Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • NATO 75

    NATO 75

    Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota alianță militară la cari SUA loa parti tu kiro di irine, NATO fu thimilliusită căndu ună nauă turlie di polimu părea că ahurheaşti, tru muabetea ti năili ecuații di echilibru a putearillei tru plan internațional. Eara spus cu numa di Polimu Araţi ama scânteallili ţi putea s’nkisească cu ună nauă ceamaună mondiala alăncea iuţido tu lumi. Avea nkisită Criza a Berlinlui, prota ceamaună salami anamisa di aţelli di ma ninti aliaț, ankisită clasică di la un conflictu ideologhic faptu tru spațlu a fostului inamic ghirman, tora aputrusitu di aliaț. Ună apunti aeriană aproviziona Berlinlu, eara thimilliusitu cratlu Israel, dupu ună rezoluții a nauăllei alăncită Organizații a Națiunilor Unite.

    Planlu Marshall nsimna și el ahăndoasa ampărţari anamisa di aţeali dauă poluri mondiale di puteari, acă ş-pripunea s’ndrupască Europa cu gaeretea di reconstrucție postbelică. Comuniștilli chinezi s’aprukea di victoria cari, tamamu tru 1949, îlli făţea stăpâñi pi nai ma populată văsilie ditu lumi. Prinţipiul apufusitu di NATO faţi ditu eventuala atacă contra a unlui di tu statili membri ună atacă contra a tutăloru membrilor. A văsiliiloru cari avea simnată inițiativă priankisită a NATO, Tratatlu di Bruxelles, lă si adăvgară şi altili aşi că, tru apriiuru 1949, di debut, văsiliili membri ali NATO era SUA și Canada, ditu nordulu ali Americă, și statili di tu ascăpitata ali Europă Belgia, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia. Mutu ayoñea ahurhi tindearea ali Organizație cari kiverniseaşti Tratatlu a Atlanticlui di Nordu, simnatu Washington tru 1949. Tru 1952, pritu aderarea a niscăntoru văsilii cu un conflictu di multi seculi anamisa di eali, Gărţia și Turchia, NATO agiundzi s’aibă idyiulu sinuru cu URSS.

    Aderarea ali Ghirmănie Federală la NATO, tru 1955, îlli faţi pi sovietiţ s’thimilliusească şi elli ună idyea organizație, tut di securitate colectivă militară, număsită idyealui, Tratatlu di Varșovia. Prota yiurtuseari a unei decadi u află duñeaua ampărţătă inclusiv tru ligătură cu aflarea şi călcarea a Cosmoslui. Tru Cuba, reghimlu al Fidel Castro agiundzea la puteari ti un lungu kiro. Tru 1969, Neil Armstrong agiundzi pi Lună iarapoi armatili a văsiliiloru a Tratatlui di Varșovia agiungu Praga, acă numata eara primveara. S’agiundzi pi ună mari criză, inclusiv morală.

    Dupu 30 di añi, tru 1979, Uniunea Sovietică aputruseaşti Afganistanlu, di nkiseaşti un conflictu cari nu s-bitisi niţi adză. Tru 1989, căndu NATO umplea patru dekenii di existență, comunismul cadi ca un dominou, tru estul ali Europă. Tu bitisita-a anlui, regimlu comunistu avea kirută ditu tuti văsiliili a Tratatlui ncuntratu, atelu di Varșovia. Dealihea, cu excepția a URSS, cari vrea si s’ampartă didipu maş dupu doi añi ma amănatu. Calea ţi va u nkisească aesti văsilii, fosti comuniste, duţi cătă NATO și cătă Comunitățli Europeane, Uniunea Europiană di ma amănatu.

    Dupu 50 di ani, tru 1999, protili văsilii fost comuniste suntu aprukeati ufiţialu tru NATO. Easti zborlu di Polonia, Ungaria și Cehia. Dupu un mesu, NATO ankiseaşti cu bombardamente greale contra ali Iugoslavie, tru forma a llei di atumţea. Cu xikea di vulă băgată di ONU, acțiunea NATO eara spusă că asiguripseaşti protecția populației di orighine albaneză ditu Kosovo, provinţie ali Iugoslavie di atumţea. 25 di añi ma amănatu, anda s’umplea trei cirecuri di secol di existență, NATO easti unâ alianțâ tut ma vârtoasâ, aducândalui ningâ ea nu ma pţânu di 32 di membri.

    Neise, polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina easti amprotusa tu agenda di securitati a duñeauăllei, tru cari NATO ari un rolu maxus. Semnu di semnu tră actualitatea a scupolui ti cari s’thimilliusi NATO aoa şi 75 di ani easti aderarea toa ayoñea a dauă state scandinave, Suedia și Finlanda, cari promova neutralitatea armată ama akicăsiră că viţinata cu ună Rusie tut ma fuviroasă caftă apofasi limbidz tru aeestă nooimă, dimi aderarea la organizația colectivă di apărare a Tratatlui Atlanticlui di Nordu.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Xeri mari tu Românie

    Xeri mari tu Românie

    Xerea mari cu cari s-alumtâ România li adră autoritățli s-llia misuri ligati di darea a apâllei – tu aproapea 450 di câsâbadz ș-hori, dirmi 15% dit tuti localităţli la livel naţional, iu apa s-da cu ângrâdeari, maș la niscânti sâhăț. Prit localitățli zñipsiti ari ș-niscânțâ câsâbadz: Dorohoi, Târgu Neamţ, Târgu Ocna, Roman, Paşcani, Hârlău ş-unâ parti dit munițipiul Iaşi, naí iu suntu nai ma mărli cripări.
    Di itia a xerillei sâ strâchirâ multi fântâñi, criscâtorilli di prăvdzâ dzâc că di ahântu soari ș-iarba s-uscă și prăvdzâli mâcâ ma pțân, iara mulțâ agricultori ș-chirurâ yipturli, ma multu aclo iu nu pot s-adarâ irigații (s-udâ loclu cu apâ cu agiutorlu a chiunghurlor).

    Ta sâ-lli andrupascâ ațelli ți suntu zñipsiț, ministrul ali agriculturâ, Florin Barbu, avu luni unâ protâ andamusi cu reprezentanţâlli a bănțâlor comerțiali di la cari câftă cearei ta s-anvâleascâ ratili ș-tocurli ti fermierlli ți s-alumtâ cu xerea. Fermierlli lipseaști s-aproachi agiutor anamisa di 200 şi 250 di evradz pi ihtar ti câmpurli asparti, iara suprafaţa ți ari zñie pânâ tora easti di vârâ dauâ miliuni di ihtări la misur și oclliul-a-soarlui ş-di 100.000 di ihtări la gârnu și rapiţâ.

    Catandisea easti confirmatâ ș-di sistemlu MARS di mutreari a câmpurlor agricoli dit UE, ți ș-ñicurâ, luni, luyurserli tu ți mutreaști producţia di yiptu adratâ di bloclu comunitar di estan, nai ma di simasie alâxeri hiindalui adrati la misur și oclliul-a-soarlui, ți avurâ zñie di la xerea dit vâsiliili dit notlu-apirita ali Evropâ.
    “Tu ma multi părţâ dit chentru-notlu şi not-apirita a Evropâllei, meșli cirișar ş-alunar furâ para multu câldâroși, cu ma multi dzâli cându temperaturli maximi tricurâ di 35 di gradi Celsius, ți zñipsi yiptul di vearâ tu chirolu anda plantili dișcllidea”, aesti suntu luyurserli tu raportul dit soni di cathi mes al MARS. Uidisit cu spusa a organismului, xichea di ploai adusi cripări mări tu apirita ali Ungarie, apirita ali Românie şi Vâryârie.

