Category: Hăbărli

MAE. Ministrul di Externe al MAE România, Luminita Odobescu, u stipsi Rusia că feaţi arăiaţă maxutarcu a ţivililor ucraineni și că u asparsi infrastructura ţi eara ananghi ti exporturli di yipturi a văsiliilei. Oficialul român deadi apandisi ti atea ditu soni atacă contra portului ucrainean di pi Dunăre, Ismail, și spusi ti aesti acțiuni ca hiindalui crime di polimu polimu. Tru ună postare pi şingirlu X, cunuscută ma ninti sum numa di Twitter, Odobescu spuni că easti lăhtărsită di atacurile niacumtinati ale Rusiei contra a portului adus aminti ma ninti ţi easti aproapea di România. Grevele ma multi ori arada fapti di Rusiei tru porturile maritime și fluviale ale Ucraină asparsiră 270 di ñîlli di tonuri di yipturi tu un mesu, declară ministrul ucrainean ali infrastructură, Oleksandr Kubrakov.

INCENDIU. Pompierlli români detașaț Niercuri tru Gărţie fură căftaţ ta s’llia parti la ună misiune di astindzeari a focurloru aproapea di autostrada cătă Alexandroupolis. La misiune loară parti 50 di pompieri și 10 aftukinati di pompieri, să spuni tu un comunicat dimandatu di Inspectoratlu Gheneral tră Situații di Urgență București. Catandisea a focurloru di vegetație ditu Gărţie fu monitorizată ditu spațiu cu agiutorlu a Programlui European di Sateliț Copernicus.

INCIDENTU. Patru amalţă oficiali di poliție ditu giudețul Constanța, sud-estul ali Românie, fură demiși di pi ipotisi după ţi un șofer di 19 di ani aflat sumu influența a ma multor turlii di droguri vătămară dauă persoane și pliguiră alti trei. Tinirlu fu dănăsitu di polițiștilli rutieri cu trei săhăţ ninti di accidentu, ama lu alăsară arihati şi nu feaţiră un testu tră substanți interdzăsi. Polițiștii pari că aflară droguri tru mașina tinărului al curi purtaticu ti ciudie fu semnalat și di un cetățean pi numirlu di urgență ditu România 112. După ţi feaţi accidentulu, unitățli di poliție efectueadză percheziții pi ma multi călliuri ditu România cu scupolu tra s’lli-află tuţ aţelli cari urdina cu bearea tru săndza.

MUABETS. Ministrul român di interne, Cătălin Predoiu, declarat, ñiercuri, la Viena, tu bitisita ali andamasi cu omologul a lui austriac, Gerhard Karner, că ambiția a ministerlui ţi lu-cumănduseaşti easti ta s’facă ditu România un standardu di protecție a sinurlui”. Oficialu român dimăndă simnarea a unui acord administrativ Dublin cari simplifică procedurile di azil. El cundille că discuțiile ţi li avu reprezintă un bună ahurhită ti ună cali di construcție” pi tuti domeniile di sinferu. Predoiu a spus că migrația este o problemă serioasă, care este serios tratată tru România. Ministrul di Interne austriac a spus că modilul di cooperare convenit cu România tru domeniul combaterii criminalității transfrontaliere legate di traficul ilegal di migranți se dorește să fie promovat și la nivel european. Uidisitu cu aestu, cooperarea transfrontalieră spuni rezultate ahoryea” tru ună operațiune comună cumăndusită di autoritățile ditu România, Ungaria și Austria. Năpoi aduţemu aminti că Austria este goala văsilie ditu UE cari s’ncuntreadză ti aderarea ali României la spațiul european fără sinuri, Schengen, acă văsilia tiñîsi tuti condițiile ananghi, lucru aprikeatu si di alanti v4silii și instituții membre UE. Sistemul Schengen tru ansamblu nu funcționeadză, spus Gerhard Karner ñiercuri, adăvgânda că ună lărdzeari nu este uidisită tu aesta oara.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala

BRUXELLES – UE şi Uruguay apofăsiră, ază, să-şi facă mai mare cooperarea în vedearea a realizărilei a li tranziţie cătră ună energie curată, si spune într-un comunicat a Comisilei Europeană. În cadrul a reuniunilei la nivel analtu UE-CELAC (Comunitatea Statilor Latino-Americane şi Caraibiane) di la Bruxelles, comisarulu tră energie, Kadri Simson, şi ministrulu a afacerilor externe a Uruguayului, Francisco Bustillo Bonasso, simnara un memorandum di achicăsire mutrinda energia din surse regenerabile, eficienţa energetică şi hidrogenulu din surse regenerabile, în prezenţa preşedintălei a li Comisie Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui a li Republică Orientala a Uruguayului, Luis Lacalle Pou. Prezentu aieri si ază la Bruxelles tra să partiicipa la summitulu UE-CELAC, presedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, declarăă ca Uniunea Europeană şi statile latino-americane şi caraibiane sunt aliaţ chleaie în susţânerea a ordinilei internaţională bazată pi reguli şi a principiilor a Cartălei ONU. El scoase tru mighdane nivolia tră colaborare îndiaproape, tră promovare şi abordare interesile şi provocările comune la nivel global. In marja summitului, sefulu a statului roman si adunăă cu preşedintile CELAC, Ralph Gonsalves, prim-ministru al Saint Vincent şi Grenadine, cu care zburâ di consolidarea a relaţiilor dintră România şi statele din regiune.

