Radio România Internațional

Category: Focus

  • Focus

    Focus

    Dukearea a unitatillei națională daima eara la români. Zbura ună limbă romanică, iuţido s’băna, tru Moldova, Valahia ică Ardeal, ică anvărliga di aesti prinţipati medievali. Adeţli străvechi eara idyili și, cum spunea un cercetător, avea idyili căntiţi di sărmăniţă. Nu fu un populu euroepanu ampărţătu tu ma multi state. Cama multu, româñilli aprăftăsiră ta să s’facă ună statalu nintea a ghirmañiloru și italieañilor.

     

    Tru 1600, vuivudălu a Țării Românești, Mihai Livendulu, alăxeaşti statutlu di supus al prinţipilui transilvan cu aţelu di domnu ali Transilvanie. Deapoa intră victorios tru Moldova, di adună sumu a lui apală aţeali trei prinţipati tru cari băna româñilli. Fu ti şcurtu kiro și ari parti, tru aestu kiro, di nai ma fantezisti contestări. Easti cadealihea, ama,că unirea faptă di Mihai Livendulu nu fu fără thimelliu di itia bănătorlli ali Moldova, Valahia și majoritarlli ditu Transilvania, reclamată și di Buda și di Viena, avea sinidisea că suntu idyea națiuni.

     

    Tru 1859, româñilli ditu Moldova și aţelli ditu Muntenia ș-alegu idyiulu domnu, pi Alexandru Ioan Cuza, și bagă mărli puteri a momentului dinintea aliştei vreari. Preayalea-ayalea, unirea aţiloru dauă prinţipate s-anvărtuşi şi fu aprukeată. Tru 1877, România intră tru polimlu ruso-turc și şi amintă independenţa andicra di otomani pi câmpul di alumtă. Ridiştiptarea națională agiundzi s’hibă un lucru iruşea și cabaia, româñilli au statutlu a lor tru cari u dizvoltă suţiitatea, cultura și civilizația.

     

    Cându ahurheaşti Protlu Polimu Mondial, România să spuni neutră. Societatea eara pi dauă cu minduearea. Intrarea tru aestu polimu era inevitabilă ama avea dauă mări tendinţi. Văsillelu Carol I, di arăzgă ghirmană, vrea alumta cu Puterli Centrale, Austro-Ungaria și Germania. Populația și clasa politică vrea s’alumtă deadunu cu Antanta. Cathi unu avea furñiili a lui ama vărnu nu agărşea că româñilli ditu Transilvania triţea di secoli un alithea reghimu di apartheid, tru Austro-Ungaria.
    După doi ani di neutralitate, năulu văsille, Ferdinand, cari avea vinită pi tronlu ali României, tu loclu a lală-sui aproaki volea națională și intră tru polimu deadunu cu franco-englezi, tră eliberarea frațlor ditu Ardeal. După doi ani di polimu lăhtărosu, cându cadu imperiile, româñilli ditu Ardeal ș-andregu ună mari adunari, cu 1228 di delegaț cari, tru ună organizari ti anami, voteadză unirea cu Regatlu ali Românie.

     

    Adunarea di Alba Iulia s’ţănu la 1 di andreu 1918 și aestă dzuuă a unitatillei easti, tru aestu kiro Dzuua Națională ali Românie. Tru lăhtăroslu an 1918, românii ditu Basarabia, Bucovina și Transilvania avea votată, cu arada, tu aestă aradă, unirea cu România. La 27 di marţu, Sfatul Țării, organismul reprezentativ cari cumăndusea Basarabia, constituită tru ună ripublică independentă, vota unirea cu România. Revoluția bolșevică avea nkisită și catandisea cu askerili a fostului aliat rus era ascăpată ditu mănă. România zorlea ţănea keptu, maş tru Moldova di nandreapta a Prutlui, cu familia regală și tută cumăndusearea a văsiliillei arifugată Iași.

     

    Cându s’aproaki bitisita a polimlui, România năpoi intră tru polimu și agiundzi s’hibă unu sturu di stabilitate tru ună Europă aputrusită di stafia ambițiilor comuniste. Bucovina, ţi fu ma ninti cumata ali Viena, și tutu Ardealu, băgat cu zorea tru partea maghiară a monarhiillei dualistă, căftară fătearea ună cu România tut pritu votlu a reprezentanților alepţă a româñilor. S’bitisea, aşi, un lungu proţesu di constituire a statlui național, unitar, a româñilor, aflaț, di secole, la andziminarea a născăntoru mări imperii.

     

    Austro-Ungaria keari ca stat și presiune, otomanii numata suntu un piriclliu, maş Rusia țaristă, alăxită tru imperiu sovietic, nu agărşeaşti și nu lliartă că românii ditu Basarabia avea votată alikirea di văsilia a lor. Tru 1940, Stalin, ndrupătu di aliatlu a lui di atumţea, Hitler, da un ultimatum nibunu ti Românie, și aputruseaşti cu askerili ta s’hibă stăpănulu diznou ali Basarabia. Pi cari ava u ampartă, va u arupă și va u facă ripublică sovietică unională, una ditu ateali 15. Aesta easti pirmitusearea cronologică ti făţearea ună a românilor tru un singur stat, ună vreari fără di mardzină, măţinată kiro di veacuri di mărle imperii cari vrea s’aputrusească aestu locu.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Focus

    Focus

    Sentimentul unității naționale a existat dintotdeauna la români. Vorbeau o limbă romanică, indiferent unde se aflau, în Moldova, Valahia sau Ardeal, sau în jurul acestor principate medievale. Obiceiurile străvechi erau aceleași și, cum spunea un cercetător, aveau aceleași cântece de leagăn. Nu au fost singurul popor european despărțit în mai multe state. Dimpotrivă, românii au reușit să se unească statal înaintea germanilor și italienilor.

    În 1600, voievodul Țării Românești, Mihai Viteazul, schimbă statutul de supus al principelui transilvan cu cel de domnitor al Transilvaniei. Apoi intră victorios în Moldova, reunind sub sceptrul său cele trei principate în care trăiau românii. A fost pentru o scurtă perioadă de timp și are parte, în prezent, de cele mai fanteziste contestări. Este cert, însă, că unirea realizată de Mihai Viteazul nu a fost întâmplătoare, că locuitorii Moldovei, Valahiei și majoritarii din Transilvania, reclamată și de Buda și de Viena, aveau conștiința că formează aceeași națiune.

    În 1859, românii din Moldova și cei din Muntenia își aleg același domnitor, pe Alexandru Ioan Cuza, și pun marile puteri ale momentului în fața faptului împlinit. Treptat, unirea celor două principate s-a consolidat și a fost acceptată. În 1877, România intră  în războiul ruso-turc și își capătă independența față de otomani pe câmpul de luptă. Redeșteptarea națională devine un proces rapid și intens, românii au statul lor în care își dezvoltă societatea, cultura și civilizația.

    Când începe Primul Război Mondial, România s-a declarat neutră. Societatea era cuprinsă de o dilema. Intrarea în acest război era inevitabilă dar existau două mari tendințe. Regele Carol I, de origine germană, își dorea să lupte alături de Puterile Centrale, Austro-Ungaria și Germania. Populația și clasa politică voiau să lupte alături de Antanta. Fiecare avea motivele sale dar nimeni nu uita că românii din Transilvania sufereau de secole un adevărat regim de apartheid, în Austro-Ungaria.

    După doi ani de neutralitate, noul rege, Ferdinand, care își înlocuise unchiul pe tronul României, se supune voinței naționale și intră în război alături de franco-englezi, pentru eliberarea fraților din Ardeal. După doi ani de război cumplit, când imperiile se prăbușesc, românii din Ardeal își organizează o mare adunare, cu 1228 de delegați care, într-o organizare impecabilă, votează unirea cu Regatul României.

    Adunarea de la Alba Iulia  a avut loc la 1 decembrie 1918 și această zi a unității este, în prezent, Ziua Națională a României. În cumplitul an 1918, românii din Basarabia, Bucovina și Transilvania votaseră, pe rând, în această ordine, unirea cu România. La 27 martie, Sfatul Țării, organismul reprezentativ care conducea Basarabia, constituită într-o republică independentă, vota unirea cu România. Revoluția bolșevică începuse și situația cu trupele fostului aliat rus era scăpată de sub control. România rezista și ea cu greu, doar în Moldova de pe dreapta Prutului, cu familia regală și toată conducerea țării refugiate la Iași.

    Când se apropie încheierea războiului, România reintră în război și devine un factor de stabilitate într-o Europă bântuită de stafia ambițiilor comuniste. Bucovina, ce fusese posesiune a Vienei, și întreg Ardealul, băgat cu forța în partea maghiară a monarhiei dualiste, au cerut alipirea cu România tot prin votul reprezentanților aleși ai românilor. Se încheia, astfel, un lung proces de constituire a statului național, unitar, al românilor, aflați, de secole, la confluența unor mari imperii.