    Iara hâbărli di la spețialişțâlli româñi nu suntu buni niți ti chirolu ți yini. Tora di oarâ, gradlu di umpleari a aților 40 di lacuri di acumulari dit vâsilie dipusi niheamâ sum 80%, iara spețialișțâlli di la „Apili Români” luyursescu că va sâ scadâ ș-di aoa ș-ninti, iara până tu bitisita a meslui coefițientul di umpleari va s-agiungâ la vârâ 77%.
    Instituţia dzâți că, tora, s-asiguripseaști apa brută di cari au ananghi benefițiarlli dit izvurli di pi suprâ tu sistem chentralizat, ama lâ fați tâmbihi a oamiñilor s-filiseascâ ma pțânâ apâ și s-acațâ tu isapi alternativi di țâneari ți şi filiseari diznău a apâllei tu activitățli dit nicuhiratâ, aclo iu s-poati.
    Ti oamiñilli dit sectoarili industrial ş-agricol, spețialișțâlli adrarâ un ghid ti hârgiuiari ma pțânâ a apâllei, ți puteț s-lu aflaț pi frândz di internet a instituţillei. Pi di altâ parti, debitlu ali Dunâ la intrata tu vâsilie easti sum media di cathi an a meslui alunar, ama nu ari cripări di alimentari ti Chentrala Nuclearâ di Cernavodă.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Prota parti ali Team România, Paris

    Prota parti ali Team România, Paris

    82 dit ațelli 107 sportivi ditu echipa olimpicâ ali Românie la XXXIII-a ediţie a Agiocurlor Olimpiți di vearâ agiumsirâ, duminicâ, Paris, cu unâ aeronavâ ți u ari di pțânu chiro numa „Nadia Comâneciˮ ca semnu di tiñie ti gimnasta românâ, a curi âlli si dzâți și „zeița di Montrealˮ. Azbuirarâ tu Frânţie/Galie loturli di canotaj, ânot, gimnasticâ artisticâ, tenis di masâ, polo pi apâ, box, ciclismu, scrimâ, yachting şi tir cu arcul.

    Prezidenta ali Aghenţie Naţionalâ ti Sportu, canotoarea di ma ninti Elisabeta Lipâ: “Cara s-mi antribaț cându tricurâ aeșțâ trei añi nu ştiu s-vâ spun, ama mea că vini oara a vdzearillei, oara a anchisearillei ali delegaţie a Românillei la Agiocurli Olimpiți. Emoţiili sunt ca atumțea cându concuram. Sportivlli au tutâ andruparea a noastâ.”

    Anda avionlu deadi di loc, Paris, ambasadoarea ali Românie tu Franţie/Galie, Ioana Bivolaru, lâ yinși dininti, iara sportivlli ş-antrenorlli apruchearâ acreditărli, dapoaia s-dusirâ la locurli iu va s-șadâ. Maș ânotâtorlu David Popovici ş-canotorlli șed nafoarâ di Hoara Olimpicâ.

    David Popovici: “Easti ahântâ zori s-ti califiț la Agiocurli Olimpiți. Dirmi, tutâ lumea azburaști di performanţi, di medalii ş-achicâsim aestu lucru, ama easti unâ performanţâ ahât mari maș ta s-ti califiț aoa. Ş-vream s-filisescu aestâ arasti ta s-lâ dau hiritimari la tut ațelli ți suntu aoa. Iara, tu ligâturâ cu tuti aştiptărli ți li ari mass-media i oamiñilli di la noi – noi him sportivi ş-avem scupadz, nu nâ lom dupâ aştiptări. Tihi bunâ a nauâ ș-avem umutea că va v-aibâ hari!”.

    Tu dzâlili ți yinu, va s-agiungâ Paris şi reprezentanţâlli ali României la canoe, atletismu, halteri, tenis, alumti, ghimnasticâ ritmicâ, judo şi triatlon. Prit sportivlli cu şansi mări la medalii easti şi Bernadette Szocs, agiucâtoari di tenis di masâ tu top 10 mondial: “Dedu s-adar ma bun dip tut ți șteam că nica lipseaști. Dedu tut. Hiu multu hârsitâ ș-pirifanâ ti tut ți adrai ta s-hiu etimâ ti Agiocurli Olimpiți. Tora, mizi așteptu s-ahurhescu s-dau tut și s-pot s-lliau medalia olimpicâ multu aştiptatâ.”

    Sportivilli di Paris au borgea s-ducâ ma largu pirmithlu a protâllei medalie ți u lo România la Agiocurli Olimpiți, tu 1924, tut tu capitala ali Franţâ/Galie, dzâsi şi prezidentul a Comitetlui Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot s-nu minduescu că, aoa ș-100 di añi, tut Paris, dișcllisim aestâ cali cu unâ medalie di bâcâri, iara a nauâ nâ yini tora mșata misiuni ta s-duțem ma largu aestu pirmith ti anami, ta s-adrăm ma avutâ yișterea ali Românie cu ma multi medalii olimpiți și s-nâ hârsim di unâ ediţie a Agiocurlor Olimpiți di nai ma analtul livelˮ.

    Agiocurli Olimpiți di Paris va s-ahurheascâ tu dzuua di 26 di alunar, iara preacllea di canotori Ionela şi Marius Cosmiuc, ți suntu ancurunaț, va s-poartâ hlambura ali Românie la țeremonia di dișcllideari. Compeția va s-bitiseascâ tu dzuua di 11 di augustu.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ursula von der Leyen fu aleaptâ diznău

    Ursula von der Leyen fu aleaptâ diznău

    Prezidenta ali CE, Ursula von der Leyen va s-aibâ ti nica 5 añi nai ma marea potisi executivâ dit UE, di cara fu votatâ, gioi, di Parlamentul di Strasbourg, tu prota sesiuni di dupâ alidzerli evroperlamentari. Andruparea di tora fu ma mari di ațea di la protlu mandat, a că forţili ți âlli suntu contra, a extremilor di nandreapta ş-di nastânga, ş-adrarâ ma vârtoasâ prezenţa tu leghislativlu comunitar.

    Candidatura a llei avu unâ goadâ salami, uidisit cu spusa a analișțâlor, dupâ ți Curtea di Justiție ali UE apufusi, cu unâ dzuuâ ninti di alidzeri, că ea nu fu cabaia transparentâ cu duñeaua tu ți mutreaști contractili dit pandemie ti vacținurli anti-Covid-19. Ama, tuti curarâ ghini, dupâ pâzârâpseri multi, ți s-feațirâ pânâ tu tahinima a dzuuâllei di vot/psif, dupâ cum dzâc niscânti sursi politiți.

    Ursula von der Leyen apruche 401 di voturi cu tuti că avea ananghi maș di giumitati plus unu dit tuti ațeali 720. Tu zborlu allei dit Parlamentu, ea zburâ ti unâ Evropâ vârtoasâ și tâxi că va s-adarâ dit industrie şi apârari lucârli di prota tesi. Șefa ali Comisie dzâsi nica unâ oarâ că va s-andrupascâ ma largu Ucraina pi tuti căllurli şi giudică acţiuñili a premierlui maghiar Viktor Orbán ți putea sâ slâgheascâ Uniunea, dupâ vizita a lui ți u adră aoa ș-pțân chiro tu Moscova, anda Ungaria ari prezidențillia ali UE.

    Uidisit cu popularilli, pareia dit cari yini Ursula von der Leyen, majoritatea pro-evropeanâ, pro-Ucraina şi pro-statul di ndreptu dit Parlamentu yilipseaști realitatea a suțietatillei evropeanâ. Programlu ali Ursulâ von der Leyen va s-acațâ tu isapi em politiț di nandreapta, em ațeali di nastânga, și va s-caftâ s-da apandisi a câftărlor a țetâţenilor. Suțial-dimucraţlli, daua parei a majoritatillei, u andrupârâ von der Leyen câțe bâgă tu program politițli suțiali i ațeali ti agriculturâ.