XXX – Ministrulu roman di externe, Luminiţa Odobescu, avu ună intrevideare cu ministrulu a relaţiilor externe a Statilor Unite Mexicane, Alicia Barcena Ibarra, aieri, în marja a participarilei a şefului a li diplomaţie română în delegaţia a Româniilei la Summitulu Uniunea Europeană – Comunitatea Statilor Latino-americane şi Caraibiane (CELAC). Temile principale a întrevidearilri au vizată reimpulsionarea a relaţilei bilaterală, inclusiv prin contacte directe la nivel analtu, identificarea di nale domenii di cooperare sectorială, prezentarea a poziţilei a li Românie mutrinda agresiunea militară a Rusilei contra a Ucrainălei şi alăximintul di evaluări mutrinda vinitorulu a relaţiilor Uniunea Europeană – Mexic. Principalile linii di colaborare pi care partea română urmăreaşte să li consolideadză cu Statile Unite Mexicane vizeadza domenii precum protecţia civilă, securitatea cibernetică, dezvoltarea a relaţiilor pe linie economică, cu accentu pi creaşterea a investiţiilor. Fu subliniată importanţa a li comunitate române din Mexic şi fu spus/ evocat agiutorulu acordat di România în contextul a evacuarilei a cetăţeanilor mexicani din Ucraina.

XXX – Secretarulu gheneral adjunctu al NATO, Mircea Geoană, condamnăă, într-ună postare pi Facebook, decizia unilaterală a Rusilei că să si retragă din acordul care garanta di un an exporturile di cereale a Ucrainălei prin Marea Neagră, în ciudia demersurilor a li Turchie şi a ONU. Acordul cvadripartit, simnat di Ucraina, Rusia, Turchia si Națiunile Unite, expirăă aieri dicseară, la giumitatea noaptilei – termen limită stabilit când fu znoit ultima dată tră doi meşi, în mai. Rusia refuzăă să prelundzească acordul, simnat la 22 iuliu/ alonar 2022, denunţânda obstacolile în comerţul cu produse agricole ruseşti. Ultima navă care transportă cereale provenite din Ucraina prin Marea Neagră fu inspectată aieri dicseară la Istanbul, cu îndoauă săhăţ înăinte di expirarea acordului internaţional, anunţăă ONU. Si reprezentantul UE tră afaceri externe, Josep Borell, condamnăă Rusia tră decizia că sa si retragă din acordul care permise, în ciudia polimului, exportul a piste treie milioane di tone di cereale şi produse agricole ucraineane.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

BRUXELLES – UE şi Uruguay apofăsiră, ază, să-şi facă mai mare cooperarea în vedearea a realizărilei a li tranziţie cătră ună energie curată, si spune într-un comunicat a Comisilei Europeană. În cadrul a reuniunilei la nivel analtu UE-CELAC (Comunitatea Statilor Latino-Americane şi Caraibiane) di la Bruxelles, comisarulu tră energie, Kadri Simson, şi ministrulu a afacerilor externe a Uruguayului, Francisco Bustillo Bonasso, simnara un memorandum di achicăsire mutrinda energia din surse regenerabile, eficienţa energetică şi hidrogenulu din surse regenerabile, în prezenţa preşedintălei a li Comisie Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui a li Republică Orientala a Uruguayului, Luis Lacalle Pou. Prezentu aieri si ază la Bruxelles tra să partiicipa la summitulu UE-CELAC, presedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, declarăă ca Uniunea Europeană şi statile latino-americane şi caraibiane sunt aliaţ chleaie în susţânerea a ordinilei internaţională bazată pi reguli şi a principiilor a Cartălei ONU. El scoase tru mighdane nivolia tră colaborare îndiaproape, tră promovare şi abordare interesile şi provocările comune la nivel global. In marja summitului, sefulu a statului roman si adunăă cu preşedintile CELAC, Ralph Gonsalves, prim-ministru al Saint Vincent şi Grenadine, cu care zburâ di consolidarea a relaţiilor dintră România şi statele din regiune.

XXX – Ministrulu roman di externe, Luminiţa Odobescu, avu ună intrevideare cu ministrulu a relaţiilor externe a Statilor Unite Mexicane, Alicia Barcena Ibarra, aieri, în marja a participarilei a şefului a li diplomaţie română în delegaţia a Româniilei la Summitulu Uniunea Europeană – Comunitatea Statilor Latino-americane şi Caraibiane (CELAC). Temile principale a întrevidearilri au vizată reimpulsionarea a relaţilei bilaterală, inclusiv prin contacte directe la nivel analtu, identificarea di nale domenii di cooperare sectorială, prezentarea a poziţilei a li Românie mutrinda agresiunea militară a Rusilei contra a Ucrainălei şi alăximintul di evaluări mutrinda vinitorulu a relaţiilor Uniunea Europeană – Mexic. Principalile linii di colaborare pi care partea română urmăreaşte să li consolideadză cu Statile Unite Mexicane vizeadza domenii precum protecţia civilă, securitatea cibernetică, dezvoltarea a relaţiilor pe linie economică, cu accentu pi creaşterea a investiţiilor. Fu subliniată importanţa a li comunitate române din Mexic şi fu spus/ evocat agiutorulu acordat di România în contextul a evacuarilei a cetăţeanilor mexicani din Ucraina.

XXX – Secretarulu gheneral adjunctu al NATO, Mircea Geoană, condamnăă, într-ună postare pi Facebook, decizia unilaterală a Rusilei că să si retragă din acordul care garanta di un an exporturile di cereale a Ucrainălei prin Marea Neagră, în ciudia demersurilor a li Turchie şi a ONU. Acordul cvadripartit, simnat di Ucraina, Rusia, Turchia si Națiunile Unite, expirăă aieri dicseară, la giumitatea noaptilei – termen limită stabilit când fu znoit ultima dată tră doi meşi, în mai. Rusia refuzăă să prelundzească acordul, simnat la 22 iuliu/ alonar 2022, denunţânda obstacolile în comerţul cu produse agricole ruseşti. Ultima navă care transportă cereale provenite din Ucraina prin Marea Neagră fu inspectată aieri dicseară la Istanbul, cu îndoauă săhăţ înăinte di expirarea acordului internaţional, anunţăă ONU. Si reprezentantul UE tră afaceri externe, Josep Borell, condamnăă Rusia tră decizia că sa si retragă din acordul care permise, în ciudia polimului, exportul a piste treie milioane di tone di cereale şi produse agricole ucraineane.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