    Austro-Ungaria dispare ca stat și presiune, otomanii nu mai sunt un pericol, doar Rusia țaristă, transformată în imperiu sovietic, nu uită și nu iartă că românii din Basarabia votaseră alipirea la țara lor. În 1940, Stalin, susținut de aliatul său de atunci, Hitler, dă un ultimatum dement României, și năvălește cu trupele ca să pună stăpânire, din nou, pe Basarabia. Pe care o va amputa de teritorii și o va face republică sovietică unională, una dintre cele 15. Aceasta este povestea cronologică a reunirii românilor într-un singur stat, o dorință uriașă, măcinată timp de veacuri de marile imperii care râvneau la aceste spațiu. (Marius Tița)

  • Ună ñille

    Ună ñille

    Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie alithea.
    Aoa şi cama di ună ñille di dzăli, Ucraina, lumea tută tricu pritu unu halatu di bombardamentu barbaru, halatu di armati, di aputruseari militară. Armata rusă eara vidzută dzăli arada tru sinuri, vestiţlli au faptă timbihi că s’ndreadzi ună aputruseari militară, rușlli spusiră că nu easti dealihea a deapoa oamiñilli di arada spusiră că numata s’poati un ahtari lucru.
    Cu tuti aesti, tru hăryia a dzuuăllei di 24 di şcurtu anlu 2022, radarili ucraineani eara anihilati, tancurli alăga, alinati pi platformi, pi autostrădzli ali Ucraină, mintiti anamisa di aftukinatli a ţivilliloru ciudusiţ, iarapoi avioanili arca desanturli anvărliga di Kievu. Ma aproapea di aestă capitală, Belaruslu vitinu fu loclu di nkisită ali aputruseari arusă. Askirladzlli invadatori săpară tranșee tru cinușa nucleară di Cernobîl iarapoi ţivilli ucraineni kinduriră dinintea tancurlor. Tru loc s’fugă, ași cum s’aștipta arușlli, prezidentulu ali Ucraină armasi sumloclu a pălatillei a lui și cumăndusi rezistența.
    După o ñille di dzăli di polimu, dimecu cama di doiañi și giumitati di bană, catandisea nu niintă pi vără cali. Rușlli agudescu vărtosu tu bănători după ţi banalizară ghenochidlu, cu opinia publică internaţională ţi nu lo meatri. Născănţă minduescu s’yină cu idheea că ună nauă aradă internațională s’amintă, cându s’agiundzi diznău, ca ună scăndille, la hăvaia urută di dinitea a Doilui Polimu Mondial. Suti di ñilli di oamiñi muriră tru aesti ună ñille di dzăli, ţivilli și militari, mulleri și bărbaț, auşi şi cilimeañi, tru alumti și tru bombardamente, tru spitale, cari și eale fură bombardate, tru blocuri di locuinți și casi, pi calea di heru ică calea di locu, pi amare și tru avioane, tru asasinate tru masă, tru captivitate. Ici ţiva ditu ţi nsimneadză crimă di polimu nu easti xenu polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina.
    Zniili aluştui conflict armat sunt globale și multu ayoñea să zbură ti ahurhita a unlui nău polimu mondial, a treilui. Zñiili economice s-fură dukiti ditu ahurhită și eali. Ucraina easti un furnizor di yipturi esențial tră multi văsilii ditu lumi. Biriketea ucraineană fudzea cătă văsiliili africane și aţeali arabi pritu Amarea Lae, alăxită, di polimu, tru ună zonă nisigura, di conflictu militar. Rușlli adunară elli biriketea ditu zonili aputrusiti și minduescu cu sabotarea a exportului ucrainean, inclusiv atelu di energhie electrică. Nai ma marea ţentrală nucleară ditu Europa esti tru Ucraina și easti aputrusită di ruși, ti aspărearea a aţiloru cari știu ţi nsimneadză ună ahtari ţentrală.
    Uniunea Europiană și NATO andrupără Ucraina, cu agiutoru tu ma multi turlii. Inclusiv, pritu băgarea ti Rusia a născăntoru tut ma multi sancțiuni economice. Cadealihea, Rusia exporta cabaia multu gaz natural tru văsiliili a Uniunii Europine, ţi eara tu ună catandisi dependentă andicra di aesti importuri. Momentul fu năstricutu iarapoi văsiliili ali UE agiută Ucraina și militar. Sunt pitricuti ică fapti dhoară lenu turlii di armati, suntu antrenaț și pregătiț militari ucraineani, ama văsiliili NATO și UE nu llia parti direct, cu militari, tu alumtili contra a invadatorlui rus. Alliumtrea, Rusia adusi pi frontu, ditu protili sticuri di oară ali aputruseari, askerili ţi andrupa ceceañilli, acă aestu populu ditu Fedirația rusă trapsi cabaia multu di itia ali politică arusă, țaristi, comunisti și putiniste. Tora, urdină informații mutrinda aduţearea pi frontul ditu Ucraina aproape ună sută di ñilli di askirladz nord-coreeni, carni di tun tră planurli imperiale ali Moscovă.
    Dupu ună ñille di dzăli di polimu, tru ecuație intervine și prezidentulu aleptu a Statilor Unite, cari tăxi, dealihea easti că tru campania electorală, că va s’ndreagă ntrăoară problema polimului ditu Ucraina. Catandisea ditu teren ari, ama, un alt aspectu. Prezidentulu american nica pi ipotisi apruke căftarea Kievlui ta să-lli si da izini ti lansarea cu rachetele americane cu aradză lungă di acțiune contra a niscăntoru obiectivi ditu teritoriul rus. Lucru ţi nica s’feaţi. Nica s’feaţi că Moscova, idyea cu iruşi, dimăndă că ș-alăxi manualu di goadi nucleari. Și lansă, tru premieră, ună rachetă intercontientală, marcânda și ea intrarea tru faza aradziloru lundză di acțiune, aţea ţi asună cama multu găilipsitoru, andicra ti s’da curayiu.
    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • O mie

    O mie

    Au trecut o mie de zile, dar nu dintr-o feerie sau sărbătoare cu iz de Crăciun, ci dintr-un coșmar, dintr-o tragedie reală. Acum un pic mai mult de o mie de zile, Ucraina și întreaga lumea s-a trezit în zgomot de bombardament barbar, zăngănit de arme, de invazie militară. Armata rusă fusese zărită zile întregi pe la frontiere, vesticii au tot atras atenția că se pregătește o invazie militară, rușii au negat iar oamenii obișnuiți și-au spus că nu mai este posibil așa ceva.

    Și totuși, în zorii zilei de 24 februarie a anului 2022, radarele ucrainene erau anihilate, tancurile alergau, urcate pe platforme, pe autostrăzile Ucrainei, amestecându-se cu autoturismele civililor uimiți, iar avioanele lansau desanturi în jurul Kievului. Mai aproape de această capitală, Belarusul vecin a fost punct de lansare a invaziei ruse. Soldații invadatori au săpat tranșee în cenușa nucleară de la Cernobîl iar civilii ucraineni s-au pus în fața tancurilor. În loc să fugă, așa cum se așteptau rușii, președintele Ucrainei a rămas în subsolurile palatului său și a coordonat rezistența.

    După o mie de zile de război, adică mai bine de doi ani și jumătate de viață, situația nu a avansat decisiv în vreo direcție. Rușii lovesc furibund în populație, după ce au banalizat genocidul, în nepăsarea paralizantă a opiniei publice internaționale. Unii încearcă să acrediteze ideea că o nouă ordine internațională se naște, când de fapt se revine, sinucigaș de simplu, la atmosfera sinistră de dinaintea Celui de Al Doilea Război Mondial. Sute de mii de oameni au murit în aceste o mie de zile, civili și militari, femei și bărbați, bătrâni și copii, în lupte și în bombardamente, în spitale, care și ele au fost bombardate, în blocuri de locuințe și case, pe calea ferată sau șosele, pe mare și în avioane, în asasinate în masă, în captivitate. Nimic din ce înseamnă crimă de război nu este străin războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

    Consecințele acestui conflict armat sunt globale și destul de repede s-a vorbit despre începutul unui nou război mondial, ce de-al treilea. Efectele economice s-au făcut simțite de la început și ele. Ucraina este un furnizor de cereale esențial pentru multe țări din lume. Grânele ucrainene plecau spre țările africane și cele arabe prin Marea Neagră, transformată, de război, într-o zonă nesigură, de conflict militar. Rușii au cules ei grânele din zonele ocupate și încearcă să saboteze exportul ucrainean, inclusiv cel de energie electrică. Cea mai mare centrală nucleară din Europa se află în Ucraina și este ocupată de ruși, spre teama celor care știu ce înseamnă o astfel de centrală.

