Category: Actualitati

  • Alimura/mpãrdarea şi naţiuni tru eta XXI

    Alimura/mpãrdarea şi naţiuni tru eta XXI

    Ditu veclliulu kiro. Oamiñilli eara cu mpurdarea. Mpurdarea, furarã, vãtãmarã, feaţirã zñie. Daima eara zilipstu ţi avea alantu, și nu orlea zorlea cã eara tu ananghi. Alimura icã mpurdarea eara tu polimu daima, a deapoa zborlu ta s’ampartã nu para eara tu istorie. Oamiñilli, loarã un di la alantu, cu zorea, dimi cu alimura, icã pritu tirtipi, dimecu cu furlãki, prota ti mãcari. Deapoa apili şi locãrli. Cu treaţirea kirolui suţiitatea niintã, a deapoa oamiñilli ahurhirã s’lli vatãmã aţelli di nigã elli, tutu sufliti di bãnãtori eara. Cara tu ahurhitã eara pi furlãki cã avea ananghi ti bãnaticlu a loru, cama amãnatu vãtãma şi aspãrdzea fãrã noimã, cu mpurdari şi cu mintea lãndzidã. Cu kirolu, evoluția suţiitatillei umineascã adusi ma multi lucri buni ti prucukia a oamiñiloru ama și hãlãt tra s’vatãmã ma mulţã oamiñi, s’aspargã ma multu, s’fură ma multu.

     

    Topili arcati ditu avioani și, ma amãnatu, furteaţa atomică fac cã oamiñilli s’hibã vãtãmaţ di largu, di nu avea cãbuli sã-lli mutreşţã ntroclli, di nu puteai sã-lli mpurdedz. Ti paradigmã, niţi tora nu sã ştie dipu ghini cãţe caplu a cratlui di Moscova arucã topili, di aproapea trei añi tru ucraineañi, cãţe ãlli vatãmã tu casili a loru, cãţe lã aspardzi staşonili, sculiili, lã llea bana. Nu ari ţi s’lã llia, cã maş bana. A deapoa bana nu lã u deadi vãrã bolșevicu agãrşitu tu ipotisi di divinitati și di părințã. Multi ţivilizații avansati au tru planu/tu portofoliu polimlu, ghenochidlu, mpurdarea, aputrusearea/ mpurdarea a locãrloru. Ti ciudie, aesti uruti lucri cu alimura, ţi vãrãoarã u-avea tu mãcari omlu agru ama priloati tru purtaticlu a statiloru agiungu tut cama multu tu debatlu di mari simasie a duñeauãllei.

     

    Urnekea aruseascã ţi caftã locãri cãlcati vãrãoarã di unã askeri ţi armasi aroşe s’intrã tu sinurli ufiţiali fu priloatã și tru alti stati ţi cundillea tu planlu ali democrație icã fără arşini și minti, tru declarațiili a nãscãntoru lideri cu mindueri di cãtã extremi că yinea anvãrliga di specturlu politicu. Ma laiu ca tru un agiocu electronic aspartu, piratatu cu alathusi, oamiñilli s’da di mãnaru cu mindueri extremisti, ţi nomlu nica li cutugurseaşti. Legalitatea internațională, zorlea ti bãgari tu practico, easti multu di multu cãlcatã. Tuti canda suntu ti vindeari icã ti furari. Idyea cum tru sţenili di gangsterismu, iesu dininti cu armatli ti-a-videari, diplomația și rațiunea suntu exilati. Globalizarea comunicarillei feaţi ta s’chearã nu maşi distanțili și timpulu ama și limitili ţi li caftã istoria și justiția.

     

    Putem sã zburãmu ma lişoru, ama putem și s’nã ncãcemu ma multu. Tru loc s’akicãsimu ma ghini ţi s’faţi pi planeta noastră, nu acãţãmu tu isapi matimili ali istorie și diznãu u fãţemu cu nisãtuleaţa pritu arcarea scãndillei tru hauua scutidoasã a banãllei ditu suţiitatea umineascã. Știmu multu ghini ţi s’faţi cãndu cafţã, cu boaţi, locãri/piminturi și api, cându ţã badz tum inti s’agiundzã nicukiru pi bana alãntoru oamiñi şi alti vãsilii. ”Va’ñj veglliu ftuhia şi anãnghiserli şi fara”, greaşti domnulu român Mircea-aţelu- Auşlu, ditu eta XIV-ţi, dinintea a unlui vãrtosu aputrusitoru, și stihuri ngrãpsiti di marli Eminescu spunu limbidu şi cu tiñie ţi adarã oamiñilli di arada, oamiñilli tiñisiţ, ţi nu aşuţã ureacllea cãtã ambițiile autodistructivi.

     

    Multu kiro mindueamu că anlu 2000 va s’aducã unã suţiitati zuyrãpsitã tu aţelu kiro maş literatura SF. Him utu bitisita protlui cirecu ditu aestã etã nauã și, anaparti di dizvultarea tehnologhică ca ti ciudie, suţiitatea umineascã canda ari armasã pi livelu ali apandisi/reacția di ceatã și a minduerloru aputrusitoari. Valorli și prinţipiili luñinoasi suntu fapti afanu și, ti ndoi añi, suntu agãrşiti. Di la nãdie agiungu la nisinferu. Zboarãli preşcavi, griti I arcati preşcavu, suntu ţãnuti minti ma lişoru, aducu ascumbuseari di cãtã dauli pãrţã. Nãscãnţã s’vatãmã și s’furã, alțãlli să-și apãrã armãnearea tu banã. Dimocrația agiumsi ti hopa di dighestie somnuroasă. Prucukia scoati vigilența ditu priză și nã nveață că oamiñilli suntu hãzãri s’lucreadzã, nu s’furã, ta s’bãneadzã. Furlãkea nu mata easti di multu kiro un lucru lãhtãrsitu, agiumsi un scãpo ti aveari.

     

    Aoa şi cama di unã stãmãnã, eara furati, ditu un muzeu ditu Olanda, ma multi lucri giuvaericã di malãmã ditu tezaurlu istoric ali Românie, bãgati ti videari pritu unã akicãseari normalã di cooperari culturală. Unã parei di oamiñi asparsirã murlu cu bãruti și furarã un miticu coifu di malãmã, di vãrã dauă milenii și giumitati, și trei biligiţ di malãmã, ţi ţãnea di ţivilizaţia anticã a dakeñiloru. Tuti adună aproapea un kilo di malãmã, ama simasia aluştoru giuvaericadz ti un populu di 20 miliuñi di oamiñi nu poati s’hibã misuratã. Furlli dit Olanda nu va s’poatã s’vindã giuvaericadzlli a purdarillei cu pãhãlu di evaluari și asiguripseari, cari și el easti multu ñicu. Nu amintarã ici ţiva ama asparsirã di multu ş-cama multu, asparsirã pistipsearea a unlui populu cari alumtã stuhinatu cu comunismolu, că yinitorlu poati s’hibã ndreptu, corectu, tiñisitu şi multu mşeatu. Aesta s’faţi tu eta XXI cându ies ditu hauã minduerli ayri a hiinţãllei umineascã.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Chivernisi. Chivernisea ali Românie bitisi tuti proțedurli preliminari ninti ta s-voteadzâ sâmbătâ proiectul a nomlui a bugetlui di stat ti 2025. Dupâ spusa a premierlui Marcel Ciolacu, hâbarea ți spuni că proiectul di nomu di buget fu bitisitu dusi la unâ scâdeari a toclui la cari vâsilia amprumutâ pâradz pi pâzărli xeani. El dzâsi că, di cara bugetlu va s-hibâ vulusitu tu Parlamentu, va s-veadâ ș-alti lucri hâirlâtiți. Ciolacu dzâsi că exporturli va s-creascâ estanu cu cama di 3% di cara România intră di dipu tu spațiul Schengen ș-cundille că chirolu bunu ditu meslu yinaru lâ deadi izini a lucrâtoriloru sâ-și ducâ ma largu lucurlu, ma multu tu ți mutreaști adrarea di geadei lărdzâ (autostrădz). Ași, bugetlu ti transportu criscu cu aproapea 20% andicra di anlu ți tricu. Unu lucru di prota thesi estanu easti aduțearea di investiţii xeani, dzâsi nica Ciolacu. Elu deadi hâbarea că unâ fermâ xeanâ ș-aspusi naetea ta s-mutâ unâ favricâ ditu Vâryârie tu Românie. Nica ma multu, premierlu dzâsi că ari semnali limbidz că suțata strateghicâ cu SUA intră tu unâ nauâ dimensiuni icunomicâ ș-că stâmâna ți yini va s-aibâ moabeț cu șefañilli a mărilor fonduri di investiții americani.

    Moldova. România fu arada di Ripublica Moldova ș-va s-adarâ aestu lcuru ș-di aua ș-ninti, ta s-u agiutâ sâ-și creascâ rezistența energheticâ și va u andrupascâ ș-tu gairețli di aprucheari la UE, tâxi, viniri, Chișinău, ministrul român di externi Emil Hurezeanu, tu prota a lui vizitâ ufuțialâ tu aestâ thesi. Elu fu aprucheatu di prezidenta Maia Sandu și s-adună ș-cu omologlu a lui ditu Ripublica Moldova, Mihai Popșoi, ș-cu prezidentul a parlamentului Igor Grosu. Maia Sandu ș-Emil Hurezeanu zburârâ di turlia cum s-anvârtușeadzâ ligâturlor icunonomiți ditu ațeali dauâ stati ș-di angâsâeari a companiilor româneșțâ ta s-investeascâ tu Moldova. Tutnâoarâ, elli angricarâ tu moabeti pi fâțearea ma bunâ ali infrastructurâ di transportu, bași adrarea di năi apunțâ pisti Prut ș-fâțearea ma auñisitâ a urdinarillei anamisa di sinuri. Tu arada a andamusiloru di Chișinău, Emil Hurezeanu cundille că țetățeañilli ali Ripublicâ Moldova nu sunt singuri tu cripărli cu criza energheticâ ș-că potu s-aibâ besâ pi andruparea datâ di România ș-di alțâ parteneri. „Efectili destabilizatoari ali crizâ energheticâ agiutâ la fâțearea ma sânâtoasâ a ligâturlor a noasti. Nâ hârsimu că România putu s-anvâleascâ cama di 60% ditu câftarea di tora di energhie a țetățeañilor, iara andridzearea a liniilor di analtâ tensiuni easti ș-ea pi lucru. Fumu ș-va s-armânemu ma largu arada di Ripublica Moldova”, cu aesti zboarâ bitisi cuvenda Emil Hurezeanu.

    Furlâticu. Ministrul românu ali giustiție, Radu Marinescu, âlli dzâsi a omologlui a lui olandez David van Weel sâ-și ducâ ma largu gairețli ti aflarea a lucrâloru dațiți veclli furati ș-dzâsi că România va s-andrupascâ Olanda cu tutu ți easti ananghi. Doilli minișțrâ avurâ unâ andamusi informalâ cu minișțrâlli ali giustiție ditu UE, tu Varșovia. Pânâ tora, 3 oamiñi furâ loaț di poliție ti furlâticlu ți s-feați. Tu bitisita di stâmâna ți tricu, la Muzeulu Drents, furâ arâchiti unâ cascâ di malmâ ș-trei biligiț dațiți di malmâ, niscânti di eali suntu pritu cama di simasie lucri ditu patrimoniul național ali Românie.

    Aremâ. Numirlu a infecţiilor respiratorii easti pi crişteari tu Românie, iara Ministerlu a Sânâtatillei dzâsi că easti stari di alertâ epidemiologhicâ. Datili ufițiali scotu tu padi că aproapea 134.000 di paciențâ furâ diagnosticaț cu simptomi di infecții respiratorii stâmâna ți tricu, tamamu 11.000 di cazuri di aremâ. Optu oamiñi murirâ di aremâ stâmâna ți tricu, iara, tu aestu chiro di iarnâ, 22 di oamiñi murirâ cu tuț.

    Giustiția. Ministrul român ali giustiției, Radu Marinescu, lo parti viniri la unâ andamusi informalâ a minișțrâloru a giustițillei ditu UE tu Varșovia, iu sâ zburâ ti problemili di tora, cata cumu lucrul deadunu tu dumenea ali giustiție, consecințili a crimiloru di polim adrati di Arusie tu Ucraina ș-yinitorlu ali giustiție. Uidisitu cu unu comunicatu di presâ scosu tu migdani di Ministerlu ali Giustiție ditu Românie, Radu Marinescu cundille că România lâ deadi a victimilor di polimu emu andrupâmintul ta s-agiungâ tu giustiție, pritu organismi profesionali, emu alti turlii di urnimii, pritu agiutorlu a ONG-urilor ș-a autoritățloru româneșțâ. Tu unâ sesiuni ahoryea di lucru, Radu Marinescu s-hârsi di vrearea a prezidențillei polonezâ ta s-ducâ ma largu moabețli ti lucrul deadunu giudițiaru, cu agiutorlu a statlui di ndreptu.

    Sportu. Campioana ali Românie la fotbal FCSB (București) chiru gioi cu 2-0 la ea acasâ dinintea ali echipâ englezeascâ Manchester United, tu 8-a etapâ ș-ațea ditu soni ditu Liga Evropeanâ. Di cara s-trapsi șcurtița, viniri, tu Nyon (Elveția), inși că formația bucureșteanâ lipseaști s-alumtâ cu echipa gârțeascâ PAOK Salonic, antrenată di românlu Răzvan Lucescu, tu agioclu di cama marea simasie ditu Liga Evropeanâ, tu optimili di tu soni. FCSB va s-gioacâ prota manșâ tu xinurâ tu 13 di șcurtu, iara returlu va s-facâ București tu 20 di șcurtu. Echipa ți va s-amintâ va s-gioacâ tu optimili ditu soni contra ali Olympique Lyon. La tenis, România gioacâ viniri cu Vâryâria tu Craiova, iara sâmbătâ, tu Cupa Devis World Group I. Echipa ți va s-azvingâ va s-treacâ tu World Group I, iara ațea ți cheari va s-gioacâ tu World Group II. România ș-Vâryâria s-au adunatâ ș-ma ninti, la Cupa Davis, tu 1988, anda România amintă cu 5-0. (AMP)

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Furlâticu. Trei suspecțâ ti arâchearea a niscântoru lucri veclli ditu yiștearea dațicâ româneascâ di la Muzeulu Drents ditu Assen furâ loaț di poliția olandezâ tu câsâbălu Heerhugowaard, tu naia Olanda di Ncheari. Cu aestâ hâbari furâ di câbuli ufițialli a Ministerlui di Nuntru ditu Românie, ți dzâsirâ că treilli suspecțâ suntu țetățeñi olandezi. Nu ari hâbări ti lucrili arâchiti. Lucrili veclli arâchiti suntu coiful di malmâ di Coțofenești ș-trei biligiț dațiți ditu Sarmizegetusa Regia, lucri di patrimoniu românescu cari suntu și părțâ di thimelliu ali isturie ș-identităț a miletillei româneascâ, unâ clirunumie culturalâ ti anami nu maș ti Românie, ama ti tutâ lumea, dzâsi ministrul ali Culturâ, Natalia Intotero. Ea lu deadi-mpadi di pi scamnu directorlu a Muzeului Național di Isturie ali Românie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, ți lu câtâyursi ti turlia cum andreapsi comunicarea publicâ ș-instituționalâ tu arada a lucârlor arâchiti. Muzeulu di Isturie easti instituția ți pitricu lucrili veclli la expoziția di Olanda.

     

    Buget. Liderlli ali coaliție di cumândâseari di București zburăscu diznău adzâ ti proiectul di buget tu 2025. Aestea suntu ațeali ditu soni isăchi mutrindalui ampârțarea a pâradzloru di stat, ninti s-agiungâ proiectul di nomu a bugetlui tu Chivernisi, vineri, ti aprucheari, a dapoaia tu Parlamentu, stâmâna ți yini, ti  votu. Cama mulțâlli pâradz va s-hibâ daț ti pensii ș-ti duțeara ma largu a investițiilor, iara hărgili ti lucri, salarii și serviții va s-hibâ ñicurati tu tuti ministerili ș-instituțiili, uidisitu cu spusa ministrul a finanțiloru. Naetea easti s-ñicureasdzâ bugetilli a ministerilor cu 5% andicra di anlu ți tricu, nafoarâ di Ministerlu di Nuntru, Sânâtati, Educație, Transporturi și Apârarea Naționalâ. Investițiili va s-treacâ di 7% ditu PIB ta s-anvârtușeadzâ criștearea icunomicâ ș-dezvoltarea a vâsilillei. Tu dumenea ali agriculturâ, di prota thesi armânu andruparea a criștearillei a sectorlui zootehnic, duțerea ma largu a programlui INVESTALIM ș-darea di pâradz ti sistemili di irigații. Ministerlu ali Economiei va s-ducâ ma largu andruparea ti antreprenori pritu programili Start-up Nation și Construct Plus, iara industria di apârari va s-aproachi anlu aestu cama di 2% ditu PIB. Tutnâoarâ, Ministerlu a Transporturlor va s-ducâ ma largu investițiili, cata cum feați ș-ma ninti, ta s-adarâ geadei lărdzâ (autostrădz) ș-călliuri expres ș-ta s-adarâ ma bunâ pândza di călliuri naționali.

     

    UE. Caplu ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, pripusi unu singiru di reformi icunomiți și leghislativi salami ta s-creascâ astrițearea a bloclui la scarâ globalâ, ta s-nu chearâ dinintea ali Chinâ ș-ali Americâ. Numâsitâ Competitiveness Compass, naua strateghie adunâ politiț industriali, investiții ș-reformi. Von der Leyen dzâsi că Uniunea Evropeanâ s-hârseaști di forțâ di lucru cu nai ma analta educație ditu lumi. Ea dzâsi nica că UE easti daua nai ma marea icunumie la scarâ globalâ, ama Evropa nu poati s-minâ di itia a punctilor slabi, baș a unâllei turlie di emburlâchi ți s-thimilliusi pi forțâ di lucru ieftinâ ditu China, energhie ieftinâ ditu Arusie ș-externalizarea a securitatillei a investițiilor. Aesti dzâli s-bitisirâ, dzâsi von der Leyen. Strateghia pripusâ di ea easti ampârțâtâ tu trei capitoli. Prota zburaști di anvârtușarea ali astrițeari pritu inovari, dicarbonizari, scâdearea a dependenților ș-criștearea a securitatillei a singirlui di aprovizionari cu tehnologhie și resursi. Doilu capitolu zburaști ti fâțearea ma efcula a leghislațillei ș-ali birocrațe, iara treilu angreacâ pi țetățeñilli UE, ți, pritu turlia di praxi ș-locări di lucru ghini pâltiti, suntu izvurlu și scupolu aliștei reformâ.

     

    Anlu al Iuliu Hossu. Tu unâ țeremonie ți s-dizvârti ñiercuri, Academia Românâ yiurtusi Anlu a Cardinallui Iuliu Hossu, unâ sârbâtoari di unu anu a banâllei, a lucrului, a curbanillei, a rollui lui di prota thesi tu adrarea Unâ a Româñilor ș-a gairețlor a lui ta s-ascapâ uvreilli tu chirolu a Holocaustului. Un intelectual ardelean ti anami, cardinallu Iuliu Hossu alâsă toru tu isturia ali Românie. Fu bâgatu tu ahapsi di autoritățli comunisti di cara nu vru s-tragâ mânâ di pistea a lui greco-catolică și s-alasâ nanapârti activitățli a lui di apârari a embistimeñilor greco-catoliț. Prezidentul Klaus Iohannis adră unâ declarație iu adusi aminti zboarâli spusi di cardinal – „Pistea a noastâ easti bana a noastâ!” – ș-dzâsi că aesti zboarâ pot s-agiungâ unâ cllimari vârtoasâ la conștiințâ țivicâ, la unitati ș-curai, la solidaritati cu conțetățeañilli, ama ș-la yinitorlu ali vâsilie.

     

    Ximutărli a minerilor. Șefanlu di ma ninti a Servițiului Român di Informații Virgil Măgureanu easti aflatu câbâtli ti crimi contra a umanitatillei tu dosarlu ligatu di ximutărli a minerilor ditu 13-15 di cirișaru 1990. Procurorlli di la secția militarâ a Parchetlui di ninga Analta Curti di Casație și Giustiție deadirâ cumandul ti anchisearea ali unâ acțiuni penalâ, dzâcândalui că numâsearea penalâ a lucrâloru ți s-feațirâ easti thimilliusitâ maș pi probili ânreghistrati dupâ 4 di cirișaru 2021, cându cazlu fu dat nâpoi la Parchetlu ali Curti Supremâ. Tu ațel chiro, giudicâtorilli anularâ tuti probili adunati di procurori. Tu arada a aluștui dosar sunt mutriț și prezidentul di ma ninti ali Românie anda s-feațirâ ximutărli a minerilor, Ion Iliescu, premierlu di ma ninti  Petre Roman, vițepremierlu di ma ninti Gelu Voican Voiculescu, consilierlu di ma ninti a premierlui Adrian Sârbu, liderlu di atumțea a sindicatlui a minerilor ditu Valea a Jiului, Miron Cozma, ș-militarlli di rezervâ Vasile Dobrinoiu și Petre Petre.

     

    Silviculturâ. Cumândusearea Naționalâ ali Silviculturâ Romsilva ari unu vade di șapti dzâli ta s-lli-aspunâ a ministrului a mediului Mircea Fechet unu planu di restructurari ti scâdearea multu mari a hărgiloru.  Ministrul câftă scutearea a diviziilor silviți nihâirlâtiți și ñicurarea a numirlui di manageri. El va, tutnâoarâ, scutearea a ițido turlie di bonusuri și dzâți că nu veadi canâ furnie ti cari unu arugatu lipseaști s-llia estanu ma multu di tiñia di cathi mesu. Directorlu Romsilva, Marius Dan Siulescu, dzâsi că va s-adunâ pripunirli di la tuti echipili a lui ș-va s-da tu padi tropurli/cearei di restructurari ți va li află. Sindicatili forestieri minduescu că aestâ anchisitâ a ministerlui easti unâ atacâ contra ali Romsilva, ți au tu umuti s-aspargâ compania.

     

    Fotbal. Campioana ali României la fotbal, FCSB, va s-agioacâ acasâ, gioi dicsearâ, cu Manchester United, tu etapa ditu soni a fazâllei di prota thesi ali Europa League. Manchester easti pi loclu 4 tu clasamentu, cu 15 puncti, anda FCSB easti pi loclu 8, cu 14 puncti. Protili optu echipi agiungu ândreptu tu optimili ditu soni, iara echipili ți bitisescu pi locurli 9-24 va s-intrâ tu playoff ta s-agiungâ ma ndzeanâ tu etapa ți va s-yinâ.

     

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

     

     

    2025, Academie, Cotofenesti, proiectu di buget, football, casca di malma, Anlu a cardinalui Iuliu Hossu, yisteari

  • Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

    Comisia di Veneția și alidzerli ditu România

    Criza politică di Bucureşti ţi nu ari futã pãnã tora, agiumsi tu mari vazi tu planu externu. Tiñisita Comisie di Veneţia deadi tu şteari raportulu ti nipricunuştearea/ anularea, tu işita anlui ţi tricu, a alidzerloru prezidinţiali ditu România ţi u feaţi Curtea Constituţională (CCR).

     

    Pritu urminiili/recomandărli ngrãpsiti sã spuni că unã ahtari apofasi nu lipseaşti s’aibã la thimelliu orlea-zorlea maş informaţii clasificati, cari nu asiguripsescu unã transparenţã anãnghisitã, s’clleamã, lipseaşti sã spunã salami cãlcãrli a nomlui şi lucãrli cãndãsitoari/ dovedzli.

     

    Experţãlli independenţã tru ndreptu constituţionalu nica spunu că scutearea tu videalã a cãlcãloru di nom pritu campanii online şi pritu suţialu media easti zorlea s’hibã aprukeatã.
    Tru bitisitã, Comisia di Veneţia nu ş-llia borgea axizitã tra şi spunã minduita ti apofasea a CCR tu ligãturã cu anularea/ nipricãnuştearea alidzerloru prezidenţiali.

     

    Bucureşti, partiili parlamentari ditu opoziţie – AUR, USR, POT – apãndãsirã unã-ş-unã şi spusirã neisi, limbidu easti cã, organlu consultativu a Consiliului ali Ivropã pricãnoaşti şi aproaki cã apofasea a Curtillei fu paranomu şi cu nitiñiseari.

     

    Aţelu di ma ninti ministru ali Justiţie tru un Executiv PSD (ţi easti şi adzã la guvernari, deadunu cu PNL şi UDMR), Tudorel Toader spuni, ama, că experţãlli di Veneţia spusirã maş opinii/ maş a loru mindueri, s’clleamã nu spusirã, nu loarã unã apofasi, a deapoa urminiili a loru nu lipseaşti orlea-zorlea s’hibã tiñisiti . El pricãnoaşti, ama, că, di arada, vãsiliili membri ali Uniuni Ivrupeanã adoptă/ aproaki ş’bagã tu lucru urminiili dimãndati, tra s’tiñiseascã stanardili a statlui di dreptu.

     

    Organizat tu vadelu apufusitu, tru 24 di brumaru 2024, protlu tur a prezidinţialiloru tu ahurhitã fu aprukeatu/ validatu di CCR. Cama deapoa, pi thimellilu a documentilor ţi li-ari loatã di la Consiliul Suprem di Apărari a Vãsiliillei (CSAT), idyea Curti adusi dininti ca ti provã mintearea a unlui aşi numãsitu actoru statalu şi apufusi nipricunuştearea/anularea trã tutu proţeslu electoralu ti alidzearea prezidentului. Ti doilu turu, ţi eara bãgatu tu planu s’hibã ţãnutu tu 8-li di andreu lipsea s’hibã tu antriţeari naţionalistulu independentu Călin Georgescu, stipsitu cã ari ligãturi icã spuni tiñii ti Rusia putinistă, şi lidera USR, pro-ivrupeana Elena Lasconi.

     

    Tru diaspora, iu secţiili di votari ti turlu apufusitoru/ decisiv eara dişcllisi nica ditu 6 di andreu, avea votată, dzãţ di ñilli di români până cându CCR apufusi niaprukearea/ invalidarea scrutinlui. Hãrgili a aţiloru alidzeri niaprukeati/ invalidati suntu di aproapea 1,4 miliardi di lei (s’clleamã aproapea 280 di miliuñi di ivradz), tru unã vãsilie tru cari, spunu analiştilli, guvernanţãlli tamamu ţi apufusirã meatri serti ti apridunarea hãrgiloru publiţi, lucru ţi adusi mutarea capu a sindicaliştiloru.

     

    Tu 21-li di andreu, a prezidentului ţi eara pi ipotisi, Klaus Iohannis, ãlli si bitisea doilu şi aţelu ditu soni mandatu prezidinţialu di ţinţi añi ti cari-lli dãdea ndreptu Constituţia, ama şidearea la Prezidenţille ãlli fu prilundzitã pãnu di alidzearea unlui nãu capu a cratlui, ţi lipsea s’hibã vulusitã/ validatã di CCR.

     

    Nãulu scrutinu prezidenţialu easti bãgatu tu planu s’hibã tãnutu, tu 4-li di Maiu protlu tur şi tru 18-li di Maiu doilu turu. Până atumţea, isapea a cercetãtorloru soţiologhiţi, spuni cã pistipsearea româñilor tru instituţiili interni şi-n personajili cari lucreadzã tu eali agiumsi tu nai ñica scarã.

    Autoru: Bogdan Matei
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Alidzeri. Tu sesiunea di marțâ, chivernisea di București fu di câbuli cu calindarlu a alidzerilor prezidențiali ți yinu. Uidisitu cu documentul, protlu turu di scrutinu easti apufâsitu ti 4 di mai, iara doilu ti 18 di mai. Candidaturli lipseaști s-hibâ spusi la Biroulu Electoralu Țentralu pânâ tu 15 di marțu, iara campania electoralâ lipseaști s-ahurheascâ tu 4 di apriiru și s-bitiseascâ tu 3 di maiu, tu sâhatea 7, sâhatea localâ. Tutnâoarâ, româñilli ți bâneadzâ tu xeani va s-aibâ trei dzâli chiro ta s-voteadzâ, cata cumu avurâ ș-anu, anda protlu turu fu anulat dupâ apofasea ali Curti Constituționalâ.

    Moabeț. Marțâ, Bruxelles, ministrul român di externi, Emil Hurezeanu, s-adună cu Roxana Mînzatu, vițeprezidentu executiv ti Ndrepturi și Axii Suțiali, Locări di lucru buni și Andridzeari, ș-cu Marta Kos, comisarlu evropean ti Lârdzeari. Uidisitu cu spusa a MAE, la andamusea cu Roxana Mînzatu, sâ zburâ ti unu singir di subiecti di simasie di pi aghenda evropeanâ di tora mutrindalui proțeslu di tindeari ali UE, duțearea ma largu a andrupâmintului ti Ucraina ș-Ripublica Moldova, criștearea ali unâ viziuni strateghicâ. Ti Amarea Lai, scutearea tu migdani a idyiului scupo și s-hibâ deadunu tu pâzârâpserli mutrindalui yinitorlu Cadru Finanțiar Multianual dupâ – 2027 ică ânvârtușarea ali acțiuni evropeanâ tu dumenea ali apârari. La andamusea cu Marta Kos, Emil Hurezeanu zburâ ti proțesul di tindeari ali UE, Ripublica Moldova ș-catastisea complexâ ditu naia ali Amari Lai. Șeflu ali diplomație româneascâ cundille că, di cara yinu alidzerli parlamentari tu Ripublica Moldova, acțiunili hibridi ali Arusie contra a Chișinăului va s-creascâ, iara administrația dimucraticâ va s-aibâ ananghi di ma multâ andrupari evropeanâ ta s-hibâ ma pututâ dinintea aluștoru atacuri.

    Furlâtic. Poliția olandezâ nica âlli caftâ furilli ți sâmbătâ tahina bâgarâ material ți s-plâscâneascâ ușa ta s-poatâ s-intrâ tu Muzeulu Drents ditu Assen ș-arâchirâ patru lucri multu veclli ți suntu ali Românie. Tu unu comunicat, ministrul ali Culturâ di București, Natalia Intotero, zburâ ti moabețli ți li avu cu vâsillelu Willem-Alexander ali Olandâ ș-premierlu olandez, Dick Schoof, ti aestu furlâticu. Ministrul dzâți că aestea nu suntu mași niscânti lucri veclli, ama părțâ di thimelliu ti isturia ș-identitatea a miletillei româneascâ, eali suntu unâ cllirunumie culturalâ para mari, nu mași ti Românie, ama ti tutâ lumea ș-că avemu unâ borgi moralâ ta s-vigllemu aesti simboluri și s-li lomu nâpoi. Intotero lâ câftă a autoritățlor olandezi s-mutreascâ aestâ problemâ cu menga di cari easti ananghi și s-llia tuti misurli ta s-aflâ furilli și s-aducâ yișterili, spusi ma ninti, nâpoi tu Românie, aclo iu lâ easti loclu. Natalia Intotero nu easti di câbuli cu pripunirea a directorlui a Muzeului Național di Istorie ali Românie ți dzâsi că ahtări lucri di artă veclli s-nu mata hibâ scoasi ditu vâsilie, ama mași lucri ți s-undzeascâ cu eali, mași aesti s-hibâ dusi tu xeani la expoziții.

    Borgi. Vițeprezidentul executiv ti Ndrepturi ș-Axii Suțiali, Locâri di Lucru buni ș-Andridzeari, românca Roxana Mînzatu, ș-lo borgea ti aestâ thesi, luni, Luxemburg, dinintea ali Curti di Justiție ali Uniuni Evropeanâ. Roxana Mânzatu giură că va s-tiñiseascâ achicâserli ș-Carta a Ndrepturilor di Thimelliu tu thesea ți ș-u lo și va s-lucreadzâ cu tutâ independența ți u ari, ti sinferlu gheneral ali Uniuni.

    Aduțeri aminti. Luni, s-feațirâ ma multi țeremonii tu Polonia ti âncllidearea a 80 di añi di anda fu libiratu lagărlu nazistu di Auschwitz, iu murirâ cama di un milion di oamiñi, nai ma mulțâlli uvrei. Prezidentul polonez, Andrej Duda, dzâsi că vâsilia a lui u veaglli memoria a Holocaustului, ta s-nu s-facâ ș-altâ oarâ ahtari taxirati. București, premierlu Marcel Ciolacu ș-aspusi diznău borgea susto ali Chivernisi ali României ti dnâsearea a ghiderilor antisemiti cata cumu și aduțearea aminti a victimilor a Holocaustului. El lo parti la țeremonia ahârdzâtâ a Dzuâllei Internaționalâ di Aduțeari Aminti a Holocaustului și a victimilor a pogromlui leghionar antiuvriescu ditu yinaru 1941 tu București.

    Tourismu. Bucureștiul scoasi tu padi, stâmâna aesta, patra ediție a Cartillei Albâ a Turismului, iu suntu anyrâpsiti lucârli di prota thesi, riscurli, vulnerabilitățli ali industrie, cata cum ș-ți hâiri pot s-aibâ la scarâ naționalâ. Uidisitu cu rezultatili a unlui studiu iu lâ si câftă mintea a oamiñiloru, tut ma mulțâ turișțâ alegu destinații di călătorie româneșțâ. Protili dumenii di investiții ditu industria adusâ aminti ma ninti lipseaști s-armânâ divertismentul ș-infrastructura, iara scutearea a loru tu migdani va adrari ma vârtoasâ em la scarâ naționalâ, em internaționalâ. Ministerlu di resortu luyurseaști că, pânâ tu 2035, industria di turismu ditu Românie lipseaști s-amintâ 3 miliardi di evradz, bași pritu acllimarea a unui numiru tut ma mari di turișțâ xeni și pritu diplusearea a câftarillei pi pâzarea ți s-fați tora.

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Mindueari. Apofasea ti anulari a rezultatilor a alidzeriloru lipseaști s-hibâ loatâ di nai ma marli organ electoralu, iara putearea ți u ari Curtea Constituționalâ (CCR) ta s-adarâ ahtari lucru, lipseaști s-hibâ bâgatâ tu practico mași tu catastisi dip ahoryea, scoati tu migdani, Comisia di Veneția tu unu raportu mutrindalui anularea a alidzeriloru prezidențiali ditu Românie. București, partiili politiți di opoziție, USR, AUR și Partia Tinirilor, reacționarâ, cundillindalui că, dealihea, organlu consultativ a Consiliului ali Evropâ dzâsi că apofasea ali Curti Constituționalâ easti contra a nomlui ș-abuzivâ. Ministrul di ma ninti ali Justiție, Tudorel Toader, exighisi, ama, că aestâ comisie ș-aspusi minduearea mași, nu easti unâ apofasi, iara urnimiili spusi nu vor bâgari tu practico fârâ di altâ. Aduțemu aminti că alidzerli prezidențiali apufisiti ti meslu brumaru 2024 furâ anulati di CCR ninti di doilu turu. Instanța lo apofasea pi thimellu a niscântor documenti dati di Consiliul Suprem di Apârari a Vâsilillei, dzâcândalui că s-minti tu lucurlu aestu unu actoru di statu xenu.

    Apofasi. Minișțrâlli di externi ali UE, adunaț tu arada a Consiliului di Emburlâchi di Nafoarâ, apufisirâ luni s-lundzeascâ cu nica șasi meși, pânâ di 31 di alunaru 2025, misurli di ângrâdeari contra ali Arusie di cara ea ș-duți ma largu acțiunili di aspârdzeari a catastisillei ditu Ucraina, dupâ cum dzâți unâ declarație a Consiliului ali UE, da tu șteari Agerpres. Aesti misuri icunomiți, bâgati tu practico ti prota oarâ tu 2014, furâ teasi multu ahurhindalui cu meslu șcurtu 2022, ca unâ apandisi la preșcăvillia militarâ contra a nomlui, ali Arusie contra ali Ucrainâ, nicâbâtli, s-aspuni nica tu comunicat. Andamusea FAC di Bruxelles easti prota di ahtari turlie andreaptâ tu chirolu a prezidențillei polonezâ a Consiliului UE, thesi ți u ari ditu 1 di yinaru. Easti ș-prota andamusi di ahtari turlie iu llia parti Emil Hurezeanu tu thesea di capu ali diplomație di București.

    Lucri veclli. – Ministrul di nafoarâ, Emil Hurezeanu, avu luni, Bruxelles, moabeț cu omologlu a lui olandez, Caspar Veldkamp, mutrindalui furlâticlu di lucri veclli româneșțâ: unâ cascâ di malmâ, veaclli di 2.500 di añi, di la Muzeulu Drents ditu Assen, Olanda. Doilli minișțrâ s-achicâsirâ s-lucreadzâ deadunu la scarâ operaționalâ și diplomaticâ. Coiful di malmâ di Coţofeneşti, cata cumu ş-treili biligiț di malmâ ditu eta a dațloru, di Sarmizegetusa Regia, niscânti di eali hiindalui nai ma di simasie lucri veclli ali Românie, furâ arâchiti, ș-ași s-feați „unâ taxirati”, deadi tu șteari Ministerlu a Culturâllei. Parchetlu Gheneral dzâsi că fu dishcllisu unu dosaru penalu ditu ufițiu. Premierlu Marcel Ciolacu deadi hâbarea că s-adarâ, la livel di Chivernisi, unâ echipâ di criză ti cumândâsearea hâirlâticâ a activităților di loari nâpoi a ațiloru patru lucri veclli furati.

    Holocaust. Premierlu român Marcel Ciolacu cundille luni borgea susto ali Chivernisi ali Românie ta s-dânâseascâ ghiderli a antisemitismului și ta sâ scoatâ tu migdani memoria a victimilor a Holocaustului, dzâcândalui că easti borgea a autoritățlor s-asiguripseascâ că „suțiitatea românească cânoaști ș-nu va s-adarâ altâ oarâ alatusili ți s-feațirâ ma ninti”. Tu minduita a lui, educația lipseaști s-aibâ unu rolu di prota thesi. Premierlu lo parti la Templul a Corallui, la unâ țeremonie ti Dzuua Internaționalâ di Yiurtuseari a Holocaustului ș-a victimilor a Pogromlui legionar antiuvriescu di București. Ciolacu apruche cu harauâ silighearea a proțloru ostatiț israelieñi, pritu cari dauâ mlleri cu țetățenie româneascâ ș-zârțiñi româneșțâ, di cara fu simnatâ Achicâsearea anamisa di Israel ș-tâbâbia palestinianâ Hamas, ți da umuti ti unâ irini cari va s-țânâ ma multu chiro tu aestâ nài.

    Belarus. Prezidentul di tora a Belaruslui, Alexandru Lukașenko, amintă alidzerli prezidențiale cu vârâ 87% ditu voturi, uidisit cu rezultatili preliminari dati tu padi di comisia electoralâ. Ațelli patru opozanțâ a lui avurâ 1% pânâ di 2% ditu voturi. Presa internaționalâ anyrâpsi că alidzerli s-feațirâ maș ta sâ-i da șaptilu mandat arada a autocratlui Lukașenko, ți easti la puteari ditu 1994 ș-ți easti luyursitu nai ma mulaclu soț ali Arusie al Putin. Prindu dzuua di votari, șefa ali diplomație evropeanâ, Kaja Kallas, dzâsi că liderlu di Minsk „nu ari niți unâ legitimitati” ș-că „naua huneri electorală easti unâ prusvulie ti dimucrație”. Luni, Marea Britanie, Uniunea Evropeanâ și soțli a loru câtâyursirâ alidzerli prezidențiali „andreapti” di Belarus. „Himu unâ tu câtâyursearea a alidzeriloru prezidențiali mincinoasi di Belarus ditu 26 di yinaru, cata cumu ș-câlcărili dipriunâ a ndrepturilor a omlui ți li adarâ reghimlu di Belarus”, s-aspuni nica tu unâ declarație ți u adarâ deadunu Australia, Canada, UE, Noua Zeelanâ și Marea Britanie.

    Bacalaureat. Fciorilli di lițeu ditu Românie dau probili orali tu prota sesiuni a examenlui di Bacalaureat di estanu, ahurhindalui di luni. Evaluarea a axiiloru di comunicari tu limba românâ s-dizvârteaști pânâ ñiercuri, cu probili orali tu limbili di dadâ a minoritățlor etniți ți va s-facâ chiro di trei dzâli, ahurhindalui cu 29 di yinaru. Testili orali tu limba xeanâ suntu apufusiti tu chirolu 3 – 5 di șcurtu, iara axiili digitali va s-facâ tu chirolu 5 – 7 di șcurtu. Andridzearea aluștoru probi tu chirolu a anlui di sculie fu câtâyursitâ em di elevi, em di profesori, em di experțâ tu educație, maxus că elevilli di lițeu lipseaști s-ducâ la cursuri ș-tu dzâlili di exameni. Probili anyrâpsiti la examenlu di Bacalaureat ahurhescu tu dzuua di 30 di mai și s-bitisescu tu 30 di cirișaru, cându va s-hibâ scoasi tu padi rezultatili ditu soni.

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    PNL Prezidentul di ma ninti al PNL, Crin Antonescu, fu vulusit ti candidat ali coaliție ți easti tora la puteari PSD-PNL-UDMR ti alidzerli prezidențiali ditu yinitoru. „Campania ti alidzerli prezidențiale easti nai ma di simasie alumtâ politicâ ti România di cara câdzu comunismolu”, dzâți prezidentul interimar al PNL, Ilie Bolojan. El cundille că easti ananghi di acțiuni salami, practiți buni di cumândâseari și transparențâ ta s-aibâ diznău româñilli pisti pi politițiañi. Antonescu dzâți că nu candideadzâ tu astrițearea prezidențialâ ti elu ișiși ică ti Partia Național Liberalâ, ama ti țetățeañilli ali vâsilie ș-ti România. Liberalilli suntu proțlli  ți vulusirâ ufițialu candidatura al Antonescu. UDMR lipseaști sâ-și aspunâ candidatlu stâmâna ți yini, iara tu 2 di șcurtu, suțial-dimucrațlli lipseaști sâ s-adunâ ti unu congresu ahoryea. Protlu ș-doilu turu a alidzerloru prezidențiali suntu apufusiti ti 4 și 18 di mai. Aduțemu aminti că tu andreu anlu ți tricu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli prezidențiali ti furnia că s-amisticarâ forți xeani tu proțeslu electoral. Protlu tur anulat lu avea amintatâ candidatlu extremistu pro-arus, Călin Georgescu.

     

    Scumbuseari. Premierlu României, Marcel Ciolacu, deadi tu șteari dumânicâ că s-adarâ la scarâ guvernamentalâ unâ celulâ di crizâ ti cumândâsearea hâirlâticâ a lucurlui di aflari a ațiloru patru artefacti antiți româneșțâ arâchiti di la Muzeulu Drents ditu Assen, Olanda. Va s-lucreadzâ deadunu reprezentanțâ ali poliție româneascâ, cata cumu și oamiñi di la Ministerlu di Nafoarâ, di Nuntru ș-di la  Culturâ. Premierlu dzâsi că zburâ cu ministrul di Interni, Cătălin Predoiu, tu ți mutreaști pitrițearea unâ ș-unâ ali unâ echipâ di criminalisticâ, ți va s-lucreadzâ deadunu cu autoritățli olandeze la aestu caz. Parchetlu Gheneral dzâți că s-adră chiola unu dosar penalu ti furlâticlu ditu Assen. Tuti artefactili arâchiti furâ asiguripsiti uidisitu cu nomurli româneșțâ ș-internaționali ași cumu pruvedu proțedurli di andridzeari ali unâ expoziție. Tu unâ conferințâ di presâ la Muzeulu Naționalu di Istorie di București, directorlu Ernest Oberländer-Târnoveanu dzâți că artefactili furati ditu muzeulu olandez suntu anvâliti di unâ asiguripseari di 35 di miliuni di evradz cu unâ companie olandeză di asiguripseri.

     

    Vizitâ. Ministrul di Nafoarâ ali României, Emil Hurezeanu, va s-llia parti la lucrărli a Consiliului ti Lucri di Nafoarâ ali UE, ți s-dizvârtescu luni, Bruxelles. Pi aghenda ali andamusi suntu moabeț ti aputursearea ali Ucrainâ di câtrâ Arusia, catastisea ditu Orientul di Mesi și ligâturli UE-SUA. Criza energhticâ ditu Republica Moldova ș-mintireajili ți s-facu di pțânu chiro tu Georgia suntu, tutnâoarâ, lucri di prota thesi. Marțâ, ministrul Hurezeanu va sâ zburascâ cu secretarlu gheneral al NATO, Mark Rutte, cu vițeprezidentul executiv ti andrepturi și axii suțiali, locări di lucru buni cu Roxana Mînzatu, ș-cu comisarlu evropean ti lârdzeari, Marta Kos.

     

    Azvindzeari. Campioana ali Românie la handbal feminin, CSM București, amintă duminicâ tu xinurâ contra ali danezâ Nykobing, scorlu 29-27 ș-agiumsi ma-ndzeanâ, pi loclu trei, tu Grupa A ali Ligâ a Campioñilor. Echipa ungureascâ/mâgeareascâ Ferencvaros easti pi protlu loc tu grupâ, a dapoaia yini ațea frânțeascâ ditu Metz. Unâ altâ parei româneascâ, Gloria Bistrița, easti pi loclu 7 tu grupâ, iara treia parei românească ditu astrițeari, Rapid București, chiru dumânicâ dinintea a danezilor Esbjerg tu grupa B cu 26-28. Pareia Rapid easti tora di oarâ pi loclu 7 tu grupâ.

     

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Unia româñiloru

    Unia româñiloru

    Româñlli daima bãnarã tu locãri arãdãpsiti arhotaru, anvãrliga a Munțãloru Carpaț. Aesta alãsã toru ti adunarea stogu a bãnaticlui, neise armãnearea tu banã și feaţi unia statală unã nãdie niacumtinatã. Secolu XIX-ţi easti zuyrãpsitu niacumtinatu cu viziili naționali a populiloru și aflarea uniillei statalã. Acã eara tu ncruţilleata di cãlliuri a treiloru amirãrii absolutisti, nihiinda unã furteaţã militară cu scãpolu ti atacã, româñilli agiumsirã si s’facã unã nintea, dimi a italieañilor și ghirmañiloru. Moldova și Muntenia eara sumu suzearanitati otomană și eara protectoratu arusescu. Transilvania, treilu prinţipatu medievalu iu româñilli eara majoritari, eara sumu controlu a Curtillei di Viena.

     

    Pi hiotea kirolui, Moldova și Muntenia eara acãţati tu isapi idyea-idyealui di mãrli amirãrii, cu naetea ta s’li aibã tu mãnã, s’li stãpueascã. Trã Rusia, maxus, aţeali dauă prinţipati români eara lugursiti unã hopă gheopolitică pi calea ali Moscova cãtã Constantinopol. Eliberarea leghendarlui Bizanțu eara nãdia imperială a Imperiului țaristu cari s’videa ndreptu canda ti unã Treia Romă. Ditu 1831, Muntenia și Moldova eara guvernati după un nomu vulusitu di Rusia, Regulamentili Organiţi, cari apufusea un reghimu orlea zorlea di dominație arusească, acã eali eara nica sumu suzearanitati otomană.

    Tru 1853, ascumbusearea europeană contra a cãftãrloru heghemonisti a arușlor faţi s’ahurheascã Polimlu ali Crimei, un polimu a puterlor europeani contra a Imperiului țaristu. Prota jgllioatã, tru aestu polimu, fu u feaţi Rusia, cari aputrusi militar Muntenia și Moldova, numãsiti Prinţipatili dunăreani. Turchia apufusi polimlu cu Rusia și, tru şcurtu kiro, easti andrupãtã di Franța și Marea Britanie. Ma amãnatu, Rusia fu azvimtã și cãftãrli a llei heghemoniţi furã amânati, un kiro. Irinea și evoluțiili postbeliţi furã apufusiti tru Cundrata di Paris, atea ditu 1856, cari spunea limbidu pruvlema ti fãţearea unã a aţiloru dauă prinţipati români, Muntenia și Moldova. Yini deapoa unã pirmituseari cu halatu mari, cu zorea bãgatã di nafoarã și consilii a românilor cari caftã fãţearea unã a prinţipatiloru.

     

    Tru aeastã hãvaie, aţeali dauã prinţipati, goalã eali va ş’aleagã un domnu. Prota nkiseaşti Moldova, tru 5 di yinaru 1859, anda lu-aleadzi pi napandica, ca ti ciudie Alexandru Ioan Cuza, un revoluționaru pașoptistu cu ipotisi publiţi, cari nu eara tru prota thesi mutrindalui nãdiili ta s’hibã aleptu. Dupu ndauã dzãli, tru 24 di yinaru 1859, aligătorlli di București bagã tu practico un plan giunescu și lu-voteadzã domnu ali Muntenie tut Alexandru Ioan Cuza, proaspitlu aleptu a moldoveañiloru.

     

    Apofasea mplină de imaginație a politicieañilor români, majoritatea tricuț pritu Revoluția ditu 1848, ciudusi, adusi ncuntrari, ama nu putu s’hibã anulată. Cuza ahurheaşti unã politică mintimenã și caftã ta s’hibã aleptu diplo, neise tu unã unie pãnu di mardzinã. Ma multu, modernizeadză statul, lu-anvãrtuşeadzã şi thimilliuseaşti nãi instituții. Tru 1866, după tamamu șapti añi di dumnille, oamiñilli a lui ãlli bagã zori s’alasã putearea. S’lugurseaşti că aestă abdicari feaţi cã unia, pricunuscutã di niscãnţã maş tu bana a lui Cuza, s’arămână un lucru bãgatu tu practico. Prinţipatili Uniti agiumsirã s’hibã alãncita România.

     

    Tru 1916, România intrã tu polimu deadunu cu Antanta cu scupolu ta s’aducã și Transilvania tu ncurpilleaticlu a statlui român modernu, di secol XX. La Marea Adunari Populară di Alba Iulia, di la 1 di Andreu 1918, delegațlli alepţã a românilor ditu Transilvania, Banat și Crișana votarã apufusitoru ti unia cu România. Basarabia, loată di Imperiul țaristu tru 1812, și Bucovina, stăpuită di austrieţ, s’avea turnatã la România, pritu votlu a parlamentarloru di Chișinău, s’clleamã a Congreslui Gheneralu ali Bucovina. Easti Marea Uniri, pricunuscutã tru pãzãrãpserli  di irini di Paris-Versailles, oara astralã ti unia a româñilor, cându agiungu s’hibã tu idyiulu sinuru și pot ta ş-apufuseascã yinitorlu.

     

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu Fâțearea Unâ a Prințipatilor Români. Tu bâserițlli ortodoxi s-feațirâ dyeavasi, iara câmbăñilli bâturâ ti unu minutu. Aoa ș-166 di añi, tu 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza fu aleptu cumândaru a Valahillei, dupâ ți fu aleptu cumândaru ali Moldovâ tu 5 di yinaru. Apofasea politicâ a prințipatiloru ta s-facâ unâ fu protlu stadiu tu adrarea a cratlui românescu. Cumândarilli politiț pitricurâ mesaji ti Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ. “Dzuua di 24 di yinaru easti dzuua cându lipseaști s-nâ minduim la cllirunumia ți nâ u alâsarâ strâpâpâñilli ș-la borgea ți u avem ta s-u țânemu și s-u duțemu ma largu“, cundille prezidentul Klaus Iohannis. Premierlu Marcel Ciolacu scoasi tu migdani că Unirea easti unâ paradigmâ di turlia cumu unu proiectu politicu di simasie adratu deadunu cu vrearea a popului poati s-facâ dealihea. Româñilli s-hârsescu di unâ șcurtâ vacanțâ cu aestâ arasti, di cara Dzuua ali Uniri fu spusâ dzuuâ pisimâ dupâ nomu. Mulțâ oamiñi aleapsirâ șâ-și treacâ aesti dzâli tu stațiunili di munti. Cu tuti aesti, di cara s-deadi hâbarea că va s-facâ ma multi protesti deadunu cu multili evenimenti castine minduiti ti aestâ aradâ ți va s-dizvârteascâ tu tutâ vâsilia, furâ bâgaț pi lucru cama di 22.000 di lucrâtori a Ministerlui di Nuntru ta s-asiguripseascâ irinea ș-isihia publicâ.

    Mutarea capu/Protestu. Lucrâtorilli pi calea di heru, ofițeri tu rezervâ, personal di poliție, mineri, pâdurari, lucrâtori tu cilechi, lucrâtori la Metrou București și pensionari dzâsirâ că va s-llia parti adzâ la unâ mutari a caplui/protestu dinintea a scamnului ali Chivernisi. S-așteaptâ s-yinâ dzăț di ñilli di oamiñi. Oamiñilli suntu nihârsiț di cumandulu ali chivernisi ți anglliță crișterli a tiñiiloru di cathi mesu tu ahurhita a anlui ș-că pensiili publiți nu mata va s-creascâ uidisitu cu inflația. Dzâlili aesti fu datâ tu șteari ș-unâ andridzeari a instituțiilor publiți țentrali, cumu ș-a companiilor di statu. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, ñicurarea a sectorlui public easti unu lucru di prota thesi ti coaliția di guvernari di tora adratâ ditu Partia Suțialu Dimucratâ, Partia Național Liberalâ ș-Uniunea Dimucratâ a Etnițlor Maghiari ditu Românie.

    Diplomație. Ministrul românu ti lucri di nafoarâ, Emil Hurezeanu, va s-aibâ unâ andamusi cu secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte, la scamnul ali NATO di Bruxelles, marțâ, 28 di yinaru, s-aspuni tu unu comunicat ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ. Tu 14 di yinaru, Emil Hurezeanu lu-apruche Asistentul a Secretarlui di Stat ali SUA ti Emburlâchi Evropeanâ și Evrâasiaticâ, James O’Brien. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui ti lucri di nafoarâ, cu ațea arasti, ufițiallu românu tiñisi lucurlu a SUA la sigurlâchea ș-apârarea a partillei ditu apiritâ ali NATO, cata cumu și criștearea a lucurlui strateghicu tu naia ali Amari Lai. Doilli ufițiali tiñisirâ și ligâtura bilateralâ, cundiliindalui, rezultati buni cata cumu suntu bâgarea ali României tu programlu Visa Waiver, crișteara a lucurlui deadunu tu sectorlu icunomic ș-energheticu ș-acțiunea coordonatâ România – SUA – UE.

    Alidzeri. Liberalli va s-adunâ dumânicâ tu unâ Andamusi ahoryea a Consiliului Național ta s-vuluseascâ alidzearea a prezidentului di ma ninti a partidlui, Crin Antonescu, ți s-hibâ candidat comun ti coaliția di cumândârseari ditu Românie la alidzerli prezidențiali ți va s-facâ tu meslu mai. Suțial-dimucrațlli va s-facâ unâ ahtari andamusi cu idyiul scupo tu 2 di șcurtu, iara UDMR va s-llia apofasea tu ahurita a stâmânâllei ți yini. Protlu și doilu turu ti alidzerli prezidențiali va s-facâ tu 4 și 18 di maiu. Pânâ tora, primarlu/dimarhul a Bucureștiului, Nicușor Dan, candidatlu independentu Călin Georgescu și prezidentul ali Uniuni Ascâpaț România, Elena Lasconi, ș-aspusriâ vreaera ta s-candideadzâ ca prezidențâ. Aeșțâ doi di ma nâpoi furâ pi protlu locu la alidzerli prezidențiali ți furâ anulati anlu ți tricu. Di cara protlu turu ditu 24 di brumaru fu vulâsitu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli acutotalui tu dzuua di 6 di andreu, a că, tu xeani, oamiñilli avea ahurhitâ chiola sâ-și bagâ vula. Curtea Constituțională lo aestâ apofasi dupâ ți Consiliul Suprem di Apârare scoasi tu migdani unu raportu ți dzâți că tu proțeslu electoral s-mintirâ forți xeani, ama investigațiili nu puturâ s-dzâcâ maca dealihea ași s-feați. Dzăț di ñilli di româñi inșirâ pi geadei ta s-caftâ s-facâ diznău turlu doi a alidzeriloru prezidențiali.

    Arușfeti. Primarlu a multu cânâscutâllei stațiuni montanâ româneascâ Sinaia, liberallu Vlad Oprea, fu bâgatu gioi sum viglleari giudicâtoreascâ, i s-pâlteascâ 100.000 di evradz ta s-hibâ anchetatu tu libirtati, ti unu cazu di arușfeti. Elu easti aflatu câbâtli di abuz tu thesea ți u ari ș-ți dusi la darea-mpadi a lui di pi scamnulu di dimarhu/primar. Uidisitu cu spusa a procurorilor di la Direcția Naționalâ Antiarușfeti, pritu alti lucri, Vlad Oprea câftă pâradz di la unu pârmâteftu, aproapea 240.000 di evradz, ti ayuñiuseara a niscântoru acti ti adrarea a unui hotelu tu stațiuni.

    Avinari. Ambasada ali Românie tu Belgrad câftă limbidzâri di la autoritățli sârbeșțâ tu ți mutreaști furnia ti cari un țetățean român fu datu nafoarâ ditu vâsilie. Tu lucrul aestu furâ mintiț ma mulțâ țetățeñi ditu UE și alti vâsilii ți loa parti la unâ andamusi di anvițari ti ONG. Românlu, ți easti membru ali unâ organizație mintitâ tu proiecti suțiali, fu dusu la unâ secție di poliție di Belgrad, deadunu cu alțâ partițipanțâ di la seminaru. Fârâ canâ exighisi, ama dzâcândalui că s-adarâ aestu lucru ditu furnii di sigurlâchi națională, lâ si deadi cumandu s-fugâ ditu Sârbie iruși, tu 24 di sâhăț, și nu mata au izini s-intrâ tu aestâ vâsilie chiro di unu anu. Țetăţeanlu român agiumsi ghini tu Românie. Avinarea a niscântoru țetățeñi UE ditu Sârbie nu s-ari faptâ pânâ ma ninti.

    Fotbalu. Campioana ali Românie la fotbal, FCSB, azvinsi, gioi dicsearâ, tu capitala Baku, cu 3-2, echipa azerbaidjanâ Qarabag FK, tu etapa 7-a a Ligâllei Evropa. Cu aestâ nichi di simasie, FCSB nu mași că ș-asiguripsi biletlu ti etapa di astrițeari ți va s-yinâ, ama ari și șansi mări s-agiungâ-ndreptu tu optimili ditu soni. Tu 30 di yinaru, româñilli va s-gioacâ București contra ali formație anglicheascâ Manchester United.

    Autoru: Udălu a Hâbărloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Senat. Huzmikearlli a Senatlui ali Românie și reprezentanțãlli a lor sindicali cutugursescu planurli dimãndati ñiercuri di prezidentulu a Senatlui, Ilie Bolojan, ta s’ncllidã 180 di ipotisi di lucru ditu aproapea 800 și ta s’ñicureadzã parculu auto și cumata di naftã/ cota di combustibilu cu 20 tru sutã. Federația Națională a Sindicatiloru ditu Administrație cutugurseaşti turlia paranomu şi nitransparentu/ ascumti pritu cari suntu vulusiti şi dimãndati meatrili di restructurari. Sindicatili a lucrãtorloru publiţ parlllamentari, personalu contractualu și șoferañilli ditu Senat spun că riorganizarea a instituțillei easti „cu xiki di transparență și corectitudini”. Elli spun că aproaki iţi apofasi ţi aduţi hãirlãticu tru lucru, ama nu akicãsesccu ayuñiusearea cu cari Bolojan va ta şi spunã dininti, autoritatea/ dimi axia di prezidentu a senatlui. Liderlu a Partidlui Național Liberal zburã nu maş ti ñicurarea a lucrãtorloru ditu Senatu, ama și trã riorganizari, Camera Deputațlor și ñicurarea numirlui di sumsecretari. Hãbarea fu aprukeatã, ti dealihea/ confirmată di prezidentulu a Camerãllei a Deputaţlor, Ciprian Şerban, cari exighisi cã va s’hibã ncllisi cama di 200 di ipotisi di lucru şi că va s’ñicureadzã iluminatlu di nãuntru şi aţelu di nafoarã.

     

    Sondaju/ Cãftarea minduitãllei tu duñeauã. 90% ditu români nu aproaki idheea ta s’tragã mãnã ditu NATO, un livelu recordu di pricunuşteari şi aprukeari trã Organizația Tratatlui Atlanticului di Nordu, spuni un sondaj INSCOP dimãndatu ti publiclu marțã. Uidisitu cu sondajlu, pi thimellilu a datilor adunati tu işita anlui ţi tricu, andruparea românilor tră Occidentu tu ţi mutreaşti suţatili/alianțili politiţi și militari criscu cu 10% tru 3-lli añi ditu soni. Sondajlu nica spuni că apartenența ali Românie la Uniunea Europiană easti mutrită di aproapea trei cirecuri ditu aţelli ntribaţ ca un avantaju tru ţi mutreaşti efectili/ zñiili tru bana economicã și suţialã, ti bãnaticlu a fumellioru și aţelu personalu. Maş 55% ditu români minduea aestu lucru aoa şi 3 añi di dzãli.

     

    Mutarea capu/ Protestulu. Sindicaliștilli di la metroulu di București işirã pi geadei cu mutarea capu ñiercuri dinintea a scamnului/ a casãllei a Guvernului, dupu unã idyea ascumbuseari, ţi u feaţirã marțã, dinintea Ministerlui di Finanțe. Elli cãftarã crişteari trã tiñia di cathi mesu și unã finanțari ma uidisitã tră compania a lor. Lucrãtorlli/ Huzmikearlli di la metrou dimãndarã, tutunãoarã, cã va s’nkiseascã cu dãnãsearea a lucãrlui/ grevi di lucru la guvernari și grevi simboliţi tra s’mutã caplu di itia a meatriloru apufusiti di nãulu guvernu tru bitisita a anlui ţi tricu cu giueapea ta s’ñicureadzã hãrgili bugetari.

     

    Eleferisiri/ Eliberari. Un cetățeanu român cari făţea parti ditu echipajlu Galaxy Leader acãţatu di aribelli Houthi tru Yemen aoa şi cama di un anu di dzãli fu elefterisitu/ silighitu ñiercuri, hãbãrisi Ministerlu ti Lucri Xeani/ Min. trã Afaceri Externe. Echipajlu tutu, ali pamori, cari eara cu hlambura sumu pavilionu Bahamas fu silighitu, nica sã spuni tru comunicatlu a ministerlui, adăvgânda că cetăţeanlu român easti tora tu unu locu afiritu/ sigura. Ministerlu haristusi la tuţ partenerlli xeñi, maxus a autoritățlor ditu Oman și Vãrgãrie, ti agiutãrlu ţi-lu-deadirã ta s’ndreagã aestã taxirati, ti cari spunu cã easti, alidzemu: „complexu și multu greu/ multu zorlea ti ascãpari”.

     

    NE. Prezidentulu american Donald Trump spusi că nãi sancțiuni contra ali Rusie suntu „di cãbuli”/„posibile” ma s’hibã di Mosscova nu nkiseaşti pãzãrãpserli ta s’bitiseascã cu polimlu ditu Ucraina, dimãndã Aghenţia France Presse (AFP). El adăvgã că Statele Unite va s’acaţã tu isapi ta s’da ma largu agiutorlu militar tră Kiev, cari agiumsi la dzãţ di miliardi di dolari di cându Rusia u aputrusi Ucraina tru şcurtu 2022. Trump avea spusã ma ninti că Rusia va s’agiungã tu mari fãnica ma s’nu aproaki s’pãzãrãpseascã şi s’bagã vula ti dãnãsearea alumtiloru icã akicãsearea di irini cu Ucraina. Tu ţi mutreaşti prezidentulu ucrainean, Trump s’așteaptă cã Zelensky s’hibã etimu/ hãzãri ti s’aproaki vulusearea a unlui acordu/ unã akicãseari.

     

    Cinema. Un filmu regizat di cineastulu românu Radu Jude fu aleptu tra s’hibã dizvãrtitu tru competiția a Festivalui Internațional di Filmu di Berlin. Aesta easti aţea ditu soni lucrari a lui, numãsitã Kontinental 25, unã producție cu buget ñicuratu, unã comedie lae ti criza imobiliară și sila a naționalismului. Radu Jude spuni că filmul fu filmatu cu un tilefunu mobilu. Selecția ufiţialã adunã 19 di titluri tră ediția di estanu, cari s’dizvãrteaşti anamisa di 13 și 23 di şcurtu.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.01 – 18.01.2025

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.01 – 18.01.2025

    Alidzeri prezidențiali bis
    Protlu tur a alidzeriloru prezidenţiali va s-facâ tu 4 di maiu, iara doilu turu tu 18 di maiu – apufâsi, gioi, Chivernisea di coaliție PSD-PNL-UDMR di București. Româñilli ditu vâsilie va s-voteadzâ tu chirolu ali unâ singurâ Chivernisi, iara ațelli ditu diasporâ va s-aibâ trei dzâli, ama tu ațea ditu soni dzuuâ – dumânicâ, secţiili di vot va s-anclljidâ tu sâhatea 21:00 ali Românie, cum ți s-hibâ fuslu oraru localu. Apofasea fu loatâ ta s-nu poatâ s-facâ niți unâ influenţari a votlui anda elu va s-anclliidâ tu Românie, ama lipsea s-armânâ nica dișcllisu tu xeani, tu secţiili ditu ascâpitata ali vâsilie. Autorităţli bâgarâ și nomuri ma serti ti campania electoralâ, ma multu pi internet, nitiñisearea a loru va s-ducâ la pâltearea di girimé pânâ di 50.000 di lei (vârâ 10 ñilli di ivradz), iara ti mărilor platformi onlini girimelu va s-hibâ pânâ di 5% ditu țifra di emburlâchi. Apofasea ti data a alidzeriloru prezidenţiali fu faptâ public tu Monitorlu Ufițial.
    Reprezentanţâlli a ma multor organizaţii non-guvernamentali dzâsirâ că nu s-poati s-hibâ aprucheatu unu ahtari actu normativ fârâ unâ moabeti publicâ dealihea ș-fârâ unâ analizâ a aspectilor ți asparsirâ scrutinlu di ma ninti cari fu anulat. Aduțemu aminti că, dupâ ți avea vulusitâ protlu turu a alidzeriloru prezidențiali ditu 24 di brumaru, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă, tu 6 di andreu, prezidențialili, anda diaspora avea ahurhitâ, chiola, votlu ti doilu turu. CCR lo ahtari apofasi di cara Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie scoasi tu padi unu raportu ți zbura di unâ minteari xeanâ tu proțeslu electoralu, ama nica nu inșirâ tu migdani ancheti judițiari ți s-dzâcâ ma s-fu dealihea ași, ma nu.
    Dzăț di ñilli di oamiñi ditu tutâ vâsilia inșirâ, dumânicâ, pi geadei, cama mulțâ tu București, ta s-caftâ adrarea diznău a doilui turu ți elli luyursescu că fu anulatu fârâ canâ ândreptu, ama și darea-mpadi di pi scamnu al Klaus Iohannis, ți easti nica prezidentu, a că tu 21 di andreu âlli si avea bitisitâ doilu ș-ațelu ditu soni mandat ti cari avea-ndreptu. 161 di parlamentari ditu opoziție simnarâ ti darea-mpadi di pi scamnu a prezidentului, iara formațiunea AUR câftă ufițial adunarea ali unâ sesiuni ahoryea a Parlamentului tu chirolu 20 – 24 di yinaru, ta sâ-și ahurheascâ proțedura di dari-mpadi di pi scamnu. Ti furnia aesta, easti ananghi di votlu a 234 di parlamentari.

    Apofasi ali BNR
    Banca Naţionalâ ş-ţâni atitudinea apridunatâ ș-apufâsi, stâmâna aesta, s-țânâ nialâxit, la 6,5% tu an, toclu di politicâ monetarâ. Toclu di sturu nu mata fu alâxitu ditu agustu, di cara s-fâțea gaireț ti scâdearea a inflaţillei. Uidisitu cu BNR, aesta criscu tu trimestrul ditu soni ditu 2024 ma multu di cum fu minduit di prota, di itia a pâhadzloru la combustibili și xerea di estâ vearâ. Spețialişțâlli nu cuteadzâ s-dzâcâ că va s-facâ unâ scâdeari estanu a toclui di politicâ monetarâ. Ei minduescu că, maca dupâ alidzerli prezidenţiali nu s-alâxeaști contextul icuonomic internu, poati s-veadâ unâ mari presiuni pi cursul di alâxeari a pârălui naționalu. Di altâ parti, Chivernisea româneascâ lucreadzâ la adrarea a proiectului di buget ditu 2025. Va s-da s-țânâ deficitlu di 7% apufâsitu di Comisia Evropeanâ, ama şi 7% ditu PIB ti investiţii.

    Diznău, di Mineriadâ
    Prezidentul di ma ninti ali Românie, Ion Iliescu, ș-premierlu di ma ninti, Petre Roman, furâ aflaț câbâtli, diznău, stâmâna aesta, tu dosarlu a Mineriadâllei ditu meslu cirișaru 1990 ti adrarea di zñii contra a uminitatillei. Procurorilli lipseaști s-adarâ dipu ditu ahurhitâ ancheta, di cara probili adunati, ma ninti, furâ anulati tu instanţâ. Ei dzâcu că, tu cirișaru 1990, persoani cu thesi ditu apofasili tu Statlu românescu anchisirâ unâ politicâ di represiuni contra a oamiñiloru țivili ditu Capitalâ. Atumțea furâ vâtâmaț 4 oamiñi, arușunati 2 mlleri, agudirâ fizic şi/ică psihic cama di 1.300 di oamiñi și avinarâ i ancllisirâ para nom cama di 1.200. Ahurhindalui ditu meslu aprilu 1990, tu Bucureşti s-feați unâ manifestaţie ți s-teasi pi ma multi stâmâñi, ți avea caracterlu ali unâ opoziţie la putearea ți cât s-avea curdisitâ dupâ Revoluţia anti-comunistâ. Dupâ spusa a procurorilor, tu 13, 14 și 15 di cirișaru, fu bâgatâ tu practico unâ acţiuni di dânâseari a manifestanţâlor, tu cari furâ mintiti, contra a nomlui, forţi a Ministerlui di Interne, ali Apârari, a Servițiului Românescu di Informaţii, cata cumu şi cama di dzăț di ñilli di mineri ş-alţâ lucrâtori ditu ma multi zoni ditu vâsilie. Minerilli aduşi Bucureşti asparsirâ: sediili a partidilor politiți ți cât li avea adratâ dupâ Revoluţie ş-cari eara tu opoziţie, casili a cama măriloru lideri politiț ditu opoziţie, sediili a publicaţiilor di presâ independenti ş-a niscântoru instituţii di anviţâmintu.

    Dzuua a Culturâllei Naționalâ
    Ditu 2011, România yiurtuseaști, cathi anu, tu 15 di yinaru, Dzuua a Culturâllei Naționalâ, dzuua di amintari alu Mihai Eminescu. Estanu, s-ancllidu 175 di añi di anda s-află ațelu ți easti luyursitu cama marli poet român. Dzuua a Culturâllei Naţionalâ easti dzuua a culturâllei, ali artâ ș-a pidimolui academicu românescu și s-yiurtuseaști pritu multi evenimenti, tu tuti isnăhili iu bâneadzâ româñi, nuntru i anaparti di sinurlu ali vâsilie. S-feațirâ, ama, și protesti. Membri ali Federaţie a Sindicatilor ditu Culturâ şi Presâ, CulturMedia vrurâ sâ scoatâ tu migdani că nu âlli si da pâradz a aluștui sector, ama și nindriptățli a tiñiiloru di cathi mesu ți li au arugațlli ditu muzee, biblioteț ş-țentri culturali.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Lala Tașcu

  • Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

    Ripublicanlu Donald Trump s-turnă la Casa Albâ

    Ripublicanlu Donald Trump (78 di añi) pritu giurâmintul ufițialu ș-ahurhi doilu mandat ti prezidentu a Statilor Uniti ali Americâ (SUA), dupâ patru añi tu cari America fu cumândârsitâ di Joe Biden.

    Donald Trump: „Giuru că va s-umplu cu pisti thesea di prezidentu a Statilor Uniti ș-că va s-țânu, va s-aveglliu ș-va s-apăru Constituția a Statilor Uniti, ahâtu câtu va s-potu”.

    Di itia a țicnâllei, țeremonia pritu cari lo thesea aesta s-feați tu Rotonda a Capitolului ditu Washington, iara nu pi scărli a Congreslui, ș-aestu lucru s-fați ti prota oarâ tu patru dețenii.

    Donald Trump va lu-aibâ vițeprezidentu JD Vance.

    Prezidentul ali SUA ș-lo borgea că va s-simneadzâ, nica ditu protili sâhăț la Casa Albâ, aproapea 100 di ași-spusi cumandi executivi pi temi di la sigurlâchea a sinurloru pânâ di adrarea a naftâllei ş-a gaziloru, ș-ma multu pi avinarea a imigranțâloru ți ședu contra a nomlui ică pi adrarea a unui scut antirachetâ ți s-afireascâ Statili Uniti.

    Tu ți mutreaști icunumia, Donald Trump dzâsi că alidzearea a lui diznău lâ deadi optimismu a investitoriloru.

    Donald Trump: Videț chiola rezultati la cari nu s-aștipta canâ ș-tutâ duñeaua dzâți că easti efectul Trump. Di anda fui aleptu, pâzarea di tranzacționari criscu para multu, iara optimismul a ñițloru pârmâtefțâ agiumsi pi unâ scarâ recordu tu aeșțâ 39 di añi di ma nâpoi.

    Pârălu Bitcoin aspusi ș-elu recordu dupâ recordu, anda mărili companii di investiții deadirâ tu șteari emburlâchi di dzăț di miliardi di dolari, investiții ți s-facu di sibepea că amintai alidzerili ș-aesti emburlâchi va s-adarâ locuri di lucru ti suti di ñilli ică miliuni di americañi.

    Uidisitu cu adetea americanâ, prezidentul lo parti la dyeavasea privatâ la bâsearica St John ditu Washington DC, ninti ta ș-aspunâ giurâmintul.

    Autor: Mariana Chiriță
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Premisili a unlui an nielectoralu

    Premisili a unlui an nielectoralu

    Punctul maximu di atracție fură prezidențialili ditu Rusia și aţeali ditu SUA. Dialihea, nu ari niţi vără uiduseari anamisa di eali, niţi barimu ca prinţipiu elementar a alidzerloru. Alidzerli prezidințiali ditu Rusia avea amintătorlu buiusitu cunuscut di totna, nu adusiră niţi ună emoţie și niti ună hăbari ma sinfirisită, ti atea tricură niacăţati tu isapi, ascăpară menga publică.

    Alliumtrea, tru SUA, tuti suntu inediti. Unu di candidaț, prezidentu tru exercițiu, s-trapsi ditu antriţearea prezidențială, tră nominalizarea adjunctului a lui, viţe-președentulu. Tru SUA, viţe-prezidentu easti unã mlleari, unã insã di arasa lae, hile di emigranțã oamiñi di știință, ea aleapsi dreptul și politica. Ama nu amintã alidzerli, aşi că fu aleptu-diznãu aleptu fostul prezidentu Donald Trump, după unã hopã di un mandat. Ama nu el easti protlu prezidentu ali SUA cari yini diznãu după aestă hopã ama Grover Cleveland, aleptu diznãu tru 1892.

    Tru Rusia, lucãrli agiumsirã cama aplo. Alãsatu tru loclu al Elținu, tru dzuua ditu soni a anlui 1999, Putin fu aleptu tru 2000 și diznãu aleptu tru 2004. Bruma di democrație di atumţea spuni că un prezidentu rus nu poati s’aibã ma multu di dauă mandati. Modelu eara loat ditu lumea democratică maş că originalitatea arusă tru mimarea democrațiillei hipsi zborlu ”consecutivi”, aţea ţi ãlu feaţi pi nãulu ”țar” s’treacă un mandat pi loclu di prim-ministru, prezidentu agiungãndalui unã marionetă.

    Di la turnarea ditu 2012 s-ari faptã ca vãrã mãsturlãki constituția ali Rusie până cându mandatlu agiumsi di 6 ani, și Putin numata s’minã di la Kremlin. Iarapoi aliddzerli prezidențiale ditu Rusia, cum aţeali ditu marţu 2024, s’hibã ma pțãnu di simasie ca unã ñIcãzancã dari-loari di pãhã la bomboanili cu ciocolată.

    Tră România, 2024 fu un an electoralu mplinu. Dimi agiumsirã pi vade și mandatili di patru ani a alepţãloru locali icã a parlamentarlor, și aţeali di ţinţi añi a europarlamentarlor și prezidentului. Pi şcurtu, easti zborlu di alidzeri la tuti aţeali patru liveluri: local, național, prezidențialu și european. Guvernul di București apufusi ca localili și europeanile s’hibã deadunu, să s’dizvãrteascã deadunu tru dzuua ufiţialã tră europarlamentari, 9 di cirişaru. Tru kirolu anda parlamentarlli dusirã Strasbourg, primarlli și consilierlli locali aștiptarã până ti di toamnă tra s’prilleaborgili.

    Tut ti di toamnă fu apufusitu și un program tru trei hopi, ncruţilleatu, tră alidzerli armasi, parlamentarili și prezidențialili. Tru kirolu anda deputațlli și senatorlli ali Românie furã votaț tamamu tru 1 di Andreu, ti Dzuua Națională ali Românie, prezidințialele eara programati cu unã stămână ninti, tru 24 di brumaru, și unã stămână ma amãnatu, doilu tur, tru 8 di andreu. Eara programate di itia că primul tur a prezidințialelor deadi tutu proţeslu pisti cap.

    După protlu vot, pi protlu loc și calificat tru doilu turu fu un candidat cunuscut maş di un şingiru internaționalu di socializari cari ţãni di unu partid comunist, nai ma marli ditu lumi. Acã avu hãiri, tru aestu mediu, un tsunami di mesaji electorale, candidatlu declarã a autoritățlor fiscale ditu România că nu hãrgiui ici ţiva tră campania electorală. Pãnu tru soni, aţelli cu ndrept, nkisindalui di la informațiili avansati di serviţiili di contrainformații, apufusirã s’anuleeadzã doilu tur a prezidințialelor, programat tră 8 di andreu. Naua dată a alidzerloru prezidințiali ditu România nu fu dimãndatã ama sigura ţãni di proţlli patru meşi ditu aestu an.

    Ase, 2024 numata fu anlu a tutulor alidzerloru ama alãsã ţiva și tră 2025, an cari sã spuni cã nu ari heavra electoralã. Până tru soni, di la alepţãlli locali, la aţelli naționali și europeañi, tută lumea easti la loclu di lucru. Acã ari borgi ñicurati, ipotisea di prezidentu ali Românie nu easti abandonată, hiinda exercitată ma largu, după bitisearea a aţiloru dauă mandati, di cătrã prezidentulu tru exercițiu.

    Tru alanti locuri a lumillei, icã barimu tru SUA și Rusia, prezidențialele s-bitisirã, Putin niţi barimu nu dipusi ditu scamnu, tru kirolu anda prezidentulu Trump va s’hibã bãgatu pi ipotisi tru 20 di yinaru. Tru Europa, s’duţi ma largu polimlu a liderlui rus, alepetu si paralaeptu, contra ali Ucrainã, iarapoi zñiili a polimlui propagandistic pi cari îlu duţi cu democrațiile europeani ahurhescu si s’dukeascã tut ma destabilizatoru.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • BNR țâni toclu di stur

    BNR țâni toclu di stur

    Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a lucârloru mintiti ți s-vedu em nuntru, tu vâsilie, em nafoarâ. Dupâ dauâ scâderi pi aradâ, toclu di stur nu mata fu alâxitu ditu meslu agustu, dupâ gairețli di scâdeari ali inflaţie. Dupâ spusa a BNR, inflația criscu tu trimestrul ditu soni a anlui ți tricu, ma multu di cum eara minduit di prota. S-apufusi, tutnâoarâ, țânearea a toclui la cari pot s-amprumutâ bănchili comerțiali di la BNR ică ți li llia aesti ti pâradzlli țânuț tu conturli ali Bancâ Chentralâ, la 7,5% și 5,5% tu anu.

    Totnâoarâ, furâ țânuti nialâxiti ratili a stogurlor di nghiosu, obligatorii ti pasivili tu lei ş-tu valutâ a instituţiilor di credit. Spețialişțâlli zbura ti apofasi și luyursea că BNR va s-lucreadzâ ma largu cu apridunari ta s-nu ascapâ inflaţia di sum cumandu, ama și s-nu aducâ zñie a criștearillei icunumicâ ți ș-ași easti scâdzutâ. Analistul finanțiar Dragoş Cabat zburâ cama multu ti aesu lucru:

    “Apofasea aeasti unâ di aradâ ma s-acâțăm tu isapi că easti unu chiro cu multi lucri nibuni nuntru ș-nafoarâ. Tora di oarâ nu avem nica un buget, nu avem un plan ti scâdearea ali xichi bugetarâ. Borgea publicâ creaşti dipriunâ, di mes-mes, tamam ta s-anvâleascâ aestâ xichi bugetarâ. Avem ş-unâ xichi di emburlâchi. Nu sâ ştii maca taxili va s-creascâ ma nu, ș-ți turlie va sâ scadâ hărgili publiți.”

    Inflaţia criscu tu meșlli dit soni dit 2024. Criştearea icunomicâ easti multu ñicâ, dipriunâ cu polimlu ditu Ucraina, iara tu UE ari niscânti lucri ti aspârdzearea a zigâlli politicâ tu vâsilii di simasie, adâvgă Dragoş Cabat. El pistipseaști că şansa sâ scadâ Banca Chentralâ toclu di politicâ monetarâ estan, easti dipu scâdzutâ. BNR dzâți că inflația para mari s-feați di itia a scunchearillei a naftâllei, ma multu ca zñie a scâdearillei a dolarlui american pi pâzărli internaționali, ș-tu unâ ñicâ misurâ a scunchearillei a mâcărilor, di sibepea a xerillei multu sertâ di veara a anlui ți tricu.

    Dupâ isăchili ditu soni, rata a inflaţillei di cathi mes va sâ scadâ tu protlu trimestru ditu 2025, ama va s-aibâ valori mutati andicra di anlu di ma ninti. Experţâlli di la Banca Chentralâ cundillearâ că ari piricllu ti cum va s-ducâ inflatia și ti ți va s-dzâcâ politica fiscalâ şi niscânti amintatiți, tu arada di bâgari a pachetâllei di misuri fiscal-bugetari aprucheati cu scupolu ti ânvârtușari fiscalâ, ama ş-di hala di pâzari a lucurlui şi ditu dinamica a tiñiiloru di cathi mes ditu icunumie.

    Tutnâoarâ, ari nica niscânti lucri nilimbidz tu ți mutreaști pâhadzlli la energhie ş-la mâcari, cata cumu și calea ti yinitor a cotâllei a naftâllei, dupâ niscânti niachicâseri gheo-politiți. Aduțem aminti că România bitisi anlu ți tricu cu unâ inflație di 5,1%.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

    Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

    Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai Eminescu. Aestă dzuuă easti ahărdzită a culturãllei, artăllei şi efortului academic românescu, sumliniindalui rolu al Mihai Eminescu tru modelarea a identitatillei culturală naţională, pritu contribuţiili a lui tru literatură, jurnalismu, filosofie şi teatru. Anlu aestu, s’umplu 175 di ani di la amitarea aţilui cari easti lugursitu nai ma marli poet român. Dzuua Culturãllei Naţionale fu iniţiată di fostul prezidentu ali Academie Române, Eugen Simion, şi vulusitã di Parlamentul a Româniillei, tru anlu 2010.

     

    Adrian Cioroianu, directorlu a Vivliotecăllei Naţionale a României, easti cu minduita cã aestã dzuuă lipseaşti s’hibă sărbăturisită tru tuti dzălili a anlui, nu maş tru 15 di yinaru. „Tru minduita mea, easti ună idhee multu bună apufusearea unãllei Dzuuă a Culturãllei Naţionale, tru contextul tru cari cultura armâne, minduescu, protlu sturu a identitatillei tru iţi suţiitati, nica şi tru suţiitatea româneascăˮ, cundille Adrian Cioroianu. Aestu adăvgă că goala apufuseari a unãllei Dzuuã a Culturãllei Naţionale îlli ţăni adunaţ stogu responsabilii a culturăllei, a deapoa tru tută vãsilia, s’ţãnu manifestaţii cari, multi di eali, suntu multu buni şi cari, ună turlie, agiungu s’hibă unã paradigmã di buni practiţ.

     

    Agiumtă la a XV-a ediţie, Dzuua Culturãllei Naţionale easti yiurtusitã tru tuti comunităţli bãnati di români, năuntrulu icã nafoara a sinurloru a vãsiliillei. Bucureşti şi tru văsilie, fură programati multi evenimente: conferinţi, debaturi, concerte şi expoziţii, a deapoa la multi muzee intrarea easti fără pãlteari. Anamisa di evenimentili ndreapti tru capitală s’arãdãpsescu lansări di carti, di caduri, ateliere di creaţie, debateri şi spectacole. Vivlioteca Centrală Universitară „Carol I” programã unã „Serată Eminesciană” ahărdzitã ti Dzuua a Culturãllei Naţionale, evenimentul avândalui protagonişti soprana Arlinda Morava, actorul Claudiu Bleonţ şi pianista Adriana Alexandru.

     

    Ti Dzuua Culturãllei, cărţã, conţerte, emisiuni şi piese di teatru radiofonic s’avdu pi frecvenţili a posturlor Societatillei Române di Radiodifuziune. Posturli Radio România Regional, Radio România Antena Satelor, Radio România Internaţional, Redacţia Minorităţi şi Radio România Radio 3Net ndreapsiră programe speţiali ahărdziti ti aestã sărbătoari şi temillei di prota thesi a auştui an: licşurarea ti agiundzeari la cultură tră publiclu largu.

     

    Tru brumaru 2024, Institutlu Național tră Cercetare și Formare Culturală lansã „Barometrul di Consum Cultural 2023. Comunități di consum tru contextul alãxerloru suţiitaliˮ. Uidisitu cu cercetărli, frecvența vizitarillei obiectivili cu relevanță culturală criscu iruşea. Asi, 67% ditu respondențã vizitarã monumenti istoriţi și situri arheologhiţi nai ma pţãnu unãoarã tru an tru 2023, andicra di 59% tru 2022, iara 45% vizitarã un muzeu, unã expoziție icã unã galerie di artă nai ma pţãnu unãoarã tru an tru 2023, andicra di 30% tru 2022.

    Autoru: Leila Cheamil
    Armânipsearea: Taşcu Lala