    Cama multili voturi chiruti dit coaliţia aților trei parei majoritari furâ di la Renew. Parlamentarilli româñi a pareillei votarâ ti doilu a llei mandat. Unâ parti di Verdzâ, a că nu suntu tu coaliţie, votarâ ti Ursula von der Leyen, ti furnia că bâgă tu planlu a llei politițli ti fisi ică planlu ti casi lișor te-a loari.

    Lipseaști adrarea ali parei di comisari şi audierea a lor tu PE. Chivernisili a craturlor membri, prit cari și România, va s-lipseascâ s-aspunâ cathi un câti doi candidaţ – unâ mlleari ş-un bârbat – ti posturli di comisari evropeañi, dzâsi șefa a CE. Votlu ti comisie poati s-hibâ tu meslu yizmâciuñi.

    Singura zñie dit dzuua a votlui fu mintearea agresivâ a evroparlamentarlui român Diana Şoşoacâ, datâ nafoarâ dit salâ di dauâ ori ti itia că dânâsi ședinţa. Zñia fu câtiyursitâ di tuti pareili parlamentari, tamam ș-di ațeali radicali i extremisti, şi giudicatâ di evroparlamentarilli româñi că aspardzi imaghinea ali Românie la livel internaţional. Purtaticlu ali senatoari di ma ninti, luyursitâ politițianâ pro-arusâ şi liderâ a partidlui populistu SOS România, fu idyea cu ațel dit Parlamentul di București, ama tu Bruxelles purtaticlu niuidisit ș-câlcarea a nomurlor s-pidipseaști unâșunâ.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Parlamentul Evropean andrupaști Ucraina

    Parlamentul Evropean andrupaști Ucraina

    Parlamentul Evropean ş-aspusi minduita tu ți mutreaști duțearea ma largu a andruparillei ali Ucrainâ di câtrâ Uniunea Evropeanâ cât chiro va s-hibâ ananghi, contra a Arusillei. Unâ rezoluţie aprucheatâ ñiercuri, pufiseaști prota poziţie ufițialâ a Parlamentului Evropean, aleptu di pțân chiro, tu ți mutreaști polimlu di agresiuni ali Arusie contra ali Ucrainâ. Rezoluția aspusi diznău andruparea fârâ curmari a evrodeputaţlor ti independenţa, suveranitatea ş-integritatea teritorialâ ali Ucrainâ tu arada a sinurlor a llei pricunuscuti la livel internaţional. Rezoluţia fu andruparâ integral di ținți parei dit ațeali optu a leghislativlui comunitar, di popularlli, suțial-dimucraţlli, liberalli, verdzâlli ş-conservatorlli.
    Delegaţiili a suveranişțâlor ş-ultranaţionalişțâlor româñi di la AUR și SOS s-aspusirâ contra ali rezoluţie tu ți mutreaști andruparea ali UE ti Ucraina. Tu rezoluție, evrodeputaţlli âlli caftâ ali Uniuni sâ-şi țânâ şi sâ-şi tindâ sancţiunilli contra ali Arusie şi a Belaruslui, cata cum și s-mutreascâ dipriunâ și s-alâxeascâ eficațitatea şi impactul a lor. Spunândalui nica unâ oarâ cândâseara că Moscova lipseaști sâ-lli da pâradz a Kiev-lui ti zñiili ți-lli li adră, diputaţlli evropeañi ghinuirâ gairețlli fapti di pțân chiro di UE ta s-da pâradzlli ți yinu ditu activili aruseşțâ anglliţati ti andruparea a Kievlui. Ei vor, tutnâoarâ, ‘unu reghim juridic susto ti confiscarea di activi a cratlui arusescu angllițati di UE’.
    Leghislativlu Evropean ghinui, tutnâoarâ, rezultatlu a summitlu NATO ți s-feați aua ș-pțânu chiro, și ș-aspusi nica nâ oarâ minuita că Ucraina easti pi unâ cali fârâ turnari câtâ apruchearea la Suțatâ. Tutnâaoarâ, evrodeputaţlli âlli caftâ ali UE ş-a craturlor membri s-andrupascâ ma multu militar Ucraina cât chiro va s-hibâ ananghi ş-cum poati. Âlli câftă nica ali Comisie Evropeanâ s-pripunâ agiutor finanțiar ti un chiro lungu ti adrarea mirimeti ali Ucrainâ, pi thimellu a experienţâllei a Mecanismului ti Ucraina ți fu bâgat tu practico di pțânu chiro.
    Tu ți mutreaști executivlu comunitar, luyursindalui că chivernisea di Kiev ș-umplu tuti borgili ți âlli si câfta, el deadi tu șteari ñiercuri că apruche darea câtâ Ucraina ali unâ nauâ sumâ di 4,2 miliardi di evradz, dit agiutorlu macrofinanțiar di 50 di miliardi di evradz ți va-lli si da aliștei vâsilii di UE pânâ tu anlu 2027. Condiţiili zburăscu ti bâgarea tu practico a 69 di reformi şi 10 investiţii apufusiti tu planlu ti cari s-achicâsirâ Kiev-lu şi Bruxelles-lu, ți ari misuri dit proțeslu di aderari la bloclu comunitar. Planlu ari reformi tu ma multi dumenii, cata cum energhia, agricultura, transporturli, tranziţia veardi, transformarea dighitalâ și scupadz ti un potenţial di aderari la UE, cum suntu: apruchearea a acquis-ului comunitar, gestiunea a finanţilor publiți, alumta contra arușfetillei şi a spilarillei di pâradz. Cu aeșțâ pâradz Ucraina apruche pânâ tora cama di 12 miliard di evradz dit pachetlu di agiutor finanțiar tâxit di UE.
    Autor: Daniel Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Doi româñi tu cumândârsirea a Parlamentului Evropean

    Doi româñi tu cumândârsirea a Parlamentului Evropean

    Doi dit cei 14 vicepreședinți a năului Parlamentu Evropean sunt româñi – Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță – elli furâ alepțâ ditu protlu tur di vot/psifu, marțâ, tu prota şedinţâ a leghislaturâllei. Victor Negrescu candidă ditu partea a pareillei a suțial-dimucraţlor, iara Nicolae Ştefănuţă ditu partea a pareillei a verdzâlor, ama doilli s-hârsirâ di andruparea a majoritatillei parlamentarâ ți s-adră anvârliga di suțial-dimucraţlli, popularilli şi liberarilli di la Renew.
    Tu ilichii di 38 di añi, Victor Negrescu reprezentă România tu pothisea di membru a Parlamentului Evropean (2014 – 2017, 2020 – pânâ tora), avândalui ș-alti roluri administrativi tu legislativlu evropean, cata cum ațea di chestor ş-ațea di vițeprezidentu a Comisillei ti Educaţie/Praxi ş-Culturâ. Nu nai tu soni, Victor Negrescu fu spus negociator-şef a Parlamentului Evropean tu ți mutreaști bugetlu evropean ti anlu 2025.
    “Va s-caftu s-hiu ma multu di un vițeprezidentu a leghislativlui evropean, va s-hiu ș-di aua ș-ninti unâ boați vârtoasâ ti româñi la livelul a instituţiilor evropeani câțe adzâ, ma mult ca di vârâ oarâ, lipseaști sâ scutem tu migdani că him oamiñi di besâ ş-putem s-nâ aspunem volea, cu profesionalismu”, dzâsi năulu vițeprezidentu Victor Negrescu, dzâcândalui că inși dinintea a parlamentarilor evropeañi cu trei lucri di simasie: dimucratizarea ş-dișcllidearea a Parlamentului Evropean câtâ țetâţeñi, tiñia andicra di tuț evrodeputaţlli dit tuti craturli membri ş-anvârtușarea a rollui a leghislativlui tu proțeslu di apofasi evropeanâ:
    “Am tu naeti s-influenţedzu bugetlu aliștei instituţii ş-proțeslu di apofasi la livelul a ma multor comisii ditu Parlamentul Evropean, ta s-uidiseascâ ma multu aghenda a leghislativlui evropean cu aghendaa țetâţeñilor.”
    Alantu vițeprezidentu ditu Românie, Nicolae Ştefănuţă (42 di añi), parlamentar evropean ahurhiindalui ditu 2019, lo mandatlu di eurodeputat di tora ca independentu, ama tu Parlamentul Evropean easti arada di Verdzâlli, patra parei ditu leghislativlu evropean, parei ți, a că nu easti ufițial tu majoritati, tut andrupaști ideea di țâneari alargu a extremilor.
    Nicolae Ştefânuţâ: “Verdzâlli llia parti la cordonlu sanitar, la aestâ iniţiativâ di țâneari a chentrului pro-evropean şi vrem sâ scutem tu padi că him parteneri susto. Am nâdia că ș-alanti parei va s-hibâ parteneri di besâ ti chivernisearea aluștui continentu.”
    „Easti unâ tiñie ti mini s-agiungu adzâ vițeprezidentu a Parlamentului Evropean, ama ș-unâ mari responsabilitati. Ñi pripuși s-aduc Parlamentul cama aproapea di oamiñi, ma multu di tiniri. Criza suțialâ, inegalitatea, discriminarea âlli adarâ tinirilli s-adunâ gaile ti yinitor. Noi, tut biroulu a Parlamentului, avem borgea s-lâ aspunem că dimucraţia evropeanâ nica lucreadzâ, câ ndrepturli a lor suntu tiñisiti ş-că boațea a lor easti ascultatâ”, dzâsi Nicolae Ştefănuţă.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Misuri ti alâxearea a numirlui di ursi

