Ministrul delegat tra ligaturli cu românili di iutio, Dan Stoenescu, pitricu pi calea a undiloru di la RRI un mesaj cu furnia a sărbătorlor ti di Pasti:
Vă or a vau, a tuturor românilor, di aua, dit crat, și di iuțido, nai ma buni mindueri ti Sămta Sărbătoari a Paștilui. Aisti dzăli, tu cai Hristolu Nye, săntu dzălili hrisusiti căndu him aproapea di fumealea a noastră, di soț și di tută soia vrută. S-vă si ducă lucru ambar, cu ghineață! Paște cu sănătati!”
Vruţ armâni, vâ câlisim s-avzâţ ma-nghios un interviu cu redactorlu Liubka Gheorghieva – dit Makidunii.
Vruţ ascultători, vâ câlisim s-avdzâţ ma-nghios un interviu cu Jana Mihailova dit Makidunii.
Audio –>
Interviu COCIU CARNICIU – 74 di anj di Slobozia, România
Oaspili a nostu pirmituseasti ti Hoara Marli Livadz di Paicu dit Gartie si ti pareia “Steaua di Dor”.
“Escu faptu tu dzuua di 2 di Scurtu 1942 hoara Sarighiol, giudetlu Tulcea, pârintâli a meli suntu Carniciu Tascu si Carniciu Maria. Papanjli a mei suntu Carniciu Steryiu si Carniciu Elena.
Paplu a meu, Carniciu Steryiu esti un di atseli trei delegat cari ancuparara locurli di la Livadz di la un bei turcu (dupu ţi Ali Pashe asparsi hoara Gramustea).
Tu atel kiro paplu a meu eara kihae la Livadz si avea 2 500 di căpri, 70 di picurari, 70 di cali si laptili cu tuti maxulili (produsi di-a oilor) ti li lucra harnea un spital di Saruna i dit horli di anvarliga…”.
17 di Martu 2016
Radio România International – Sectia Armâneasca, Reporter Tascu Lala
XXX – Prezidentul român, Klaus Iohannis, l’ia parti aza, Paris, deadun cu şefi di stat şi guvernu dit 149 di vasilii, la discl’idearea a atil’ei di-a XXI-a Conferinţi a Părţalor (COP 21) la Convenţia-cadru a ONU ti alaxerli climatice. Protlu scupo a conferinţal’ei, cari va s-dizvarteasca pana tu 11 di andeu, easti adoptarea a unui nou acordu internaţional tru dumenea a alaxerlor climatiti, cari s-hibă obligatoriu dit punctul di videari juridic şi aplicabil a tutulor statilor ahurhindalui cu 1 di yinar 2021. Dumanica, caplu a statlui roman lo parti, Bruxelles, la Summitlu Uniunea Europeană-Turcia. Iohannis declara ca Turchia ari un rol cl’eaie ti soluţionarea a crizal’ei migratorii şi sumlinie că România andrupasti avansarea a protesului di adearari a aistei vasilii la UE. Caplu a statlui s-pronunţa tra acceleararea a protesului di libearalizari a vizilor tra cetăţen’il’i turta, cu respectarea di cătra Ankara a obligaţiilor ti s-li lo tru aesta noima. La bitisita a summitlui, UE dimanda ca va s-da ali Turchie una prota pacheta di asistenţă di 3 miliardi di euro tra s-danaseasca dalga di imigranţa cătra Europa, iara negocierile tra aderarea ali Ankara la forlu comunitar va s-hiba ayun’iusiti. Al’iumtrea, Turchia s-lo borgea să-şi securizeadza sinurli şi s-coopereadza tru alumta contra a traficlui paranom di persoani cătra sinurli a Uniunil’ei.
Bucureşti — Aza s-umpli un mes di dzali di la traghedia dit clublu bucurestean Colectiv, momentu cari u lahtarsi si anviscu di jeali Romania. 60 di persoani s-chirura bana după incendiul provocat di un show pirothenic, iara alti aproapea 200 fura pliguiti. Ministerlu di Interne dimanda ca nica un pliguit fu transfearat, aza, la un spital dit Austria. Tu aestu chiro tru spitali di Bucuresti suntu internati 36 di persoani, iara 29 suntu tru clinit dit xinatati.. Patru ancheti declanşate di Directia Nationala Anticoruptie şi Parchetlu General scoasira tu lun’ina un şingir lungu di nereguli, inclusiv la instituţii cari lipsea s-lucreadza ti verificarea a misurlor anti-incendiu. Ma multi persoani, ntra cari patron’il’i a clublui si atel’i a firmal’ei cari organiza show-lu pirotehnic, fura ncl’isi, a deapoa doi sefan’i di la Inspectoratlu tra Siituatii di Urgenta fura scosi di pi ipotisi.
Bucuresti — Cama di 2.600 di militari şi specialişti, cu 360 di halat tehniti, va s-difileadza, Bucuresti, pi 1 di Andreu, ti Dzua Naţională a Româniil’ei. Estan, la traditionala parada militara dit capitala, a soldatlor romani va la si adavga sot dit Ripublica Moldova si Bulgaria, Statele Unite, Polonia şi Turchia. Dzua Nationala easti sarbatorita em tru vasilie em si di misiunile diplomatiti româneştAgiumta sărbătoari oficială după Revoluţia anticomunistă dit 1989, data di 1 di Andreu marcheadză finalizarea, tu inşita a Primlui Polim Mondial, tru 1918, a protesului di constituire a statlui naţional unitar român, prit intrarea sum autoritatea a Bucureştiului a tutulor provintiilor cu populaţie majoritar românească dit componenţa a imperiilor multinaţionali vitini.
