Category: Actualitati

  • Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

    Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

    România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că easti pritu cama analtili scări ditu UE. Criștearea icunomică nu esti vârtoasâ, di sibepea că s-facu aspârdzeri di zigâ multu mări, emu nuntrul ali vâsilii, emu nafoara a llei, iara Chivernisea lipseaști s-țânâ sum cumandu sertu hărgiurli. Ixichea lipseaști sâ scadâ estanu, lucru zori te-adrari, dzâți ș-ministrul a finanţilor, Tánczos Barna.

    El luyurseaști că scupolu ti 2025 easti țânearea tu zigâ, apridunarea a hârgiuearillei a pârălui publicu, di cara 2024 fu unu anu cu zori ti Românie tu tuti dumeniili.

    Tánczos Barna : „Fu unu anu cu multi alidzeri, tu cari fâțearea isapi a pensiiloru criscu, idyealui criscurâ și arudzli/tiñiili di cathi mesu ș-furâ andrupati ș-investiţii cu pâradz mulțâ ași cumu nu s-ari faptâ ma ninti. Ş-aestu easti unu lucru di mari simasie ti bugetlu pi 2024, bași cara anlu s-bitisi cu unâ ixichi di 8,6%.

    Anlu 2025 va s-dzâcâ unâ bagari tu unâ ixichi di 7% şi, dealihea, unu lucru greu te-a adrari di cara vremu s-țânemu pâradzlli daț ti investiţii, lipseaști s-pâltimu tiñiili di cathi mesu tu scara a meslui brumaru şi pensiili tu scara a meslui brumaru 2024.

    Lipseaști s-andrupâmu sistemlu di anviţâmintu, sistemul di sânâtati, tuti instituţiili publiți, și s-nâ bâgămu tu arada a aliștei ixichi, ama tu idyiul chiro lipseaști s-hibâ ș-anlu tu cari ahurhimu s-adrămu ațea vâsilii ți s-adunâ multu ghini taxili și, tutnâoarâ, s-da serviții cu numiru mari di lucrâtori, cu hărgiuri mări.”

    Tánczos Barna adusi aminti că, tu 2024, România simnă unâ borgi pi 7 añi cu Comisia Evropeanâ, iara tu bitisita a vadelui lipseaști s-agiungâ la unâ ixichi di 3%. Elu adâvgă că, tu construcţia a bugetlui di stat pi 2025, autorităţli nu au tu umuti unâ crișteari a TVA-lui ş-niți vârâ alâxeari a impozitlui pi tiñiili di cathi mesu. Ministrul dzâsi că proiectul di buget va s-hibâ spusu dinintea ali coaliţie di cumândâseari tu 27 di yinaru, ta s-hibâ aprucheatu di Parlamentu tu prota stâmânâ ditu meslu șcurtu.

    Aduțemu aminti că, Chivernisea cumândâsitâ di suțial-dimucratlu Marcel Ciolacu fu di câbuli, aoa și șcurtu chiro, cu unâ ordonanţâ di ananghi mutrindalui niscânti misuri fiscal-bugetari tu dumeanea a hărgiurloru publiți, ti fundamentarea a bugetlui gheneral pi 2025.

    Misurli dusirâ la nihâristisearea a mediului privat, ți fați tâmbihi ti impredictibilitatea leghislativâ și alâxearea a nomurloru fiscali di dzuuâ-dzuuâ. Tu arada a loru, sindicatili dzâcu că va s-facâ protesti tu chirolu ți yini ș-âlli câftarâ a Avocatlui a Popului s-atacâ la Curtea Constituţionalâ articollu ți pruveadi angllițarea a indexarillei a pensiilor. Ordonanța ți intră tu practico tu 1 di yinaru, pruveadi nica ș-angllițarea a salariilor, scutearea a niscântoru fațilităț fiscali şi s-angârdeascâ hâirli ți potu s-li veadâ mași niscânțâ oamiñi.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

    România și sigurlichea di urdinari a aftuchiniloru pi geadei

    Numirlu a morţâlor tu acțidenti rutieri scâdzu niheamâ tu 2023, andicra di 2022. Cu tuti aesti, România misurâ, ma largu, multi victimi pi geadei. Uidisitu cu datili ditu Buletinlu a sigurlichillei rutierâ adratu di Poliţia Româneascâ, tu 2023 murirâ 1.500 di oamiñi, nai ma mulțâlli ditu elli hiindalui oamiñi ți imna pir padi. Tutnâoarâ, furâ greu agudiț anvârliga di 3.500 di oamiñi. Nai ma multili ditu ațeali 4.500 di acțidenti rutieri greali s-feațirâ la hoarâ.

    Tu cama di giumităț ditu cazuri, câbatea u au şoferilli, dipriunâ sibepea ti acțidentili rutieri greali easti că aftuchinili imnâ cușia ș-nu uidisitu cu condițiili din cali, ama ș-alatusili a biciclişțâloru. Dauli itii ți s-vedu dipriunâ tu acțidentili rutieri greali ditu Românie suntu urdinarea a oamiñiloru ți imnâ pir padi, ama nu tiñisescu nomlu, ș-aftuchinili ți imnâ cu multâ iruși.

    Ti scâdearea a numirlui di acțidenti, Poliţia Rutierâ ahurhi, chiola, s-mutreascâ cu angâtanu urdinarea pi geadei prit unu sistemu nău di mutreari – ʺe-SIGURʺ. Tora di oarâ sistemlu lucreadzâ mași pi autostrădzli/geadeili A1 Bucureşti-Piteşti şi A2 Bucureşti-Custanţa, cata cumu ș-pi DN2 – E85, tu giudețlu Vrancea, sistemlu filiseaști mihânii/hâlăț radar di turlie pistol/aruvelâ, cu camerâ te-a filmari, bâgati pi trepied, ți pot si s-veadâ mardzina di cali. Filmărli va s-hibâ dapoaia mutriti cu angâtanu di polițișțâ ș-di cara va s-bagâ oarâ că s-feați unâ câlcari a nomlui di imnari pi geadei, a șoferlui va-lli si pitreacâ acasâ, pritu poștâ, s-pâlteascâ unu girimé, fârâ s-hibâ ananghi s-dânâseascâ urdinarea pi cali.

    Tâmbihi ti șoferi: criştearea a arugâllei minimâ brutâ pi economie dusi la criştearea a punctului di culâseari-girimé, ași că nai ma ñica câlcari di nomu anchiseaști di la 405 lei ş-poati s-agiungâ la cama di 20.000 lei. Girimelu s-da uidisitu cu nomlu, pi crișteari, maca şoferlu nu avu canâ culâseari ma ninti , poati s-llia mași unâ tâmbihi/avertismentu, iara altu poati s-llia unu girimé ma greu.

    Sistemlu ʺe-SIGURʺ nu va s-hibâ mași pi dauli geadei/autostrădz ș-unâ cali național ti cari adusimu aminti ma ndzeanâ. Poliția deadi tu șteari că bâgarea a radarilor fixi va s-facâ pi dzăț di călliuri ditu zonili cu riscu rutier analtu ditu tutâ vâsilia. Uidisitu cu nomlu di adrari a sistemlui ʺe-SIGURʺ, s-ari tu naeti unâ scâdeari cu 50%, pânâ tu anlu 2030, andicra di 2019, a numirlui di morțâ ș-cu 50% a numirlui a oamiñiloru agudiț multu tu acțidenti pi geadei.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

    Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

    Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi asiguripseri Comisia Evropeanâ, di cara bâgărli nanâparti di gazi naturali tu statili membri scâdzu anvârliga di 70%. Aestu easti unu livelu ma ñicu di cumu eara tu idyiul chiro anu, anda bâgărli nanâparti eara amplini la cama di 85%.