    Uniunea Europeană și NATO s-au poziționat de partea Ucrainei, ajutând-o în toate modurile. Inclusiv, prin impunerea Rusiei a unor tot mai extinse sancțiuni economice. Într-adevăr, Rusia exporta masiv gaz natural spre țările Uniunii Europene, aflate practic într-o stare de dependență față de aceste importuri. Momentul a fost depășit iar țările UE ajută Ucraina și militar. Sunt furnizate sau donate arme diverse, sunt antrenați și pregătiți militari ucrainenei, dar țările NATO și UE nu participă direct, cu militari, la luptele împotriva invadatorului rus. În schimb, Rusia a adus pe front, din primele clipe ale invaziei, trupele fidele cecene, deși acest popor din Federația rusă a avut de suferit cumplit din cauza politicii ruse, țariste, comuniste și putiniste. Acum, circulă informații privind aducerea pe frontul din Ucraina a aproape o sută de mii de soldați nord-coreeni, carne de tun pentru planurile imperiale ale Moscovei.

    La o mie de zile de război, în ecuație intervine și președintele ales al Statelor Unite, care a promis, e drept că în campania electorală, că va rezolva rapid problema războiului din Ucraina. Situația din teren are, însă, un alt aspect. Președintele american încă în exercițiu a acceptat cerere Kievului de a i se permite să lanseze rachetele americane cu rază lungă de acțiune împotriva unor obiective din teritoriul rus. Ceea ce s-a și întâmplat. Și s-a mai întâmplat că Moscova, la fel de rapid, a anunțat că și-a rectificat manualul de lovituri nucleare. Și a lansat, în premieră, o rachetă intercontientală, marcând și ea intrarea în faza razelor lungi de acțiune, ceea ce sună mai degrabă îngrijorător, decât încurajator

  • Mururli a Berlinlui

    Mururli a Berlinlui

    Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari lli-ampărţa ghirmañilli unu-alantu.

    Atumţea, bănătorlli a Berlinlui ditu Apirită putură s’urdină niambudyiusiţ tru partea occidentală a Berlinlui. Imagiñili a kirolui di atumţea spunu limbidu ţi simasie avu aestă surpari a murlui: cu mari harauuă, est-berlinezlli viniră la locărli di triţeari a sinurlui iu askirladzlli numata ălli dănăsiră. Berlinezlli nkisiră ună ş-ună surparea a Murlui, tru ună hăvaie di sărbătoari.

     

    Amănatu s’agiumsi pi akicăsearea că eara ună niakicăseari. Un responsabilu est-ghirmanu spusi că estiţlli va s’poată s’treacă ditu aţelu sticu di oară elefteri cătă tu Ascăpitată, acă apofasili ufiţiali nu dădea izini aestu lucru. Liderlu cu minduita stalinistă a estiţlor, Erich Honecker, u-avea alăsată putearea cu trei stămâñi ninti tu măna a născăntoru cumăndari reformiști ditu arada a partiillei comunistă, cari era nica la puteari.

     

    Cădearea Murlui a Berlinlui aprindu 10 di brumaru 1989 fu un evenimentu istoricu cari băgă damca pi mira a născăntoru văsili si populi, bana a sutiloru di miliuñi di oamiñi. Aestu Muru fu unu cadealihea, alithea lăhtărosu, iarapoi valoarea a lui simbolică eara babageană. Ghirmănia al Hitler fu azvimtă tru Doilu Polimu Mondial ş-deapoa tru 1945 pi locărli a llei eara kinduriti askerili a aliațlor azvingători cari yinea și ditu Apirită, și ditu Ascăpitată. Askerea Aroşi avea elefterisită Berlinlu și partea ditu Apirită ali Ghirmănie, americañlli, britaniţlli și francezlli avea viinită ditu Ascăpitată, alumtănda și elli cabaia multu cu reghimlu nazistu. Akicăserli aliațlor fac aţea turlie că Berlinlu s’hibă ampărţătu tru cumăţ viglleati di aţeali patru puteri. Până tru soni, ideologhia iasi pisupră și tută Ghirmănia agiundzi s’hibă ampărţătă.

     

    Tru partea ditu apirită, acăţată di sovietiţ, agiundzi pi puteari unu guvernu comunistu, cu capitala Berlin. Partea ditu ascăpitată, ţi eara sumu cumandulu american, britanicu și francezu easti un stat federalu, cu capitala Bonn. Berlinlu s’amparti dupu idyili criterii ama căsăbălu easti tu mesea-a cratlui ghirmanu comunistu. Aşi, Berlinlu ditu ascăpitată agiundzi s’hbă ună enclavă nolgica cratlui est-ghirmanu, iu kindurea tu numiru mari ună askeri sovietică. Tru kirolu anda ampulisearea anamisa di aţeali dauă blocuri ideologhiţi llia silă, aţeali dauă stati ghirmani cănoscu evoluții ahoryea, nica şi ncuntrati.

     

    Tru 1961, ampărţarea easti pănu tu capu, polimlu araţi anamisa di aţelli di ma ninti soţ/aliaț easti unu averu. Atumţea liderlli est-ghirmañi apufusiră s’adară unu alithea muru, cari s’ambudyiusească triţearea elefterisită ditu ună parti tu alantă a Berlinlui, dimi ditu ună parti tu alantă a aţiloru dauă sistemi politiţi. Bloclu comunistu european s’ncllidea tut cama multu și cetățeañilli a lui numata putea s’urdină tu Ascăpitată, neise avea căbili ama maş tru condiții și cu izini speţială. Murlu a Berlinlui ncllisi loclu golu iu aestă urdinari elefterisită putea s’hibă di căuli. Fu un alithea muru, aşi cum poati s’hibă mutritu tora. Ma multu, el eara anvărtuşitu di ună cumată di locu aproapea ti nitriţeari, cari străbătea ca ună pseftă damcă fața Berlinului.

     

    Mulță est-berlinezi muriră anda vrură ta s’treacă paranomu aestu muru. Surparea aluştui keadicu fu plăscănita cari arcă tu vimtu reghimurli comunisti ali Europă ditu Apirită. Tru aţea oară, tru România, Ceaușescu eara nica pi puteari și nu minduea ici/ dotu nu minduea s’fugă. Ca un domino ayuñiusitu cădzură aesti reghimuri, până tu bitisita anlui, dimi ti ma pţănu di doi meşi. Ceaușescu fu aţelu ditu soni cari alăsă putearea și cari pălti cu bana. Revoluția Română anticomunistă fu sândziroasă, româñilli alumtănda la propriu tră elefterisirea loru.

     

    Tu 22-li di andreu, estaan, s’umplu 35 di añi di la cădearea a reghimlui comunist al Ceaușescu tru România. Va s’hibă fapti analizi salami și va s’veadă că multi alti mururi s-au anălţată di atumţea tru Europa ică tu lumea tută.

     

    Autoru: Marius Tiţa

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Zidurile Berlinului

    Zidurile Berlinului

    În urmă cu 35 de ani, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie, în 1989, Zidul Berlinului înceta să mai fie teribila și impenetrabila graniță care îi despărțea pe germani de germani. Atunci, locuitorii din Berlinul de Est au putut călătorii fără restricții în partea occidentală a Berlinului. Imaginile vremii arată clar ce a însemnat această cădere: cu entuziasm, est-berlinezii au venit la punctele de trecere a frontierei unde grănicerii nu i-au mai oprit. Berlinezi au trecut imediat și la demolarea Zidului, într-o atmosferă de sărbătoare.

    Târziu s-a înțeles că a fost o neînțelegere. Un responsabil est-german a spus că esticii vor putea trece din acea clipă liber spre Vest, deși deciziile oficiale încă nu permiteau asta. Liderul de esență stalinistă al esticilor, Erich Honecker, cedase puterea cu trei săptămâni în urmă unor conducători reformiști din cadrul partidului comunist, care era încă la putere.

    Căderea Zidului Berlinului în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1989 a fost un eveniment istoric care a marcat destinul unor țări și popoare, viața a sute de milioane de oameni. Acest Zid a fost unul real, cumplit de real, iar valoarea sa simbolică era uriașă. Germania lui Hitler a fost învinsă în Al Doilea Război Mondial iar în 1945 pe teritoriul ei se aflau armatele aliaților învingători care veneau și din Est, și din Vest. Armata Roșie eliberase Berlinul și partea de Est a Germaniei, americanii, britanicii și francezii veniseră din Vest, luptând și ei din greu cu regimul nazist. Înțelegerile aliaților fac ca Berlinul să fie împărțit în sectoare controlate de cele patru puteri. Până la urmă, ideologia își spune cuvântul și întreaga Germanie este astfel divizată.

