanã, duruţ mutritori şi ascultâtori easti yiatru cardiolog cânâscut tru tutâ lumea, easti un artistu complexu amintat cu harea-l’i.


    El ari unâ triplo spuneari, harea instinctualâ şi erudiţia, unâ treimi ti l’a-haraua.


    Tru tut ţi ngrâpseaşti easti di sinfer di la articolu di presã la eseu, poezie, schiţâ, nuvelâ icâ prozâ memorialisticâ.


    Lu ghivâsescu cu miraki ş harauuâ, conştiinţa-a haril’ei nu lu-alasâ tra s-nu acaţâ tru isapi mâyistria artisticâ.


    Aşi inspiratia easti ndziminatâ, unâ turlie cu harauuâ, tu ţi mutreaşti elaborarea, adil’iaticlu cu sirţâl’ia a formâl’iei literarâ si a unâl’ei limbâ româneascâ muşeatâ”.


    Easti aţea ţi ngrâpseasti profesorlu univ. C.D. Zeletin câ nu âl’i ştiu numa, va nã spunâ deapoa domnul Zeanâ dimi easti membru ali Academie di Stiinţi Medicali, prezidentu a Suţatâl’ei a Yiaţârlor, Scriitori şi Publicişti dit Românie, neise atea ţi ngrâpseaşti domnul prof. univ. pi câpakea a daua a cartil’ei.


    Ma largu ti plâcârsim domnule profesor, doctor…


    CORNELIU ZEANA — Vrute Taşcu, maca him soţ voi s-nâ grim pi numâ.


    Cadealithea câ escu emoţionat la aestã lansari şi neise va s-fac urminie tutunâoarâ ti unâ carti ţi alânci di pţânu kiro dimec “Mistuire” carti ţi u pârâstisi Alexandru Trifan cari easti un mari psihiatru şi intrã tru n’iedzlu a lucãrlor ş’ţi easti unâ istorie ma complexâ a unlui bârnu, acţiunea s-faţi tu kirolu a nostru ama cu arâdâţin’i dit vecl’iul kiro.


    Easti unâ nuvelâ ţi s-aproaki di roman şi ma sâ u lârdzescu vahi va s-iasâ tu migdani un roman.


    Ari unâ câpaki ti-anami adratâ di Marius Marian Solea aleaptâ di el cu pirili aesti cari mâcâ/ consumã. Ti amârtie s-bitiseaşti traghic. Neise, multi di tu ngrâpserli armâneşti au aestâ, sâ spun tangenţâ ta s-nu spun unâ aplicari cu dimesnsiunea traghicâ a existenţâl’ei umineascâ.


    REPORTER — Aestâ vream s-ti ntrebu, desi tu prota carti icâ ş’tu daua “Misturiri” si tu “Alternanţi” ari vârâ ligâturâ cu armân’il’i ?


    CORNELIU ZEANA — Au ligâturâ. Nica şi numa, Hristu s alti paranumi, nâscânti lucri suntu di autobigrafie, ghini ma, trapsu mânâ, maxus ta sâ spun unâ mindueari ti armân’, lucru ti lu feciu tu frândzâli a unâl’ei revisiti di bunâ calitati “Cronica Fudatiilor” tu cari unâ frândzâ mplinâ u ahârdziiu ti Crusuva si ti istoria ahât mplinâ, avutâ a atilor locuri iu earam dus hâgilâki si cafi an negu Moscopole, Crusuva s alti ahtãri.


    REPORTER — Tini, ta s-tâ spun pi numâ, cum mi plâcârsisi, Corneliu, estâ membru tu Sutata “Fara Armâneascâ dit Românie” — Fâlcarea di Bucuresti.


    Cu multâ vreari, miraki s aduti contributia ta s-dzãtem asi ti anvârtusearea a sutatâl’ei s nu dip soni vrearea u arucâ s câtâ unâ di hil’i ti u videm totna la SCA di Bucuresti icâ la Fâlcarea di Bucuresti, dimec tra sâ u nveatâ si-n’ pari câ yini s la cursurli di limbâ s culturâ armâneascâ icâ la multi andamusi culturali.


    Tu aestu plan nâ cândâsi ş’nu maş tu plan cultural câ ş’tu multi alti cu câftãrli ţi lipsescu s-hibâ fapti.


    Nâs easti şi viţeprezidentu la revista “Minarea Europeanâ” cara s-nu alâthusescu…


    CORENELIU ZEANA — Escu ş’membru timil’iusitor a aliştei revistâ cari fu multâ tin’isitâ Bruxelles.


    S tu aestâ arâdâriki cilâstâsiu ta s-duc ninti idheea armâneascâ, di mileti ahoryea, tu cari pistipsescu cu tutâ inima.


    E, afendi a meu hiindalui amintat aclo, tora tu nordlu ali Gârtie, tu kirolu di nâinti, eara, s-avea amintatâ ca supus otoman ca tut armân’il’i.


    REPORTER — E, aestâ astiptam dârute Corneliu s alanti cilâstâseri a tali, eforturi ta s-dzâc asiti, ti scutearea tu videalâ a armânamil’ei.


    Ia câ si Bruxelles u fati yiaturlu Corneliu Zeanã. Stim, nâ spusesi earai s Crusuva, earai s Moscopole la andamusili a armân’ilor, andamusili internationali a armân’ilor di iutido si aoa tu Românie pristi tut la andamusili a fâlcãrlor, tu soni ti vrei…


    CORNELIU ZEANA — Voi sâ spun câ tu “Cugetarea Europeanâ frândzâ mplini eara ahârdziti ti armân’i…


    REPORTER – Frândzâ multi, unâ dupu alantâ, dâruţ mutritori li nyrâpsi şi furâ ahârdziti trã armân’i, trã câftãrli a armân’ilor ti limba ş’cultura armâneascã. Tu soni, ţâ haristusim Corneliu Zeanã ti interviu cu aestâ furn’ie ti cânoscu mulţâl’i mutritori a Canalui TvRadiomakedonia şi ascultâtorl’i a emisiunil’ei pi armâneasti di la Radioulu Internaţional di Bucureşti, tu soni ţi lâ spun’i a armân’ilor di iuţido ?


    CORNELIU ZEANA — Lâ spun ta ş’ţânâ personalitatea si maxus s-hibâ daima deadun. Ma sâ s-poatâ şi limba. Aestu lucru s-faţi cu gaereti. Io nu am curayilu sâ zburãscu pi armâneaşti va s-pot vârâ turlie ama nu u fac. Haristo multu ti aestâ emisiuni.


    REPORTER — Si noi ţâ haristusim ! Multâ sânâtati si cu kirolu va s-agiundzâ şi tu oara aţea anda va u nvet şi limba armâneascâ durute Corneliu. Multâ, multâ sâ nâtati, hâirlâticâ tu lucurlu ţi-lu faţ.


    CORNELIU ZEANA — Haristo !