    Dupâ spusa a Bruxelles-ului, tu meslu ditu soni, s-hârgiui unâ cantitati ma mari di gazi ditu depoziti, di cara s-feațirâ niscânti operaţiuni di mentenanţâ cari feațirâ s-nu mata poatâ s-hibâ filisiti niscânti sursi/izvuri di alimentari.

    Anna Itkonen, purtâtorlu di zboru ali Comisie Evropeanâ tu dumenea ali Energhie, dzâsi că operaţiuni di mentenanţâ pi platformili petrolieri ditu Norvegia ş-tu niscânti staţii di lichefieri furâ bitisiti, ama, stâmâna aesta. Ea adâvgă că ari și operaţiuni di mentenanţâ a niscântoru depoziti ditu Ghirmânie.

    Tu ți mutreaști România, autoritățli di București dzâsirâ că bâgărli nanâparti di gazi naturali agiumsirâ, tora, la vârâ dauâ treimi ditu capațitatea maximâ, unu livel di arada ti aestâ oarâ ditu anu ş-ti cumu fați chirolu iarna aesta.

    Vâsilia ari cabaia bâgări nanâparti di gazi naturali ta s-treacâ iarna, da tu șteari ministrul ali Energie, Sebastian Burduja.

    El deadi aesti hâbări di itia că tu presâ sâ spusi că bâgărli nanâparti di gazi ditu Uniunea Evropeanâ s-bitisescu para ayoñea.

    Sebastian Burduja dzâsi că, tu vâsilia a noastâ, bâgărli nanâparti, di tora, suntu ma mări di câtu easti ananghi ti chirolu arcurosu. Ş-cundille că ari nica 2.000 di miliuni di metri cubi di gaz bâgatu nanâparti, iara hărgiurli suntu, di arada di 20 di miliune/dzuâ, ți va s-dzâcâ că, tu inșita a iarnâllei, va nâ artiseascâ 800 di miliuni metri cubi.

    Ministrul dzâsi nica că România agiumsi, anu, nai ma marli producătoru di gazi naturali ditu Uniunea Evropeanâ, iara ahurhindalui cu 2027 proiectul „Neptun Deep” va s-adarâ diplâ producţia naţionalâ. Aestu easti cama marli proiectu di gazi naturali ditu zona româneascâ ali Amarea Lai ș-protlu proiectu offshore tu api di ahândami mari ditu Românie.

    Cu un volum acutotalui di gazi naturali luyursitu la 100 di miliardi di metri cubi, „Neptun Deepˮ va s-adarâ ditu Românie nai ma marli producătoru di gazi naturali ditu bloclu comunitaru.

    Producâtorlli di gazi dzâsirâ că ari unu potenţial multu mari ta s-discoapirâ dapoaia tu apili teritoriali ali Românie tu Amarea Lai, iu taha ari rezervi di vârâ 200 di miliardi di metri cubi, ți potu s-agiutâ la fâțearea ma largâ ali ofertâ tu aestâ nài.

    S-dzâțemu nica că, pi di altâ parti, pânâ tu bitisita a meslui yinaru, autorităţli di Bucureşti va s-apufiseascâ turlia cumu va s-lucreadzâ ma largu pâzarea di energhii dupâ 31 di marțu, când âlli treați vadelu ali schemâ di plafonari şi compensari a pâhadzloru. Tora s-facu ma multi sțenarii ti turnarea la pâzarea libirâ pritu unâ trițeari cari sâ s-facâ pre-ayalea.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțeara: Mirela Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    MUABETS. Liderllii a suţatãllei di guvernămintu di București s-adunară ñiercuri ti prota a loru andamasi di estanu. Aeșţă apufusiră că protlu tur a alidzerloru prezidențiali să s’ţănă tru 4 di mai și doilu tru 18 di mai. Coaliția lu aleapsi și aţelu di ma ninti lider PNL, Crin Antonescu, ti harea di candidat comun a lor ti antriţearea prezidențială. Elli apufusiră, tutunăoară, ca bugetlu ti 2025 s’hibă părăstisitu ninti di 27 di yinaru, aţea turlie tra s’poată s’aibă izinea a Parlamentului tru prota stămănă a meslui şcurtu. Ministurlu a Finanților, Tánczos Barna, spusi ma ninti că proiectul di buget va s’tiñisească plafonlu di deficit de 7% ditu PIB, fără năi creaștiri di taxe, ama pritu un control ma sertu a hărgiloru publiţi. Di altă parte, sindicatele căftară a Avocatlui a Popului s’facă conteastatie la Curtea Constituțională ti articolu ditu aţea ditu soni ordonanță di urgență cari pruveadi nglliţarea indexarillei pensiili. Ordonanța, cari intră pi lucru la 1 di yinaru, pruveadi și nglliţarea a tiñiiloru di cafi mesu, scutearea a niscăntoru avantaje fiscale și ñîcurarea a niscăntoru beneficii.

     

    VIZI. Românii Va s’poată s’urdină tru SUA fără viză ahurhinda cu meslu marţu a aluştui an. Easti ananghi maş ti ună carti/notificare pi ună platformă cunuscută cu numa ESTA – Sistem electronic di autorizare a urdinarillei, declară ñiercuri ministrul di externe a văsiliillei, Emil Hurezeanu. Includerea României tru programlu Visa Waiver va s’hibă nsimnată ufiţialu viniri, 10 di yinaru, pritu un eveniment organizat la Washington DC. Secretarul di stat a Securitatillei Interne al SUA, Alejandro Mayorkas, și ambasadorlu României la Washington, Andrei Muraru, va s’adună ta s’nreghistreadză aderarea ali Românie la programlu SUA fără vize. Detaliili tehniţi și data ti băgarea tu lucru a năului regim di urdinari va s’hibă dimăndati di cu kiro. Cetăţenii români numata lipseaşti s’da interviuri la consulatlu ali SUA kiro tru cari permislu di urdinari, care ţăni loclu a viziloru di tora, va s’hibă valabil doi ani, cu un numiru nelimitat di intrări tru Statele Unite. Avizlu adus aminti ma nsus poate s’hibă ufilisitu ti viziti di până la 90 di dzăli cu ună custuseari di 21 di dolari SUA, să spuni tru ună notificare postată pi frăndza di Facebook a ambasadăllei ali Românie la Washington.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

    Româñilli va s’poată s-urdinã tru SUA fără vizi

    Româñilli va s-poatã s’urdinã tru Statili Uniti ali Americã fără vizi ahurhinda cu meslu marţu, deadi hăbari ministurlu ti Lucri Xeani, Emil Hurezeanu. Cetățeañilli româñi va s’aibã ananghi maş di ună carti/notificari tru platforma ESTA – Electronic System for Travel Authorization trã s’intră pi teritoriul SUA.

     

    „Unu di criteriili nai di simasie tra s’da izini fu scădearea a ratăllei di niaprukeari a căftărloru ti viză. Tru ţi mutreaşti călindarea aştiptată – tru 10 di yinaru s’ţăni ţeremonia ufiţială, s’dimăndă ufiţialu pritu secretarlu a Departamentului di Interni şi caplu a misiunillei diplomatiţi români di Washington; deapoa aestă apofasi lipseaşti s’hibă publicată tru Monitorlu Ufiţialu a Statilor Unite şi nu va s’facă dinăoară, ama minduescu că, ninti di 20 di yinaru, tru Dzuua ti dişcllidearea nauăllei administraţii Trump”, spusi minsiturlu Hurezeanu.
    România va s’hibă 43-lu cratu ditu lumi cari numata ari ananghi di vizi după un evenimentu ufiţialu ţi va s’ţănă viniri Washington, dimăndă Agerpres.