    În partea estică, ocupată de sovietici, se instalează un guvern comunist, cu capitala la Berlin. Partea vestică, aflată sub control american, britanic și francez constituie un stat federal, cu capitala la Bonn. Berlinul se împarte după aceleași criterii doar că orașul se află în mijlocul statului german comunist. Astfel, Berlinul vestic devine o enclavă în mijlocul statului est-german, unde staționa o numeroasă armată sovietică. Pe măsură ce confruntarea între cele două blocuri ideologice se accentuează, cele două state germane cunosc evoluții diferite, opuse chiar.

    În 1961, separarea este totală, războiul rece între foștii aliați este o realitate. Atunci liderii est-germani au decis să ridice un zid adevărat, care să împiedice trecerea liberă dintr-o partea în alta a Berlinului, de fapt dintr-o parte în alta a celor două sisteme politice. Blocul comunist european se închidea din ce în ce mai mult și cetățenii săi nu mai putea călătorii în Vest decât în condiții și cu aprobări speciale. Zidul Berlinului a închis singurul loc unde această circulație liberă mai era posibilă. A fost un zid adevărat, după cum se poate vedea acum. Mai mult, el era întărit de o zonă aproape imposibil de penetrat, care străbătea ca o cicatrice fața Berlinului.

    Mulți est-berlinezi au murit încercând să treacă ilegal acest Zid. Înlăturarea acestui obstacol a fost explozia care a aruncat în aer regimurile comuniste din întreaga Europă de Est. În acel moment, în România, Ceaușescu era încă la putere și nu se gândea să plece. Ca un domino grăbit au căzut aceste regimuri, până la sfârșitul anului, adică în nici două luni. Ceaușescu a fost ultimul care a cedat puterea și singurul care a plătit cu viața. Revoluția Română anticomunistă a fost una sângeroasă, românii luptând la propriu pentru libertatea lor.

    La 22 decembrie, în acest an, se vor împlini 35 de ani de la căderea regimului comunist al lui Ceaușescu în România. Se vor face analize serioase și se va vedea că multe alte ziduri s-au ridicat de atunci în Europa sau chiar în întreaga lume.

  • Tsi aleadzi Republica Moldova

    Tsi aleadzi Republica Moldova

    Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova, fură bănati ditu veclliulu kiro di româñi.
    Easti zborlu di româñilli a prinţipatlui medieval Moldova, aţelu cari s’feaţi ună, tru 1859 cu văsilia soră, Muntenia, și băgă thimeallili a cratlui român contemporan. Rușlli, cari aputrusescu cu halatu cât cama multu ditu Estul european, agiumsiră aoa amănatu, pritu secolu XVIII-ţi. Tru 1792, askerili arusești țaristi agiungu la Nistru, tru multili alumti cu Imperiul otoman. Dupu alti dauă dekenii, elli arăkescu loclu cu numa Basarabia, anamisa di Prut și Nistru, bănatu di români, ama tut dupu azvindzearea-a turţăloru. Calea a loru cătă Istanbul s’făţea jgllioată cu jgllioată. Tru 1918, bănătorlli ali provinţie țaristă Basarabia apufusescu ta s’facă ună cu Regatlu ali Românie.

     

    Tru 1940, Stalin da un lăhtărosu ultimatum ti România, şi deapoa intră cu askerili pisti Nistru și aputruseaşti aestă parti ali Moldovă. Ahurhescu dzălili lăi cu sovietizarea ali Basarabie, cu arăkearea a teritoriului, a limbăllei și a culturăllei. Tru 1991, Republica Moldova, republică unională a URSS, tu atelu kiro, u proclamă a llei independența, cum feaţiră tuti ateali 15 componenti a statlui sovietic. Tu şcurtu kiro, lenu turlii di grupuri etniţi ditu năulu stat indipendintu ahurhiră acțiuni separatisti, sumu coordonarea a Moscovăllei. Tru 33 di añi di existență ca stat independentu, Republica Moldova s’ampulisi cu catandisi di nai ma ndilicati: polimlu separatistu a raioanilor di pisti Nistru, prublemi economiţi cabaia greali, emigrarea babageană a bănătorloru, influența cabaia mari ali Rusie, zñiia lăhtăroasă a propagandăllei arusească, nica şi dupu ţi Rusia u aputrusi Ucraina.

     

    Multu kiro, liderlli di Chișinău aplicară caplu dinintea ali Moscova iarapoi Republica Moldova fu goalu cazlu ditu spațlu fostu sovietic tru cari partidlu comunistu agiumsi la puteari, și nu cumu ţi s’hibă ama pritu alidzeri. Aprindu Cărciunlu ditu 2020 adusi un nău prezidentu Chișinău. Maia Sandu eara băgată tu nai marea ipotisi, dupu un mesu şi 10 dzăli di la doilu tur di scrutin a prezidențialilor ditu aţelu an. Alumta electorală fu extremă, ama absolventa di Harvard cu ună vidzută crehtă lu azvimsi confortabilu, cu cama di 57 tru sută ditu voturi, pi un nicurmatu andrupătoru ali Moscova. Aestă aradă, politicieañilli pro-europeañi ditu Republica Moldova amintară alidzerli. Mandatlu ali Maia Sandu fu unu ndilicatu ama limbidu tru favoarea dişcllidearillei cătă lumea a democrațiillei, cătă Europa, cătă Vestu. Și aesta, acă ma multu di giumitati ditu aestu mandatu tricu tu hăvaia a fuvirsearillei a aputrusearillei ţi u feaţi Rusia contra ali Ucraină.

     

    Republica Moldova easti anamisa di România și sudlu ali Ucraina, nu alargu di Odesa și di frontul dişcllisu di ruși tru aestă parte ali Ucraină. A deapoa, dronili arusești cari s’higu pi curarea di bitisită a Dunăllei tra s’arucă topi tru porturli ucrainene anamisa di România și Republica Moldova easti un piriclliu mari tră siguranța ali Românie, stat membru al NATO. Ditu furñii limbidz, România ndrupaşti Republica Moldova tru gaereţli a llei di integrari tru Uniunea Europeană și tru spațlu di democrație pi cari aesta-lu reprezintă.

     

    Ună apofasi ţi ari scupolu s’bagă lucărli tu aradă fu aţelu ta s’ndreagă unăoară cu protlu turu a prezidințialelor ditu 20 di sumedru, un referendum tră ”alăxearea ali Constituție cu scupo ti adearea ali Republică Moldova la Uniunea Europeană”. A deapoa, maca votlu tru favoarea a Europllei fu niheamă pisti 50 tru sută yilipsi căţe catandisea paradoxală tru cari să spunu cu mindita votanțăllii ditu Republica Moldova easti alithea, sertă și lișor ti exighiseari. Propaganda arusă arcă tuti griutătli pi zverca ali Europă, neise cu cari s’ampulisi văsilia, și lu mută maxus aşi dzălu tricutu giunescu și cu tuti a kirolui sovieticu. Acă cu hăiri, formula easti aplo și europeañilli cu oclli patru putură s’veadă paradigma arusă ţi lucradză tru ași-dzăslu referendum ditu Ucraina, tru 2014, ică tru deplasare, la votlu tră Brexit, nica și tru separatismul catalan.

     

    Tutunăoară, propaganda arusă easti vizibilă și tru multi alidzeri a cetățeañilor europeni cari nu pot s’akicăsească câtu hăirlătică easti subversiunea moscovită, thimilliusită pi informații arădociki și alăxearea a argumentelor cu impulsuri superfiţiale. Alidzerli prezidențiali ditu Republica Moldova și referendumlu ali integrari europeană scoasiră diznău tu migdani aesti acțiuni primari și paranomu cari vor s’aducă ună apandisi-reacție anti-occidentală a cetățeañilor moldoveni. Maia Sandu avu niheamă sumu 50 tru sută, tru primlu tur, ași că va s’ţănă un doilu tur di scrutin. La 3 di brumaru, votanțălli ditu Republica Moldova au furñia să spună desi vor s’nkisească calea ali democrație occidentală, europeană, ică s’armănă un spațlu di keatră tru sfera di influență aruso-sovietică.
    Constituţie, dimocraţie, Republica Moldova, scrutin

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ce alege Republica Moldova

    Ce alege Republica Moldova

    Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au fost locuite din vechi timpuri de români. Este vorba de românii principatului medieval Moldova, cel care s-a unit, în 1859 cu țara soră, Muntenia, și a pus bazele statului român contemporan. Rușii, care revendică zgomotos cât mai mult din Estul european, au ajuns aici târziu, prin secolul al XVIII-lea. În 1792, trupele rusești țariste ajung la Nistru, în numeroasele lupte cu Imperiul otoman. Peste alte două decenii, ei iau teritoriul numit Basarabia, dintre Prut și Nistru, locuit de români, dar tot în urma înfrângerii turcilor. Drumul lor spre Istanbul se făcea pas cu pas. În 1918, locuitorii provinciei țariste Basarabia decid să se unească cu Regatul României.