    Misuri ti alâxearea a numirlui di ursi

    Aretcu ș-curmâ parlamentarilli româñi vacanţa di vearâ ş-yinu s-lucreadzâ ti sesiuni leghislativi extradordinari. Ama, luni, fu un ahtari hopâ, anda deputaţlli s-turnarâ tu bănțâ ta s-aproachi năi coti di avinari ti vâtâmarea a ursilor. Aestu lucru s-fați dupâ taxiratea ditu munti, iu unâ tinirâ featâ di 19 di añi fu vâtâmatâ di unâ ursâ, pi unâ cali turisticâ. Aprucheat di Senat nica di anu, proiectul di nomuri anchisit di UDMR (ma ninti partener-junior la chivernisea PSD şi PNL), pruveadi că ma multu di 400 di ursi va s-hibâ vâtâmati tu chirolu 2024 şi 2025. Prota chi prota, prăvdzâli cama agresivi/inâgi, ți atacâ oamiñilli ș-nicuchiratili a lor, reghiunli nai ma zñipsiti hiindalui giudeţili Harghita, Covasna, Braşov ş-Mureş, tuti tu chentrul a vâsilillei.
    Maș tu Harghita, bunâoarâ, lâ si câftă a giandarmilli, di 231 di ori ditu ahurhita a anlui ș-pânâ tora, ta s-yinâ s-avinâ ursili. Ministrul di resortu di ma ninti, senatorlu UDMR Tánczos Barna, ți anchisi proiectul, dzâsi că acțiunea ari la thimellu un studiu ştiinţific comandat di ministerlu a Fisillei, ți caftâ sâ știbâ salami numirlu a ursilor cafilii ditu Românie.
    Tánczos Barna: „Tuti studiili scotu tu migdani unâ crișteari constantâ a numirlui di ursi cafilii ditu Românie, tamam ș-ațeali fapti di ONG-uri. Numirlu a ursilor ditu Românie nu esti tu piriclu, easti ananghi di unâ intervenţie preventivâ, aşi cum s-adarâ tu tuti statili membri ali Uniuni Evropeanâ, iu ari un numir mari di ursi cafilii.”
    Ti proiectu ș-deadirâ psiflu/votlu reprezentanţâlli PNL, PSD, AUR (opoziţia naţionalistâ). Tut ditu opoziţie, parlamentarilli USR trapsirâ mânâ di psif/vot, di cara ma multi amendamenti fapti di elli nu furâ aprucheati. Diana Buzoianu, USR: „Protlu amendamentu ți nu fu aprucheatu eara unlu iu noi vream s-adrăm cota di intervenţie di cara nu vrem unâ avinari cu vâtâmarea a lor, ama vrem dealihea s-andridzem aestâ cripari ți u avem cu ursili și vrem s-hibâ adratâ di un personal tehnic spețializat. Easti efcula, criparea nu s-andreadzi cu avinarea di trofei.”
    Tu aestu chiro, directorlu gheneral ali Reghie Naţionalâ a Pâdurilor, Marius Dan Sîiulescu, câftă unâ mutreari ma mari a ursilor tu fondurili chineghetiți ali Romsilva, ma multu pi căllurli turistiți. Avinâtorilli dzâcu, ama, că, fârâ ñicurarea a numirlui di ursi ditu Românie, criparea aesta a yinearillei ali ursâ tu habitatili umani nu va s-andreagâ. Experţâlli dzâcu că tu reghiunili analti ditu munti nu s-au faptâ taxirăț, câțe ursili cama bitârni, ți suntu ma pțâni, au unâ tabaieti naturalâ şi s-trag nâpoi anda vedu vârâ om. Mărli cripări yinu di la ursili tiniri, ațeali ți s-aflarâ tu zoni cultivati, cari nu au fricâ di om și suntu anvițati s-hârneascâ ditu nicuchirati ș-ași adarâ și zñii.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • România – zñiili a căñinăllei

    România – zñiili a căñinăllei

    România ma largu easti sumu ună diplă di vimtu tropical. Până ñiercuri, suntu aştiptati maximi di până la 42 di gradi Celsius tu aumbră. Ma multu di ahătu, şi minimili va s’hibă multu mări și nu va s’dipună sumu 20 gradi.

    Di gioi, temperaturile cam ava să scadă, a deapoa kirolu va s’alăxească – spunu aţelli di la Administraţia Naţională di Meteorologie. Va s’aibă ploiuri torenţiale, va s’bată kiritlu, va s’da cu gridină aoa şi aclo, cantităţ ma importante di apă tru tuti regiunile. Disconfortul termic va s’hbă ma largu cabaia, aestă aradă tu hăvaia că yini ună nutii cabaia mari.

    Di itia a temperaturlor cabaia mări s’băgară restricţii di tonaj pi călliurli naţionale, expres şi pi autostrădzli ditu văsilie. Până ñiercuri, nu va s’urdină autovehiculele cu measă autorizată ma mari di 12 di tonuri. Pi niscănti cumăţ di călliuri nu urdinară niţi aftukinatli di 7 tonuri ş’camae, iarapoi șoferllii nu eara haristusiţ.

    Şi urdinarea pi călliurli di heru fu zñiipsită. Trenurli imnă cu iruşi ma ñică neisi 20 -30 di kilometri pi săhati ma ptănu di itia a temperaturilor mări di pi nivelu a şinilor, iarapoi di aestă itie multi di eali agiungu cu amănari la destinație.

    Zniili a căñinăllei aduţi ambodiu şi ti catandisea di sănătati a bănătorloru, maxus la cilimeañi, a oamiñiloru tu ilikie, oamiñilli cu dizabilităț, sicaţlli ică atelli cu lăngori croniţi. Pi geadeili cu pisa apreasă și pri călliurli namisa di blocuri ţi arucă căñina, nica şi nai sănătoslu organismu poati s’cadă, poati s’creapă. Ma s’nu aibă ună hidratari aşi cum lipseaşti, care s’ţănă temperatura a truplui anvărliga di 37 di gradi Celsius, pot s’facă cripărli di căldură, insolaţie, trăñipseari ică goadă hipertermică, spunu yeatărlli. Tru multă căsăbadz, autorităţli ndreapsiră locări di agiutari ti aţelli ţi au ananghi s’iasă di ncasă. Tru tută văsilia criscu tru dzăli ditu soni numirlu a apelurlor la serviciul di ambulanţă.

    Căina si xerea alăsară ñilli di nicukirati fãrã apã ti beari. Tru născănti localităț distributia apăllei s’faţi dupã un program ghini apufusitu, iara primarllii facu urminie a bănătorloru s’ufilisească cungătanu apa, s’nu udă zărzăvăţli ică piscinili cu apă.

    Tra s’ţănă keptu a temperaturlor mri ditu stămăñili ditu soni, tut ma mulță oamiñî ufilisescu aparate di aer condiționat. Ta s’arăţească temperatura tru casi și ta s’tănu tu idyea scară, aparatele di aer condiționat lipseaşti s’lucreadză anamisa di 4 și 7 săhăţ ndzuuă. Asi s’agiundzi şi la facturi cu curent ma mări tru aestă perioadă.

    Tru contextul tru cari consumlu criscu muluu di multu, autoritățile avertizează că ari riscul a niscăntoru curmări di curent. Ma multu, ma multi fluctuații eara nregistrate tru ma multi locări ali văsilie, di itia că rețeaua electrică s’avea ngăldzătă cabaia multu.

    Specialiștii spun că ahtări evenimente va s’hibă tut ma multu tru yinitorlli añi pi hăvaia di ngăldzari a climăllei. Pi ningă România, dalga di căñină cabaiavărtoasă zñiipseaşti tu aesti dzăli ma multi văsilii ditu Europa di sud-est. Temperaturi mări s’registrară tru Atena, Skopje, Belgrad, Sofia, Zagreb, Budapesta şi Istanbul.

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Agiutoru NATO tră Ucraina

    Agiutoru NATO tră Ucraina

    Cu furñia-a sumitlui aniversaru di Washington, NATO apufusi ta s’ducă ninti proţeslu di integrari a askerillei ucrainenă şi un agiutoru di 40 di miliardi di euro tră anlu ţi yini. Tutunăoară, easti tru practico darea di avioani di alumtă F-16 ditu Danemarca şi Olanda, di cabaia kiro căftati di Kiev. Tutunăoară, Ucraina va s’llia ţinţi năi sistemi di apărari Patriot durusiti di Statele Unite, Germania, Italia, Olanda şi România. Aestea va s’aibă ufelie ti vigllearea a căsăbadzloru, a oamiñiloru şi a askirladzloru ucraineañi. Tutunăoară, fu dimăndată thimilliusearea a Misiunillei di asistenţă tră securitati şi instruire tră Ucraina (NSATU) cari s’coordoneadză darea echipamentlui militar şi instruire tră fosta republică sovietică di către văsiliili aliate şi partenere, ama și un nău ţentru di instruire tru Polonia.

     

    Declaraţia finală a summitului adoptată di liderlli a statilor aliate simfunu cu imnaticlu ali Ucraina cătră NATO easti „ireversibil”/ fără di turnari” aesta spuni că Alianţa easti ahărdzitu aluştui stat, declară secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg. „Yinitorlu ali Ucraina easti tru NATO. Ucraina agiumsi tut ma interoperabilă şi integrată politic cu Alianţa. Salutăm progreslu concret pi cari Ucraina lu-ari faptă la summitlu di Vilnius ti reformili democratiţi, economiţi şi di securitate anănghisiti. Tru kirolu anda Ucraina duţi ma largu aesti cilăstăseri, va  u andrupămu şi di aoa şi nclo pi calea a llei fără di turnari ti integrarea acutotalui euroatlantică, cari acaţă tu isapi şi harea di membru NATO”, nica să spuni tru declaraţia finală pi tema ali Ucraină.

     

    Și prezidentulu român Klaus Johannis cundille la Washington tră intensificarea agiutorlui dat a Kievului tru polimlu cu Rusia şi apruke confirmarea imnaticlui transatlantic ireversibil ali Ucraina. El spusi că suntu negocieri tru aestu kiro tră alăxearea a sistemlui donat ali Ucraina. România va un sistem Patriot tru loclu aluştui, exighisi șeflu a statlui român. Prezidentulu cundille că tu aesti dzăli s’ţănu negocieri cu partenerlli americani şi că s’feaţiră protili jgllioati ninti.

     

    Klaus Iohannis: “Tru CSAT, zburămu aoa şi ndauă dzăli cama pi largu ti aestă chestiune şi deadimu un mandate a Ministerlui Apărarillei, s’păzărăpsească şivolea a noastră easti s’lomu un altu sistem Patriot tu loclu aţilui durusitu. Sigura, nu mâni, ama tru un yinitor relativ aprukeatu. Ama tra s’compensămu absenţa a sistemlui pi cari îlu dăm tora, minduescu că va s’aprăftăsimu s’amintămu şi sistemi cari va s’hibă livrati ma ayoñea şi va s’asiguripsească ună ma bună viglleari a spaţiului aerian naţional.”

     

    Prezidentulu ali Românie spusi şi ti agiutorlu pi cari aliaţlli ălu da ali Ucraina şi cundille că s-ari dată aproapea giumitati  ditu muniţia tăxită, aţea ţi easti pţănu. Tru minduita a lui, Kievlu lipseaşti s’hibă agiutat ma largu tra s’nu keară polimlu cu Moscova. Uidisitu cu experţălli, fără NATO, cari îlli da aproapea tut agiutorlu militar, Ucraina easti tu piriclli s’hibăazvimtă pi câmpul di alumtă.

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Tuti azboiurli interni și externi ali companie aeriană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli

    Tuti azboiurli interni și externi ali companie aeriană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli

    Tuti azboiurli interni și externi ali companie aerieană românească TAROM s’dizvărtea, adză tahina, simfunu cu programărli, după ţi, cu ună dzuuă ma ninti, ma multi cursi eara anulati, a deapoa, 30 ditu aţelli 150 di piloţ ali companie să spusiră indisponibili di itii medicali.

     

    Uidisitu cu hăbărisearea-a Sindicatlui a Piloţiloru di Linie, eara zborlu, neise, di un protestu ligat di condiţiile di lucru şi tiñiili di cafi mesu, cata cum şi di managementulu lugursitu multu slabu. Zñiili agiumsiră la 2,5 miliuñi di euro. Tru aestu kiro, cumăndusearea TAROM și reprezentanțăllii a personalui navigantu agiumsiră la un acordu tu ligătură cu tiñiili di cathi mesu.

     

    TAROM căftă llirtari, a pasagerlor a llei ti disconfortulu adusu și deadi asiguripseri că faţi gaereţ ta s’ñicureadză impactul pi cari aestă catastisi lu avu tu planurli a lor di călătorie. Ti alti niifharistuseri suţiali tru România, cama pi largu, după hăbări.

     

    Autoru: Roxana Vasile

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Restricţia di tonaju pi DN1 Ploieşti – Braşov fu scoasă, tu kirolu di ncllideari a urdinarillei pi Valea-a Oltului

    Restricţia di tonaju pi DN1 Ploieşti – Braşov fu scoasă, tu kirolu di ncllideari a urdinarillei pi Valea-a Oltului

    Restricţia di urdinari tră vehiculele rutiere cu masa totală maximă autorizată ma mari ică isa cu 7,5 tonuri, pi sectorlu di cali DN1 Ploieşti – Braşov, fu scoasă temporar tru contextul di ncllideari a urdinarillei pi Valea Oltului, dimăndă Compania Naţională di Administrare a Infrastructurăllei Rutieră (CNAIR).

    ” S-lo apofasea ti scuteari temporară, tru kirolu 8 alunaru – 9 di agustu 2024, a restricţiei di urdinari tră vehiculele rutiere cu masa totală maximă autorizată ma mari ică isa cu 7,5 tonuri, altili andicra di ateali destinate exclusiv ti transportulu di persoane, pi sectorlu di cali DN1, Ploieşti (ancruţilleari DN1 cu DJ236) – Braşov (ancruţilleari DN1 cu DN1A) tru dz4lili di marţă – gioi, tru intervalul orar 6:00 – 22:00″, să spuni tru comunicatlu CNAIR.

    Urdinarea rutieră pi Valea Oltului v-a s’hibă ncllisă ahurhinda ditu 8 alunaru, kiro di un mesu, maş dzuua, tră lucrări la autostrada Sibiu – Piteşti, dimăndă Sorin Grindianu, ministurlu a Transporturilor şi Infrastructurăllei.

    CNAIR deadi viniri ma multi ruti anvărliga di aestea pri iu va s’hibă redirecţionat urdinarea tu kirolu a ncllidearillei urdinărli pi DN7 Valea Oltului, pi sectorul anamisa di km 242+600 şi km 250+000. Ase, variantele pripuse tră autovehiculele cu Masa Totală Maxim Autorizată (MTMA) ma mari di 7,5 tone, aflati tru tranzit, suntu aestea: tră relaţia Bucureşti – Veştem (Sibiu) şi retur, pi traseul Bucureşti – Ploieşti – DN1A – Braşov – DN 1 – Veştem – ancruţilleari cu DN 7; tră relaţia Piteşti – Braşov şi retur, pi traseul Piteşti – DN73 – A3 – Râşnov – Braşov; tră relaţia Bucureşti – A1 Simeria (cum şi zonele di vest, centru şi nord ali văsilie) şi retur, pi traseul Bucureşti – A1 – Piteşti – DN7 – Râmnicu Vâlcea – DN67 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria – Nod Rutier Simeria A1.

    Tutunăoară, tră aestă relaţie suntu pripuse şi aesti variante alternative: Bucureşti – A1 – Piteşti – DN65 – DIx12 – Craiova – DN6 – Filiaşi – DN66 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria – Nod Rutier Simeria A1; Bucureşti – A1 – Piteşti – DN65 – DIx12 – Craiova – DN6 – Dr. Tr. Severin – DN6 – Lugoj – A6 – Nod Rutier Lugoj A1; Bucureşti – DN6 – Alexandria – DN6 – Craiova – DN6 – Filiaşi – DN66 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria – Nod Rutier Simeria A1; Bucureşti – DN6 – Alexandria – DN6 – Craiova – DN6 – Dr. Tr. Severin – DN6 – Lugoj – A6 – Nod Rutier Lugoj A1

    Uidisit cu CNAIR, urdinarea a vehiculelor rutiere anamisa di Râmnicu Vâlcea şi punctul di lucru di la km 242 + 600, cum şi anamisa di Sibiu/Boiţa şi punctul di lucru di la km 250+000, va s’facă pi DN7 simfunu cu reglementărli legale tru aestu kiro. Ase, tră autovehiculele cu MTMA ma ñică di 7,5 tonuri pot s’hibă ufilisiti ca variante di anvărliga călliurli naţionale şi judeţene ditu proximitatea sectorului ncllisu ti urdinari pi DN7. Tutunăoară, tru intervalele orare 7:30 – 8:00 şi 16:30 -17:00, executantul a lucrărlor va u scoată misura di ncllideari a traficlui, tra s’da izini ti tranzitarea a sectorului di cali di cătră rivearanii cari lucreadză tru localităţli ditu proximitatea aluştui. Triţearea a autovehiculelor va s’facă cu vigllearea-a constructorlui, aţea turlie ta s’nu aibă riscul ti iţi evenimentu cari s’bagă tu piriclliu integritatea participanţălor la trafic ică a personalului implicat tru disvărtearea a lucrărlor.

     

    Autoru: RRI

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024

    Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 30.06 – 06.07.2024

    Călindarea-a alidzerloru… vini oara!
    Trei dumăniţ arada, româñilli va s’hibă griţ la urne. Pi 24 di brumaru va s’hibă protlu turu a prezidentialiloru. Pi 1 andreu, tamamu ti Dzuua Națională, va s’hibă scrutinul tră alidzearea-a reprezentanțăor tru Parlamentul bicameral a văsiliillei. Deapoa, şingirlu a alidzerloru va s’bitisească pi 8 di andreu cu turlu doi a prezidentialiloru. Aesti date fură ndreapti, gioi, pritu Apofasi di Guvern, după năi muabeţ, tru idyea dzuuă, tru coaliția PSD-PNL la guvernare, ama și după convorbiri pi cari premierlu social-dimocrat Marcel Ciolacu li avu, tu ahurhita aliştei stămănă cu tuti formațiunile politiţi reprezentati tru Parlament.
    Partidili ălu cutugursiră premierlu ti blocajlu di la nivelu a Guvernului. Ma ghini spusă, tu ahurhita a anlui, PSD și PNL dimăndară ună călindari ndreaptă ti tuti aţeali patru arâdăriki di alidzeri di estanu. Comasate, localili și europarlamentarili fură, organizate pi 9 di cirişaru. Prezidenţialili – ași cum s’avea akicăsită social-dimocrațllii și liberalii – lipsea s’ţănă pi 15 di yismăciuni. Ama, cama deapoa, PNL numata fu simfunu cu data. „Aduţearea-a prezidentialiloru tru yism4ciuni, acă totna s’tănură tru brumaru-andreu, avu ună logică di itia a nădiillei a prezidentului a văsiliillei – cundilleadză Deutsche Welle. Klaus Iohannis avea n4die ti unu fotoliu di top tru una ditu instituțiile Uniunillei Europeane ică NATO. Cara scenariul era pozitiv, yinea arada ta s’prillea ipotisea ti di toamna.
    Cu kirolu, agiumsi fără noimă divansarea scrutinului prezidențial, iara tră Iohannis va s’hibă cabaia inconfortabil să-și treacă atelli trei meşi ditu soni deadunu cu un altu prezidentu aleptu cari mutreaşti sihatea, cu niarăvdarea s’llkia loclu.” Ma multu, analiștii spun că social-dimocrații vrea ta s’ufilisească amintaticlu cu scorul bun di la alidzerli ditu 9 cirisaru, ași că vrea ss’eara avantajaț di prezidenţiali tru yismăciuni. Ama, liberalii s-aspăreară că liderlu a lor, Nicolae Ciucă, eara tu catandisea s’nu intră tru turlu doi, ași că andrupără varianta ca prezidenţialili să s’ţănă tu bitisita di an.

    ʺBărnulu di sufletʺ
    România va s’llia 12.250.000 di euro cu loarea parti la Campionatul Europian di fotbal EURO 2024, disvărtitu tru Germania, iu dănăsi, marță, tru optimile di finală. Prezenţa tru prima fază a compitiţillei lă asigură a tricolorilor 9.250.000 di euro, idyea cum alanti selecţionate participante. Românii loară 1 miliuni di euro tră victoria cu Ucraina (3-0) tru meciul di dibut și 500.000 di euro după remiza cu Slovacia (1-1). Fotbaliștii români kirură cu 3-0 dinintea-a belgienilor, ama, nica şi aşi, bitisiră proţli grupa a lor. Calificarea tru optimi adusi ali Federaţie Române di Fotbal 1.500.000 di euro. Acă tru optimile EURO 2024 fu azvimtă di Olanda cu 3-0, selecționata ali Românie, spusă cu numa şi „Bărnulu di suflitʺ, fudzi cu caplu ndzeană, cu băterli di pălñi a suporterilor români viniţ tru numiru mari tru Germania, ama și a aţiloru ditu văsilie, catacum și tru aplauzili a mulţăloru microbiști xeñi cari alăvdară agioclu a loru sportivu.
    Româñilli s’turnară acasă aprindu gioi, aştiptaţ di fani nviscuţ tru tricouri galbini şi cu minarea a hlamburiloru tricolore – echipa naţională numata avea loată parti la un turneu final di 8 ani și numata avea tricută di faza grupilor la un turneu final di 24 di ani. Ama, ninti ta s’fugă ditu Germania, tricolorllii deadiră şi ună matimă di ţivilizație agiumtă ntrăoară virală online – după mecilu cu Olanda, n4scărsiră multu minutişu vestiaru și alăsară un mesaju ngrăpsitu cu haristuseari cătă nicukiri. UEFA tipusi un caduru pi contul a llei ufiţialu di Twitter, număsindalli pi români ʺthe perfect guestsʺ – oaspițllii tiñisiţ.

    Evaluare Națională și Bacalaureat
    Tră cilimeañilli români ditu clasili terminale, stămâna aesta fu di mari hearbiri di foc. Aţelli di clasa a VIII-a loară rezultatili la Evaluarea Naţională cari angreacă ti angrăpsearea la liceu. Tsintsilu anu arada, notili a elevilor fură anonimizate. Tra s’li veadă, cathi absolvent di clasa a VIII-a lipsea s’bagă tu un portal speţial adratu un cod datu di şcoală. Uidisitu cu ministrului Educaţiei, Ligia Dica, la Evaluarea Națională eara viniţ aproapea 153 di ñilli di candidaţi. Rezultatele fură di nai ma slabe ditu treiili añi ditu soni: circa 74% ditu cilimeañi loară medii ma mari ică isa cu 5, nota di treaţiri tru România. Elli avură dificultăț ma mări la matematică, andicra di limba română.
    Di altă parte, tut stămâna aesta, tinerii ditu clasu ditu soni di liceu ţănură provili scrise la bacalaureat. Rezultatele va s’hibă spusi luni, cându pot s’hibă dipusi si contestaţiile. Rezultatili finale va s’hibă afişate pi 12 di alunaru.

    Mega-showurile estivale la start
    Pi litoralu românesc la Amarea Lae, Custanța, gioi ahurhi a 6-a ediție nai marlui eveniment muzical di pi ună plajă ditu Europa – festivalul NEVERSEA 2024. Până pi 7 alunaru, tru cathi seară, dzăţ di ñilli di fani ditu văsilie şi ditu xeani pot să s’hărsească di prestația a 100 di artişti di top la nivel naţional şi internaţional, ntră cari Inna, Maluma, Nick Carter, G-Eazy, Bebe Rexha, DJ Snake, Dimitri Vegas, Steve Aoki, Mahmut Orhan ică Salvatore Ganacci. Tru paralel cu NEVERSEA, ningă București s’ţăni,
    Tu aestă bitisită di stămână, un altu festival di muzică electronică – SAGA – pi aeroportul Romaero. Organizatorllii ndreapsiră şapti sţene, un club tru un avion dizafectatu şi spectacole di videlliuri tru piryulu di control. Și SAGA s’hărseaşti cu Vinita a născăntoru artiști cu anami cata cumu Nicki Minaj, Rita Ora, Armin Van Buuren, Detunis Lloyd și Hardwell.

    Autoru: Roxana Vasile
    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Călindarea-a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentari

    Călindarea-a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentari

    După lungu kitro di debatu, coaliţia PSD-PNL apufusi că protlu tur a alidzerloru prezidenţiali să s’ţănă tru 24 di brumaru şi doilu pi 8 andreu. Anamisa di ateali dauă, pi data di 1 andreu suntu programate alidzerli parlamentari. Premierlu Marcel Ciolacu spunea că acordul anamisa di ateali dauă partidi di la guvernare tiñisescu concluziile a consultărlor pi cari li avură tu ahurhita-a stămănăllei cu formațiunile politiţi, majoritatea di eali optânda tră organizarea la vade a alidzerloru.

    Marcel Ciolacu: “Vulusimu deadunu cu partenerlli di guvernare un acordu ti călindarea electorală, cari s’tiñisească prinţipiili ţi li zburămu tu arada a consultărilor cu formaţiunile politice reprezentate tru Parlamentu. Apufusimu că alidzerli prezidenţiali s’hibă organizate la 24 brumaru, protlu turu, şi 8 andreu, doilu turu, iarapoi alidzerli parlamentare la 1 di andreu. Ase, putem s’adoptămu apofasea di guvern pritu cari validăm calindarea a alidzerloru şi ncllidemu aestu subiectu.”

    Tu arada a lui, liderlu PNL, Nicolae Ciucă, cundillea că avură tum inti şi aţea că partidile nu vrură ţănearea tu idyiulu kiro a aţiloru dauă aleidzeri. Nicolae Ciucă: “Ditu muabeţli cari li avumu, partidile politiţi spusiră că nu ari niţi ună problemă car ava s’ţănă alidzerli pi 1 di andreu. Atumţea easti sărbătoarea noastră naţională, poate s’hibă şi ună sărbătoare a dimocraţiillei tru idyiulu kiro. Tru aestă oară, tiñisindalui tuti aesti muabeţ şi analiza pi pruviderli legale, işi tu migdani că aesta easti calindarea cari va s’hibă vulusită adză pritu apofasi di guvern.”

    Nicolae Ciucă nica spusi că nu mindueaşti că di 1 di andreu va s’hibă ună prezenţă ñică la vot şi cundille diznău că PNL şi PSD va s’aibă candidaţlli a loru işişi la alidzerli prezidenţiali.

    Ditu opoziţie, năulu lidir al USR, Elena Lasconi, salută akicăsearea anamisa di PSD şi PNL mutrindalui călindarea a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentare, ama spuni că ateali dauă partidi lipseaşti s’miduească ti problemili ditu economie, educaţie şi sănătate. Tutunăoară, ea lă dimăndă a formaţiunilor di ţentru-dreapta s’hibă deadunu cu proiectulu prezidenţial ali USR.

    Alliumtrea, liderlu a partidului Forţa Dreaptăllei, Ludovic Orban, lugurseaşti că apofasea a coaliţiei di guvernare easti „ună nauă tentativă di furlăki a rezultatelor alidzerloru”. Şi Alianţa tră Unirea Românilor cutugurseaşti apofasea loată di PSD şi PNL şi lugurseaşti că aeşţa alăxiră datili a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentare „di frica a lor andicra di George Simion (prezidentulu AUR – n.red) şi di AUR”. Inițial, PNL și PSD s’avea akicăsită ti meslu yismăciuni tră tră prezidenţiali, variantă ndrupătă di social-democraț. PNL s-aşţă ama şi căftă ca scrutinlu să s’dizvărtească tru brumaru. Aţeali două partidi nu agiumsiră la ună akicăseari, itie ti cari tu kirolu ditu soni s’agudiră un-alantă di la thimilliusearea a Coaliției di guvernare. Aduţemu amintindiznău că, pi 9 cirişaru s’ţănură emu alidzeri europarlamentare emu locali.

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Alidzeri tru lumi

    Alidzeri tru lumi

    Nă anviţămu ahătu ghini cu aestu proţesu electoral că numata ălli videmu dimensiuñile şi măreaţa. Easti maş elu, aestu sistem parlamentar internaţional, ţi s-bagă tu practico tru nu mapţănu di 27 di stati europeane, nai ma dizvultati ditu lumi, cu ună istorie avută, di mari simasie tră istorie la tută uminitatea.

    Ninti di unirea a văsiliiloru tru proiectul comunitaru, Europa deadi a lumillei dauă polimi mondiale. Parlamentul aliştei organizaţii internaţională easti tutu ma importantu iarapoi proţeslu ti alidzearea-a membrilor a lui easti di nai cama bunlu şi ma ghini thimilliusitu. Votlu, organizat tru cathi văsilie membră, easti libir şi universalu. Di dzăţ di añi. Cum mandatlu a parlamentarlui european easti di ţinţi añi, votlu s’ţăni tru añilli ţi s’bitisescu cu 9 ică cu 4.

    Unăoară cu nidzearea ninti ali integrari europeană neadzi ninti şi rolu ali instituţie parlamentară ţi agiundzi ma importantu. Alidzerli tră Parlamentul European suntu nai ma evoluatlu proiectu electoral, di mari simasie, goală maş elu aestu proiectu electoralu internaţionalu. Rezultatili a alidzerloru di ma ninti, europeane suntu analizate şi s’trag concluzii di simasie. S’fac niscănti alăxeri tru ecuaţia politică a parlamentului şi semnificaţiile a lor suntu tru menga ali opinie publică.

    Dealihea, alidzerli europene nu alăxescu proiectili electorale naţionale. Tru idyiulu kiro, uiduseri tut ma salami s’ndregu anamisa di stena politică europeană şi aţea ditu cathi văsilie membră ali UE. Tu añilli di ma ninti avea dauă imagini ahoryea, ună turlie s’vota tră legislativlu european, altă turlie s’vota tră atelu di năntru. Impactul tut ma importantu ali politică europeană tu ţi mutreaşti politica naţională duţi la aprukearea a aţiloru dauă planuri, un efectu aştiptatu, pănu tru soni.

    Tru lumea democratică, proţeslu electoral, libiru şi universalu, easti un prinţipiu esenţial ama şi un mecanismu cabaia hăirlăticu. Tru structurli ţi arkiuşiră cătă autoritarismu, atea ţi agiundzi ună modă tru aestu kiro, democraţia mimată duţi şi la mimarea a proţesului electoral. Prinţipiul a aţiloru dauă mandate succesive, multu hăirlăticu tru democraţiile anvărtuşiti, agiundzi ună ştachetă ansărită ică anvărligată aclo iu democraţia easti di faţadă. Exemplulu rus agiundzi s’hibă un caz-şcoală, ţi aduţi nica şi sumarăslu. După protili dauă mandati, prezidentulu, andicra  di aoa şi un cirecu di seculu, alăsă scamnul a unei marionete, tră un singuru mandat, atelu cari s’curmă vadelu consecutiv ditu căftărli constituţionali. După alti dauă mandati numata s’ari lucrată la temporari nkiseari  căţe fu alxitu nomlu, ahât cât s’da izini ti ahurhearea di la zero a misurarillei.

    După ţi prezidentulu tru exerciţiu muri tru accidentul di elicopter di aoa şi cama di un mesu, Iranlu greaşti la cama di 61 di miliuñi di oamiñi la vot. Nu poati s’hibă zborlu ti un vot libir tru aestă teocraţie, ama proţeslu di vot aduţi lenu turlii di semnali importanti. Un ditu aestea easti absenteismul, abţănirea di la vot. Easti un protesu tăcut pi cari iranieañili ălu scoati tu videală, tru condiţii ndilicati, nica şi serti. Tru idyiulu kiro, ună prezenţă mari la vot a atiloru cari andrupăscu alternativa niofiţială la şefia a statlui iranian poati s’lu aducă pi năsu la victorie. Vărnu, ama nu ş’faţi, iluzii, mutrinda putearea a votlui tru ună suţiitati controlată excesiv şi nitiñisitu.

    Statili Unite ali Americă, inamiclu di daima a Iranlui, s’ndregu tră prezidinţialili ditu toamnă. Ama, ună protă confruntari anamisa di aţelli doi posibili candidaţ di partea a partidilor dominanti, democrat şi republican, adusi salami niscănti seamni di antribari.

    Şi tru România, alidzerli prezidenţiale zdrunţină salami clasa politică. După ţi candidară deadunu la alidzerli europarlamentari, soţial-democraţlli şi naţional-libearalii canda agărşiră prinţipiili care ălli adunară tru treilli añi ditu soni. Prota furñie a niakicăserloru easti tamam data a alidzerlou prezidenţiale, ţi lipseaşti să s’dizvărtească tu aestă toamnă.

     

    Autoru: Marius Tiţa

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Amarea Lae – coopearari tră neutralizarea-a miniloru

    Amarea Lae – coopearari tră neutralizarea-a miniloru

    Aputrusearea ali Ucraina di cătră askerea arusă aduţi victimi colatearali. Dauli părță combatanti ufilisiră, tu aţelli aproapea doi añi și giumitati di polimu, ti instalarea-a miniloru dinintea-a porturlor a lor la Amarea Lae, tra s’ambudyiusească atacarea-a aluştoru. Și nu eara pţăni minili cari s-hăbinisiră ditu dispozitivele difensive minduiti di strategilli ucraineni și aruși și cari, tora, anoată tanalliurea pi Amarea Lae și piricliteadză urdinarea a pamporiloru ţivili.

     

    Tru andreu 2023, ună pampori sumu pavilion panamez, cu yipturi ucrainene la bord, agudi ună mină ti cari Kievul spune că eara di proveniență arusească, iarapoi doi marinari fură pliguiţ. Tru sumedru, un cargobot sumu pavilion nturţescu s-agudi di ună mină tru largulu a coastiloru ali Românie şi avu ñiţ zñii.

     

    Di frixea-a minelor, piscarllii români s’afirescu s’iasă tru largu și, uidisitu cu patronatlu ditu dumeni, biriketea autohtonă di pescu s-ñicură dramatic. Ase că, spunu jurnaliștii ditu zonă, tamamu la restaurantele di pi Litoral ică ditu Delta ali Dună aflli ma multu pescu ditu import. Pamporili di croazieră cari urdină pi Dunăre s’dănăsescu tru porturli fluviale românești, di itia că echipajele și turiștilli numata au curayiu s’iasă pi amari.

     

    Văsilii rivearane și aliate tru cadrul NATO, Vărgăria, România şi Turchia apufusiră thimilliusearea a unăllei forță comună tră născărsearea ali Amarea Lae di mine şi asiguripsearea, aestă turlie, a sigurlăkillei tu transportulu maritim, nica şi tră pamporili cari poartă yipturi ucrainene cătă păzărli a lumillei. Di nkisita-a aputrusearillei arusească tru Ucraina, tru meslu şcurtu 2022, forţăli navale a aţiloru trei văsiliiacăţară şi asparsiră multi mini cari alăga tanalliurea pi Amarea Lae. Ditu aestu kiro, va u facă coordonatu.

     

    Tru arada-a unei ţeremonii ndreaptă tru Turchia, tru marli căsăbă-portu Istanbul, viţeamiralu român Mihai Panait deadi asiguripseri că iniţiativa comună a ţiloru trei văsilii easti di mari simasie tră combăterea a  fuvirsearillei tru creaştiri a minilor maritime şi garantarea tră triţearea tru siguranţă a pamporiloru. Protlu scupo a pareiillei navale MCM Black Sea easti aţelu ta s’aibă tu sigurlăki urdinarea maritimă tru Amarea Lae, pritu activităţ di viglleari, ricunuşteare şi neutralizare a minilor, cum şi pritu operaţiuni conexe tin căftarea şi ascăpari pi amari.

     

    Tru kirolu a protăllei acţiuni, până pi 16 alunaru, gruparea navală va s’lucreadză tru spaţiile maritime naţionale a aţiloru trei văsilii. Pamporili va s’dizvărtească exerciţii comune, misiuni di ricunuştere şi viglleari, combaterea minelor, hăirlătică tru interopirabilitati. Cumandulu a pareiillei operative MCM Black Sea va s’hibă asiguripsitu tu yinitorlli şasi meşi di Forţăli Navale ali Turchie. Tru protlu semestru a anlui 2025 cumandulu va s’hibă priloatu di partenerlli vărgari, iarapoi tru a daua giumitati a anlui yinitoru di Forţăli Navale Române.

     

    Autoru: Bogdan Matei

    Armănipsearea: Taşcu Lala