BUCUREŞTI – Decretile prin care si l’ia actu di demisia Gabrielălei Firea din funcţia de ministru a li Familie, a Tineretului şi Egalitatlei di Şanse în guvernul di la Bucureşti şi prin care ministrulu a Cercetarilei, Inovarilei şi Digitalizarilei, Bogdan-Gruia Ivan, easte desemnat interimar tru aestă calitate fură fost publicate în Monitorulu Oficial, după ţe fură simnate di preşedintile Klaus Iohannis. Social-democrata Firea îşi deade, aieri, demisia din funcţia di ministru a Famililei, pi fondul a scandalului mutrinda abuzurile din căminile di bătrân’i conduse di apropiaţă a lei. Prim-ministrulu Marcel Ciolacu, lider al PSD, declarăă că apreciadză aţea ţe are numită gestul voluntar” pi care-l feaţe Firea prin aestă demisie. Aualtari, şi Marius Budăi, tot PSD, demisionăă din funcţia de ministru a Lucrului, după ţi fura aflate nereguli în sistemulu di protecţie a bătrân’ilor şi persoanilor cu dizabilităţ. Portofoliul a Lucrului fu preluat, tot interimar, di vicepremierul Marian Neacşu.

BUCUREŞTI — Poliţiştil’i român’i di frontieră din cadrul a Gardălei di Coastă, împreună cu lucrătoril’i di v’imbruche di la Biroulu de V’imvruche di Frontieră, descoperiră în Portul Constanţa (sud-estu, la Marea Neagră), într-un container asitu din China, 41.000 di parfumuri contrafăcute. Ma si eara comercializate ca produse di marcă, valoarea aluştor fu estimată la piste 12 milioane lei” (echivalentul aproapea a doauă milioane şi giumitate di euro) – informeadză un comunicat a Inspectoratului General a Poliţilei di Frontieră (IGPF) transmis, ază, a presălei. Containerul venit din China avea ca destinatar ună societate comercială din Ucraina.

Bucuresti – Portul romanescu Constanţa di la Marea Neagra fu loculu iu si feaţe, ază, cheremonia de dişcl’idere a exerciţiului ,,Poseidon 2023, la care partiicipă 750 de militari din-tru noauă state, membre NATO. Exerciţiul multinaţional reuneaşte, în perioada 14 – 21 iuliu/ alonar, militari din Forţile Navale Române, din alte structuri a sistemului naţional di apărare, precum şi din Bulgaria, Belgia, Franţa, Grecia, Italia, Marea Britanie, SUA şi Turcia. Pi mare, va să si desfăşoară secvenţe complexe di antrenamentu, exerciţiul easte dedicat a lumtălei contra a minelor. ,,Poseidon” cuprinde şi ună secvenţă di cooperare întră instituţii în caz di accidente colective şi calamităţă cu victime multiple, la care va participă, în Portul Militar Constanţa, mai multe structuri din sistemulu naţional di apărare.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

BUCUREŞTI – Decretile prin care si l’ia actu di demisia Gabrielălei Firea din funcţia de ministru a li Familie, a Tineretului şi Egalitatlei di Şanse în guvernul di la Bucureşti şi prin care ministrulu a Cercetarilei, Inovarilei şi Digitalizarilei, Bogdan-Gruia Ivan, easte desemnat interimar tru aestă calitate fură fost publicate în Monitorulu Oficial, după ţe fură simnate di preşedintile Klaus Iohannis. Social-democrata Firea îşi deade, aieri, demisia din funcţia di ministru a Famililei, pi fondul a scandalului mutrinda abuzurile din căminile di bătrân’i conduse di apropiaţă a lei. Prim-ministrulu Marcel Ciolacu, lider al PSD, declarăă că apreciadză aţea ţe are numită gestul voluntar” pi care-l feaţe Firea prin aestă demisie. Aualtari, şi Marius Budăi, tot PSD, demisionăă din funcţia de ministru a Lucrului, după ţi fura aflate nereguli în sistemulu di protecţie a bătrân’ilor şi persoanilor cu dizabilităţ. Portofoliul a Lucrului fu preluat, tot interimar, di vicepremierul Marian Neacşu.

BUCUREŞTI — Poliţiştil’i român’i di frontieră din cadrul a Gardălei di Coastă, împreună cu lucrătoril’i di v’imbruche di la Biroulu de V’imvruche di Frontieră, descoperiră în Portul Constanţa (sud-estu, la Marea Neagră), într-un container asitu din China, 41.000 di parfumuri contrafăcute. Ma si eara comercializate ca produse di marcă, valoarea aluştor fu estimată la piste 12 milioane lei” (echivalentul aproapea a doauă milioane şi giumitate di euro) – informeadză un comunicat a Inspectoratului General a Poliţilei di Frontieră (IGPF) transmis, ază, a presălei. Containerul venit din China avea ca destinatar ună societate comercială din Ucraina.

Bucuresti – Portul romanescu Constanţa di la Marea Neagra fu loculu iu si feaţe, ază, cheremonia de dişcl’idere a exerciţiului ,,Poseidon 2023, la care partiicipă 750 de militari din-tru noauă state, membre NATO. Exerciţiul multinaţional reuneaşte, în perioada 14 – 21 iuliu/ alonar, militari din Forţile Navale Române, din alte structuri a sistemului naţional di apărare, precum şi din Bulgaria, Belgia, Franţa, Grecia, Italia, Marea Britanie, SUA şi Turcia. Pi mare, va să si desfăşoară secvenţe complexe di antrenamentu, exerciţiul easte dedicat a lumtălei contra a minelor. ,,Poseidon” cuprinde şi ună secvenţă di cooperare întră instituţii în caz di accidente colective şi calamităţă cu victime multiple, la care va participă, în Portul Militar Constanţa, mai multe structuri din sistemulu naţional di apărare.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Demisie. Monitorul Oficial publică dicretele simnate di prezidentulu Klaus Iohannis prit cari llia actu di demisia ali Gabriela Firea ditu funcția di ministru al familiei, tineretului și egalității di șanse și aleapsi ca interimar ministrul a cercetarillei, inovarillei și digitalizării Bogdan-Gruia Ivan. Social-democratul Firea ș-deadi viniri demisia tu hăvaia a unlui căvgă tru dizvărteari mutrinda abuzurile fapti la casili di auşi cumăndusiti di oameni ditu anturajlu a llei. Premierul și liderul a Partidului Social Democrat Marcel Ciolacu spusi că apreciază aţea ţi zugrăpsi ca hiinda gestul voluntar” ali Firea ta să-lli prezinta demisia. Gioi, un altu ministru social-democrat, Marius Budăi, demisionă ditu funcția di ministru a lucărlui, di itia că fură aflati nireguli tru sistemul di protecție a persoanelor tru ilikie și a persoanilor cu dizabilităț. Viţepremierul Marian Neacşu ălli lo temporar ipotisea.