Bucureşti — Aproapea 3 miliun’i di beculeţe, cari va s-armatuseasca capitala ali Romanie tra sărbătorile di iarna, va s-hiba apreasi tora seara. Tru aestu chiro tru Piaţa ali Universitati dit centrul a Bucureştiului continua Târgul di Crăciun a curi ofertă easti multu variată: tru ateali 60 di căsiţi amplasate tru piaţă, oaspitl’i va s-afla diznau di la buneţuri culinari până la bijuterii, decoraţiuni şi ornamenti spetifiti a sărbătorlor di iarnă. Cama di 10.000 di beculeţi armatusescu arcadile a Târgului, iara 20.000 di beculeţi asiguripsescu iluminarea a bradlui tradiţional di Crăciun, analtu di 15 metri. Chiro di un mes, la Târgu va sa s-tana spectacoli şi concerti. Una campanie umanitară cu numa Durusea, hii ma bun! Ş-tini poţ s-esta Pap Crăciun!… la da curayiu a român’ilor tra s-da dhoara cărţa şi agiuareali tra cilimean’il’i tru dificultate. Târgul di Cărciun di Bucureşti easti angrapsitu tru tru singirlu a nai cama importante di aesta turlie dit Europa.
Bucuresti — Embistimen’il’i ortodocşi (majoritari), greco-catolit si romano-catolit dit Romania alu yiurtusescu, aza, Sâmtul Apostol Andrei. El easti lugursitu avigl’itorlu ali Romanie,, cate propovadui crestinismul pi aest teritoriu si patidza priml’i banatori tru Dobrogea, mardzina di coasta dit ascapitata ali Amarea Lae. Tut luni, aproapea 700 di n’il’i di romani, cari poarta numa Andrei ica derivate a aistui, isi yiurusescu dzuua di numa.
Bruxelles — Miniştril’i di Externe dit vasiliili NATO va s-l’ia parti marţa Bruxelles la una andamusi pi tema provocărlor di securitate. Uidisitu cu habarea a corespondentului Radio Romania tru capitala ali Belgie, România va s-hiba reprezentată di şeflu a diplomaţiil’ei Lazăr Comănescu. Agenda a discutiilor acata tru isapi chestiuni ligati di anvartusearea a flancului sudic ali Alianta, relatia NATO — Rusia, coopeararea a Alianţei Nord-Atlantice cu UE ligată di componenta militară. Ministrii di externe va s-faca isapi si situatia dit Afganistan.
Armanipsearea: Tascu Lala
Bruxelles – Prezidentul român, Klaus Iohannis, l’ia parti, ază Bruxelles, la Summitul Uniunea Europeană-Turcia. Uidisitu cu spusa a unlui proiectu di concluzii cari poati, s-hibă, ama, alăxitu andicra di moeabet, Ankara ari tu minti s-agiută Uniunea s-chivernisească dalga di migranţă, cari bagă sum semnul a ntribaril’ei yinitorlu a zonei Schengen, tru schimbul a unui agiutor financiar şi ti ahurhearea diznău păzărăpserli di aderari la bloclu comunitar. UE ari naeti, tutunaoară, s-alină tru 2016 obligativitatea a vizilor tră cetăţen’il’i turtă, cara Ankara va s-tin’isească născănti criterii. După participarea la Summitlu Uniunea Europeană-Turcia, luni, prezidentul Klaus Iohannis va s-ducă Paris, deadun cu şefan’i di stat ş-di guvernu dit cama di 145 di vasilii, la discl’idearea a XXI-til’ei Conferinţă a Părţalor (COP 21) la Convenţia-cadru a Organizaţiil’ei a Naţiunilor Unite tră alaxerli climatiti. Protlu scupo a conferinţal’ei easti adoptarea a unui nău acordu internaţional tru dumenea a alăxerlor climatiti, cari s-hibă obligatoriu dit videala juridică şi ti băgari tu lucru a tutulor statilor ahurhindalui dit 2021.
Bucureşti — Bucureşti s-tănu, ază tahina, repetiţia generală tra parada militară ti va s-tănă cu furn’ia ti Dzuua Naţională ali Românie. Cama di 2.600 di militari şi specialişti, cu 360 di hălăt tehniti, dit ministerele ali Apărari, di Interne şi dit servitiile speciale, va s-l’ea parti marţă, tu 1 di Andreu, la paradă. A militarlor români lă si adavgă detaşamente dit Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Vargaria vitină, cata cum şi dit Statele Unite, Polonia şi Turchia, aliate ali Românie tru NATO. Agiumta sărbătoare ufitială după Revoluţia anticomunistă dit 1989, data di 1 di Andreu yilipseasti finalizarea, tru bitisita a Primlui Polim Mondial, tru 1918, a proteslui di constituire a statlui naţional unitar român, prit intrarea sum autoritatea a Bucureştiului a tutulor provintiilor cu populaţie majoritar românească dit componenţa a imperiilor multinaţionali vitini.
Bucureşti – Reprezentanţa a comunităţlor româneşti di tuta lumea s-andamusescu, di aza până tru 2 di andreu, Alba Iulia şi Zlatna, tru tentrul ali Românie, tru arada a atil’ei di XIX-a ediţii a Congreslui a Spiritualitatil’ei Româneşti. Congreslu fu timil’iusitu di Liga Culturală tra Unitatea a Român’ilor di Iutido cu scupolu tra s-agiuta la cunuştearea ali românitati, la anvartusearea a ligăturlor a român’ilor di lumea tută cu Vasilia şi tra determinarea a organizaţiilor niguvernamentali şi a ufitialităţlor ali Române tra s-da un agiutor real tra comunităţli româneşti di iutido. La aestă ediţie, ş-dimandară prezenţa delegaţ dit cama di 30 di văsilii şi zoni di românitati, cata cum şi dit România.