    În 1940, Stalin dă un înfiorător ultimatum României, după care intră cu trupele peste Nistru și ocupă această parte a Moldovei. Încep zilele negre ale sovietizării Basarabiei, a mutilării teritoriului, a limbii și a culturii. În 1991, Republica Moldova, republică unională a URSS, pe atunci, își proclamă independența, Cum au făcut toate cele 15 componente ale statului sovietic. La scurt timp, diferite grupuri etnice din noul stat independent au început acțiuni separatiste, sub coordonarea Moscovei. În 33 de ani de existență ca stat independent, Republica Moldova s-a confruntat cu situații dintre cele mai complicate: războiul separatist al raioanelor de peste Nistru, probleme economice extreme, emigrarea masivă a populației, influența extrem de mare a Rusiei, efectul teribil al propagandei rusești, inclusiv după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Mult timp, liderii de la Chișinău s-au închinat la Moscova iar Republica Moldova a fost cazul unic din spațiul fost sovietic în care partidul comunist a ajuns la putere, și nu oricum ci prin alegeri. Ajunul Crăciunului din 2020 a adus un nou președinte la Chișinău. Maia Sandu era investită în înalta funcție, la o lună și 10 zile de la al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din acel an. Lupta electorală a fost extremă, dar absolventa de Harvard cu o aparență fragilă l-a înfrânt confortabil, cu peste 57 la sută din voturi, pe un vajnic susținător al Moscovei. De această dată, politicienii pro-europeni din Republica Moldova au câștigat alegerile. Mandatul Maiei Sandu a fost unul complicat dar clar în favoarea deschiderii spre lumea democrației, spre Europa, spre Vest. Și asta în ciuda faptului că mai mult de jumătate din acest mandat s-a scurs pe fondul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

    Republica Moldova se află între România și sudul Ucrainei, nu departe de Odesa și de frontul deschis de ruși în această parte a Ucrainei. De altfel, dronele rusești care se infiltrează pe cursul final al Dunării pentru a bombarda porturile ucrainene dintre România și Republica Moldova reprezintă un pericol extrem pentru siguranța României, stat membru al NATO. Din motive evidente, România susține Republica Moldova în eforturile sale de integrare în Uniunea Europeană și în spațiul de democrație pe care acesta îl reprezintă.

    O decizie menită să pună lucrurile la punct a fost aceea de a organiza, odată cu primul tur al prezidențialelor de la 20 octombrie, un referendum pentru ”modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. Faptul că votul în favoarea Europei a fost puțin peste 50 la sută a demonstrat că situația paradoxală în care se plasează votanții din Republica Moldova este reală, dură și ușor de explicat. Propaganda rusă a pus în contul Europei toate greutățile cu care s-a confruntat țara, și a exaltat presupusul trecut glorios și îndestulat al vremurilor sovietice. Deși eficientă, formula este simplă și europenii atenți au putut vedea paradigma rusă funcționând în așa-zisul referendum din Ucraina, în 2014, sau în deplasare, la votul pentru Brexit, chiar și în separatismul catalan.

    De asemenea, propaganda rusă este vizibilă și în multe alegeri ale cetățenilor europeni care nu pot înțelege cât de eficientă este subversiunea moscovită, bazată pe informații deformate și înlocuirea argumentelor cu impulsuri superficiale. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul integrării europene au scos din nou în evidență aceste acțiuni primare și ilegale care vor să genereze o reacție anti-occidentală cetățenilor moldoveni. Maia Sandu a avut puțin sub 50 la sută, în primul tur, așa că va avea loc un al doilea tur de scrutin. La 3 noiembrie, votanții din Republica Moldova au ocazia să arate dacă vor să meargă pe calea democrației occidentale, europene, sau să rămână un spațiu încremenit în sfera de influență ruso-sovietică.

  • Un an

    Un an

    S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250, arăkiţ tu lăhtăroasa dzuuă di 7 di sumedru a anlui ţi tricu. Atumţea, cama, di 1.200 di israelieañi fură vătămaţ tru aţea tră nipistipseari şi babageană atacă nkisită di organizația Hamas, cari cumănduseaşti cumata Gaza. După ndauă dzăli tru cari morțăllii fură plămţă și ngrupaţ, Israelu nkisi ună babageană atacă militară tru Gaza.

     

    Catandisea s’asparsi cabaia multu, di s’agiumsi la un numiru multu mari di victimi umineşti, nai cama mulţă ţivilli ditu Gaza vătămaţ tru atacuri armati şi maxus tru bombardamenti. Nilli di racheti artizanali ică profesionisti fură aminati ditu Gaza tru spațlu israelian, dupu dalga di ţivilli ică militanță Hamas cari lu-avea aputrusită Israelu și avea vătămată tinirlli di la un conţertu ică oamiñi di arada cari eara acăţaţ cu bănaticlu di cathi dzuuă tru localitățli ţi suntu aproapea di sinuru.

     

    Tru şcurtu kiro, Israelu u prilo inițiativa și nkisi contra-ataca. Unăoară cu ahurhearea a polimlui, menga ţi u spunu autoritățli ti silighearea ntrăoară a aţiloru 250 di ostatiţ israelieañi arăchiț di Hamas tricu tru planuri tut ma ñiţ, neise tutu ma pţănu di amprotusa. S-feaţiră eliberări păzărăpsiti, fură eliberaț di armată ică fură aflati cufumăli la aproapea giumitati ditu elli. Alanţă, tut giumitati, armasiră tru locărli nicănăscuti a deapoa ari căbilea că giumitati di elli s’nu hibă tu bană.
    Polimlu s-teasi ca ună flamă tu mplină veară. Născănţă ghiuşbilea ş-aduc aminti di alumtili ţi s’duc ninti tru Gaza, alțălli mutrescu pi hartă ta s’akicăsească cama multu. Tru aestu conflictu, Israelu alumtă pi șapti fronturi și s’pari că u ari ma largu inițiativa. Ditu sud fu atacat di aribelii Houthi cari amină racheti tru Israelu ţi easti multu alargu di nordul a Yemenlui iu suntu aesţă aribelli. Tu nordu, tru un stat aspartu cabaia multu di nibitisitlu conflictu israelo-palestinian și di pareili armătusiti sponsorizati di Iran, polimlu năpoi s’apreasi cu multă iruşi. Iranlu avu şi elu unu bairu di catandisi dramatiţi.

     

    Prota ş-prota, liderlu Hamas fu vătămat cu ună atacă di excepție, chirurgicalu nkisită di israelieañi. Eara dusu Iran, tra s’llia parti la arădzli di ngrupari a prezidentului iranian, kiru tru un accidentu di elicopteru. Escaladarea vini iruşi și tuț combatanțălli suntu mintiţ. După dauă operațiuni spectaculoasi, ca ditu filmu di acțiuni, cându plăscăniră pagerele și deapoa stațiili di emisie-recepție. Neise easti limbidu ti aflari cari easti pi lista di colaboratori a Hezbollahului.

     

    Tru aestu kiro, Israelul nă hăbăriseaşti că llia parti la polimi dusi pi nauă fronturi, cu acțiuni mplini di curayiu și mplini di imaghinație. Imaghinea ghenerală easti aţea a unlui David ţi alumtă cu Goliatlu ţi lu anvărligheadză ama pi cari lu azvindzi până tu soni. Opozanțălli a statlui evreu canda suntu cu xiki di inițiativă și caftă dănăsearea a conflictului. Nilli di oamiñi mor, pi câmpul di alumtă ică tru bombardamenti.

     

    Dupu un an di la lăhtăroasa atacă ditu 7 di sumedru 2023, catandisea easti apocaliptică și pțăñi nica ş-aducu aminti di ostatiţ, protili victimi a aluştui conflictu complexu, agărşiţ tru condițiile multu greali a hăpsanillei tru mâñili a inamiclui palestinian. Zori easti să s’veadă vără cearei di irini. Polimlu ahurhitu ditu sudlu a Libanlui nu agiută ici vără turlie ti silighearea-a ostatiţlor ditu Gaza, cari nu s’vedu la comemorarea a dzuuăllei di 7 di sumedru 2023, cându soţlli şi aţelli ditu soia a lor fură tufikisiţ tru ună căniyi preşcavă di oamiñi, andicra di alţă oamiñi.