     

    Caplu a diplomațiillei di București adăvgă că trã urdinarea fără viză tru SUA va s’aibă ti români „un kiro di nviţari/adaptari” tehnică a sistemlui ESTA. „Aestă aprukeari/autorizari easti maş operaţiunea ţi u fac tuţ alanţă cetăţeañi a lumillei cari urdină tru Statili Unite fără viză. Ama, trã s’agiungă pi aţea oară, dimi trã ună căftari/notificari di cu kiro faptă electronicu a urdinarillei tru Statele Uniti, lipseaşti s’aştiptămu nica doi meşi şi giumitati, dimi până tru 1 di marţu. Easti zborlu ti ună adaptari a sistemiloru tehniţi, di ună nviţari/acomodari cu sistemlu. Ditu marţu, româñilli va s’poată s’urdinã aşi cumu urdinã tuţ alanţă, dealihea că nu fără aestă căftari, autorizaţie, autorizari, notificari electronică di urdinari”, nica spusi Emil Hurezeanu, cari năpoi adusi aminti că şidearea nu poati s’hibă ti un kiro ma mari di 90 di dzăli.

     

    Ministurlu di Externi alăvdă gaereţli fapti tru gaeretea ti acăţari tu isapi ali Românie tru Visa Waiver: „Pot s’aducu haristuseri ti tuti instituţiili români cari agiutară ti aestu hăirlăticu: Ministerlu ti Lucri Xeani, cumăndusitu di doamna Luminiţa Odobescu, ministerlu ti Lucri di Năuntru, cumăndusitu di Cătălin Predoiu, alti instituţii a statlui, Guvernulu ali Românie. ”Hurezeanu adusi aminti că trã s’hibă aprukeată intrarea tru Programlu Visa Waiver ari ună căftari di turlie statistică – sumu 3% rata di niaprukeari a căftărloru di viză.

     

    Secretarlu trã Securitati Internă a Statiloru Unite, Alejandro Mayorkas, şi ambasadorlu ali Românie tru Statele Unite, Andrei Muraru, va s’andămusească viniri trã s’nsimneadză ufiţialu aderarea ali Românie la programlu americanu ti scuteari vizili. Andamasea va s’ţănă la scamnulu a Departamentului trã Securitati Internă, tru Washington D.C., dimăndă, ñiercuri, Ambasada ali Românie tru SUA.

     

    Autoru: Radio România Internaţional
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ aprucheati ș-cu sinurli terestri tu spaţiul evropeanu di libirâ urdinari. Tu naia Giurgiu-Ruse, reprezentanţâ a autorităţlor ditu dauli vâsilii, ama și țetățeañi ți tricurâ ti prota oarâ sinurlu româno-vâryaru, fârâ s-lâ si caftâ actili, yiurtusirâ aestu sticu di oarâ.

    “Unâ hopâ dealihea istoricâ, cu conseținţi practiți multu mări ti cathi țetăţeanu românu, ti companiili româneşțâ. Integrarea tu Uniunea Evropeanâ ali României easti acutotalui ş-fârâ turnari.”, dzâsi ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, ți lo parti la aestu evenemintu deadunu cu omologlu a lui vâryaru, Atanas Ilkov.

    Unâ altâ țeremonie șcurtâ s-feați la unlu ditu punctili di trițeari a sinurlui anamisa di Ungaria şi România, cu unâ andamusi anamisa di şefanlu ali poliţie naţionalâ ditu Ungarie ş-inspectorlu şefu ali poliţie di sinuru ditu Românie. Membri ali Uniuni Evropeanâ ditu 2007, dauli vâsilii lucrarâ deadunu tu proțeslu di aderari tu Schengen. A că tiñisea criteriili tehniți nica ditu 2011, România ș-Vâryâria puturâ s-aderâ parţialu la spaţiul di libirâ urdinari tâși tu meslu marțu di anu, unâ oarâ cu scutearea a mutreriloru tu aeroporturi şi porturi maritimi.

    Ândoi meși ma amânatu, tu giumitatea a meslui andreu, dauli vârilii apruchearâ pân’ tu soni, vula di la tuț partenerl’i evropeañi ta s-veadâ idyea hâiri la punctili di sinuru terestru. Aestu lucru s-feați di cara Austria trapsi mânâ di la âncuntrari. Viena s-plândzea di numirlu mari di câftări di azil, maca Schengen va ș-tindâ sinurlu terestru, ama câtrâ inșita a anlui 2024 dzâsi că misurli bâgati tu practichie tu meșl’i ditu soni dusirâ la unâ “scâdeari multu mari a trițeriloru”.

    De la 1 di yinaru, șoferillii şi pasagerilli nu mata lipseaști s-aspunâ canâ documentu di identitati, iara aftuchinili potu s-treacâ fârâ s-hibâ mutriti. Tamamu ș-transportatorilli rutieri, ți șidea pânâ tora și 20 sâhăț la coadâ ta s-poatâ s-treacâ sinurlu, ascâparâ tora di mutreari. Cu tuti aesti, nai pțânu tu proțlli şasi meși, va s-facâ mutreri cându ș-cându la sinuru, ta s-ambudyuseascâ activităţli infracţionali/contra a nomlui, cu unu acțentu ahoryea pi mărli aftuchini.

    Tu idyiul chiro, vigllearea a sinurlui vâryaro-ânturțescu, ți agiumsi sinuru di nafoarâ a spaţiului Schengen, va s-hibâ ânvârtușatu. Pi partea di turismu, giucâtorilli ditu sector s-așteaptâ la unâ crișteari a numirlui di câlâtori, tamamu ș-ațiloru ți s-ducu tu Gârție. Di cara va s-intrâ di dipu tu Schengen, suntu aștiptati hâiri icunomiți multu mări, ți va s-creascâ produsulu internu brutu (PIB) cu nai pțânu 1% tu dauli vâsilii, uidisitu cu luyurserli.
    Spațiul Schengen, ți fu adratu tu 1985, ari tora 25 ditu ațeali 27 di vâsilii membri ali Uniuni Evropeanâ, cata cumu și vițiñilli a loru: Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Biolan

    Varyaria, Romania, Schengen, UE

  • Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerali di la UE şi acţiunea noastră tru Europa
    Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Viţeprezidentulu a Parlamentului European, Victor Negrescu, cundille importanţa aluştui amintaticu şi ananghea ta s’năstritemu complexul di stat membru ma nou, şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor di la Uniunea Europeană şi acţiunile Româniillei tru Europa.

     

    „Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Un scupo tră cari avum contribut niacumtinatu tu decheniulu ditu soni şi cari easti ună altă victorie di etapă tru integrarea noastră tru Uniunea Europeană şi vrearea ca România s’hibă ună boaţi vărtoasă şi influentă tru UE. Nu lipseaşti s’agărşimu că aderarea la zona di liberă urdinari nă da ndrepturi, ama avemu şi borgi ţi lipseaşti s’li ştimu şi s’li tiñisimu aţea turlie ca spaţlu Schengen s’lucreadză cu hăiri.

     

    Tutunăoară, vini oara ca România s’treacă piste complexul di stat membru ma nău şi s’crească axia administrativă tru domeniu ta s’crească nivelu di profesionalism aţea turlie ca acţiunea noastră tru Europa s’aibă hăiri. Ama, ti aestu lucru, easti ananghi ca populaţia s’akicăsească hăirlătiţli a unei Românii influentă tru UE. Fac apel ti ună ascumbuseari ghenerală tră ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerale di la UE şi acţiunea noastră tru Europa.
    Nu dip tu soni, unăoară cu majoratlu european, România liseaşti ta şi spună ndoi scupadz imbidz pi livelu UE ntră cari arădăpsescu trei:

     

    1. Dizvultarea capacitatillei di negocieri tu ligătură cu dosarele europene di interes cu scupolu s’aducă România tru ţentrul apofasiloru europene;
    2. Influenţarea bugetlui european ama şi iţi izvuri di finanţare europene ti amintari fonduri tră domeniile di interes tră România;
    3. Ună convergenţă ma mari ali Românie cu piaţa internă, şingirlu comercialu externu a UE şi alanti stati dizvultate ditu Europa tră creastirea nivelului di bana şi integrarea tru mecanismele financiare şi economiţi cari pot s’aducă ti văsilia a noastră ma multi oportunităţ di dizvultare’, exighisi europarlamentarlu social-democrat, Victor Negrescu.
    Viţeprezidentulu a Parlamentului European cundille că aesti trei obiective, complementare cu intrarea tru programlu american Visa Waiver şi aderarea la OCDE, easti ună garanţie tră ună Românie influentă tru lumi şi reprezintă una ditu ceareili tră s’ncuntreadză la retorica anti-europeană.

     

    Autoru: RRI
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

    Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

    Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu tradiţionala anchetâ di mindueari pritu ascultâtorlli ş-filisitorilli di Internet şi singirili suțiali ta s-apufuseascâ cari ditu personalităţli ditu turlii-turlii di dumenii alâsă nai ma multu toru tu 2024, tu sensu pozitiv, tu lumi.

    Apruchemu ma p’țâni pripuniri di la voi di alțâ añi. Iara eali furâ multu fragmentati şi polarizati, vahi easti unu reflexu a prezentului amplin di crizi politiți, suțiali, icunumiți ş-climatiți ş-cu mindueri tutu cama polarizati la livelu modialu.

    “Omlu a Anlui 2024 la RRI” fu aleptu omlu di emburlâchi Elon Musk. David Iurescia, ditu Argentina, argumenta ași pripunirea: «Votlu a meu ti Omlu a Anlui 2024 s-duți câtrâ americanlu Elon Musk, ti progresili a lui tu lumea a tehnologhillei, cata cumu suntu ciplu Neuralink, ți da izini la unu omu ți ari tetrapleghie s-filiseascâ unu computeru; și tuti progresili adrati tu astrițearea spațialâ pritu agiutorlu ali companie a lui Space X, ți aducu tutu ma aproapi turnarea pi Lunâ ș-agiundzearea pi Marti».

    Dupâ Elon Musk, tu vrearea a ascultătorilor ş-filisitoriloru RRI, fu Donald Trump, ațelu ți amintă doilu mandatu di prezidentu ali SUA, ş-di prezidentul ali Ucrainâ, Volodimir Zelenski.

    Pritu alțâ, furâ nica nominalizaţ, Papa Francisc, secretarlu di statu american Antony Blinken, Secretarlu Gheneralu ONU Antonio Guterres, prezidenta a Parlamentului Evropean Roberta Metsola, năulu secretaru gheneral NATO Mark Rutte, comisarlu evropeanu di ma ninti ti emburlâchi di nuntru Ylva Johansson, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, prezidenta ali Ripublicâ Moldova, Maia Sandu

    Furâ nica pripuși “Omlu a Anlui 2024” laureaţlli a Premiului Nobel ti Fizicâ şi ti Irini, victimili a alâxeriloru climatiți, ațelu ți thimilliusi singirlu Telegram, Pavel Durov, şi Gisèle Pélicot, ditu Frânție/Galie, victima a arșunarillei ți s-feați tu câsâbălu Mazan.

    Ditu sportivi furâ pripuşi marli campionu di tenis Rafael Nadal, campionlu olimpic la ânot, românlu David Popovici i laureata di ma multi ori la gimnasticâ, americana Simone Biles. Unâ nominalizari ahoryea vini ti Agiocurli Olimpiți di vearâ di Paris, acutotalui.

    Autor: Eugen Cojocariu
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Ma mărli evenimenti externi a anlui 2024

    Ma mărli evenimenti externi a anlui 2024

    Criștearea ali extremâ-ndreapta tu Europâ
    Alidzerli parlamentari scoasirâ tu migdani, estanu, criștearea a partidilor di ndreapta naționalistâ i radicalâ tu vâsilii cata cumu Frânția, Ghirmânia, Belgia, Afstria, Olanda ș-Italia. Tu bitisita a meslui sumedru, tu Afstrii, Parlamentul aleapsi ti prota oarâ tu frâmtea a lui un politițianu di extremâ-ndreapta, dupâ azvindzearea istoricâ ali formațiuni a lui – Partia a Libirtatillei – la leghislativili ditu yizmâciuni. Tu Frânție, unu frontu ripublicanu adratu ti alidzerli leghislativi antițipati di aestâ vearâ putu s-dânâseascâ agiundzearea la puteari a partillei naționalistâ Adunarea Naționalâ (Rassemblement National), ama, di cara nu avu unâ majoritati s-feați, di atumțea, unâ misu-permanentâ crizâ politicâ. Iara, tu yizmâciuni, formațiunea Alternativa ti Ghirmânie (AFD), ți easti contra a migraţillei, amintă ti prota oarâ unu scrutinu reghionalu ș-avu scoruri mări istoriți tu alti dauâ. Pi aestâ halâ, eurodeputațlli vulusirâ, tu 27 di brumaru, unâ nauâ Comisie Europeanâ. Executivlu ali Uniuni Europeanâ ș-ahurhi lucurlu tu 1 di andreu, iara prezidenta Ursula von der Leyen, ți easti la doilu mandatu, tâxi mări proiecti tu protili 100 di dzâli.

    Turnarea alu Donald Trump la Casa Albâ
    Ripublicanlu Donald Trump amintă, tu 5 di brumaru, alidzerli prezidențiali ditu Statili Unite ali Americâ, avândalui ași doilu mandat la Casâ Albâ, bircheavis ali unâ turnari politicâ ti anami. Tu 2016, el avu unâ anâchiseari-surprizâ dinintea ali dimucratâ Hillary Clinton, ți eara ma vrutâ tu sondajili ditu ațelu chiro. Estanu, elu u azvinsi Kamala Harris, propulsatâ, tu meslu alunaru, di Partia Dimucratâ ți eara tu zori, dupâ trâdzearea ditu astrițeari a prezidentului octogenar, Joe Biden. A că sondajili spunea unâ alumtâ multu streasâ anamisa di Donald Trump și Kamala Harris, ripublicanlu amintă ațeali șapti stati iu alumta eara cama apreasâ. Tu ilichie di 78 di añi, Donald Trump – a curi campanie electoralâ avu dauâ tentativi di asasinat contra a lui, patru inculpări ș-unâ condamnari penalâ – va s-hibâ bâgatu pi thesi tu 20 di yinaru 2025.

    Alidzeri și represiuni tu Arusie, polimu tu Ucraina
    Tu Arusie, Vladimir Putin ș-ahurhi, tu meslu cirișaru, țințilu mandat di prezidentu, di cara amintă alidzerli, alidzeri luyursiti di Ocțidentu ca hiindalui falsi. Ma ninti, tu meslu șcurtu, opozantulu a lui multu cânâscutu, Alexei Navalnîi, tu ilichie di 47 di añi, avea moartâ dinapandica, tu unâ catastisi nilimbidâ, tu unâ ahapsi di la Țercul Polar, iu eara ancllisu, taha, ti pideapsa di extremismu. Tu aestu chiro, Ucraina, aputursitâ di Arusie tu meslu șcurtu 2022 anchisi tu veara 2024 unâ atacâ-surprizâ tu reghiunea aruseascâ Kursk di la sinuru. Tu brumaru, Kievlu filisi, ti prota oarâ, pi locu arusescu, racheti americani ș-britaniți cu aradzâ lungâ di acțiuni, dupâ ți Washingtonlu și Londra furâ di câbuli cu ahtari lucru. Moscova apândâsi pritu agudearea ali Ucrainâ cu unâ rachetâ balisticâ cu aradzâ di acțiuni di mesi, nai ma moderna, fârâ vârâi/furtie nuclearâ și tâxi că va s-facâ ș-alti ahtări atacuri, maca Ucraina va s-agudeascâ ma largu Arusia cu racheti ocțidentali. Vladimir Putin dzâsi că poati s-filiseascâ și armâ nuclearâ.

    Polimu ș-tu Orientul di Mesi
    Israelul ș-duți ma largu ofensiva militarâ contra alu Hamas tu Cumata Gaza, dupâ ataca, ți nu s-ari faptâ ma ninti ali tâburi islamistâ palestinianâ pi teritoriul israelian ditu sumedru 2023. Estanu, ma mulțâ lideri di simasie a Hamas-lui furâ vâtâmaț, maxus caplu a minarillei, Ismail Haniyeh, tu meslu alunaru, Teheran. Pâzârâpserli ti dânâsearea a foclui armasirâ fârâ canâ hâiri, iara teritoriul palestinian – iu murirâ cama di 44 di ñilli di oamiñi, ma mulțâ țivili – s-duți ninti tu unâ catastisi lai di crizâ umanitarâ. Dupâ unu anu di alumti la sinuru cu libanezilli ditu Hezbollah – soțlli alu Hamas andrupâț di Iran, ascherea israelianâ anchisi, tu yizmâciuni, bombardamenti contra a minarillei islamistâ tu notlu, apirita și nchearea a Libanlui, cata cumu ș-tu reghiunea ali capitalâ Beirut. Tut Israelul anchisi ș-unâ ofensivâ terestrâ contra a zonâllei di influențâ Hezbollah ditu notlu a Libanlui. Apandisi ti vâtâmarea a liderlui Hezbollah, Hassan Nasrallah, tu Beirut, tu meslu yizmâciuni, cata cumu și ma ninti, a liderlui Hamas, Ismail Haniyeh, Iranlu pitricu ș-elu suti di racheti contra a Israelului, ți apândâsi cu aminări pi bazi militari iraniani, lucru ți nâ feați s-adunămu gailé că ceamauna reghionalâ va s-tindâ ș-tu alti locuri. Ș-ta s-hibâ ndreptu lucrulu tu zonâ/nai, câtâ inșita a anlui, tu Siria, unâ ofensivâ a zurbadzllor cumândâsiț di islamişțâ radicali lu feațirâ s-fugâ prezidentul Bashar al-Assad ş-ași s-bitisi reghimlu di ținți dețenii a partidlui Baas.

    Condiții meteorologhiți extremi
    Câroarea și xerea, di-unâ parti, ploiurli catastrofali, di altâ parti, agudirâ loclu ș-estanu. Unu atlasu mondialu tipusitu di ONU scoati tu migdani că episoadi di xeri-recordu suntu unu lucru ți va s-facâ di arada di aoa ș-ânclo. Tu idyiul chiro, mări nicări agudirâ multi reghiuni tu lumi. Tu Europa, not-apirita ali Spanie avu, toamna aesta, nicări istoriți. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, 230 di oamiñi murirâ, ditu cari 222 mași tu naia Valencia. Oamiñilli zñpsiț, mași deaspir, câtâyursirâ turlia slabâ a autoritățloru ți lâ deadirâ amânat hâbari a oamiñiloru ti taxiratea ți va s-facâ, ama ș-agiutoarili, iarapoi, amânarâ s-yinâ.

    Agiocurli Olimpiți di Paris
    2024 fu ș-anlu ali ediție 33 a Agiocurli Olimpiți di vearâ, nai ma marli evenimentu multi-sportivu andreptu unâ oarâ tu patru añi. Astrițearea s-feați Paris, dupâ unâ țeremonie di dișcllideari pi arâulu Sena ți, câtâ sâltânati avu, ahât câtâyursitâ fu. Dupâ ți fu nicuchira a Olimpiadiloru ditu 1900 și 1924, capitala frânțeascâ agiumsi doilu câsâbă, dupâ Londra, ți andreapsi aesti Agiocuri di vearâ di trei ori. Tut Paris, tu 7 di andreu, lideri mondiali, ama și oamiñi di arada loarâ parti la țeremonia di dișcllideari diznău ali fanuminâ catedralâ Notre-Dame, monumentu gotic, di cara fu mirimitipsit dupâ unu focu ți avea adratâ multâ zñie, aoa ș-5 añi.

    Lumea easti ma oarfânâ fârâ…
    Nu putemu s-bitisitu evenimentili externi a anlui fârâ s-aduțemu aminti că, tu 2024, nâ alâsămu sânâtatea di la actorilli cu anami internaționalâ Alain Delon, Anouk Aimée, Donald Sutherland i Maggie Smith, di la scriitorlu Ismail Kadare, di la cântâtoarea Françoise Hardy i di la cântâtorlu, compozitorlu Quincy Jones.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

    Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional

    Duruț soț, Radio România Internaţional duți ma largu cânâscuta anchetâ ti ți minduescu ascultâtorilli şi ațelli ți filisescu Internetlu şi singirili suțiali ş-vă greaști la un nău exerciţiu, ş-estanu, 2024, unu greu, cu stinuhurii ti noi tuţ.

    Fu unu anu cu zori di itia a duțearillei ma largu a polimlui anchisitu di Arusia contra ali Ucrainâ, a ceamaunâllei ditu Orientul di Mesi, ama ș-di sibepea a ângâldzarillei globalâ ți nâ adră s-trițemu nai ma câldâroslu anu ditu isturie.

    Vâ plâcârsimu s-apufisiț cari ditu personalităţli di tora inși nai ma multu tu migdani, tu sensu pozitivu, ți adră unu lucru cari agiutâ lumea. Nâ ândridzemu s-alidzemu ahtari omu pi thimelliu a votlui a vostu anyrâpsitu pi “Omlu a Anlui 2024 la Radio România Internaţional”. Cari poati s-hibâ aetu i aesta ș-ma multu, câțe? Va s-hibâ unu om cu anami i vârâ nicânâscutu dipu, ama cu unu pormithu ți s-hibâ paradigmâ ș-ti alțâ? Ca di-arada, apandisea easti a voastâ!

    Aştiptămu pripunirli a voasti, cata cumu ș-furnia ti cari lu alidzeț omlu, câtu cama ayoñea, pritu e-mail la ro@rri.ro, pi profillu a nostu di Facebook tu unâ turlie di comentariu, ca unu comentariu pi Instagram ică pi WhatsApp, la 0040.744.312.650 (textu i audio).
    Va s-dăm hâbarea cari easti “Omlu a Anlui 2024 la Radio România InternaţionaI” tu emisiunili a noasti, cata cumu ş-tu mediul online, ñiercuri, 1 di yinaru 2025.

    Autor: Eugen Cojocariu
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Chivernisea Ciolacu 2 deadi giuratlu

    Chivernisea Ciolacu 2 deadi giuratlu

    Chivernisea cumândâsitâ di Marcel Ciolacu deadi giuraticlu dinintea a prezidentului Klaus Iohannis, luni dicsearâ, tu unâ țeremonie andreaptâ la Pâlatea Cotroceni.
    Tut luni, ațelli 16 miniștri pripuși di coaliția PSD-PNL-UDMR apruchearâ bunu avizu dupâ audierili ditu comisiili di spețialitati a Parlamentului. Dapoaia s-feați ședința a plenurlor adunati a leghislativlui ți s-bitisi cu ânvestirea ali nauâ chivernisi cu 240 di voturi „ti”, șapti pisti minimum di cari easti ananghi. Executivlu, cari va s-adunâ dupâ sâhatea 22.00 tu prota ședințâ la Pâlatea a Nichillei, easti adratu ditu membrilli:
    PSD
    Vițepremier fârâ portofoliu: Marian Neacşu
    Ministerlu ali Apârari – Angel Tîlvăr
    Ministerli ali Economie ş-a Digitalizarillei – Bogdan Ivan
    Ministerlu a Transporturlor – Sorin Grindeanu
    Ministerlu a Sânâtatillei – Alexandru Rafila
    Ministerlu ali Agriculturâ – Florin Barbu
    Ministerlu ali Culturâ – Natalia Intotero
    Ministerlu a Lucurlui – Simona Bucura Oprescu
    Ministerlu ali Justiţie – Radu Marinescu
    PNL
    Ministerlu di Nuntru – Cătălin Predoiu
    Ministerlu ali Educaţie – Daniel David
    Ministerlu di Nafoarâ – Emil Hurezeanu
    Ministerlu a Investiţiilor ş-a Proiectilor Europeani – Marcel Boloş
    Ministerlu a Mediului – Mircea Fechet
    Ministerlu ali Energhie – Sebastian Burduja
    UDMR
    Ministerlu a Dezvoltarillei – Cseke Attila (și vițepremier)
    Ministerlu a Finanţilor – Tanczos Barna

    Autor: Lica Manolache
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Mesajlu a prezidentâllei ali CE, Ursula von der Leyen, anda s-ancllidu 35 di añi di la Ribilipsirea Româneascâ

    Mesajlu a prezidentâllei ali CE, Ursula von der Leyen, anda s-ancllidu 35 di añi di la Ribilipsirea Româneascâ

    35 di añi di la Ribilipsirea/Ximutarea Româneascâ furâ yiurtusiț di prezidenta ali Comisie Europeanâ (CE), Ursula von der Leyen.

    „Aoa și 35 di añi, româñilli mutarâ caplul ti ndreptul ta sâ-și aleagâ mira. Mulţâ ş-deadirâ bana ta s-hibâ libiri fciorilli a loru și s-bâneadzâ tu democraţie”, anyrâpsi șefa a executivlui di Bruxelles, dumânicâ, pi singirlu di soțializari X.

     

    Adzâ, 22 di andreu, cundille Ursula von der Leyen, România ş-Europa thimisescu curbanea a româñilor, ți u adrarâ aoa și 35 di añi.

    Prezidenta ali CE ş-bitisi mesajlu scriindalui că „Adzâ, România și Europa ş-aducu aminti di curbanea a lor”.

     

     

     

    Autor: Mariana Chiriță

    Apriduțearea: Mirela Biolan

     

    mesaj, ximutari, Ursula von der Leyen

     

     

  • Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

    Meatri ţi voru loari ti apărarea jurnaliştilor

    Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di pi ningă Analta Curte di Casaţie şi Justiţie si sesiză ditu oficiu tu ligătură cu niscănti infracţiuñi fapti ti cutulburarea ali arada şi isihie publică şi purtaticu preşcavu. Dimecu, tru 20 di andreu 2024, tru kirolu anda eara tu Pălatea a Parlamentului, ma multi persoani (ntră cari şi un europarlamentar, un deputat, un funcţionar parlamentar şi alţălli) lli-alăgară şi-lli fuvirsiră cu zborlu jurnaliştilli acreditaţ ditu cadrul unui postu di televiziune. Tru idyea noimă, pi un contu soţial media a unăllei ditu persoanele adusi aminti ma ninti fu tipusitu unu mesaj video pritu cari arcară hristii şi fuvirseri la adresa giudicătorloru Curtillei Constituţionale şi a unui jurnalist. Tru cauză pusputearea penală s’dizvărteaşti in rem. Parchetlu Gheneral spuni că activităţli dizvărtiti tru dosar nu pot, tru niţi nă catastisi, s’curmă prinţipiulu a prezumţiillei di nicăbătlăki.

     

    Di altă parti, Consiliul Naţional a Audiovizualui (CNA) căftă a tutulor protagoniştilor spaţiului di comunicari publică s’tragă mănă di iţi turlie di fuvirseari, tru particular fuvirsearea cu zborlu, la adresa a jurnaliştilor. Tru contextul a mintireaşiloru suţiali alănciti di proţesili electorale, videmu că fuvirsearea cu zborlu lo silă şi ari tu scupo jurnaliştilli, născănti ori discursul fuvirsitoru hiinda spusu tamamu di persoane cari lucreadză tru mass-media. Căndăsiţ că libirtatea di exprimare lipseaşti s’hibă viglleată di aţeali turlii di exprimare cari suntu ufilisiti tra s’aspară, s’fuvirsească, s’talle boaţea cari spuni lenu turlii di opinii adversi, membrilli CNA căftară a politicienilor, demnitarlor şi jurnaliştilor s’agiută ti eliminarea ditu discursulu public iţi turlie di agresiune şi s’nu aibă exprimări cari zñiipsescu nămuzea, tiñia, bana particulară a jurnaliştilor.

     

    Tutunăoară, Consiliul caftă a radiodifuzorilor s’yixească responsabil mesajili ţi li prillia di pi platformili di comunicari digitală tră s’nu s’agiungă la turlli di exprimari ti niaprukeari. CNA căliseaşti suţatili profesionale şi structurli sindicale a jurnaliştilor, cum şi organizaţiile cari au tu scupo vigllearea a libirtatillei di exprimari s’da curayiu a membriloru comunităţlor a curi lă dimăndă s’combată fuvirsearea tru comunicari. CNA da curayiu a persoaniloru cari voru s’hibă viglleati tru locărli di debatu politicu s’dimăndă nţăpărli la duşmănille şi fuvirseari pi adresa cna@cna.ro, cum şi, după caz, platformilor cari li apănghisescu.

    Consiliul Naţional a Audiovizualulu dimăndă a Parchetlui Gheneral tu ligătură cu fuvirsearea ti cari easti stipsită că u feaţi prezidenta SOS România, Diana Şoşoacă, contra a pareiillei postului Antena 3 CNN, tru Pălatea Parlamentului, dimăndă viceprezidentulu CNA Valentin Jucan. El cundille că va s’caftă a Ministerului di Interne s’asiguripsească protecţie a jurnaliştilor, cum easti pruvidzutu tru Leadzea audiovizualui.

     

    Tu arada a lui, Ministurlu ali Justiţie, Alina Gorghiu, ngrăpsi că fuvirserli la adresa ziariştilor, prişcăviili cu zborlu, discursul instigator la duşmănille nu au ţi s’caftă tru spaţlu public şi pe holurli a Parlamentului, iara Parchetlu va ş’facă lucărlu, ama spuni că „până la penal, easti obligatoriu ca noi, societatea, s’curmămu pănu di mardzină fuvirsitorlli”. Ea cundille că democraţia nsimneadză dialog, tiñie tră cathi mindueari, neise ‘ici cu ciumădzli, prusvuluseri, abuzuri ică fuvirseri cu agudeari’. ‘Noi, atelli ditu politică, cari născănti ori deadimu mâna cu elli dinintea a lumillei di lă deadimu pistipseari a născăntoru oamiñi ţi nu au tiñie andicra di nai ma ñiţli reguli cari suntu tiñisiti tu ună democraţie. Presa, cari născănti ori ălli adusi dininti şi elli s’ufilisiră şi agiumsiră niscănti lamñe. Tuţ lipseaşti s’lli ţănemu tu cutaru !’, adăvgă Gorghiu.

     

    Prezidenta USR, Elena Lasconi, cutugursi purtaticlu a reprezentanţălor SOS România andicra di jurnalişti, spunănda că ahtări fapte lipseaşti s’hibă sancţionati ună ş-ună. ”Condamnu susto purtaticlu a reprezentanţilor partidilor izolaţioniste, extremiste, cari adză spusiră că nu akicăsescu regulile ditu societate. Mini voi s’bănămu tu ună Românie tru cari ahtari purtaticu nu easti tu arada a banăllei di cafi dzuuă, tru cari ahtări lucri suntu sancţionate şi tru cari Parlamentul easti un for analtu di apofasi şi nu ună arenă di circu. Nu minduescu că easti ti bună ca tru yinitorlli patru ani ahtări gesturi s’hibă unu lucru di arada, lipseaşti s’hibă sancţionati ntrăoară”, angrăpsi Lasconi.

     

    Facultatea di Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării ditu Universitatea ditu Bucureşti condamnă, sertu, atacurli cu zborlu şi fizicu contra a jurnaliştilor ţi li feaţi prezidenta a partidlui S.O.S. România, Diana Ivanovici-Şoşoacă, eurodeputat, şi di ma mulţă parlamentari, membri a Partidului Oamenilor Tineri şi ai Alianţei tră Unirea Românilor. Autorităţli au borgea s’asiguripsească protecţia şi siguranţa jurnaliştilor. Autorităţli lipseaşti s’llia meatri ntrăoară, ninti ca România s’agiungă tru ună anarhie, declară izvurlu aleptu.

     

    Rectorlu a Şcoăllei Naţionale di Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie, pitricu un apel susto ti responsabilitate şi acţiune ditu partea a clasăllei politică şi a autorităţilor tră apărarea libirtatillei presăllei, condamnânda incidentili di ma năpoi cari avură tru scupo reprezentanţălli ditu mass-media. El spusi că aesti atacuri simultane contra a presăllei fac parti ditu polimlu hibrid nkisitu cu ucazea a alidzerloru prezidenţiali, iara jurnaliştilli cari minduiră s’ufilisească influenţili ali Rusie tru politica românească agiumsiră ‘ţinte directe’. Uidisitu cu aestu, pritu ahtări atacuri, s’mindueaşti s’talle boţli independenti ditu presă, promovarea dezinformării şi crearea a unui climat di frixi, ncuntratu ali libirtati di exprimare.

     

    Asociaţia ‘Societatea Presei şi a Ziariştilor Francofoni’, Secţia română a Uniunillei Internaţionale a Presei Francofone, cutugursi sertu arkişurarea greauă la adresa jurnaliştilor Antena 1 şi Antena 3 CNN a prezidentăllei S.O.S. România Diana Iovanovici-Şoşoacă, a tiktok-erului Virgil-Alexandru Zidaru şi a deputatlui Alianţei tră Unirea Românilor George Becali. Autorităţli lipseaşti s’investigheadză ntrăoară derapajili democratiţi la adresa jurnaliştilor. Escaladarea intimidarillei şi fuvirsearea a presăllei ditu România easti fără preţedentu şi ti niaprukeari tru un stat democratic, dimăndă izvurlu aleptu.

     

    Autoru: Eugen Cojocariu
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 15.12 – 21.12.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 15.12 – 21.12.2024

    Rating
    Aghenţia di rating Fitch alâxi turlia cumu easti mutritâ România di la ‘stabilâ’ la ‘nigativâ’ tu ți mutreaști calificativlu ti creditli pi chiro lungu tu valutâ. Evaluarea scoati tu migdani riscurli multu mări cu cari s-alumtâ România, di itia a instabilitatillei politicâ, a dezechilibriloru fiscali ş-a criştearillei ali borgi publicâ, ți poati s-ducâ la criştearea a toclui ti âmprumuturli ți chivernisea di București ari tu umuti s-li llia di pi pâzarea externâ. Naua mutreari fu faptâ publicâ di aghenţie cu doi meși ninti di calindarlu di arada, di sibepea a instabilitatillei politicâ mari ditu vâsilie.
    Analişțâlli Fitch aducu aminti tensiunli politiți mări ți alâncirâ pi sțena politicâ dupâ anularea a lidzerilor prezidenţiali ditu 24 di brumaru, di itia a mintearielli xeanâ, s-pari aruseascâ. Ei anyrâpsescu ş-ti rezultatlu a scrutinlui ditu 1 di andreu, ți dusi la unu Parlamentu sârmatu, cu unâ crişteari mari a influenţâllei a partidilor ți suntu numâsiti antiivropeani ş-extremisti (AUR, SOS România și POT). Unâ altâ furnie di gâilipseari suntu defițitili mări ş-catastisea fiscalâ, ți s-aspardzi ma largu.

    Politicâ
    Tu aestu chiro, partidili ți s-aspunu eali ișiși pro-ivropeani, PSD, PNL (ți s-avea ti ehtri, salami, ama, di trei añi, s-adrarâ soațâ la cumândâseari ti stabilitati ș-ti dânâsearea a extremismului), USR și UDMR (tora di oarâ, tu opoziție), nu puturâ, nica, s-achicâseascâ ti unâ nauâ coaliție executivâ, ți, taha, va s-aibâ unâ magioritati di cama di 60% tu Parlamentul adratu tu 20 di andreu. USR âlli veadi câbâtli potențialli soț la cumândâseari ti amârtiili di ma ninti și xichea/lipsa di mirachi ta s-adarâ reformi și fudzi cușia di la pâzârâpseri. Cârtitu, PSD dzâsi că tradzâ mânâ, ama că va s-vuluseacâ unâ chivernisi minoritarâ di ndreapta. Fârâ unâ chivernisi cu puteri ântredz, nu poati s-hibâ adratu niți bugetlu di stat ti anlu ți yini. Primăriili/dimarhiili niți eali nu potu sâ-și adarâ bugetili, iara țetățeañilli va s-duceahscâ unâ ș-unâ efectili – facu tâmbihi analișțâlli icunomiț de-a loclui/ndophi.

    Timișoara

    Timişoara s-yiurtusi, tutâ stâmâna, âncllidearea a 35 di añi di la anchisita ali Revoluţie/Ximutari ți dusi la câdearea a comunismolui tu Românie. Tu 16 di andreu 1989, oamiñilli s-adunarâ dinintea a bâsearicâllei reformatâ ta s-lu andrupascâ preftul László Tőkés, fuvirsitu di poliția politicâ, Securitatea, cu avinarea. Protestul a loru s-alâxi tu unâ revoltâ/ximutari popularâ. Represiunea anchisitâ di autorităț dusi la cama di 100 di morţâ și suti di pliguiț. Timişoara agiumsi, tu 20 di andreu, protlu câsâbă libiru di comunismo ditu Românie, iara di aua pira a revoluţillei/ximutarillei s-teasi tu tutâ vâsilia.
    Multi cilâstâseri cu numa „35 di añi di libirtati” suntu programati ti eroilli ți murirâ atumțea: conferinţi, expoziţii, spectacoli, conțerti ş-proiecţii di filmi. S-feați ș-inaugurarea a portallui a libirtatillei, unâ instalaţie luñinoasâ ți adarâ halatlu ditu chirolu a Revoluţillei/Ximutarillei, dapoaia unâ priimnari tradiționalâ ali unâ unitati militarâ cu numa „Eroilli nu moru canâoarâ”. Marțâ fu dzuuâ di jali, iara viniri fu programatu conțertul Rock for Revolution.

    Fotbal
    Protlu acţionaru a clublui di fotbalu Rapid Bucureşti, unlu di cama cânâscutili ditu Românie, pârmâteftul Dan Şucu, agiumsi ș-acţionar magioritar a clublui italian Genoa – deadi tu șteari gruparea ditu Seria A pi site-lu a lui ufițialu. Sursa dzâți că, dupâ crișteri mări di pâradz, ditu cari 40 di miliuni di ivradz pâltiț tu 14 di andreu, Consiliul di Administraţie vulusi oferta a investitorlui românu. Aestu simnă tutâ criștearea di capitalu, luândalui, ama, unâ partițipari la capitallu suțialu di vârâ 77% ditu Genoa CFC ş-âlli alâsă tu minoritati pi acţionarilli di ma ninti – s-aspuni nica tu hâbari.
    Prezidentul ali Confederaţie Patronalâ Concordia, Şucu (61 di añi) easti unu prosup multu cânâscutu tu icunumia româneascâ. Elu easti ațelu ți thimilliusi Mobexpert, nai ma marli brandu di mobilâ ditu Românie, ți ari cama di 2.200 di arugaț. Easti, tutnâoarâ, misticatu tu sectorlu imobiliaru ş-tu media, cu unu rolu clleai tu dzuuarlu di business ”Ziarul Financiar/ Frândza Finanțiarâ”. Genoa easti unâ ditu echipili di tradiție ditu fotballu italianu. Ari tu palmares nouâ titluri di campioanâ ali Italie, protlu amintatu tu 1898, iara ațelu ditu soni tamam aoa ș-unâ etâ, tu sezonlu 1924. Cușia, tu rada-lli, easti, cama aproapea di chirolu di tora, triplâ campioanâ naționalâ – 1967, 1999 și 2003 –, amintă di 13 ori Cupa ali Românie ș-tu patru arădz Supercupa.

    Conțertu
    Doi muzițieñi româñi, violonista Diana Jipa ş-pianistul Ştefan Doniga, deadirâ unu concertu ti prota oarâ tu Antarctica. Ei cântarâ dinintea a cama di 70 di oamiñi, cercetâtori/xitâxitori şi personal ditu optu staţii ştiinţifiți. Spectacollu a lor fu doilu nai ma marli iventu muzicalu andreptu vârâ oarâ tu ațea zonâ/nai di lumi, dupâ conțertul ditu 2013 ali fanuminâ parei rock Metallica. Doilli muzițieñi sunt, tutnâoarâ, proțlli ditu lumi ți puturâ s-adarâ conțerti profesionisti pi tuti șaptili continenti tu ma pțânu di 100 di dzâli. Artişțâlli româñi aşteaptâ tora omologarea a performanţâllei a loru tu Cartea a Recordurloru.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțeari: Mirela Biolan

  • TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

    TikTok, tru menga ali Uniuni Europeană

    Comisia Europeană (CE) nkisi proţeduri ufiţiali contra ali platformă TikTok tră itia cu şubeia că ari călcată Nomlu mutrinda serviţiili digitale tru contextul alidzerloru prezidenţiali ditu România.
    Tru protlu tur ditu 24 di brumaru s-nreghistră victoria niaștiptată a unlui candidatu naționalistu independentu și eurosceptic, pțănu cunuscut tu arada a publiclui, lucru cari scoasi tu migdani multi seamni di antribari. Alidzerli fură anulati după ţi Curtea Constituțională ari loată hăbări ngrăpsiti ti mintearea ali Moscovă tru proţeslu electoral, pitricuti di serviţiili di informații românești.

     

    Tutunăoară, patru senatori americani cu influență featiră timbihi, tru ună declarație comună, ti piriclliulu ţi poati s’yină di la TikTok tru România.
    „Ataca al Vladimir Putin ti alidzerli ditu România easti nica ună paradigmă a polimlui hibrid pi cari liderlu lu duţi contra aliațlor și partenerlor a noștri europeañi. Ca aliat vărtosu al NATO, ndrupămu România tru alumta tră integritatea alidzerloru a llei. Condamnăm manipularea, di cătră Putin, a TikTok-ului controlat di Partidlu Comunistu Chinez, tra s’lu surpă proteslu democratic ditu România”, dimăndară aţelli patru senatori ali SUA.
    Executivlu comunitar yini cu ntribarea desi platforma chinezească avu ună isapi şi ñicură ună turlie uidisită, cum lipsea, riscurli sistemiţi ligati di integritatea alidzerloru.
    „Lipseaşti s’nă vigllemu democrațiile di iţi turlie di minteari xeană. Căti ori avemu şubei ti ună ahtari minteari, maxus tu kirolu a alidzerloru, lipseaşti s’lomu meatri ntrăoară şi vărtosu.
    Dupu niscănti spuneri salami că actori xeni s’mintiră tru alidzerli prezidențiale ditu România pritu ufilisearea TikTok, investigăm tora cu ngătanu desi TikTok călcă nomlu mutrinda serviţiili digitale pritu aţea că nu avu ngătanu ti ahtări riscuri.

     

    Lipseaşti s’hibă multu limbidu că, tru UE, tuti platformili online, neise şi TikTok, lipseaşti s’da giueapi” declară prezidenta a CE, Ursula von der Leyen.
    Ca apandisi ti aesti stepsuri, TikTok spusi că ari viglleată integritatea platformăllei tru cama di 150 di alidzeri pi livelu global. Nu aprukemu reclamele politiţi păltiti, eliminăm proactiv conțănutlu cari calcă regulile a noastre mutrinda dezinformarea, stuhinarea și discursul cari anţapă și ma largu va s’lucrămu cu Comisia Europeană, dimăndară reprezentanțăllii a platformăllei chinezească.

     

    Pi 5 di andreu, Executivlu pitricu unu ordinu/ ună apofasi cătră TikTok, pritu cari caftă aluştoru s’nglleaţă şi s’tănă datili ligati di riscurile sistemice reale ică previzibile pi cari serviţiul a lui poaţi s’lu aibă tu ligătură cu protesili electorale şi a discursului ţivic ditu UE, anamisa di 24 di brumaru 2024 şi 31 di marţu 2025.

     

    Riscurli a dezinformarillei ditu mediul online la adresa integritatillei alidzerloru eara şi şi tema a unlui debatu tru Parlamentul European, Strasbourg. Andicra di apartenenţa politică, părerli a europarlamentarlor eara pi dauă – născănţă lugursescu că platformele online agiumsiră s’hibă unu agru tră dezinformari i că algoritmilli suntu un piriclliu tră alidzeri, kiro tu cari alţă u spunu căndăsearea că libirtatea di exprimari nu easti ti păzărăpseari.
    Alidzeri prezidenţiale, Comisia Europeana, Tik Tok, UE

    Autoru: Mihai Pelin
    Armânipsearea: Taşcu Lala