Bucureşti — Cunuscutlu tenor Jose Carrearas fu tin’isitu, ază cu titlul di Doctor Honoris Causa ali Acadimie di Muzică “Gheorghe Dima” di Cluj-Napoca (nord-vestul României), ca semnu di pricunusteari tră activitatea a lui artistică pi nivel internaţional. După ti, gioi, Jose Carrearas tănu concertu Bucureşti, acompaniat di Filarmonica George Enescu, ază el ari programată ună reprezentaţie Cluj, iu va s-hibă acompaniat di Orchestra a Filarmonicăl’ei di Stat Transilvania. Ateali daua concerti fac parti dit turneul a lui mondial di adio, “A Life in Music”. Pi di altă parti, soprana română cu anami mondiala Angela Gheorghiu ţani, tora seara, la Ateneulu Român di Bucureşti, un concertu extraordinar ahardzitu ti adunarea fonduri anangisiti ti yitripsearea a pliguitlor tru foclu di la di la clublu Colectiv, ti s-feati tru 30 i sumdru, di furn’ia a unlui show pirotehnic. 60 di oamin’i ş-chirura bana di furn’ia a aistui fanico.
Bucuresti — Creştin’il’i ortodocşi (majoritari), greco-catolit si romano-catolit dit Romania alu yiurtusescu, luni, Sâmtul Apostal Andrei. El easti lugursitu avigl’itorlu ali Romanie,, ti furn’ia ca propovadui crestinismul pi aestu teritoriu si patidza protl’I banatori tu Dobrogea, pi locarli dit ascapitata ali Amarea Lae. Tut luni, aproapea 700 di n’ml’ii di romani, cari poarta numa Andrei ica derivati a aistui, s-yiurtusescu dzua di numa.
Bucuresti – Ministrul delegat tra ligaturli cu român’il’i di iutido, Dan Stoenescu, lo parti samabta si dumanica tru Spania, la ma multi acţiuni dizvartiti cu furn’ia ti yuirtusearea a dzuual’ei Nationala ali ali Românie. Uidisitu cu habarea di la MAE di Bucuresti, tru arada a anamusilor cu membril’i a comunitatil’ei româneşti dit Spania, Stoenescu cundil’e că una dit priorităţli a lui pi scurtu chiro easti dizvartearea a unei campanii di informare tu ligatura votlu prit corespondenţă, atea turlie ca tuţ roman’il’i dit xinatati s-cunoască protedurli tra exercitarea a ndreptului di vot. Stonescu nica spusi că ari tru videala lansarea a nascantor sesiun’i di informari şi consultanţă tra român’il’i di nafoara a sinurlor, nica si turlii di accesare di catra aesta a fondurlor europene POSDRU. Easti zborlu di trei axi di finanţari: tra formari profesională continuă, român’i antreprenori tru Europa, prevenirea şi corectarea a fenomenlui di fudzeari dit sculie timpurie.
Armanipsearea: Tascu Lala
BUCURESTI — Nica una persoană pliguită tru foclu devastator faptu pi 30 di sumedru tru un club dit Bucuresti muri, aza, tru un spital dit capitala. Numirlu a mortalor alina, ase, la 59. Uidisitu cu habarea di la Ministerlu a Sănătatil’ei, tru spitalele bucureşteani eara nica internate 40 di persoane pliguiti tru foc, dit aesta dzati suntu tru catastisi critică şi greauă. Aproapea 30 di pliguit suntu spitalizat tru clinit dit xinatati. Memoria a atilor cari chirura aoa si 3 stamani fu omagiată, viniri seară, Bucureşti, iu ndaua sute di persoane s-adunara tra un concert tru Piaţa ali Universitati dit tentrul ali capitala.
BUCURESTI – Naulu guvernu roman cumandusit di independintul Dacian Cioloş s-andamusi, sambata, tru una şedinţă informală. Discutiile avura tru scupo construcţia a bugetlui di stat tra anlu yinitor, priorităţli sectoriale tra yinitorl’i mesi, fatearea ma hairlatic lucarlu a autorităţlor di managementu cari chivernisescu fonduri europene şi apufusearea a printipiilor tra reforma administrativa. Uidisitu cu spusa a primlui ministru, ahtari sedinţi informale va s-hiba organizati periodic, tru bitisita di stamana, şi va s-aiba tru scupo priorităţli a programlui di guvernari. Cabinetlu di tehnocrati cumandusitu di Dacian Ciolos aminta votlu di nvestitura tru ahurhita a stamanal’ei.
BRUXELLES – Metroulu di Bruxelles va s-armana ncl’is pana dumanica, după ti autorităţle dit capitala belgiană alu criscura la maxim nivelu di alertă teroristă şi featira timbihi ti populaţie tra s-nu s-duca tru calbalachi di furnj’ia a unei fuvirseari grava şi iminente, relateadză agentiile di presa. Dupu una stămână di la atacurli di Paris fapti ddi militanţal’i a gruparil’ei jihadista Statlu Islamic şi tru contextul tru cari unul ditru suspecţ, cari eara dit Bruxelles, easti ma largu caftat, casabalu hiindalui bagat sum nivelul 4 di alertă, maxim. Un suspectu arestat tru Belgia fu bagat sum acuzare tra terorism di justiţia belgiană tru ligătură cu atentatele cari featira 130 di morţa Paris, la 13 di brumar. Di alta parte, Turcia dimanda ca ncl’isi un bărbat belgian di origini marocană, suspectat că ari caftata ţinte tra gruparea jihadistă Statlu Islamic tru atacurle dit capitala ali Franta.
.
LONDRA — Preacl’ea formata dit romanlu Florin Mergea si indianlu Rohan Bopanna s-califica, sambata, tru finala a Turneului a Campionilor di Londra. Tru penultimul actu ali competitie, el’i azvimsira, cu 6-4 / 6-2, preacl’ea Ivan Dodig / Marcelo Melo (Croaţia/Brazilia). Tru alanta semifinala, cari va s-tana tut sambata, un altu roman, Horia Tecau, si partenerlu a lui, Jean-Julien Rojer (Olanda), va-l’I andamuseasca protl’I favoriţ, dzeamin’il’I americani Bob şi Mike Bryan. Easti tra prota oara candu Romania ari doi reprezentanta la Turneul a Campionilor, dotat cu premii tru valoari di sapte miliun’i di dolari si cari aliniadza la startu nai cama bun’il’i optu agiucători a sezonlui 2015, cum şi nai ma buni optu preacl’e masculine tru competiţia di dublu.
Armanipsearea: Tascu Lala
Bucuresti — Prezidintul ali Romaniei Klaus Iohannis va lu aiba oaspi luni naulu ambasador ali SUA la Bucuresti, Hans Klemm, dimanda Administratia prezidintiala. Tru arada ali ceremoniei ti dari giuratlu organizată la scamnul a Dipartamentului di Stat ali SUA, Klemm cundil’e că, tru harea di ambasador, tru prota thesi va s-aiba ngatan ti cristearea a relaţiilor economiti româno-americane şi cundil’e că oferirea di asistenţă tru dumenea ti combaterea ali corupţie dit România va s-hiba una di priorităţle a mandatlui a lui. Atel dit soni ambasador american tru România fu Mark Gitenstein, cari ş-bitisi mandatlu tru andiu 2012. Tru doil’I an’I s-giumitati dit soni reprezentanţa diplomatică ali SUA la Bucuresti fu cumandusita di trusărcinaţl’i cu afaceri. Di alta parti, prezidintul roman va s-faca, di n’iercuri, una vizită di una stamana tru SUA, tra s-l’ia parti la a 70-ta sesiuni ali Adunari Generala ONU di New York şi la summitlu a aistei organizatii iu va s-aiba ma multi andamusi. Cu furn’ia ali vizita, seflu a statlui va s-andamuseasca cu viteprezidintul american Joe Bidin, cu investitori americani şi cu reprezentanta ali comunitati di români dit SUA.
Bucuresti – Ambasadorlu roman la Budapesta, fu convocat luni la Minsterlu Ungar di Externe, dupu diclaraţiili fapti di seflu ali diplomatie di Bucuresti, Bogdan Aurescu, pi tema a gardurlor adrati di Ungaria la sinuri, tra s-danaseasca dalga migrationista. Seflu ali diplomaţie ungara Peter Szijjarto cutugursi sertu, dumanica, aprecierli a omologlui di Bucuresti. Bogdan Aurescu spusi, sambata, tru arada a discutiilor ti li avu Bucuresti, cu ministrul olandiz di externe, Bert Koendirs, ca analtarea di garduri cari s-amparta “Europa civilizată”, di alanta parti ali Europa, easti un gest autistu şi inacceptabil. Tru minduita a ministrului roman, tru atea ti mutreasti migraţia, soluţia va s-hiba ndridzearea a situaţiilor cari-l’i fati oamin’il’i tra s-fugă dit vasiliili a lor. Nas adusi aminti diznau ti angajamentul a Bucurestiului tra s-aproachi 1.785 di arifugaţ, ama cundil’e ca tru yinitor, Romania poati sa u faca ti ma bun axizearea di aprukeari cu agiutorlu a fondurlor europene.
Bucuresti — Protlu partid di opozitie dit Romania, PNL, dimanda ca va s-dipuna una moţiune di cenzură pi tema a ixichil’ei di credibilitate a guvernului, la cari s-agiumsi di furn’ia a problemilor tru justiţie a primlui-ministru Victor Ponta. Prezidentul interimar a printipalului partid aflat la guvernari, PSD, Liviu Dragnea, declara că nu pistipseasti tru hairlatica a unei moţiuni di cenzură ali opoziţiei. Premierlu social-democrat Victor Ponta si un sot di partid a aistui, senatorlu Dan Sova, fura pitricut gioi, tru giudico, di DNA, tra fapti di coruptie. Pi 5 di cirisar, procurorl’ii dimandara ca Ponta eqsti pusputit penal tra falsu tru nscrisuri sum vulă privată, complicitati la evaziune fiscală şi spilari paradz, tru dosarlu di corupţie di la companiile energhetiti Turceni şi Rovinari (sud), mutrindalui simnarea a nascantor contracte di asistenţă juridică. Tutunaoara, procurorl’ii agiumsira pi isapea că easti ananghi sa s-duca ma largu pusputearea penala andicra di Ponta şi tra conflictu di interesi, tru ligătură cu funcţia a lui di prim-ministru. Victor Ponta nu apruke em acuzatiili a procurorlor, em caftarli a prezidentului Klaus Iohannis si ali opozitie liberala tra s-da demisia.
Armanipsearea: Tascu Lala
Vrut armâni, vâ câlisim s-ascultat aoa un interviu cu muzicologlu Cristian Bandu, dit Ghirmânii, tu ligâtura cu apridutearea a cartilei, Protlu Tom “Armânili” di Gustav Weigand, deadun cu Prof. Univ. Dr. Mariana Bara nica si tra bana si lucurlu ti lu ari fapta muzicologlu Cristian Bandu tu Romanie si Ghirmanie tu chirolu di ma ninti si aza.
Bucuresti — Embistimen’l’i ortodocsi (majoritari), greco-catolit si romano-catolit dit Romania yiurtusescu, aza, Adormirea Maical’ei a Domnului ica Stâ Maria Mari, — una ditru nai cama mari sarbatori ali cristinatati cari aduti aminti di oara anda fudzi Samta Fecioara dit aesta lumi. Suti di n’il’i di embistimen’i suntu dusi hagilaki la manastirurli dit vasilie cari au hramlu ti “Adurn’earea a dadal’ei a Domnului”. Sărbătoari. Tut aza, cama di 2,2 miliun’i di român’i cari poartă numa di Maria, Marian ica dirivati a aistor s-yiurtusescu onomastica.
(Mihai)
Bucuresti — Guvernul roman va s-da despăgubiri a fermierlor a curi biriketi fu greu zn’iipsita di xeri, declara, viniri, premierlu Victor Ponta, tru una emisiune televizata, mentionandalui ca avu una discutie pe aesta tema cu ministurlu ali agricultura. Ponta spusi ca pana tora nai ma multu avura zn’ie biriketea di misur si garnu. Tru opinia a şeflui a Executivlui, Romania va s-dukeasca zn’iili a xeril’ei dit aestă veara până tru bitisita a anlui şi eale lipseasti s-hiba compensate cu misuri cari să stabilizezeadza alanti lumaki, tra s-nu zn’iipseasca trendul crescător pi cari ul ari tru aesta oara economia romaneasca.
(andreea)
Montreal – Boxerlu român Lucian Bute, fostu campion mondial, va s-alina diznau tru ringu, după una hopa di un an şi şapti mesi. El va lu andamuseasca, mani tahina, Montreal, pi italianlu Andrea Di Luisa. Ma s-aminta partida, Bute va s-aiba şansa ca tru yinitorlu meci s-alumta diznau tra titlul mondial. Romanlu kiru paftaua di campion mondial la categoria supermijlocie (versiunea IBF), tru mai 2012, dinintea a englezlui Carl Froch (ti s-trapsi cu kirolu dit activitate) Tru ilikia di 35 ani, Lucian Bute ari tru palmares 32 di victorii (24 prin KO) şi 2 azvindzeri, a deapoa italianlu Di Luisa (33 ani) avu pana tora 17 di victorii (13 ninte di limită) şi 2 eşecuri.
(Mihai)
Ottawa – Românca Simona Halep, numirlu trei mondial, u andamuseasti, aza, italianca Sara Errani, cap di serie numirlu 15, tru semifinalile a turneului di tenis di Toronto, dotat cu premii tru valoare di 2.4 miliun’i di euro. Viniri, tru cirecuri, romanca u azvimsi poloneza Agnieszka Radwanska(14 WTA) aesta hiindalui atea di a 300-ta victorie dit carieara a l’ei di agiucătoare profesionistă di tenis, precizeadză WTA. Adversara ali Halep dit semifinali, Sara Errani s-califica dupa ti u azvimsi ucrainianca Lesia Ţurenko, agiucătoare vinită dit calificări. Accederea tru penultimlu actu al’i asiguripseasti ali tenismena romana un cec tru valoare di 111.940 dolari şi 350 di puncti WTA.
(Andreea )
Armanipsearea: Tascu Lala
Vruţ armâni, vâ câlisim s-ascultaţ ş-adzâ emisiunea “Masti di oamini cânâscuţ”, iu v-aspunem ti maia Vanghea, maia a Profesorlui Alexandru Gica.
BUCURESTI — Premierlu Victor Ponta, lider a PSD dit meslu scurtu 2010, dimanda tru una postare a unlui singir di socializare ca numata va s-aiba niti una ipotisi di cumanduseari tru partid pana tru oara candu va s-limbidzasca ca nu ari cabati andicra di stepsurli ti al’I suntu adusi. El spuni ca lo aesta apofasi ti furn’ia ca nu va s-aduca zn’ie a PSD. Tu ahurhita a meslui cirisar, premierlu fu grit la DNA iu procurorl’ii al’I dimandara că easte pusputit penal tra falsu tru angrapseri su semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală tru formă niacumtinat şi paradz pi laea. Faptili vahi fura adrati tru chirolu candu eara avocat si au ligatura cu un dosar tru care easte cercetat sotlu a lui di partid, senatorlu Dan Sova, fostu ministru a Transporturlor tru guvernul Ponta. Ma amanat, premierlu dusi tru Turchia iu trapsi di una operatie la dzanucl’i. El s-turna tru vasilie si ahurhi lucarlu tu guvernu cu borgili a lui stamana ti tricu.
Madrid – Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, fati, pana marta, prima a lui vizită ufitială tru Spania. El ari programati andamusi cu Vasil’elu Felipe al VI-lu şi cu premierlu Mariano Rajoy si va s-l’ia parti, tutunaoara, la andamusi culturali, cu reprezentanţa a mediului di afaceri si ali diaspora romaneasca. Uidisitu cu isachili a Institutlui Naţional di Statistică dit Spania, cama di 750 di n’il’i di cetaten’i român’i eara stabiliţ tru aestă vasilie anlu ti tricu, el’i adrandalui nai cama marea comunitati di imigranţa. Dit arada a ligaturlor pi nivel analtu ditru ufitial’ii dit ateali doauă vasilii tru an’il’I dit soni, agentia spaniolă di presă EFE adusti aminti vizita fapta Bucuresti di ministurlu spaniol di Externe, José Manuel García-Margallo, tru mai 2013, cum si vizitili ti li feati tru Spania premierlu Victor Ponta, tru meslu alunar a idyiului an, si ministurlu di Externe Titus Corlătean, tru martu 2014.
Bruxelles — Miniştrii di Finanţe dit zona euro redactara, dumanica, una listă di condiţii suplimentari ti lipseasti s-hiba tin’isiti di guvernul grec tra s-poata s-ahurheasca negocierile tra treilu program di asistenţă financiară, declarara tra Reuters şi AFP sursi europene. Atena acafta tora ma ninti un nou agiutor financiar di la zona euro – estimat la circa 74 di miliardi di euro pi trei an’i – şi pripusi finalizarea a unui program di reformi ambiţios. Tra s-poata s-ahurheasca nai negocieri, miniştril’i di Finanţe dit zona euro vor ca Grecia s-alaxească Taxa pi Valoarea Adăvgată şi sistemlu di pensii, s-lardzească baza di impozitari tra s-creasca veniturli la buget şi s-crească independenţa a Oficiului naţional di statistică (Elstat). Tru arada a aistei seara, liderl’ii dit zona euro lipseasti să u pril’ia ştafeta di la miniştril’i di Finanţe tra s-apufusească, desi nchisescu ica nu, negocierle cu Atena tra treilu plan di agiutor, condiţie sine qua non tra s-nu iasa Grecia dit zona euro. Summitlu di urgenţă a atilor 28 di şefi di stat şi di guvernu dit UE pruvidzut tra toraseara Bruxelles fu anulat. Grecia ari unas borgi totală di 320 di miliardi di euro s-ama, iara di la 1 di alunar easti, tehnic, tru niaxizeari di plata.
Londra – Romanlu Horia Tecău/Jean si olandezlu Julien Rojer amintarâ, sâmbătă, turneulu di Wimbledon (dublu masculin), treilu di mari Şlem a anlui, după ti azvimsira tru finală cuplu Jamie Murray/John Peers (Maria Britanie/Australia), cu scorlu 7-6, 6-4, 6-4. Aestu easti primlu titlu di dublu masculin la un Grand Slam tra agiucatorlu roman. Horia Tecău nica ari amintatâ si un titlu di Grand Slam, ama la dublu mixt, tru 2012, la Australian Open. El nica ari agiucata finala di Wimbledon tru 2010, tru 2011 şi tru 2012, deadun cu suedezlu Robert Lindstedt, ama atel’i doi chirura cafi oara. Horia Tecău easti doilu român amintâtor la Wimbledon la dublu masculin, după Ilie Năstase, cari azvimsira, deadun cu americanlu Jimmy Connors, tru finala dit 1973, dinintea a australiean’ilor John Cooper şi Neale Fraser.
Praga – Filmul “Box”, regizat di romanlu Florin Şerban, aminta, sambata, premiul tra critica – FIPRESCI – la Festivalu International di Karlovy Vary. Uidisitu cu spusa a organizatorlor, distinctia al’i si deadi al Florin Şerban tra atea că regiza tu una turlie yilipsitoari una masti societatil’ei româneşti contemporane. Producţia îl’i ari, tru roluri printipale, pi Rafael Florea şi pi Hilda Peter. El’i interpreteadză doi arisiţ cari yin dit lumi acutotalui ahoryea. Rafael Florea, cari gioacă rolu a unui pugilistu, easti actor niprofesionistu. Adutem aminti ca, aoa si 5 an’i, regizorlu Florin Şerban aminta la Festivalu di Berlin, Marli Premiu a Juriului şi premiul Alfred Bauer tra filmul “Io cându voi s-asuiur, asuiur”.
Armanipsearea: Tascu Lala
GARTIA – Andamusea di sâmbătă a miniştrilor di finanţi dit zona euro va s-hiba multu dificilă, câte reformili pripusI di guvernul grec nu suntu duri tra s-Acata tru isapi un acordu mutrindalui darea diznau a agiutorlui internaţional tra Atena, spusi prezidentul a Eurogruplui, Jeroen Dijsselbloem, aleptu di AFP. Prota problemă easti pistipsearea anamisa di Gartia şi partenerl’ii a l’ei europeni, spusi Dijsselbloem anda agiumsi la andamusi, lugursita di mari simasie tra ţanearea ali Gartie tru zona euro. Planlu pripus di guvernul elen fu aprobat asarnoaptea di parlamentul di Atena, acă nascanta membri a partidlui di guvernământ trapsira mana ica votara contra. Premierlu Alexis Tsipras apruche că nascanti apofasi calcă taxerli electorale cu cari stânga radicală vini la puteari, ama andrupasti că suntu ma straxiti andicra di ateali pripuse di creditori. Gartia cafta un program di finanţare tra trei ani şi u l’ia borgea, ntra altile, s-vulusească un nau nom a pensiilor, s-ndreaga una nauă legislaţie mutrindalui sistemlu fiscal, sa scada hargili militare, s-creasca TVA si sa scoata di pi lucru scutirea di aesta taxa tra nisiiili garteşti, până tru insita a anlui 2016. Ahurhindalui cu 1 di alunar, Gartia easti, tehnic, tru niaxizeari di pălteari si ari ananghi di treia pacheta di agiutor financiar tra s-nu hiba scoasa dit zona euro.
MADRID — Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, va s-faca, luni, prima a lui vizită ufitială tru Spania. El va s-andamuseascâ cu Vasil’elu Felipe VI-lu şi cu premierlu Mariano Rajoy si va s-l’ia parti, tutunaoara, la andamusi culturali, cu reprezentanţal’i a mediului di afaceri si ali diaspora romaneasca. Uidisitu cu isachili a Institutlui Naţional di Statistică dit Spania, cama di 750 di n’il’I di cetateni români eara stabiliţ tru aestă vasilie anlu ti tricu, el’i yilipsescu aesta turlie nai cama marea comunitati di imigranţa.
BUCURESTI — Una n’ilie di tiniri dit Ripublica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), cari nchisira pri padi di Chişinău cata Bucureşti, tricura, sambata tahina, sinurlu, iu eara astiptat di n’il’I di cetateni roman’i, adepta ali Uniri tra ateali doaua state. Dumanica, el’i va s-agiunga tru Capitala ali Romanie, tra sa-l’I da tru mana a prezidentului Klaus Iohannis declaratia di Uniri adoptata, pi 5 di alunar, di aproapea 30 di n’il’I di cetateni ali Ripublica Moldova, tru arada a unei mari adunari nationala. Mitinglu fu gritu di organizatii non-guvernamentale dit ateali doaua state, ti spun ca masi adunaţ stog putem s-tanem cheptu a provocărlor di yinitori, putem s-banam ma ghini la noi tru vasilie, putem s-na harsim di una vasilie mari, fără sinuri intterne, fără cheaditi, cu una mira comuna şi tru prucuchie tra tuţ român’il’i”. Evenimentul s-tanu tru spaţiul public tru cari eara organizate marli protesti antisovietiti dit 1989-1990 si iu, tru agustu 1991, una alta Mari Adunare Naţionala saluta proclamarea di catra Parlamentul di Chisinau a independental’ei andicra di Moscova. Adutem aminti ca actuala Ripublica Moldova fu thimil’iusita pi una parti a teritoriilor romanesti dit apirita arachiti di URSS tru 1940, dupu un ultimatum.
BUCURESTI – Arad fu discl’isa, ază, prima ligătură pi autostradă ditru România şi un altu stat european. Easti zborlu ti cumata ali autostradă A1 anamisa di Nădlac şi Arad şi naulu loc di triteari a sinurlui, Nădlac II, cari fati ligătura cu autostrada maghiară M43. Aesta va s-hiba discl’isa a traficlui internaţional di persoane şi părmatii, cu dzati bendza di urdinari pi calea di intrari şi dzati pi atea di işeari. Aoa easti interzis transportul di părmatii di piricl’iu i cari lipseasti bagati ti controlu fitosanitar şi veterinar, cata cum şi tranzitlu a vehiculilor ti imna cu preayalea.
XXX — Banca tentrala europeana dimanda, dumanica, ca va s-tana nivelu actual a imparmuturlor di urgenta tra bantali gartesti, alasandalui di facto poarta discl’isa catra una solutie prit care s-nu s-agiunga la surparea ali economie elena si isearea ali Gartie dit zona euro, dimanda AFP. BCE cundil’eadza si examineaza cu ngatan situatia si implicatiile a l’ei tra politica al’ei monetare. Banca ali Gartie spusi tru arada a l’ei, ca va s-l’ia tute misurle ti suntu ananghi tra s-asiguripseasca stabilitatea financiara a cetaten’ilor tru aesti circumstanti ndilicati. Adtem aminti ca Eurogruplu apufusi s-nu prilundzeasca dupa 30 di cirisar programlu di asistenta financiara tra Atena, dupa habarea a executivului elen ca va s-pripuna organizarea pi 5 di alunar a unui referendum la care gretl’ii sa spuna minduita ti conditiili bagati di creditorl’ii internationali. Referendumlu fu aprobat di Parlamentul di Atena. Gartia lipseasti s-palteasca a FMI, pana pi 30 di cirisar, 1,6 miliardi di euro.
BUCURESTI — Bucuresti, cumandusearea a Parlamentului ari tru plan s-apufuseasca, luni, calendarlu tra audierea şi validarea al Mihai Răzvan Ungureanu tru framtea a Serviciului di Informaţii Externe. Dit declaraţiile a liderilor puterii şi ali opoziţie, Mihai Răzvan Ungureanu easti ndrupat di liberali (prota forta ali opozitie), UDMR, UNPR (parteneri la guvernare) şi Gruplu a minorităţilor naţionale, chiro tru cari social-democraţl’ii (aflat la guvernare) dezaproba aesta numaseari, iara tra niapruchearea a aistui tru Parlamentu el’i va-l’i aiba ninga nasi senatorl’ii şi deputaţl’ii di la noulu ALDI (parteneri la guvernare). Mihai-Răzvan Ungureanu nica cumandusi SIE ntra 2007 si 2012, fu ministru di externe tru perioada 2004-2007 şi prim ministru tru prima giumitate a anlui 2012.
LONDRA — Agiucătoarea română di tenis Simona Halep, di fara armaneasca, numirlu trei mondial şi treia favorită, va s-agioaca, luni, contra ali slovaca Jana Cepelova tru runda inaugurală a turneului pi iarbă di Wimbledon, treilu Mare Şlem a anlui. Anlu ti tricu, Halep agiumsi pana tru semifinale pi iarba londoneza. Irina Begu, cap di serie numirlu 29, va s-agioaca tru primlu tur contra ali rusoaica Daria Gavrilova, chiro tru cari Monica Niculescu (46 WTA) va s-debuteadza contra ali portoricana Monica Puig (91 WTA). Cara Niculescu şi Halep va s-treaca di adversarili a lor, va s-ampuliseasca una-alanta tru turlu doi. Tut tru turlu intan’iu la Wimbledon, Alexandra Dulgheru (59 WTA) va s-agioaca contra ali Kristina Mladitovic (Franţa, locul 37 mondial), iara Andreea Mitu (70 WTA) va u aiba adversara pi belarusa Olga Govorţova (122 WTA). La dublu masculin, preacl’ea alcătuită dit tenismanlu român Horia Tecău şi olandezlu Jean-Julien Rojer easti a patra favorită şi va s-agioaca tru turlu una cu preacl’ea Martin Klizan (Slovacia)/Lukas Rosol (Cehia). Preacl’ea Florin Mergea (Romania)-Rohan Bopanna (India) easti cap di serie numirlu nauă si va s-agioaca tru primlu tur cu preacl’ea Tim Smyczek (SUA)/Jiri Vesely (Cehia).
VIENA – Un analtu oficial ali SUA dimanda că negocierli mutrindalui programlu nuclear a Iranului va s-lundzeasca după dzuua di marţa, cându easti vadelu-limită oficial, dimanda BBC. Posibilitatea ti prilundzearea a moeabetlor dupa 30 di cirisar avea futa evocata ma nainti si di partea iraniana. Prezenta, dumanica, Viena, şefa ali diplomaţie europena, Fedirica Mogherini, feati timbihi că vini oara tra alidzerli politite tru aesti negocieri, ahurhiti aoa si 20 di mesi anamisa di Tehearan şi marli puteri dit arada a Gruplui 5+1 (SUA, Marea Britanie, Rusia, China, Franţa şi Germania). Acordul final lipseasti s-garanteadza caracterlu irin’eatic a programlui nuclear a Tehearanlui, tra s-aiba cabilea ti scutearea a sancţiun’ilor internaţionali bagati ti economia iraniana.
Prezidentul a Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, dimanda, sambata, ca programul di asistenta financiara tra Gartia nu va s-hiba lundzitu dupa 30 di cirisar, data expirarilei a lui, asi cum cafta guvernul elen. Dijsselbloem lugursi ca referendumul convocat di executivlu di Atena pi mardzina a pripunirlor a creditorlor ali Gartie – UE, BCE, FMI — ambudyiusescu, practic, negocierli. Uidisitu cu seflu a Eurogrupului, creditorlii ali Atena fura flexibili, ama guvernul elen nu apruche tutu pripunirli a aistor, iara tora minduescu s-da borgi catra populu gartescu. Declaratiili al Jeroen Dijsselbloem fura fapti la andamusea di sambata a Eurogruplui, lugursita atea dit soni sansa tra s-nu intra Gartia tu niaxizeari di plata. Atena lipseasti s-palteasca a FMI, pana tu 30 di cirisar, 1,6 miliardi di euro.
România feati paşi importanţa tru nascanti domenii şi ari una situaţie macroeconomică vartoasa, ama nu baga duri tru lucruat di multu chiro polititle agreate cu executivlu european, maxus tru domeniul fiscal — spuni, tru un comunicat, Comisia Europeana, tu bitisita a misiunil’ei di 10 dzali Bucuresti. Tru comunicat nica sa spuni că Bucurestiul lipseasti tra s-tana tru idyea scara realizărli amintati tru actualul program cu Bruxellesul, cate aeasti andreg thimel’ilu tra dutearea ma largu a unei creaştiri economica vartoas şi echilibrata. Adutem aminti ca reprezentantal’ii ali Comisie nu putura s-agiunga la un acord cu autorităţli di Bucureşti. Protlu scupo a discutiilor lu reprezenta naulu Cod Fiscal, cari ari ca printipală misură n’icsurarea a TVA di la 24 la 19 la sută. Ministurlu roman di Finante, Eugen Teodorovici, apruche ca relaxarea fiscala pruvidzuta di naulu cod va s-ditermina, asi cum au frixi creditorl’ii internationali, una creaştiri temporară a dificitlui bugetar, ama spuni ca aesta va s-hiba tanuta sum nivelu di 3% dit PIB.
România ndrupasti implementarea pan di mardzina a Acordurlor di Asociere ali UE cu Ripublica Moldova, Georgia şi Ucraina şi dutearea ma largu tru ritmo niacumtinat a proceselor di reformă, ahtari turlie câ eale ş-agiunga scupolu di asociere politică şi integrari economică, cu impactu esenţial tru democratizarea şi modernizarea ali societati tru aesti state, spuni Ministerul Afacerilor Externe. MAE di Bucuresti hiritisi, sambata, umplearea un an di dzali di la simnarea di cătra ateale trei state a Acordurlor di Asociere şi di Libir Schimbu cu Uniunea Europeană. Aesti acorduri reprezintă expresia a angajamentului niacumtinat ali UE andicra di vitinătatea a l’ei estică si au scupolu să ducă la modernizari, apufusiti,anvartusearea a statlui di dreptu şi creaştirea economică, lugurseasti Ministerlu roman di externe. România fu primlu stat european cari li ratificaa Acordurle di Asociere cu ateali trei state partenere, la 3 di alunar 2014.
Operatorl’ii turistit britanit evacuara, sâmbătă, n’il’i di turişti dit Tunisia, dupu una dzuua di anda un bărbat armatusitu vatama 39 di persoane ti eara pi plaja a unui complexu hotelier. Ataca fu revendicata di gruparea islamistă Statul Islamic, iara majoritatea a victimelor suntu cetateni britanit. Anamisa di victime suntu şi turişti dit Belgia şi Germania. Cama di 60 di oameni ş-chirura bana tru dalga di atacuri teroriste fapti, viniri, tru Franţa, Tunisia şi Kuweit. Prezidentul român, Klaus Iohannis, s-fati pismani ahandos andicra di victime si diclara ca România easti solidară cu statele a lumil’ei tru alumta contra a terorismului. Aesti atentate na spun că terorismul reprezintă una fuvirseari reală dinintea a curi lipseasti s-armanem serta şi adunat stog — nica spusi şeflu a statlui, cari asiguripsi că România ma largu va s-minteasca tru combaterea a aistui fenomen. Si ministrul di Externe di Bucureşti, Bogdan Aurescu, cutugursi sertu atentatele, afirmândalui că aesti spun una turlie tragica ti necesitatea tra s-creasca eforturli globali di alumta contra a teroaril’ei.