Grevă. Ună grevă la aeroport ditu Italia adusi adză zñie la cama di un cirecu miliuni di călători, inclusiv români. Sindicatele a personalului di la sol ditu aeroport nkisiră greva tr4 făţearea diznău a contractilor di lucru, cari işiră di pi vade aoa şi şasi añi. Uidisitu cu pitricutlu Radio România la Roma, autoritățile cutugursiră greva sindicatelor, cari s’faţi tu vacanța cu călbălăki di oamiñi tu aestu kiro di veara, kiro tru cari asociațiile di consumatori caftă interzicerea grevelor aeriene tru kiro di veara. Ditu ateali 30 di azboiuri ditu Italia cătră România di adzăadză, maş 12 au fură programate ninti di grevă și aşi nu fură perturbate. Alanti va saibă amănări. Ună grevă fu hăbărisită și tru Marea Britanie, pe aeroportul Gatwick, doilu ca mărime ditu văsilie ca numiru di călători.

Ucraina. Prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski feaţi timbihi a popului că Rusia ufiliseaşti tuti resursele posibile ta s’dănăsească contraofensiva ucraineană tru estul și sudul a văsiliillei. Lipseaşti s’akicăsimu tuţ multu limbidu că forțele ruse fac tut ţi pot ta să’lli dănăseasdcă pi askirladzlli a noştri”, spusi Zelensky tru zborlu ţi ălu ţănu tu ñiadză noaptea, după andamasea cu comandanții superiori ali armată și a serviciilor di informații. El spusi căţe cafi kilometru xanaamintat, cafi succes a cafi unăllei brigadă di alumtă ălli si cadi pricunuşteari. Comandantul a forțelor ucrainene ditu sud, gheneralu Oleksandr Tarnavsky, declară că askerili a lui avină sistematic inamicul ditu pozițiile a lor și că Rusia kiro nai ma pţănu 200 di askirladz tru 24 di săhăţ ditu soni. Ministerul rus ali Apărari declară tru raportul a li di cafi dzuuă că armata rusă pimsi 16 di atacuri ucrainene pi frontul ditu apirită.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala

Bucuresti – Premierulu Marcel Ciolacu acăftăă ună adunare la Guvern cu mai mulţâ miniştri şi cu şefili a instituţiilor di control, după situaţia descoperită la ţeale treie cămine/aziluri din Ilfov, di langa Bucuresti, anchetate de DIICOT tră tratamentile inumane la care fură supuşi beneficiarili a luştor, bătrâni şi persoane cu zâvale/ cu dizabilităţâ. Şefulu a Executivului câftăă a ministrului a lucrului, Marius Budăi, să destituie conduţerile a Aghenţiilei Naţională tră Inspecţie Socială şi pi aţea a aghenţiilei din Ilfov, precum si a Autoritatilei tră Protecţia Persoanilor cu Dizabilităţ. Tru arada lui, Marius Budăi dzâse că procurorili lipseaşte să stabilească cum fu posibil ca Aghenţia Naţională tră Plăţ şi Inspecţie Socială din Ilfov să facă plăţ cătră aeste chentre fără să veriifică, uidisit a leadzilei, condiţiile pi care le oferea a ţilor internaţăli. El anunţăă că ministerulu lucreadză la modificarea leadzilei a li asistenţă soţială, ahtar turlie încât tră catheun chentru di îngrijire şi asistenţă să exiistă un auditor social. Tru chirolu aestu, mai multe persoane fură arestate tru aţist dosar, fură plasate în arestu la domiciliu sau sum control judiciar.

Bucureşti – Preşedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, va partiicipă, marţă şi miercuri, la Summitulu NATO di la Vilnius, Lituania – informeadza Administraţia Prezidenţială. Programulu a Summitului va includă treie reuniuni la ţel mai înaltul nivel a Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerili NATO din Indo-Pacific. In cadrulu a adunărilor, sefulu a statului va subliniadză importanţa a continuarilei a li implementare a deciziilor di la Madrid mutrinda consolidarea posturălei aliată di descurajare şi apărare pi Flancul Estic. Totunăoară, Klaus Iohannis va reitereadză susţânerea robustă tră Ucraina, inclusiv tru ţe mutreaşte concretizarea a li aderare a lei la NATO, precum şi tră partenerili aţeli mai vulnerabili, în special Republica Moldova. Sefulu a statului va susţână, totunăoară şi, reflectarea, în documentile şi deciziile aliate ţi va hibă adoptate, a importanţălei a li reghiune a Marilei Neagră tră securitatea euroatlantică – si spune in comunicat. La Vilnius, secretarulu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, si aşteaptă ca majoritatea a aliaţălor să anuunţă angajamentul tră creaşterea a bugetilor di apărare la piste 2% di Produsulu Internu Brut arhiusinda di anulu vinitor. El are declarată, la Bruxelles, că 11 state membre, întră care şi România, au îndeplinită deja aestu angajamentu.