     

    Ună acțiune speţială vrea s’hibă cu hăiri tră curmarea a planurloru teroristi tră 7 di sumedru 2023. Polimlu gheneralizat di ma amănatu putea s’hibă alăxitu și el cu idyili anămusiti acțiuni speţiale israelieani, cari să-lli aducă acasă israelieañilli cari și tora suntu țănuț tru hăpsani di Hamas. Tricu un an și, tru Orientul di Mesi, maş minduerli di escaladari lăhtăroasă a polimlui s’băgară tu practico.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Un an

    Un an

    S-a împlinit un an de când aproximativ o sută de oameni, israelieni, sunt ținuți ostatici în Gaza, zona palestiniană autonomă. Au fost 250, răpiți în fatidica zi de 7 octombrie a anului trecut. Atunci, peste 1.200 de israelieni au fost uciși în incredibilul și masivul atac declanșat de organizația Hamas, care conduce fâșia Gaza. După câteva zile în care morții au fost plânși și înhumați, Israelul a declanșat un atac militar de amploare în Gaza.

    Situația a degenerat intens, ajungându-se la un număr imens de victime omenești, majoritatea civili din Gaza uciși în atacuri armate dar mai ales bombardamente. Mii de rachete artizanale sau profesioniste au fost aruncate din Gaza în spațiul israelian., urmând valului de civili sau militanți Hamas care invadase Israelul și ucisese fără milă tinerii de la un concert sau oamenii simpli care își duceau viața cotidiană în localitățile apropiate de graniță.

    În scurt timp, Israelul a preluat inițiativa și a trecut la contra-atac. Odată cu începerea războiului, atenția acordată de autorități urgentei eliberări a clor 250 de ostatici israelieni răpiți de Hamas a trecut în planuri din ce în ce mai puțin prioritare. Au fost eliberări negociate, au fost eliberați de armată sau le-au fost descoperite corpurile neînsuflețite pentru aproape jumătate dintre ei. Restul, cam tot jumătate, au rămas în locurile necunoscute iar posibilitatea ca jumătate din ei să nu mai fie în viață este tot mai invocată.

    Războiul s-a extins ca un foc în plină vară. Unii de abia își amintesc de luptele ce continuă în Gaza, alții se uită pe hartă pentru a mai înțelege. În acest conflict, Israelul luptă pe șapte fronturi și pare a deține în continuare inițiativa. Din sud a fost atacat de rebelii Houthi care trimit rachete în Israelul aflat la distanță destul de mare de nordul Yemenului unde se află acești rebeli. La nord, într-un stat desfigurat total de îndelungatul conflict israelo-palestinian și de grupurile armate sponsorizate de Iran, războiul s-a reaprins cu mare viteză. Iranul a cunoscut și el o serie de evoluții dramatice.

    În primul rând, liderul Hamas a fost ucis într-o lovitură de excepție, chirurgical lansată de israelieni. Se afla în Iran, pentru a participa la funerariile președintelui iranian, pierit într-un accident de elicopter. Escaladarea a urmat ca la carte și toți combatanții sunt implicați. După două operațiuni spectaculoase, ca de film de acțiune, când au explodat pagerele și apoi stațiile de emisie-recepție. Astfel a fost simplu de descoperit cine este pe lista de colaboratori ai Hezbollahului.

    În prezent, Israelul ne informează că participă la războaie duse pe nouă fronturi, cu acțiuni curajoase și pline de imaginație. Imaginea generală este cea a unui David ce luptă cu Goliatul ce îl înconjoară dar pe care îl înfrânge până la urmă. Opozanții statului evreu par a fi lipsiți de inițiativă și a căuta încetarea conflictului. Mii de oameni mor, pe câmpul de luptă sau în bombardamente.

    La un an de la abominabilul atac din 7 octombrie 2023, situația este apocaliptică și puțini își mai amintesc de ostatici, primele victime ale acestui conflict complex, uitați în condițiile crunte ale detenției în mâinile inamicului palestinian. Greu poate fi întrevăzută vreo soluție de pace. Războiul reluat din sudul Libanului nu ajută în niciun fel eliberarea ostaticilor din Gaza, care lipsesc de la comemorarea zilei de 7 octombrie 2023, când prietenii și rudele lor au fost măcelăriți într-o vânătoare dementă de oameni, de către oameni.

    O acțiune specială ar fi fost folositoare în anihilarea planurilor teroriste pentru 7 octombrie 2023. Războiul generalizat de mai târziu ar fi putut fi și el înlocuit cu aceleași faimoase acțiuni speciale israeliene, care să îi aducă acasă pe israelienii care și acum sunt ținuți în detenție de Hamas. A trecut un an și, în Orientul Mijlociu, doar opțiunile de escaladare teribilă a războiului s-au îndeplinit

  • Apă și focu

    Apă și focu

    După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi şi ună xeri dramatică. Tora pari că tută apa cari nu fu meşi arada cădzu ună ş-ună pi locu, s-alăxi tru torenti și arni tuti ţi eara ncali. Căldurli mări numata suntu ună năutati ti verli europeani, maş că tru aestu an ţănură cabaia multu.

    Ma s’ţănea maş trei meşi di dzăli, putea s’hibă zborlu ti un nău anotimpu. Ama ahurhiră pritu apriiuru, tru Spania, și agiumsiră până tru yismăciuni. Aesta acă prognoza tăxea călduri cabaia mări neise căñină și tru meslu sumedru. Ama kirolu nu easti kirutu, nu ari s’ciudusească pi vărnu, că după ună ñică dalgă di arcoari, cu ploiuri multi, s’yină diznău căldura și năi recorduri tru aestă vahti di kiro.

    Extremili di veară adusiră xeri şi focu mari. Văsiliili meditearaneani, cama nviţati cu xerea și căldurli mări, cu locărli aridi ca turlie di reliefu, suntu acăţati cathi veară di mărli focuri/inţendiili. Cu liveluri di temperatură influențati di itia că suntu mardzina di Oceanlu Atlantic, Portugalia agiumsi tu catandisea s’aibă focuri mări tu păduri şi zori easti s’hibă viglleati ică asteasi.

     

    România s-ampulisi și ea cu temperaturi multu mări, aproapea cathi dzuuă di veară hiinda un recordu tru domeniu. Deapoa, aestu reghim termic ţănu cama di trei meşi tu veară și ună perioadă nica ma mari fără ploiuri. Loclu easti uscat pi ma multi meatri ahănda și lenu turlii di biriketi fură asparti. Nu criscură, yimişili nu avură apă tra s’crească, misurlu s’uscă dzuuă di dzuuă sumu aradzili a soarlui. Focuri mări alănciră şi tru România ama fură viglleati fără mări problemi.

    Iarna ditu soni fu isihă și nu deadi neaua iarapoi veara-a anlui ţi tricu fu și ea ună cu xeri, cu tempearaturi mări. Añilli ditu soni nu para vidzură neaua ama niţi ploiurli. Ama ca estanu, nu fu vărnăoară. Și tut ma multu ca vărnăoară prognozili meteo dimăndă coduri ti un kiro cu extremi. Meslu yismăciuni lipsea s’hibă tut un ca di veara, ama Boris, ciclonlu, nu llirtatlu lideru arus ică vără campionu di tenis, alăxi acutotalui tuti prognozili.
    Di la căldura di veară s-agiumsi ună ş-ună la ploiuri multi nica şi neuri. Italia, vikimu, văsilia a toamnilor di malămă, cănăscu scăderi pi napandica nesie iruşi di tempearatură, cu neuri nica și la atituditui sumu dauă ñilli di meatri. Ascăpitata ali Europă fu aputrusită di nicărli fapti di ploiurli fără bitiseari cari umplură cupañea a arăurloru și fluviiloru. Dunărea nică Budapesta, iarapoi Praga easti și ea sumu api. Apili mări alănciti dupu ploiurli ditu apirita ali Românie zñiipsiră cabaia multi localităț ditu giudeţili Galați și Vaslui.

    Tru kirolu ditu soni, sinferlu media ari tu amprotusa catandisea ditu locărli nicati, vidzuti nica şi di politicieañili ţi suntu tru campanie electorală. Cadealihea, după nicări, dupu doi meşi, doi meşi ş-cama, va s’aibă emu alidzeri leghislativi, tră Parlamentu, emu tră prezidenţillea a văsiliillei. Di itia că actualu prezidentu bitiseaşti cu ateali mandate ţi ălli da izini constituția, alidzerli prezidențiale s’hărsescu cabaia multu tu arada a bănătorloru.
    Româñilli suntu ciudusiţ di aestă alăxeari meteorologhică ti vini ună ş-ună și au tu mengă problema a alăxerloru climatiţi ti cari tutu să zburaşti tu kirolu ditu soni. Turnarea ditu vacanți s-feaţi tu aestă hăvaie di scădeari ună ş-ună a tempearaturlor și di nicărli. Imagiñili di Galați suntu lăhtăroasi tuti gaereţli ti agiundzearea tu arada di ma ninti s’ampuliseaşti cu năi făţeri timbihi meteo, cu ploiuri și fărtuñi ţi bagă tu piriclliu catandisea. Pi Dunaru ţi avea agiumtă cu debitlu tu giumitatea a ţifriloru normali, s’așteaptă s’yină apa mari, cari ari faptă zñie tu văsiliili și capitalili ditu amonte pi cari marli fluviu european li străbati.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Apă și foc

    Apă și foc

    După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale. Căldura excesivă a însemnat și o secetă dramatică. Acum pare că toată apa care nu a lipsit luni întregi a căzut brusc pe pământ, s-a transformat în torente și a curățat totul în cale. Căldurile extreme nu mai sunt o noutate pentru verile europene, doar că în acest an au ținut foarte mult.

