Ditu veclliulu kiro. Oamiñilli eara cu mpurdarea. Mpurdarea, furarã, vãtãmarã, feaţirã zñie. Daima eara zilipstu ţi avea alantu, și nu orlea zorlea cã eara tu ananghi. Alimura icã mpurdarea eara tu polimu daima, a deapoa zborlu ta s’ampartã nu para eara tu istorie. Oamiñilli, loarã un di la alantu, cu zorea, dimi cu alimura, icã pritu tirtipi, dimecu cu furlãki, prota ti mãcari. Deapoa apili şi locãrli. Cu treaţirea kirolui suţiitatea niintã, a deapoa oamiñilli ahurhirã s’lli vatãmã aţelli di nigã elli, tutu sufliti di bãnãtori eara. Cara tu ahurhitã eara pi furlãki cã avea ananghi ti bãnaticlu a loru, cama amãnatu vãtãma şi aspãrdzea fãrã noimã, cu mpurdari şi cu mintea lãndzidã. Cu kirolu, evoluția suţiitatillei umineascã adusi ma multi lucri buni ti prucukia a oamiñiloru ama și hãlãt tra s’vatãmã ma mulţã oamiñi, s’aspargã ma multu, s’fură ma multu.
Topili arcati ditu avioani și, ma amãnatu, furteaţa atomică fac cã oamiñilli s’hibã vãtãmaţ di largu, di nu avea cãbuli sã-lli mutreşţã ntroclli, di nu puteai sã-lli mpurdedz. Ti paradigmã, niţi tora nu sã ştie dipu ghini cãţe caplu a cratlui di Moscova arucã topili, di aproapea trei añi tru ucraineañi, cãţe ãlli vatãmã tu casili a loru, cãţe lã aspardzi staşonili, sculiili, lã llea bana. Nu ari ţi s’lã llia, cã maş bana. A deapoa bana nu lã u deadi vãrã bolșevicu agãrşitu tu ipotisi di divinitati și di părințã. Multi ţivilizații avansati au tru planu/tu portofoliu polimlu, ghenochidlu, mpurdarea, aputrusearea/ mpurdarea a locãrloru. Ti ciudie, aesti uruti lucri cu alimura, ţi vãrãoarã u-avea tu mãcari omlu agru ama priloati tru purtaticlu a statiloru agiungu tut cama multu tu debatlu di mari simasie a duñeauãllei.
Urnekea aruseascã ţi caftã locãri cãlcati vãrãoarã di unã askeri ţi armasi aroşe s’intrã tu sinurli ufiţiali fu priloatã și tru alti stati ţi cundillea tu planlu ali democrație icã fără arşini și minti, tru declarațiili a nãscãntoru lideri cu mindueri di cãtã extremi că yinea anvãrliga di specturlu politicu. Ma laiu ca tru un agiocu electronic aspartu, piratatu cu alathusi, oamiñilli s’da di mãnaru cu mindueri extremisti, ţi nomlu nica li cutugurseaşti. Legalitatea internațională, zorlea ti bãgari tu practico, easti multu di multu cãlcatã. Tuti canda suntu ti vindeari icã ti furari. Idyea cum tru sţenili di gangsterismu, iesu dininti cu armatli ti-a-videari, diplomația și rațiunea suntu exilati. Globalizarea comunicarillei feaţi ta s’chearã nu maşi distanțili și timpulu ama și limitili ţi li caftã istoria și justiția.
Putem sã zburãmu ma lişoru, ama putem și s’nã ncãcemu ma multu. Tru loc s’akicãsimu ma ghini ţi s’faţi pi planeta noastră, nu acãţãmu tu isapi matimili ali istorie și diznãu u fãţemu cu nisãtuleaţa pritu arcarea scãndillei tru hauua scutidoasã a banãllei ditu suţiitatea umineascã. Știmu multu ghini ţi s’faţi cãndu cafţã, cu boaţi, locãri/piminturi și api, cându ţã badz tum inti s’agiundzã nicukiru pi bana alãntoru oamiñi şi alti vãsilii. ”Va’ñj veglliu ftuhia şi anãnghiserli şi fara”, greaşti domnulu român Mircea-aţelu- Auşlu, ditu eta XIV-ţi, dinintea a unlui vãrtosu aputrusitoru, și stihuri ngrãpsiti di marli Eminescu spunu limbidu şi cu tiñie ţi adarã oamiñilli di arada, oamiñilli tiñisiţ, ţi nu aşuţã ureacllea cãtã ambițiile autodistructivi.
Multu kiro mindueamu că anlu 2000 va s’aducã unã suţiitati zuyrãpsitã tu aţelu kiro maş literatura SF. Him utu bitisita protlui cirecu ditu aestã etã nauã și, anaparti di dizvultarea tehnologhică ca ti ciudie, suţiitatea umineascã canda ari armasã pi livelu ali apandisi/reacția di ceatã și a minduerloru aputrusitoari. Valorli și prinţipiili luñinoasi suntu fapti afanu și, ti ndoi añi, suntu agãrşiti. Di la nãdie agiungu la nisinferu. Zboarãli preşcavi, griti I arcati preşcavu, suntu ţãnuti minti ma lişoru, aducu ascumbuseari di cãtã dauli pãrţã. Nãscãnţã s’vatãmã și s’furã, alțãlli să-și apãrã armãnearea tu banã. Dimocrația agiumsi ti hopa di dighestie somnuroasă. Prucukia scoati vigilența ditu priză și nã nveață că oamiñilli suntu hãzãri s’lucreadzã, nu s’furã, ta s’bãneadzã. Furlãkea nu mata easti di multu kiro un lucru lãhtãrsitu, agiumsi un scãpo ti aveari.
Aoa şi cama di unã stãmãnã, eara furati, ditu un muzeu ditu Olanda, ma multi lucri giuvaericã di malãmã ditu tezaurlu istoric ali Românie, bãgati ti videari pritu unã akicãseari normalã di cooperari culturală. Unã parei di oamiñi asparsirã murlu cu bãruti și furarã un miticu coifu di malãmã, di vãrã dauă milenii și giumitati, și trei biligiţ di malãmã, ţi ţãnea di ţivilizaţia anticã a dakeñiloru. Tuti adună aproapea un kilo di malãmã, ama simasia aluştoru giuvaericadz ti un populu di 20 miliuñi di oamiñi nu poati s’hibã misuratã. Furlli dit Olanda nu va s’poatã s’vindã giuvaericadzlli a purdarillei cu pãhãlu di evaluari și asiguripseari, cari și el easti multu ñicu. Nu amintarã ici ţiva ama asparsirã di multu ş-cama multu, asparsirã pistipsearea a unlui populu cari alumtã stuhinatu cu comunismolu, că yinitorlu poati s’hibã ndreptu, corectu, tiñisitu şi multu mşeatu. Aesta s’faţi tu eta XXI cându ies ditu hauã minduerli ayri a hiinţãllei umineascã.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