Ankara – Ucraina ‘merită să aderă la NATO’, are declarată aieri preşedintile turcu, Recep Tayyip Erdogan, după ună adunare la Istanbul cu omologulu-său ucrainean, Volodimir Zelenski. Kievulu va să aderă la Alianţa Nordu-Atlantică, ama Statile Unite au avertizată că Ucraina ‘nu va iintră tru NATO’ la finalul a summitului a Alianţălei di la Vilnius di septamana vinitoarte. Pi di alta parte, sefulu a statului turţescu lughurseaşte că Rusia şi Ucraina ‘easte ghine să revină la negocierile di pace’. Aesta şi-are exprimată, ţi, vrearea/ dorinţa ca acordul mutrinda exportul di cereale ucraineane, faptu în iuliu 2022 sum egida a Naţiunilor Unite şi a li Turchie, să hibă prelundzit. Anterior, Rusia declarăă că nu veade niţiun motiv să prelundzească acordul care expira pi 17 alonar/iuliu.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Bucuresti – Premierulu Marcel Ciolacu acăftăă ună adunare la Guvern cu mai mulţâ miniştri şi cu şefili a instituţiilor di control, după situaţia descoperită la ţeale treie cămine/aziluri din Ilfov, di langa Bucuresti, anchetate de DIICOT tră tratamentile inumane la care fură supuşi beneficiarili a luştor, bătrâni şi persoane cu zâvale/ cu dizabilităţâ. Şefulu a Executivului câftăă a ministrului a lucrului, Marius Budăi, să destituie conduţerile a Aghenţiilei Naţională tră Inspecţie Socială şi pi aţea a aghenţiilei din Ilfov, precum si a Autoritatilei tră Protecţia Persoanilor cu Dizabilităţ. Tru arada lui, Marius Budăi dzâse că procurorili lipseaşte să stabilească cum fu posibil ca Aghenţia Naţională tră Plăţ şi Inspecţie Socială din Ilfov să facă plăţ cătră aeste chentre fără să veriifică, uidisit a leadzilei, condiţiile pi care le oferea a ţilor internaţăli. El anunţăă că ministerulu lucreadză la modificarea leadzilei a li asistenţă soţială, ahtar turlie încât tră catheun chentru di îngrijire şi asistenţă să exiistă un auditor social. Tru chirolu aestu, mai multe persoane fură arestate tru aţist dosar, fură plasate în arestu la domiciliu sau sum control judiciar.

Bucureşti – Preşedintile a Romaniilei, Klaus Iohannis, va partiicipă, marţă şi miercuri, la Summitulu NATO di la Vilnius, Lituania – informeadza Administraţia Prezidenţială. Programulu a Summitului va includă treie reuniuni la ţel mai înaltul nivel a Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerili NATO din Indo-Pacific. In cadrulu a adunărilor, sefulu a statului va subliniadză importanţa a continuarilei a li implementare a deciziilor di la Madrid mutrinda consolidarea posturălei aliată di descurajare şi apărare pi Flancul Estic. Totunăoară, Klaus Iohannis va reitereadză susţânerea robustă tră Ucraina, inclusiv tru ţe mutreaşte concretizarea a li aderare a lei la NATO, precum şi tră partenerili aţeli mai vulnerabili, în special Republica Moldova. Sefulu a statului va susţână, totunăoară şi, reflectarea, în documentile şi deciziile aliate ţi va hibă adoptate, a importanţălei a li reghiune a Marilei Neagră tră securitatea euroatlantică – si spune in comunicat. La Vilnius, secretarulu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, si aşteaptă ca majoritatea a aliaţălor să anuunţă angajamentul tră creaşterea a bugetilor di apărare la piste 2% di Produsulu Internu Brut arhiusinda di anulu vinitor. El are declarată, la Bruxelles, că 11 state membre, întră care şi România, au îndeplinită deja aestu angajamentu.

Ankara – Ucraina ‘merită să aderă la NATO’, are declarată aieri preşedintile turcu, Recep Tayyip Erdogan, după ună adunare la Istanbul cu omologulu-său ucrainean, Volodimir Zelenski. Kievulu va să aderă la Alianţa Nordu-Atlantică, ama Statile Unite au avertizată că Ucraina ‘nu va iintră tru NATO’ la finalul a summitului a Alianţălei di la Vilnius di septamana vinitoarte. Pi di alta parte, sefulu a statului turţescu lughurseaşte că Rusia şi Ucraina ‘easte ghine să revină la negocierile di pace’. Aesta şi-are exprimată, ţi, vrearea/ dorinţa ca acordul mutrinda exportul di cereale ucraineane, faptu în iuliu 2022 sum egida a Naţiunilor Unite şi a li Turchie, să hibă prelundzit. Anterior, Rusia declarăă că nu veade niţiun motiv să prelundzească acordul care expira pi 17 alonar/iuliu.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

KIEV – Spania aloocă/ (va) da un nou pachet di agiutoare tră Ucraina, în valoare di 55 di milioane di euro, şi promite a Kievului îndrupămintu pi termen lung – anunţăă premierulu spaniol, Pedro Sánchez, într-un discursu ţânut, ază, în leghislativulu ucrainean. Di aestă sumă, 51 de milioane va agiungă în Ucraina prin intermediul a Bancălei Mondială, tră agiutare întreprinderile miţă şi di mese, iar alanţă păradză va hibă folosiţă tră reconstrucţia şcolilor bombardate di ruşi. Spania priloă ază, 1 alonar, presedintilia a Uniunilei Europeană. Pedro Sánchez abordăă/ zburâ şi subiectul referitor la aderarea a Ucrainălei la NATO, asiguripsinda că îndrupaşte înhiinţarea a Consiliului Ucraina-NATO.