    Dacă ar fi durat doar trei luni, ar fi putut fi un nou anotimp. Dar au început prin aprilie, în Spania, și au ajuns până în septembrie. Asta deși prognoza promitea călduri extreme și în luna octombrie. Dar timpul nu este pierdut, nu ar mira pe nimeni ca, după un mic val de frig, cu ploi intense, să revină căldura și noi recorduri pentru această perioadă.

    Extremele de vară au însemnat secetă și incendii. Țările mediteraneene, mai obișnuite cu seceta și căldurile mari, cu ariditatea ca formă de relief, sunt cuprinse în fiecare vară de incendii. Cu niveluri de temperatură influențate de situarea de-a lungul Oceanului Atlantic, Portugalia a redescoperit incendiile de pădure ce greu pot fi controlate sau stinse.

    România s-a confruntat și ea cu temperaturi extrem de ridicate, aproape fiecare zi de vară însemnând un record în domeniu. De asemenea, acest regim termic a durat mai mult de trei luni de vară și o perioadă și mai lungă lipsită de precipitații. Pământul este uscat pe mai mulți metri în adâncime și recoltele de diferite feluri au fost compromise. Nu s-au ridicat, fructele nu au avut apă ca să crească, porumbul s-a uscat zilnic sub razele soarelui. Incendiile au apărut și în România dar au putut fi ținute sub control fără mari probleme.

    Ultima iarnă a fost blândă și lipsită de zăpadă iar vara anului trecut a fost și ea una secetoasă, cu temperaturi mari. Anii recenți nu au prea văzut nici zăpada, și nici ploile. Dar ca în acest an, nu a fost niciodată. Și tot mai mult ca niciodată prognozele meteo anunță coduri de vreme extremă. Luna septembrie trebuia să fie tot una de vară, numai că Boris, ciclonul, nu răposatul lider rus sau vreun campion de tenis, a schimbat radical toate prognozele.

    De la căldura de vară s-a trecut brusc la ploi bogate și chiar ninsori. Italia, chiar, țara toamnelor de aur, a cunoscut scăderi bruște de temperatură, cu ninsori chiar și la atitudini sub două mii de metri. Vestul Europei a fost răvășit de inundațiile generate de ploile neîncetate, care au umflat râurile și fluviile. Dunărea a inundat Budapesta, iar Praga este și ea sub ape. Viiturile iscate după ploile din estul României au afectat catastrofal mai multe localități din județele Galați și Vaslui.

    În ultimul timp, interesul media este dominat de situația din zonele inundate, vizitate inclusiv de politicienii aflați în campanie electorală. Într-adevăr, după inundații, peste două luni, două luni și un pic, vor avea loc atât alegeri legislative, pentru Parlament, dar și pentru președinția țării. Pentru că actualul președinte încheie cele două mandate permise de constituție, alegerile prezidențiale se bucură de un succes aparte.

    Românii sunt uimiți de această schimbare meteorologică bruscă și încep să acorde credit problemei schimbărilor climatice de care se tot vorbește în ultimul timp. Revenirea din vacanțe s-a făcut pe acest fond de scădere bruscă a temperaturilor și de inundații. Imaginile din Galați sunt șocante și întregul efort de revenire la normal se confruntă cu noi avertizări meteo, cu ploi și furtuni ce riscă să afecteze situația. Pe Dunărea care ajunsese cu debitul la jumătatea cifrelor normale, se așteaptă o viitură semnificativă, care a afectat deja țările și capitalele din amonte pe care marele fluviu european le străbate.

  • Arifugarea

    Arifugarea

    Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu di 90 di gradi, suntu alti dauă pândză, dauli cu lăhtăroasi imagini di căsăbadz asparţă, tru cari urvalili zugrăpsescu catastisea a căsăbadzloru ţi tricură pritu polimu. Anamisa di aţeali dauă picturi s’tindi pândza di mari dimensiuni cu suti di masti cari cură tru un semiantunearicu aroșu, dramatic.

     

    Nu ari minutişuri, personajili nu suntu recognoscibile, niţi identificabile după vără arasă, etnie, categorie suţială, niţi barimu după vără perioadă istorică. Suntu oamiñi ca ţiva aumbri luñinoase cari imnă, zugrăpsinda dămţă tru scutidea cabaia ţi easti. Cându ş-cându, videlliuri ca ţiva proiectoari arău intenționate arnescu tută stena, di u crescu tensiunea imaginilei. Sumu cicioari dukimu ateali dauă brazdi adusi di artistu, ună di pimintu, alantă, paralelă, di arină.

     

    Lucrarea di artă ari numa ”Exod”/ “Arifugarea” și fu adrată di Eugen Raportoru, un pictor roman, ţi s’aleadzi/cabaia ahoryea. Aduţi aminti totna di evoluția a lui, tiniru cu arădăţiñi di romu, cari u ari bănată ficiuramea pi ună geadei cu atelieri di pictură. Dusi la scullio, avu turlia a lui di ncuntrari, maxus contra a discriminărlor, ama vru ta ş-bitisească studiili, liceulu și facultatea, di artă. Faţi urminie a tutăloru s’facă sculia și agiundzi elu s’hibă paradigma yilipsitoari tu aestă poziție.

     

    Tru aestu kiro, Eugen Raportoru easti unu di nai ma apreciați pictori români, cari ciuduseaşti pritu intensitatea-a artăllei a lui, di București, până Londra. Anlu ţi tricu ndreapsi ună expoziție multu emoționantă tru Muzeulu Național di Artă Contemporană, dişcllisu tu ună arădăriki a cănăscutăllei Casă a Popoului, ţi tora easti Pălatea a Parlamentului. Easti ună di nai ma mărli casi ditu lumi, canda a daua, după Pentagon, și fu construită di dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu, tru anlli ditu soni a regimlui ţi kiru tru andreu 1989.

     

    Tră s’analtă aestă construcție, comuniștilli asparsiră unu di nai ma muşeati cartieri a Bucureștiului. Aluştoru casi asparti lă ahărdzi pictorlu Eugen Raportoru expoziția di la MNAC, cari avu tru mesi ună ncurpilleari di aruvali și cuprie, anvălită cu hromi lăi, și anvărligată di pândzi mări, intense, ca niscănţă gardieni tăcuț a dramăllei. Expoziția ditu soni, cu numa ”Exod” și zugrăpsită ma ndzeană, easti ahărdzită ti oamiñlli cari fură avinaţ di polimi, avinaţ ditu casili a lor tru pundille, iarapoi căsăbadzlli suntu asparţă. Bănămu un kiro greu, spuni artistul, tru Ucraina, tru Gaza, videmu ahtări catastisi, ama pictura a lui nu spuni ti un caz concret, ama ti tuţ aţelli avinaţ di polimi și bombi/ topi.

     

    Nu fac politică, nica mai spune el, mini pictedzu oamiñilli și drama a lor. ”Mi doari suflitlu cându ved oamiñilli di arada, ţi nu au căbati ici, anănghisiţ s’ş-alasă casili, pimintul. Băgaiu ună cumată di pimintu ama şi ună di arină deșertului, a pundiillei iu suntu avinaţ. Adraiu personajele fără identitate, nu li buiisiiu, nu vrui s’personalizedzu ici ţiva. Spunu maş ti dramili ditu lumi, tru cari himu tuţ mintiţ, că vrem ică nu vrem. Easti ună expoziție-manifestu, am nădie că va s’hibă ună timbihi”.

     

    Imaginea artistică easti cabaia vărtoasă și creaşti tru intensitate pritu agioclu di videlliuri și pimintul pi cari vizitatorlu îl dukeaşti sumu cicioari. Mesajlu scoati tu videală ună catandisi lae pi cari societatea contemporană, multu evoluată, u ţăni ca tu kirolu istoricu antnicatu. Easti zborlu ti polimu și dizastrele ie cari li aduţi ti tuţ atelli mintiţ tu aestă nibunille. Nai ma multu, ama, tragu ţivilli, oamiñilli di arada, ţi au maş casa şi loclu iu s’amintară, a curi lă suntu asparti căsăbadzlli şi bana și suntu avinaţ tru pribeghie, tru un exod cata cumu aţelu adus aminti şi tru kirolu vivlicu.

     

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Exod

    Exod

    Expoziția are doar trei picturi. Cea din centru trece de 12 metri în lungime și are o înălțime de peste 3 metri. La capete, în unghi de 90 de grade, sunt alte două pânze, amândouă cu cutremurătoare imagini de orașe distruse, în care ruinele formează un contur urban trecut printr-un război pustiitor. Între cele două picturi se desfășoară pânza de mari dimensiuni cu sute de siluete care se scurg într-un semiîntuneric roșu, dramatic.

    Nu există detalii, personajele nu sunt recognoscibile, nici identificabile după vreo rasă, etnie, categorie socială, nici măcar după vreo perioadă istorică. Sunt oameni ca niște umbre luminoase care merg, detașând pete în întunericul intens. Din când în când, lumini ca de proiectoare rău intenționate mătură întreaga scenă, crescând tensiunea imaginii. Sub picioare simțim cele două brazde aduse de artist, una de pământ, alta, paralelă, de nisip.

    Lucrarea de artă se numește ”Exod” și a fost realizată de Eugen Raportoru, un pictor român cu totul aparte. Amintește mereu de evoluția sa, tânăr cu origini rome, care a copilărit pe o stradă cu ateliere de pictură. A mers la școală, a avut forma sa de răzvrătire, mai ales împotriva discriminărilor, dar a ținut să își termine studiile, liceul și facultatea, de artă. Recomandă tuturor să se țină de școală și devine el însuși exemplul elocvent pentru această poziție.

    În prezent, Eugen Raportoru este unul dintre cei mai apreciați pictori români, care uimește prin intensitatea artei sale, de la București, până la Londra. Anul trecut a instalat o expoziție extrem de emoționantă în Muzeul Național de Artă Contemporană, deschis într-o latură a celebrei Case a Poporului, acum Palat al Parlamentului. Este una dintre cele mai mari clădiri din lume, se pare că a doua, după Pentagon, și a fost construită de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu, în ultimii ani ai regimului dispărut în decembrie 1989.

    Pentru a ridica această construcție, comuniștii au demolat unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Bucureștiului. Acestor case demolate le-a dedicat pictorul Eugen Raportoru expoziția de la MNAC, care a avut în centru o alcătuire de ruine și moloz, acoperită cu culori sumbre, și înconjurată de pânze mari, intense, ca niște gardieni tăcuți ai dramei. Expoziția recentă, numită ”Exod” și mai sus descrisă, este dedicată oamenilor care au fost izgoniți de războaie, alungați din casele lor în pustiu, iar orașele le sunt distruse. Trăim vremuri crunte, spune artistul, în Ucraina, în Gaza, vedem astfel de situații, dar pictura lui nu se referă la un caz concret, ci la toți cei alungați de războaie și bombe.

    Nu fac politică, mai spune el, eu pictez oamenii și drama lor. ”Mă doare sufletul când văd oamenii simpli, fără nicio vină, nevoiți să își părăsească obârșia, pământul. Am pus o fâșie de pământ dar și una de nisip al deșertului, al pustiei în care sunt alungați. Am făcut personajele fără identitate, nu le-am colorat, nu am vrut să personalizez nimic. Mă refer doar la dramele din lume, în care suntem cu toții implicați, fie că vrem sau nu vrem. Este o expoziție-manifest, sper să fie un semnal”.

    Imaginea artistică este deosebit de puternică și sporește în intensitate prin jocul de lumini și pământul pe care vizitatorul îl simte sub picioare. Mesajul pune în evidență o situație dezastruoasă pe care societatea contemporană, foarte evoluată, o păstrează ca în vremurile istorice întunecate. Este vorba de război și dezastrele pe care le provoacă tuturor celor implicați în această nebunie. Cel mai mult, însă, suferă civilii, oamenii simpli, care nu au decât căminul și pământul unde s-au născut, cărora le sunt distruse orașele și viața și sunt alungați în pribegie, într-un exod precum cel pomenit și în vremurile biblice.

  • Polimlu, atumţea și adză

    Polimlu, atumţea și adză

    Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu bană. Alță s’ndregu s’agiută, s’lli-ascapă pi aţelli ţi suntu sumu surpături. Anvărliga, casili suntu surpati ică aspindzură tu vimtu, arupti di explozii.
    Lăhtăroasa zuyrăpseari easti valabilă și după 85 di ani. Ași fu tru yismăciuni 1939, cându ahurhi Doilu Polimu Mondial, ași easti și tora, tru Ucraina, dupu doi añi di anda Rusia u atacă Ucraina. La 1 di yismăciuni 1939, Germania al Hitler u atacă Polonia, u aputrusi cu askeri și u tufikisi cu topi, cum feaţi Rusia cu Ucraina, tu 24 di şcurtu 2022. Născănţă istoriţ lugursescu că polimlu ali Rusie contra ali Ucraină ahurhi tru 2014, cându Moscova u arăki Crimeea di la Ucraina, di nu s’vidzu vărnă reacție apreasă a Occidentului democrat.

     

    Idyea, tru 1938, Hitler u avea ampărţătă Cehoslovacia, după ţi premierlli francezu și britanicu fură simfuñi ti aesta, Munchen. Tru 2022, Moscova aduţea tu muabeti problema a etniţlor aruși ditu Ucraina. Tru 1938, Hitler ufilisi etniţlli ghirmañi ditu Cehoslovacia tra s’u-aspargă aestă văsilie. Yinitoarili jgllioati fapti di tandemlu Hitler-Stalin, lli-află occidentalii cama ndrepţă. Idheea ti atacarea ali Polonie și ampărțarea-a llei anamisa di Moscova și Berlin fu hăbărisită ca ună furñie di polimu, acă reacția militară ali Franță și ali Mari Britanie amănă multu di multu. Acăţată ca tru ună clleşati di ataca ghirmană și di aţea sovietică, Polonia alumtă giuneaşti ama nu ari niţi ună șansă. Cu ună stămână ma ninti ta s’ahurhească polimlu, ateali dauă dictaturi ideologhiţi ţi eara ncuntrati, ş-avea ampărţătă sferili di interesu și avea tăxită s’nu nkisească ataca ună-alantă. Franța și Marea Britanie tiñisescu zborlu datu, aestă aradă, și declară polimu ali Germanie, ti ciudusearea al Hitler, cari eara anviţatu că democrațiili ditu ascăpitată s’nu lu-cărtească că ari umuti s’nkisească polimlu. Acă amănă, implicarea militară a aţiloru doi garanță ali democrație și libirtati deadi pisti capu planurli a agresorlor. Ași fu aoa şi 85 di añi.

    Tru aestu kiro, tru videala a niscăntoru aproximativi uiduseri, democrațiili cari llia parti la bana internațională a lumillei pi thimellilu a nomlui şi ali irini, andrupăscu gaeretea militară ali Ucraină cu multă reticență și trădzeari mănă. Acă ahurhi polimlu tru co-beligeranță cu agresorlu ghirmanu, Uniunea Sovietică s-vidzu și ea atacată, tru 1941. Intrânda tru ecuația aţiloru ţi alumta cu Hitler, Moscova ariun agiutoru di părmătie babageanu ditu America. Tru păradzlli di tora, va s’hibă vără 180 di miliardi di dolari. Ntră altili, easti zborlu di 14 di ñilli di avioani, 13 di ñilli di tancuri, 400 di ñilli di anămusitli jeepuri, miliuñi di tonuri di alimente și naftă. Tuti cu vulusearea a unlui nomu, apufusitu democratic la Washington. Agiutorlu ţănu până tru aţea ditu soni dzuuă a polimlui, cari să s’tihisi s’hibă 2 di yismăciuni 1945. Aşi, putem să spunemu că Doilu Polimu Mondial ţănu 6 añi și ună dzuuă. Tu bitisită, Moscova nu eara tru tăburea azvimţăloru, deadunu cu Germania cu cari avea ahurhită polimlu. Ditu 1941, alumta contra a lor, eroic, cu mări cheardiri, ama di partea a ghinilui, cari işi azvingătoru. 85 di añi ma amănatu, un clirunomu al Stalin, ditu idyiulu bolșevic partid cu el, bombardeadză un stat independentu, pi cari lu aputrusi cu askerea a lui. Ari multi minutişuri cari pot s’hibă yilipsiti şi atumţea, și adză. Nica şi aţea că multi di eali nu părea s’hăbărisească naeţli heghemonisti și di ghenochidu al Hitler ţi dusiră la șasi añi di polimu, cari u feaţi ţistali tută planeta.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala