Author: Tașcu Lala

– Entipusi “CARVANEA ARMANEASCA”

– Tomurli I si II “ANGHIL’III DI MOSCOPOLE”

REPORTER — Vrut ascultâtori avem harauua tra s-u avem oaspitâ tu emisiunea armâneascâ di la RRI scriitor Catia Maxim ti u stit dit hâbărli a noastri cu furn’iia a premierâl’iei trâ filmul CARVANEA ARMANEASCA ti s-feati Câmpulung Muscel si deftura premierâ Bucuresti iu nâsâ, scriitoarea Catia Maxim si ngrâpsi ndauâ articoli tu ligâturâ cu aestu filmu ti vâ li ghivâsim cu furn’iia a interviului ti âl’i lu lom al Pero Tata prit telefon câte nâs eara multu acâtat cu intreviurli la mass-media localâ di Câmpulung Muscel.

Prota s prota ghini vinisi tin’isitâ Catia Maxim tu emisiunea armâneascâ di la RRI di Bucuresti !

CATIA MAXIM — Ghini v-aflai si vâ haristusescu ti cl’iimari !

REPORTER-Si noi tâ haristusim s ma multu vrut ascultâtori ti furn’iia câ pi ninga articolili ti li ngrâpsi Catia Maxim tu ligâturâ cu filmul CARVANEA ARMANEASCA nâsâ ari si unâ miraki, unâ aplicari ta s-nâ achicâseascâ, unâ miracki si ti ateali ti s-fati cu armân’iil’ii.

Dimec/ Ti va s-dzâcâ Catia Maxim agiumsi la doilu tom “Anghil’ii di Moscopole, protlu ti isi tu 2011 ca s-nu alâthusescu, si ia nâ lu adusi doilu tom, câtu ari insitâ tu 2015 “Anghil’ii di Moscopole” e, dupu un manuscris ti lu-ari loatâ nâsâ di la Diana Coca Cosma, unâ soatâ a l’ei si manuscrisi ti li ari Diana Cosma di la Dan Telemac, a l’iei pap.

E si tu unâ altâ emisiuni va sâ zburam ti nâs.

Catia Maxim, scriitoarea, nâ adusi si ndauâ ngrâpseri tu ligâturâ cu personalitatea al Dan Telemac trâ cari va vâ spunem tru unâ emisiuni yinitoari.

Ama s-videm cari easti Catia Maxim pi ningâ aesti spuneri tu ligâturâ cu armân’iil’ii ?

Va vâ ghivÂsescu nândauâ zboara dit CV-ulu a l’iei literar:

2007– romanlu “Încă un pas”(editura Echinox, Cluj)– o abordari atipică a triunghiului con’iugal.

“ Nu va face nimic împotriva ei si, cu atât mai putin, împotriva celorlalti. Nu se va opune, nu se va îmcrâncena. Nu va urî.”

(ARM.) – 2007– romanlu “Nica unâ jgl’iioatâ ( editura Echinox, Cluj)– unâ abordari atipicâ a triunghiului con’iugal.Nu va s-adarâ ici tiva contra a l’iei, cu ahât ma putân, contra a alântor. Nu va-l’i si ncuntreadzâ, nu va s-hibâ pi mutata. Nu va s-urghiseascâ.”

2008 – volumul de scurte povestiri “Clipe salvate”( editura Nicol, Bucuresti)

Manuscris citit de prozatorul Constantin Stan.

• Chérie, stii unde-mi sunt oare papucii?

Ana izbucneste într-un râs molipsitor. Cuvintele ei aduc lumina pe chipul lui.

Cred că i-ai pierdut.”( Zburătorul)

(ARM.) – 2008– volumlu di scurti pirmituseri “Sticuri di oarâ ascâpati” ”(editura Nicol, Bucuresti) Manuscris ghivâsit di prozatorlu Constantin Stan.

• Vruta mea, stii vahi iu-n’ii suntu paputâli/ papucii?

Ana u-acatâ arâdearea di va s-câpâiestâ. Zboarâli a l’iei aduc lun’iina pi prosuplu a lui.

Pistipsescu câ-l’ii chirusi.”( Zburâtorlu)

2009 – romanul Ghici pe cine iubesc eu?”( editura Semne, Bucuresti)

Aceeasi poveste a triunghiului con’iugal, relatată din prisma bărbatului

“ Oare nicio femeie nu vede cât e de singur?”.

(ARM.) – 2009– romanlu Stii cu cari mi arisescu io?”(editura Seamni, Bucuresti)

Idyea pirmituseari a triunghiului con’iugal, zuyrâpsitâ dit videala a bârbatlui

“Em niti unâ mul’ieari nu veadi cât singur armasi (câ armasi masi el gol) ?”

2010 – romanul “Între timpuri”(editura Tracus Arte, Bucuresti)

O carte împotriva uitării( Traian T. Cosovei)

Parcursul unui tânăr venit din Oltenia în Bucurestiul supus tranzitiei de la capitalism la comunism până după evenimentele din 1989, pe care nu reuseste să le priceapă.

“ …zâmbeste pentru ultima oară în casa ce mai crestează un sens încă unui destin strivit între zidurile ei.”.

1. – 2010– romanul “Anamisa di timpuri”(editura Tracus Arte, Bucuresti)

Unâ carti tra s-nu agârsim ( Traian T. Cosovei)

Imnaticlu a unui tinir ti vini dit Oltenia, tu Bucurestiul ti agiumsi stuhinat di tritearea di la capitalismu la comunismu pânâ dupâ evenimentili dit 1989, ti nu aprâftâseasti s-li achicâseascâ.

“ …sumarâdi trâ oara dit soni tru casa ti fati nica unâ noimâ-tâl’iiturâ a unâl’iei mirâ chisatâ anamisa di mururli a l’iei.”.

2011 – romanul “Îngerii din Moscopole”( editura Tracus Arte, Bucuresti)

Prezintă agonia si extazul vestitei metropole ale armânilor. Bazat pe evenimente adevărate din viata unei familii de armâni, originari din Moscopole, refugiați după arderea orasului, la Bitola, alungati apoi si de primul război mondial la Sighisoara. Despre Moscopole si-a dorit să scrie un roman, Dan Telemac, bunicul cititoarei care mi-a încredintat povestea familiei ei.

“Până la vârsta de şaisprezece ani, în casa părintească din Bitolia n-am auzit niciodată vorbindu-se despre cetatea de baştină a familiei. Doar bunica a pomenit de două ori, pe şoptite, numele acestui oraş, uitându-se speriată în jur, să n-o audă cineva. Când am întrebat-o într-o zi ce-i cu sipetul ei atât de frumos cioplit, înfrumuseţat cu aur şi argint, zugrăvit în culori frumoase, şi de ce-l ţine mereu încuiat, mi-a şoptit: e un sipet de zestre, adus din Moscopole. Altă dată, când am întrebat-o despre icoana mare, foarte veche, frumos pictată şi aurită ce avea în faţă o candelă la fel de veche, mi-a răspuns tot în şoaptă: e icoana sfântului Gheorghe, patronul casei noastre. Au adus-o de la Moscopole.” Telemac Dan, aprilie,1978

(ARM.) 2011-romanlu “Anghil’ii di Moscopole”(editura Tracus Arte, Bucuresti)

pârâstiseasti agonia (catastisea nâinti di moarti) si extazlu a cânâscutâl’iei metropolâ a armân’iilor. Thimil’iiusit pi evenimenti alithea dit bana a unei fumeal’ie di armân’ii, originari di Moscopole, arifugat dupâ ardirea a câsâbalui, Bitola, avinat deapoa si di primlu/ protlu polim mondial Sighisoara. Ti Moscopole avu miraki s-ngrâpseascâ/ sâ scrie un roman, Dan Telemac, paplu a ghivâsitoaril’iei cari ân’i deadi tu mânâ pirmitusearea a fumeaiil’iei a l’iei.

“Până tu ilikia di şasprâdzati di an’ii, tu casa pârinteascâ di Bitolia nu avdzâi vârnâoarâ sâ zburascâ trâ titatea iu eara amintatâ familia/ fumeal’ia. Masi maia adusi aminti dauâ ori, ciuciurat/ susurat, numa a aistui câsâba, ama mutrea anvârliga aspâreatâ, s-nu u-avdâ âarâ. Cându u antribai unâ dzuuâ ti easti cu sfindukea di lemnu ahâtu museat pilikisitâ, musutâta cu malâmâ si asimi, zugrâpsitâ tu hromi museati, şi câ te âlu tânea totna ancl’iis, ân’ii ciuciura: easti unâ sfinduki cu prica/ paia, adusâ di Moscopole. Altă oarâ, cându u ntribaiu ti icoana atea marea, multu veacl’ie, museat zugrâpsitâ şi mâlâmâsitâ ti avea dininti unâ cândilâ idyealui veacl’ie, ân’i apândâsi tut ciuciurat: easti icoana al Ayiu Yioryi, patronlu a casâl’iei a noastrâ. U adusirâ di Moscopole.” Telemac Dan, apriliu,1978.

2012- romanul “Îngerii din Moscopole. Exilul”(editura Tracus Arte, Bucuresti)

Un ultim strop de cafea. Ar trebui să mai lectureze o dată textul si să-i pună un titlu. Cel mai potrivit ar fi si eu hiu armân!”

(ARM.) — 2012- romanlu “Anghil’ii di Moscopole. Exilu”(editura Tracus Arte, Bucuresti)

Atea dit soni chicutâ di cafei. Ti bun vrea s-hibâ s-lu ghivâseascâ nica unâ oarâ textul/ angrâpsearea si sâ-l’ii bagâ unâ numâ. Nai ma uidisitu va s-hibâ “si mini hiu armân!”.

2014- romanul cinematografic Slow motion( editura Tracus Arte, Bucuresti) Derulat pe două planuri: exotismul unui traseu marocan menit să redescopere Iubirea si Bucurestiul cenusiu al trădării. Două femei se confruntă într-o luptă. Devastatoare pentru un bărbat. Rod al unui adulter, un băietelul de sapte ani oferă cel mai limpede dimensiunea realitătii când, vârându-si degetul într-o felie de pâine, face o gaură, ca să vadă si mama lui cum arată viitorul.

(ARM.) – 2014- romanlu cinematografic Slow motion( editura Tracus Arte, Bucuresti) Dizvârtit pi dauâ planuri: exotismul a unâl’iei cali/voltâ marocanâ ti ari scupolu s-u xanaaflâ/ xanaânyeadzâ Vrearea si Bucurestiul bagav a purdaril’iei. Dauă mul’ieri s-acata ampuliseari/ sâ s-alumtâ. Di âl’ii fug mintâli a unlui bârbat. Arod a unâl’iei putânlâchi, un cilimean di sapti an’ii yilipseasti nai ma ghini cât mari easti averlu anda, câtu si bâgâ dzeaditlu tu unâ filie di pâni, di adarâ unâ guvâ, ta s-veadâ si mamâ-sa cum sâ spuni yinitorlu.

2015- romanul “Îngerii din Moscopole. Povesti îngemănate”( titlu sugerat de poeta si omul de cultură, care a fost Cornelia Maria Savu) — în curs de aparitie.

(ARM.) – 2015- romanlu “Anghil’ii di Moscopole. Pirmithi ndziminati”( numa ti si-u deadi cu mintea si u aprukeaiu di la poeta si omlu di cultură, cari fu Cornelia Maria Savu) — easti pi cali s-alanceasca/ s-iasa tu videala.

– Antologia de prozâ fantasticâ (2011) Balaurul si Miorita, editie îngrijită de scriitorul Mihail Grămescu.

– (ARM.) – Antologhia di prozâ fantasticâ (2011) Lamn’ia si Miorita, editie ndreaptâ di scriitorlu Mihail Grămescu.

Va s-tritem tin’iistâ Catia Maxim la arada ti nâ u bâgam tu minti, dimec s-nâ spun’i ndauâ zboarâ, prota s prota, ti filmul documentar si artistic CARVANEA ARMANEASCA dauli premieri ti li vidzusi, unâ Câmpulung Muscel, unâ aoa Bucuresti.

CATIA MAXIM– E, trâ mini fu unâ harauuâ ahoryea s-l’iau parti la aesti aleapti premieri. Premiera di Câmpulung si premiera ti s-feati Bucuresti. Easti doilu filmu aromân ti lu ved si lugursescu ca hiindalui un filmu tru limba armâneascâ si cu…trâ bana si adetli a armân’iilor.

Minduescu câ easti un evenimentu di mari simasie.

Lipseasti s-aduc aminti câ aestu filmu, CARVANEA ARMANEASCA fu ndrupât cu pâradz di domnul Emil Hagi, prezidentul a Sutatâl’iei Multiculturalâ “Nicu Hagi” (Tentrului Cultural ”Apa Ansâratâ” di Câmpulung Muscel).

Dit a mea videalâ, filmul ari unâ axie ahoryea ti furn’iia câ u ndzimineadzâ partea documentarâ multu ghini ndreaptâ trâ cârvânârit si trâ carvanari cu partea di fictiuni adi s-nu spunem partea artisticâ ti furn’iia câ actorl’iii, e protagonistil’ii a filmului suntu nâscântâ oamin’i cu vreari/ inimosi nâscântâ armân’i inimosi.

Ma s-nu alâthusescu suntu si andoi român’i anamisa di el’ii tu pereia a filmului.

REPORTER — cadealithea

CATIA MAXIM — Si avui entipusi ti nu am zboarâ sâ spun. Mari entipusi n’i-alâsa Pero Tata aestâ masti cu hari dit Macedonia lu simna scenariul si fu si regizor si interpret. Parctic filmul isi tu migdani si prit unâ hromâ di hazi multu ghini ndreaptâ. Dit videala a mea asi cum ngrâpsiiu s tru cronicâ s tru materialu ti lu adrai dupu premiera di Bucuresti easti un evenimentu cari lipseasti s-hibâ ndrupât cu curayiu, ndrupât (cu pârdz) si pânâ tru soni âl’i si cadi hiratimati ti aestu curayiu ti lu spusi echipa si domnul Emil hagi di Câmpulung Muscel.

REPORTER — Asi easti si vrut ascultâtori ia va s-alidzem di tu spusili a articolui simnat di Catia Maxim tu ligâtura cu premiera a fimului CARVANEA ARMANEASCA, Bucuresti. Spuni scriitoarea Catia Maxim (alidzem): “Organizat/ Ndreptu di Sutata di Culturâ Armâneascâ di Bucuresti viteprezidentu tu aestu chiro Costa Farmazon. Evenimentul fu moderat di jurnalistul Tascu Lala di la RRI.

Ti filmu zburârâ prof. Alexandru Gica, jurnalistul Tascu Lala. Doil’ii adrarâ unâ scurtâ pirmithuseari ti zânatea di cârvânârit. Ma multu, lipseasti s-adutem aminti câ jurnalistul Tascu Lala asiguripseasti partea documentarâ dit filmu spuni scriitoarea Catia Maxim.

Cârvanea Armâneascâ ari unâ cronica ngrâpsitâ si âl’i or cât ma multi spuni nâsâ ti isi tu videalâ dupu premiera di Câmpulung Muscel.

Adavgu masi câ filmul easti nica unâ jgl’ioata pi unâ cali ti va ta s-hibâ câ te nu, poati unâ autostradâ, atea cali modernâ di azâ, nu atea dit vecl’iul kiro pri iu urdina cârvânarl’ii cu cal’ii, cu mulili.

Ti atea un filmu trâ adet si aradz a armân’iilor lipseasti s-hibâ hiritisit, ndrupât sâ-l’i si da curayiu di câtrâ armân’i si nu mas.

Dupu videarea a filmului vini sectiunea- cumata di ntribari si apandasi, deapoa furâ câlisit dinintea a publiclui, actorl’ii, organizatorl’ii si sponsorl’ii.

Sponsorl’ii eara mas un. Atel ti fu nicukirlu a salonil’iei “Atena” di la Hotelu “Alexander” domnul Valentin Barba vahi va s-yinâ si altâ sponsori s-ndrupascâ hargili icâ yinitorlu filmu ti s lu bâga tu minti regizorlu Pero Tata cu pareia tra s-lu facâ.

Aduc aminti câ filmul fu ndrupât cu pâradz di Emil Hagi spuni scriitoarea Catia Maxim, prezidentul a Sutatl’iei Multicultural “Nicu Hagi” di Câmpulung Muscel.

La evimentu loarâ parti personalitat ditu bana culturalâ armâneascâ, scriitori si lingvisti, jurnalisti di la RRI Sectia Armâneascâ, aduc aminti aoa jurnalistil’ii Toma Enache si regizorlu a filmului “Nu hiu faimos, ama hiu armân” si jurnalista Aurica Piha, spectatori armân’i si român’i. A deapoa, tu bitisitâ, filmul fu tin’iisitu cu bâteri di paln’i.

Evenimentul nica acâta tu isapi un spectacol di cântiti si giocuri armânesti cu cântâtoarea Sirma Granzulea di Custanta, tinira cântâtoari Camelia Bizdu di Tulcea si Corina Elena Badea tut di Tulcea, a nu dip tu soni, cântâtorlu si regizorlu Pero Tata dit Ripublica Macedonia si Cristi Andoni, cântâtor di Bucuresti.

Cadealithea furâ adusi trâ tin’iisearea a publiclui, prit organizatorlu Costel Farmazon aratea sampanie si hiritiserli di partea a publiclui.

Nu bitisescu fârâ s-vâ or diznau, spuni scriitoarea Catia Maxim, hâirlaticâ CARVANEA ARMANEASCA la zinitoarili premieri ti va sâ s+tânâ Custanta si tu Ripublica Macedonia!

Haristusim tin’iisitâ Catia Maxim si ti aesti zboarâ, ti aestu articolu si vinita a ta la premiera di Bucuresti pi ningâ alantâ armân’i, personalitat culturali armânesti …cata cum prof.dr. si scriitor Mariana Bara si tut alantâ.

Al’i-astiptam cadealithea multâ altâ scriitori si profesori di la Sutata di Culturâ Macedo-Românâ Ion Caramitru si avea spusâ mirakea, regizorlu Stere Gulea ma eara fugat Arad, prof.dr. Nicolae Sramandu cu prof.dr. Manuela Nevaci e, ma nu puturâ, vahi va s-yinâ la alti premieri.

Haristusim ti aesti zboarâ si vrem s-tritem ma largu la unâ altâ arâdârichi, unâ altâ comatâ ti atea ti u spusi cu miraki scriitoarea Catia Maxim vrut ascultatori, dimec trâ dauli tomuri cu numa “Anghil’ii di Moscopole” simanti di Catia Maxim, minduescu câ va s-iasâ si treilu tom ?

CATIA MAXIM — E, easti tru plan s-iasâ treilu tom, easti pi cali di alânceari “Anghil’ii di Moscopole, pirmithi andziminati” cum si adusesi aminti. Numa fu sugeratâ di cânâscuta poetâ si om di culturâ Cornelia Maria Sava cari numata easti anamisa di di noi.

Ea ân’i deadi idheea, hiindalui unâ personalitati cu multâ vreari trâ istorie, ân’i deadi aestâ minduitâ si mutrindalui istoria a armân’iilor multu cu ngâtan si tu harea di redactor la Revista “Cultura” ân’i deadi idheea ti aesti numi si astipta cu niarâvdari treilu tom. Va s-âlânceascâ, am nâdia ti di toamna a alustui an.

REPORTER — Hâirlâticâ s-iasâ si alti cartâ tu ligâturâ cu armân’iil’ii câ te estâ si un mesager a culturâl’iei armâneascâ si nâ ndrupastâ cu aesti tomuri. Cum agiumsesi la manuscrislu “Anghjil’ii di Moscopole”.

Cari easti Dan Telemac, cari easti Diana câ ghivâsii dit protlu volum, soata a ta, cu cari deapoa ti ndrupâsi ta sâ scot tu videalâ aesti dauâ tomuri ?

CATIA MAXIM — Câti ori am furn’iia, harea ti ngrapseari, câ io asi u lugursescu harea ti ngrapseari. (rep. Cum pi armaneasti avem harea)

Harea ti ngrâpseari ti agiutâ, multu di multu, tru multi subiecti. Cathi unâ carti ti u ngrâpsiiu nu acâataiu s-u bitisescu câ te subiectul a yinitoaril’iei carti aâj vini di la ghivâsitori. Asi s-feati s cu “Anghil’ii di Moscopole”.

Diana Coca Cosma ti cari spus ma nâinti, di …………..—-lata parti u aduc aminti s tru ahurhita a tomlui “Pirmithusearea/ Zbor nâinti” faptâ tu unâ turlie, vârâ turlie literarâ.

Ghivâsi cartali a meali, eara vinitâ la ndauâ lansari si unâ dzuuâ mi câlisi la ea acasâ, iuva pi Calea Floreasca.

Mi dusi tu unâ dâvani si aclo discl’iisi unâ (rep. lavita) lada, ladâ-sfinduki veacl’ie mplinâ cu albumi di cadhuri, cu juranli si cu fisi si cu unâ soie di manuscrisi a pap-sui.

Paplu a l’iei, Dan Telemac, strâpâpân’iil’ii a paplui a l’iei yinea tamam di Moscopole.

Dupu ti Moscopolea fu arsâ di pi Loc/ Pimintu (rep.1788…) la anlu 1788, tamam asi ahurheasti, la 1788, romanlu, protlu tom.

Multa, ma marea parti a moscopolean’iilor, atel’i dit fumeal’ia al Dan Telemac s-trapsirâ Bitola. Bitola sidzurâ pânâ tru protlu polim mondial a deapoa aclo s-feati idyiul lucru, casa arsâ, fudzirâ cu ti acâtarâ si agiumsirâ tu România, Sighisoara.

E, tu chirolu cându Diana ân’i pripusi aestâ pirmithuseari mârturisescu/ u spun cu tutâ inima, hâbari nu ân’i aveam ti Moscopolea. Hâbari nu ân’i aveam iu eara Moscopolea si hâbari nu ân’i aveam ti istoria a armân’iilor, acâ io tu facultati, tu doilu an adraiu un cursu di dialectologie cu Matilda Caragiu Marioteanu. Ghini ma lucârli, tut cu tut, eara diferiti/ eara altâ turlie.

E, jgl’iioatâ di jgl’iioatâ ma ghivâsiiu ateali ansimnari/ angrâpseri, ma nersu la vivliotet agiumsu pi isapea câ am si nândoi sot armân’i ti mi agutarâ multu si tora lipseasti s-lâ aduc aminti numa.

Haristusitâ a fumeaiil’iei Tugearu cându agiumsu Moscopole, cându s-feati Marea Adunari di Moscopole cu armân’iil’ii di iutido si aclo vidzui ateali locuri câ te nu minduiam câ va s-puteam altâ turlie s-li ved, cu documentarea si cu tuti angrâpserli ti Dan Telemac li feati, nu pistipsescu câ vrea s-puteam sâ u yilipsescu hâvaia atea si sâ angrâpsescu ti un subiectu ahât andilicat si ahât zori ti acâtari tu isapi ma s-nu videam cu ocl’ii a mei ateali locuri.

Cum spuneam, tru 2010 avui furn’iia s-neg Moscopole, sţ u ved Moscopolea, sâ zburascu cu nândauâ Armâni, nâscânti moasi, anviscuti tu stran’iiu laiu, (rep. portul traditional care vorbeau armanste) cari zbura multu cu preayalea si multu museat si cu cari mi akicâsiiu.

Cadealithea, câ aoa yini un altu subiectu, mi akicâsiiu, ama io nu puteam sâ zburascu armâneasti, atea ti ari unâ mari adgheafur.

E, si jgl’iioata di jgl’iioata, mirakea ti aestu subiectu criscu si ia câ tora agiumsu la treilu tom ti Moscopole.

REPORTER — Asi easti, vahi si atel cursu di dialectologie cu l’iirtatlu academician Matilda Caragiu Marioteanu fu …

CATIA MAXIM — E, cadealithea (rep. a fost un imbold sa spun asa) fu, câ te nu eara oarâ/ ceaslu di cursu di la Dumidza tru cari Matilda s-nu aducâ aminti si s-nu zburascâ cu mari virin ti fratili a l’iei ti lu-avea chirutâ la cutreamburlu di loc dit 1977.

Un chiro nâ feati urminii si nu eara oarâ di la Dumidza anamisa di datili ateali aridi/ … di lingvisticâ, stricura câti unâ poematâ pi armaneasti cari avea un iho ahoryea, avea unâ turlie ahoryea anda avdzai ahtari poemati si atumtea nâ feati urminii, ân’i aduc aminti s tora atea ploaci cu poemati armânestâ tu cari avea poemati aleapti di Matilda, Caramitru si di Toma ti nu âsi ari preacl’ie, Toma Caragiu.

E, si cadealithea tu atel chiro anvitai “Cu foartica” poematli ateali multu museati.

Vahi furâ si ateali sticuri di aprucheari ama an’iil’ii tricurâ si mini numata angrâpsii si numata lucrai pi aestu subiectu.

REPORTER — Haristusim Catia Maxim ti spunerli, ti hâbarli, informatiili ti nâ li adusesi, tut cu tut, ti Dan Telemac, ti strâpâpân’iil’ii ali Diana Coca Cosma, ti atea câ agiumsesi pânâ Moscopole tra sâ âl’i vedz armân’iil’ii, cadealithea tâ agiuta si aestâ, ti adusi tu hâvaia/ tu atmosfera di aclo si vahi tâ agiuta anda ahurhisi cu angrâpsearea.

Vrut ascultâtori sâ spunem câ dauli cartâ au ilustratia/ yilipsearea pi prota si deftura câpachi dupu lucrarea a sculptorlui Tugearu Mihai, “Clopatlu” pi cari easti ngrâpsit “Iutido, deadun” si “cârlibana” tut asiti adratâ di sculptorlu Mihali Tugearu.

CATIA MAXIM — Clopatlu aestu easti tora Moscopole lu alâsa Mihali dhoarâ, tamam clopatlu a evenimentului di Moscopole dit 2010.

REPORTER — Asi easti, clopatlu ti Mihali Tugearu lu adra aoa Bucuresti si âlu feati dhoara Moscopole pi cari angrâpseasti “Iutido deadun”.

Tâ haristusim nica unnâ oarâ !

CATIA MAXIM — Vâ haristusescu si mini trâ acl’iimari si cadealithea câ va s-escu deadun cu isnafea armâneascâ a curi âl’i or s-adarâ tut ti s-ari bâgatâ tru minti si maxus s-hibâ adunatâ stog !

REPORTER — Cadealithea, s-hibâ daima deadun cum avem a noastri zboarâ.

Ia pâna si aseara Catia Maxim iu eara câlisitâ la un canal di televiziuni uvriescu aleapsi dit “Anghil’ii di Moscopole” si ti aestâ tâ haristusim !

Multâ, multâ sanatati, hâirlâtica si priimnari museati prit bana a armân’iilor tru Balcan’i !

CATIA MAXIM — Haristusescu si mini, masi ghineatâ si sânâtati si s-avdzâm masi bunili, ti tutâ lumea !

REPORTER — Videari bunâ si la alanti premieri !

CATI MAXIM — Cu multâ harauuâ !

Vrut ascultatori Gioi, 19 di brumar 2015, la standul ali editurã Tracus Arte dit arada a Panayirlui di Carti Gaudeamus 2015 (Romexpo, Bucuresti), scriitoarea Catia Maxim avu lansarea-a treilui tom dit singirlu ”Anghili di Moscopole”. Vadam s-avdzat ma largu una nreghistrari di la aestu evenimentu…(banda)

Entipusi premiera-a filmului “Carvanea armâneasca”

regizor Pero Tata

Dupa videarea a filmului moderatorlu, prof. Alexandru Gica, calisi oaspitlʹi ti eara vinit tru sala-a Tentrului Cultural “Apa Ansarata” di Campulung Muscel ta si spuna entipusili, s-baga ntribari, sa spuna critit andicra di aestu filmu:

– Regizorlu SERBAN MARINESCU:

“Prota s prota voi s-va spun ca mi ciudisiiu ti daua lucri:

Prota,ca una etnie ari ahata furteata ta sa spuna cari easti si ahata tinʹie ti ardatina. Aesta lipseasti sa u nvitam noi, easti di simasie. Spuneam ma ninti ca pistipsescu ti scupolu a unlui filmu documentar. Scupolu a unlui filmu documentar easti s-ta spuna tiva ti nu stii. Aestu easti protlu lucru.

S-ti mini, escu candasitu, ti nai multa di armanʹ aestu filmu limbidzasti tiva ti habari nu aveam s ti aesta va hiritisescu, va spun ma marea tinʹie, dit suflitu. Dealihea, steam ndaua lucre ca itido insu, ti armanʹ, ama turlia tu cari autorlʹi si autorlu, spun autorlu, voi sa spun ti domnul Hagi cari easti producator, una turlie di celnic di sum munti, di aoa, ti armânʹ, si regizorlu apraftasira una turlie ti nu s-ari preaclʹe s-tana tu schepea atea ali mae nu masi cadhurli, s-va sa spun nica na oara, aradatinʹili, emotiili, pirmithili, cântitli lucri di mari simasie.

Dit videala tehnica filmul nʹ si s-pari ca easti adrat ti anami si alʹi hiritisescu atelʹi ti featira priza directa, s-filmara. Easti un filmu pi cari putet s-lu parastisit cu framtea ndzeana iutido. Nu mas tu una sala ama s-pi un postu di televiziuni. Si easti ghini s-u-adrat cate oaminʹilʹi lipseasti s’nveata, sa stiba, cari hit s-cat museat stit s-va tanet tu bana adetli, nica na oara u spun aesta.

Tut cu tut nica s-conventia ti u featitu, s-clʹeama ca una mana di oaminʹ eara si producatori, tanura s blendili, giucara tu filmu cu multa hazi s va hiritisescu ti aesta, napoi u spun easti una conventie ti io u akicasiiu s nu mas mini, escu candasitu, tuta lumea.

Dimi, dat-lʹiu ninti ! Hiratimati la tut atelʹi ti bagatu anumira si apraftasitu s-adrat aesta si maxus a domnului Hagi, cari, ia, apraftasi s-adara aoa una sala di proiectie s-di evenimenti exceptionala si un filmu exceptional. Hiratimati s cama mari !”

– ION CRACIUN — directorlu a Edituralʹei “ARS DOCENDI” di la Universitatea Bucuresti.:”Anʹ pari un lucru di curayiu apraftasitu pan di mardzina. Curayilu a vostu dusi ma largu pana s tu dzuua di aza. Mi ndridzeam s-va spun ca spusit curayiu maca lu’calisitu aoa regizorlu Serban Marinescu. Ti atea easti un lucru absolut spetial”.

– Ec. GHEORGHE HAGIVRETA: “Tu bana a noastra culturala ies tu videala ptani evenimenti di aesta turlie s dupa filmul cari spun io fu ti anami , al Toma Enache “Nu hiu faimos, ama escu armân“ alanci s filmul aestu. Easti un lucru bun s-videm partea mplina a putirlui si aveam umutea ca va s-iasa s alti filmi di aesta turlie. S tora una ntribari ti domnul regizor Pero Tata:

– Ti va sa spuna sticlu/ secventa atea cu “asteapta-mi astara dupa ti alanta dormu ?”

– Moderatorlu, prof. ALEXANDRU GICA: “Fac remarca maxus ti publiclu romanescu nu stiu cat duchitu sirtalʹa a atilʹei secventa, di un humor teribil, cu mari hazi feata aruca cu paralu/ moneda pit firidha ligat di una cioara ta s-da semnu a vrutlui a lʹei, ghini ma , tu idyiul kiro ari ngatan s-nu cheara paralu s-lu tradzi napoi tu uda pit firida, s-clʹeama ca ta s-esta icunom easti candasearea nai ma vartoasa tu lumea armâneasca”.

– Prof. ENACHE TUSA, Universitatea “Ovidius” di Constanta: “Buna dzuua la tut ! Escu vinit ti prota oara Câmpulung Muscel, haristusescu a domnului Hagi ti câliserli multi ori fapti tu tintilʹi anʹ dit soni, câliseri fapti personal, ti fumealʹa a mea s ti Sutata di Constanta. Noi n-avem adunata multi ori. Mi hârsescu ti vâ ved multâ di voi di atelʹi ti hit cânâscutlʹi a mei, armânʹ si românʹ s cu harauua li spun hiratimatli la tut atelʹi ti avura prota s prota ideea ti aestu documentar, idée ti yilipseasti azâ tu unâ pelicula di filmu una bana ti nu mata s-ari vidzutâ di vârâ 60-70 di anʹ.

Escu proofesor ma lucredzu s cu socilogia s antropologia s maxus cu antropologia aesta a comunitatlor. Dobrogea easti un muzeu yiu ma sa spunem antropologic a deapoa armânʹlʹi prit atea ti bânai io tu fumealʹa a mea, câte bânai s cu maili a meali s cu pâpânʹilʹi a melʹ, bânai n’hoarâ loclu/ spatiul aestu identitar ti noi lu yilipsim ca hiindalui isnafea/ comunitatea, sâ spunem, exceptionala cu numa hoara cari apridusâ zbor cu zbor ti noi angreacâ/ spuni ma multu andicra di loclu aretcu di bânaticu.

Deapoa, fudzii la studii cum fati iti tiniru, agiumsu tu una alta fâlcari di Armânʹ prit ncurunari si aoa âlʹ haristusescu a nicukirâlʹei ca mi dusi aclo. Tu comunitati him iara tu unâ parei adnatâ stog, parei di Armânʹ, aestâ aradâ cu fârsirot iu li tânem adetli si tuti yisterli a isnafilʹei a noasta

Voi sâ spun câ anda lu’mutream filmul nʹ-adus aminti di tut ti aveam vidzutâ la maia-a mea, stranʹili a lʹei, moeabetli a maiilʹei a mea cu alanti moasi ti li acâtaiu tu bana-a mea, anda earam cilimeanu, pâpânʹilʹi a mei cari tundea oili, pârintâlʹi,lâlânʹilʹi a mei câte io criscui anamisa di tutiputâ multâ anʹ di dzâli pâna amânatu cându fudzii di acasa. Nica s oi am pâscutâ, tumsu oi u spun tora dit aesta experienta si una cumata dit aestu nʹic loc identitar lu vidzui diznau aoa multu ghini yilipsitu Minduescu ca easti un amintaticu cum spunea Yioryi Hagivreta dupa filmul al Toma Enache, ti easti ti-anami.

Easti un altu amintaticu ti atea ti va s-dzâca isnafea/ identitatea, structura, axia-a armânʹilor, yistearea culturala armâneasca s ma multu di ahâtu reprezentarea-a armânʹilor, a noastra a tutulor a atilor ti bânam si azburâm armâneasti a unâlʹei identitati, a unâlʹei etâ, a unâlʹei adeti si cadealithea a unâlʹei aduteari aminti museatâ câte aoa suntu acâtati tu moeabeti si aduterli aminti prit cadurli ti li videm s fumeili di vâr kiro.

Eali armân tu mintea a noastra, a tutulor s luyursescu ca regizorlu, actorlʹi, scriitorlʹi, muzicieanʹilʹi va s-cilâstâseasca ta s-u-tânâ yie aesta limba.

Haristusim la tut atelʹ ti ndreapsirâ aestâ andamasi maxus a domnului Emil Hagi si a doamnalʹei Hagi s la tut atelʹi di Câmpulung cari featira trop ta s-facâ aestâ andamusi si hiratimati la tut actorlʹi câte suntu actori tu alithea noima aca multa di elʹ profesional nu lucreadza pi aesta zanati spunem asi una zanati di mari sinferu s complexa.

Nica mi harsescu ca lu-ved si dl. Serban Marinescu a curi filmi nʹ-au hari. Io escu cu vreari ti filmu s ti aesta vinʹiu Câmpulung. Hiratimati la tut nica na oara, va haristusescu ti uspitlachi si hiratimati a atilor ti eara mintit tu regizari s cadealihea ti ideea ti u avura ti aestu filmu.

Haristusim la tut s hailrlatica ti ma largu !“

– AURICA PIHA — Redacator la RRI, Sectia armâneasca: “Hiratimati ! Hiratimati a domnului Hagi s-la tuta pareia maxus ca stiu ndaua lucri. Stiu ca fu una idhee asi ncalar cum s-dzati s filmarli si multi dit pirmithi fura asi adhoc s lucrat ti anami. Stiu ca tut avet emotii si voi s-va spun nica na oara s mi harsescu ti lu-calisitu domnul Marinescu cate lu cundilʹe “pidimolu a vostu”. Lucurlu a vostu nu fu geaba si asi cum dzasi si profesorlu Enache Tusa noi stim, dit ateali ti avem ghivasita, di la papanʹ, ama barnurli ti yinu numata stiu aoproapea ici tiva dit bana-a armânʹilor di aoa s vâra 80-100 di anʹ. Si easti multu ghini, dimi filmul aestu easti ghini aprukeat s-lucrara museat pan tru soni tuti stenili. Hiratimati si a sotlʹui meu (Tascu Lala) si a doamnalʹei Hagi cari spusi musuteata tu interpretari. Di tiniri ti sa spun, elʹi totna au harisma a lor tru pirmituseari, featili suntu mseati. Vanghea Kuzmanoska, easti ti-anami. Hirataimati al Pero el avu una vreare s feati un pidimo di her si masi io stiu câti calʹiuri feati dit Macedonia si pâna aoa nica s cu autostoplu. Bravo Pero ! Hiratimati si al Coli Caranica cari tu ahurhita fu arâs ta s-intrâ tu aestu proiectu ama io minduescu ca avu hairi aca s-alasa arasu. Angrica ta s-ti alasi arasu Coli”.

– Scriitoarea CATIA MAXIM: ”Va haristusescu multu di multu ! Ta sa spun tu harea di spectator cari vini s-veada un filmu cari ti s-hiba loclu iu lu vidzu, neise, tu una sala a unlui Camin Cultural ica tu una sala di cinematograf multu eleganta. Ti mini, va spun cu inima disclʹisa escu cabaia emotionata di spontaneitatea, di tut bairlu di seamni/ simboluri si di metafori ti io tu harea di român li vidzui s li xanavidzui tu aestu filmu.

Cundilʹedzu maxus cumata di documentari ti cârvanari, unâ pirmithuseari nidatata, una pirmituseari ti putem s-u-ascultam diznau s dupu 100 di anʹ. Hiratimati la tuta pareia si ti s-va spun nica escu emotionata. Easti un filmu ti angreaca multu di multu si un filmu cari nʹ-adusi harauua maxus ti musuteata s ti turlia cum cura limba armâneasca. Agiumsu pi isapea anda u ascultu limba armâneasca, ca duchescu cât museata easti aesta limba, duchescu catu lisor cura, câta harauua poati s-aduca a unlui om ti nu zburasti limba armâneasca ama ti u avdi ca unâ poezie niacumtinata nidatata.

Hiratimati !

RRI — Sectia Armaneasca 12.05.2015

Reporter Tascu Lala

Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-avdzâţ ma-nghios nica un interviu cu domnul Ion Caramitru, Directorul a Teatrului Naţional di Bucureşti şi Prezidentul a Suţatâlei di Culturâ Macedo-Română dit Românii, di la manifestarea “Momente aromâne” di la Muzeulu Naţional al Hoarâlei, Bucureşti.

Vruţ armâni, vâ câlisim s-ascultaţ ma-nghios un interviu cu domnul Nicu Caracota, di la Suţata a Armânilor di Paris, di la yiurtusearea, Bucureşti, a Dzuâlei Naţionalâ a Armânilor – 23 di Mai 2015…(banda)

Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-ascultaţ aoa un interviu cu icunumistul Gioga Stama, di la yurtusearea a Dzuâlei Naţionalâ a Armânilor.

Vruţ armâni, vâ câlisim ş-adzâ s-ascultaţ ma-nghios un interviu cu Nicu Zdrula şi cu Alexandru Gica, di la pârâstâsearea al “Titanic Vals” di Tudor Muşatescu, ama pi armâneaşti – apridus di Viorel Zdrula.

Vruţ armâni, vâ câlisim s-ascultaţ ma-nghios un interviu cu cântâtorlu Pero Tsatsa, cari regiză filmul “Cârvanea armâneascâ”.

Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-ascultaţ ma-nghios interviulu cu Elena Saricu, tinira ţi cumândiseaşti proiectul “Anveaţâ armâneaşti!”.

Link Facebook — https://www.facebook.com/pages/Anveats%C3%A3-Arm%C3%A3neashti/759805640784844?fref=ts

Vruţ ascultatori, va câlisim s-ascultaţ ma-nghios un interviu cu prezidentul a Consiliului a Tinirlor Armâni dit Românii, Maria Cucliciu, cu furnia a simpozionlui YEN di Tulcea.