Bucureşti – 40 di angajaţă a Ambasadălei a li Rusie la Bucureşti, împreună cu membrili a lor di familie, urmeadză să părăsească teritoriul a li Românie la bordul a unei aeronavă civilă aparţinânda a unei companie aeriană rusească. Uidisit a MAE di la Bucureşti, decizia Româniilei di reduţire a personalului a li misiune diplomatică rusă spune/ reflectă nivelul actual a relaţiilor bilaterale, în contextul a declanşarilei di cătră Moscova a polimului di agresiune contra a li Ucraină viţină a Româniilei. Aduţim aminte că, la intrata a luştui mes, diplomaţia română anunţăă Rusia că lipseaşte să-şi reducă numirulu di posturi din România cu 61%. Aleadzerea a posturilor reduse şi a persoanilor care să părăsească ţara aparţânuu a Rusilei.

nuunţă să hibă unulu festiv la Bucureşti, iu easte programat ţel mai marile festival internaţional di teatru di stradă din căsăbă, B-FIT in the Street!. După trei ani di pauză, evenimentul revine/ si toarnă în Capitală şi transfoormă artere chentrale în zone pietonale, iu spectatorili pot să asiistă la spectacole di acrobaţie aeriană şi spectacole muzicale interactive. Nu suntu elipse instalaţii sonore, muziciani stradali, dansatori di cabaret, personaje fantastiţe care susţân spectacole itinerante, ateliere creative sau activităţă sportive.

Chişinău – Un cetăţean din Tadjikistan împuşcă mortal/ aminăă cu tufechea şi vâtâmăă doauă persoane, aualtadză/alantăieri, pi aeroportul di Chişinău, după ţe autorităţâle din Republica Moldovla îli refuzară intrarea în statulu viţin a Româniilei. Şefulu a Poliţilei moldoveană declarăă că nu are/ nu sunt duvedz/ probe tră videare că bărbatulu di 43 di ani s-aibă aparţânută a unor structuri militare sau paramilitare xeane. Procurorulu-şef interimar dzâse că incidentul easte, cu toate aestea, cercetat ca un act teroristu. Atacatorul dişclise foculu după ţi reuşi să lia arma unui poliţistu di frontieră, apoia si baricadăă într-ună încăpeere di pi aeroportu. Forţile speciale îl capturară, bărbatulu easte plighuit şi fu spitalizat sum pază. Zboirurile şi activitatea comercială di pi aeroportul din Chişinău fură temporar suspendate.

Bruxelles – Preşedinta Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, declarăă că gestionarea şi consolidarea frontierilor a Uniunilei si nuumiră printră principalile elemente tru alumta contra a migraţilei ilegală.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

KIEV – Spania aloocă/ (va) da un nou pachet di agiutoare tră Ucraina, în valoare di 55 di milioane di euro, şi promite a Kievului îndrupămintu pi termen lung – anunţăă premierulu spaniol, Pedro Sánchez, într-un discursu ţânut, ază, în leghislativulu ucrainean. Di aestă sumă, 51 de milioane va agiungă în Ucraina prin intermediul a Bancălei Mondială, tră agiutare întreprinderile miţă şi di mese, iar alanţă păradză va hibă folosiţă tră reconstrucţia şcolilor bombardate di ruşi. Spania priloă ază, 1 alonar, presedintilia a Uniunilei Europeană. Pedro Sánchez abordăă/ zburâ şi subiectul referitor la aderarea a Ucrainălei la NATO, asiguripsinda că îndrupaşte înhiinţarea a Consiliului Ucraina-NATO.

Bucureşti – 40 di angajaţă a Ambasadălei a li Rusie la Bucureşti, împreună cu membrili a lor di familie, urmeadză să părăsească teritoriul a li Românie la bordul a unei aeronavă civilă aparţinânda a unei companie aeriană rusească. Uidisit a MAE di la Bucureşti, decizia Româniilei di reduţire a personalului a li misiune diplomatică rusă spune/ reflectă nivelul actual a relaţiilor bilaterale, în contextul a declanşarilei di cătră Moscova a polimului di agresiune contra a li Ucraină viţină a Româniilei. Aduţim aminte că, la intrata a luştui mes, diplomaţia română anunţăă Rusia că lipseaşte să-şi reducă numirulu di posturi din România cu 61%. Aleadzerea a posturilor reduse şi a persoanilor care să părăsească ţara aparţânuu a Rusilei.

nuunţă să hibă unulu festiv la Bucureşti, iu easte programat ţel mai marile festival internaţional di teatru di stradă din căsăbă, B-FIT in the Street!. După trei ani di pauză, evenimentul revine/ si toarnă în Capitală şi transfoormă artere chentrale în zone pietonale, iu spectatorili pot să asiistă la spectacole di acrobaţie aeriană şi spectacole muzicale interactive. Nu suntu elipse instalaţii sonore, muziciani stradali, dansatori di cabaret, personaje fantastiţe care susţân spectacole itinerante, ateliere creative sau activităţă sportive.

Chişinău – Un cetăţean din Tadjikistan împuşcă mortal/ aminăă cu tufechea şi vâtâmăă doauă persoane, aualtadză/alantăieri, pi aeroportul di Chişinău, după ţe autorităţâle din Republica Moldovla îli refuzară intrarea în statulu viţin a Româniilei. Şefulu a Poliţilei moldoveană declarăă că nu are/ nu sunt duvedz/ probe tră videare că bărbatulu di 43 di ani s-aibă aparţânută a unor structuri militare sau paramilitare xeane. Procurorulu-şef interimar dzâse că incidentul easte, cu toate aestea, cercetat ca un act teroristu. Atacatorul dişclise foculu după ţi reuşi să lia arma unui poliţistu di frontieră, apoia si baricadăă într-ună încăpeere di pi aeroportu. Forţile speciale îl capturară, bărbatulu easte plighuit şi fu spitalizat sum pază. Zboirurile şi activitatea comercială di pi aeroportul din Chişinău fură temporar suspendate.

Bruxelles – Preşedinta Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, declarăă că gestionarea şi consolidarea frontierilor a Uniunilei si nuumiră printră principalile elemente tru alumta contra a migraţilei ilegală.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Bucureşti – Preşedintile român, Klaus Iohannis, participă/ easte dus, ază şi mâne, la Bruxelles, la reuniunea a Consiliului European di veară. Uidisit a Administraţilei Prezidenţială, reuniunea va debuteadză cu un dejun di lucru cu secretarulu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, ună oportunitate tră discutare provocările şi abordările comune la nivelul a ţilor doauă organizaţii în contextul a agresiuniei a li Rusie contra a Ucrainălei. Ulterior, în cadrul a sesiunilor di lucru, liderili europeani va dezbate, întră alte, situaţia din Ucraina, necesitatea a menţânerilei a îndrupămintului european puternic tră aestu stat pi toate palierele, precum şi implementarea sancţiunilor şi continuarea a demersurilor tră antrenarea a li răspundire a Moscovălei tră crimile fapte. Anterior, preşedintile Klaus Iohannis si aflăă, la Haga, la ună reuniune în format restrânsu dedicată a li pregătire a summitului NATO di la Vilnius, di mesulu ţi vine, la care au participată reprezentanţăli a şapte state aliate di pi flancul estic şi di nordu.

Bucureşti – Senatulu di Bucureşti adoptăă, ază, proiectul di leadze mutrinda reformarea a sistemului a pensiilor speciale în forma aprobată, anterior, di Camera Deputaţâlor. Documentul si referă la pensiile a maghistraţâlor, militarilor, diplomaţâlor, funcţionarilor parlamentari, a personalului a li Curte di Conturi sau aeronautic. Actul normativ pruveade, întră alte, ună creaştire eşalonată a vârstâlei di pensionare di la 60 la 65 di ani, ună vechliime di minimum 25 di ani în specialitate ca maghistraţăli să poată să beneficiadză di pensie di serviciu şi impozitarea cu 15% a sumelor di păradz care depăşescu/ trec di nivelul a salariului mediu net pi economie. Reforma pensiilor speciale nu easte maşi ună obligaţie asumată di România prin PNRR, că şi ună borge/ datorie restantă faţă di români – au spusă reprezentanţăli a Putearilei PSD-PNL, care au susţănută că lipseaşte să hibă eliminate dezechilibrile din societate, iar regulile să hibă tot aţealişi tră toţă. În opoziţie, USR criticăă actul normativ, tră elipsea di reformă reală, iar UDMR apreciee că parlamentarili nu au reuşită să hibă mai curajoşi şi să elimină pensiile speciale, ama că leadzea adoptată reprezintă un pas importantu tră creare un sistem corectu şi echitabil. Aduţim aminte că, aualtaridzuuă, Parlamentul român are adoptată şi un proiectu di leadze mutrinda eliminarea pensiilor speciale a senatorilor şi deputaţălor. Reformarea a sistemului pensiilor speciale easte un jalon/ un sinor în PNRR.

Bucureşti – Deficitulu bugetar a li Românie alinăă la 2,32% di PIB după primili ţinţe meşi a luştui an, di la 1,72% la finalul a mesului apriliu – informăă, ază, Ministerulu a Finanţilor. Fură fapte/ realizate venituri totale di piste 197 di miliarde di lei, pi creaştire cu 10,4%, şi fapte hărgi di piste 234 di miliarde di lei, pi creaştire cu 17,3%. Bugetulu a ţarălei tră aestu an easte construit pi un deficit di 4,4% di PIB.

BUCUREŞTI – Curtea Constituţională a li Românie respinse, ază, sesizarea USR (în opoziţie) şi Forţa Dreaptălei (ună dizidenţă liberală) referitoare la leadzea di modificare a Codului penal mutrinda sancţionarea a protestilor şi stabili că actul normativ, adoptat di majoritatea guvenamentală PSD-PNL, easte constituţional. Uidisit a unui comunicat di presă, Curtea reţânuu că majorarea limitelor speciale a pidepsilor penale şi reglementarea unor forme agravate a infracţiunilor easte di competenţa exclusivă a legiuitorului, atribuţie pi care aestua o/u exeercită în acordu cu politica penală a statului. Parlamentarili USR şi Forţa Dreaptălei au sesizată giudicătorili a Curtilei, pi leadzea di modificare a Codului penal, după ţe sancţiunile mutrinda cutulburarea a ordinilei şi isihiilei publică au devenită mai aspre.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Bucureşti – Preşedintile român, Klaus Iohannis, participă/ easte dus, ază şi mâne, la Bruxelles, la reuniunea a Consiliului European di veară. Uidisit a Administraţilei Prezidenţială, reuniunea va debuteadză cu un dejun di lucru cu secretarulu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, ună oportunitate tră discutare provocările şi abordările comune la nivelul a ţilor doauă organizaţii în contextul a agresiuniei a li Rusie contra a Ucrainălei. Ulterior, în cadrul a sesiunilor di lucru, liderili europeani va dezbate, întră alte, situaţia din Ucraina, necesitatea a menţânerilei a îndrupămintului european puternic tră aestu stat pi toate palierele, precum şi implementarea sancţiunilor şi continuarea a demersurilor tră antrenarea a li răspundire a Moscovălei tră crimile fapte. Anterior, preşedintile Klaus Iohannis si aflăă, la Haga, la ună reuniune în format restrânsu dedicată a li pregătire a summitului NATO di la Vilnius, di mesulu ţi vine, la care au participată reprezentanţăli a şapte state aliate di pi flancul estic şi di nordu.

Bucureşti – Senatulu di Bucureşti adoptăă, ază, proiectul di leadze mutrinda reformarea a sistemului a pensiilor speciale în forma aprobată, anterior, di Camera Deputaţâlor. Documentul si referă la pensiile a maghistraţâlor, militarilor, diplomaţâlor, funcţionarilor parlamentari, a personalului a li Curte di Conturi sau aeronautic. Actul normativ pruveade, întră alte, ună creaştire eşalonată a vârstâlei di pensionare di la 60 la 65 di ani, ună vechliime di minimum 25 di ani în specialitate ca maghistraţăli să poată să beneficiadză di pensie di serviciu şi impozitarea cu 15% a sumelor di păradz care depăşescu/ trec di nivelul a salariului mediu net pi economie. Reforma pensiilor speciale nu easte maşi ună obligaţie asumată di România prin PNRR, că şi ună borge/ datorie restantă faţă di români – au spusă reprezentanţăli a Putearilei PSD-PNL, care au susţănută că lipseaşte să hibă eliminate dezechilibrile din societate, iar regulile să hibă tot aţealişi tră toţă. În opoziţie, USR criticăă actul normativ, tră elipsea di reformă reală, iar UDMR apreciee că parlamentarili nu au reuşită să hibă mai curajoşi şi să elimină pensiile speciale, ama că leadzea adoptată reprezintă un pas importantu tră creare un sistem corectu şi echitabil. Aduţim aminte că, aualtaridzuuă, Parlamentul român are adoptată şi un proiectu di leadze mutrinda eliminarea pensiilor speciale a senatorilor şi deputaţălor. Reformarea a sistemului pensiilor speciale easte un jalon/ un sinor în PNRR.

Bucureşti – Deficitulu bugetar a li Românie alinăă la 2,32% di PIB după primili ţinţe meşi a luştui an, di la 1,72% la finalul a mesului apriliu – informăă, ază, Ministerulu a Finanţilor. Fură fapte/ realizate venituri totale di piste 197 di miliarde di lei, pi creaştire cu 10,4%, şi fapte hărgi di piste 234 di miliarde di lei, pi creaştire cu 17,3%. Bugetulu a ţarălei tră aestu an easte construit pi un deficit di 4,4% di PIB.

BUCUREŞTI – Curtea Constituţională a li Românie respinse, ază, sesizarea USR (în opoziţie) şi Forţa Dreaptălei (ună dizidenţă liberală) referitoare la leadzea di modificare a Codului penal mutrinda sancţionarea a protestilor şi stabili că actul normativ, adoptat di majoritatea guvenamentală PSD-PNL, easte constituţional. Uidisit a unui comunicat di presă, Curtea reţânuu că majorarea limitelor speciale a pidepsilor penale şi reglementarea unor forme agravate a infracţiunilor easte di competenţa exclusivă a legiuitorului, atribuţie pi care aestua o/u exeercită în acordu cu politica penală a statului. Parlamentarili USR şi Forţa Dreaptălei au sesizată giudicătorili a Curtilei, pi leadzea di modificare a Codului penal, după ţe sancţiunile mutrinda cutulburarea a ordinilei şi isihiilei publică au devenită mai aspre.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu

Bucuresti – Proiectul di nom/ di leadze mutrinda reforma pensiilor speciale iintră, mâne, în dezbatirea a comisilei di specialitate din Camera Deputaţâlor di la Bucuresti. Proiectul easte un obiectiv a partidilor din arcul guvernamental, PSD-PNL, şi un jalon/ sinur importantu în Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, di care spindzuură/ depinde alocarea di fonduri europeane. Reprezentanţâli a putearilei susţân că amendamentile depuse la ledzea care tricu di Senat respeectă angajamentile din PNRR, în timp ţe opoziţia consiideră că modificările propuse nu sunt semnificative.

Bucuresti – Evaluarea Naţională trâ elevili di clasa a VIII-a va acaţă, mâne, cu proba scrisă la Limba şi Literatura Română. Copiili/ cilimeanili va aibă chiro/ la dispoziţie doauă ore trâ redactarea subiectilor, timpu în care proba va hibă monitorizată audio şi video. Miercuri, elevili va susţâne proba la Matematică, iar, pi 28 cirişar, va aaflă rezultatile di aţist an. Media clasilor V-VIII nu mata easte loată în calcul trâ admiterea la liceu, aşi că ierarhizarea a absolvenţâlor va să si facă maşi pi baza/timelilu ali medie obţânute la Evaluarea Naţională. Alăxirea vine după ţe, în ultimili 20 ani, media a elevilor din gimnaziu avu constantu ună anumită griutate/ pondere în media di admitere la liceu.

BUCUREŞTI – În/tru giumitatea di estu a Româniilei va hibă perioade cu niurãri accentuate, pi arii relativ extinse averse ţi va aibă şi caracter torenţial, discãrcãri electriţe şi intensificãri di şcurtã duratã a vintului. Cantitãţâle di apã va hibă local di 15…25 l/mp şi izolat di piste 30…40 l/mp. În restul a teritoriului, ţerulu va hibă variabil, iar niorãri şi ploi di şcurtã duratã va hibă posibile pi arii restrânse. Temperaturile minime va hibă cuprinse întră 10 şi 21 di grade Celsius, iar aţeale maxime va hibă situate întră 20 şi 30 di grade. Chiro în general instabil şi la Bucureşti, iu va hibă perioade cu niorãri accentuate, averse, discãrcãri electriţe şi intensificãri di şcurtã duratã a vintului. Temperatura maximã va hibă situată în varliga valoarilei di 28 di grade.

Bucuresti – In Romania, piste 100 di persoane fură scoase/ evacuate, temporar, din localităţ afectate di ploile abundente di dzâlile di ma nâpoi anunţară autoritaţâle. Efecte/ zimii importante a fenomenilor meteorologhiţe nifavorabile s-au înreghistrată în sud-vestu, iu sute di case/ gospodarii fură afectate di nicări/ inundatii. Totunăoară, mai multe căliuri/ drumuri fură blocate di pomi cădzuţ pi geadei, sau (blocate) di aluviuni. În zona montana, au cădzută bucăţ di rocă di pi versanţă. Inundaţii fură şi în nord-estu. Uidisit a Inspectoratului Gheneral tră Situaţii di Urgenţă, ninca di la intrarea în vigoare a codurilor di chiro nifavorabil, mai multu di 5.000 di pompieri cu piste 3000 di tropuri/mehanii tehniţe sunt la datorie/ lucurlu tră care sunt plătiţ, etimi/ pregătiţ să intervină tru agiutarea a populaţilei şi a autorităţâlor locale din zonile vizate di fenomenile hidrometeorologhiţe periculoase prognozate tră aestă perioadă.

Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/ hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu