Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru cadrul a unui congres PSD ţănut aseara București. El fu reconfirmat și tru ipotisea di prezidintu a formațiunillei politico-parlamentare, cari tru aestu kiro co-cumănduseaşti România. Tru zborlu ţănutu tru arada a evenimentului, Ciolacu părăstisi programlu cu cari va tra s’amintă nai ma analta ipotisi ditu România. Industria, agricultura și serviţiile publiţi a văsiliillei suntu protili stururi a strateghiillei a lui. Uidisitu cu năsu, suţialu-dimocrațllii aprăftăsiră s’amintă pistipsearea a românilor pritu unitate, iarapoi el pripuni ună nauă masti di prezidintu, ‘un prezidintu tră tuţ’. Nai ma mulţă ditu membrilli PSD cari ţănură un zboru tu arada a Congreslui ș-atacară partenerlli ditu coaliția cari guverneadză tru aestu kiro România și feaţiră diclarații ti peză contra a prezidintului di tora a văsiliillei, Klaus Iohannis. Suţial-dimocrațllii nu amintară alidzerli prezidințiale ditu anlu 2000. Protlu tur a scrutinlui prezidințial easti programat pi 24 di brumaru, iara doilu pi 8 di andreu.

    CAN’INA. România easti tu a 13-a dzuuă arada cu temperaturi multu mări. Meteorologilli apufusiră un nău cod galbini și portocaliu alerti tră trei cirecuri ditu văsilie. Giudiţili ditu ascăpitata și sudlu a văsiliillei s’ndregu tră temperaturi di 36-38 di gradi Celsius și disconfortu termic ma mari. Tutunăoară fu apufusită ună alertă cod galbinu tră regiunile ditu nord-vestu, ţentru, nord-estu și litoralu ali Amarea Lae, iu s’lugurseaşti că maximili a dzuuăllei va s’agiungă până la 36 di gradi Celsius. Dalga di căldură nica easti tru capitala București, a curi bănători s’ndregu ti temperaturi di 36 di gradi Celsius. Ti prăndzu București eara 33 di gradi.

    MEDALII. Elevllii ditu România s’turnară cu patru medalii di la Olimpiada Internațională di Geografie a curi nicukiru fu capitala ali Irlandă, Dublin, tru dzălili di 19 și 24 di agustu. David Mihai Dumitrescu, di la Colegiul Național ‘Carol l’ ditu Craiova, sud-vestulu ali Românie, amintă medalia di malămă Dublin, iara Ian Mitocaru, di la Colegiul Național ditu Iași amintă medalia di asimi. Pi scara a treia a podiumlui alinară Tudor Olariu di la Colegiul „Costache Negruzzi” ditu Iasi si Iustin Balan di la Colegiul National „Garabet Ibraileanu” ditu Iasi. Uidisitu cu Ministerlu ali Educație di București, echipa ali Românie ditu Dublin fu coordonată di profesorllii Mihaela și Dorin Fiscutean di la Colegiul Național ditu Iași.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Monica Niculescu / Hanyu Guo amintară proba di dublu WTA 500

    Monica Niculescu / Hanyu Guo amintară proba di dublu WTA 500

    Preacllea Monica Niculescu ditu România / Hanyu Guo ditu China amintă titlul tru proba di dublu a turneului di tenis WTA 500 di Monterrey, tru Mexic.

    Preacllea româno-chineză li antricu cu 3-6, 6-3, 10-4 protili favoriti Giuliana Olmos ditu Mexic şi Alexandra Panova ditu Rusia după ună sihati şi 34 di minuti di agioc. Monica Niculescu şi partenera a llei fură durusiti cu 47.390 di dolari şi cu 500 di puncti WTA la dublu.

    Aestu easti 12-li titlu WTA la dublu ti Monica Niculescu, cari va s’umplă 37 di añi pi 25 di yismăciuni, şi doilu ditu 2024 după aţelu di Strasbourg, amintatu deadunu cu Cristina Bucşa ditu Spania. Ea kiru ama şi 23 di finali la dublu. La simplu, românca ari trei titluri WTA tru palmares şi alti ţinţi finali kiruti.

    Autoru: Sorin Iordan
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

    Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

  • Ți yinitoru ari TAROM?

    Ți yinitoru ari TAROM?

    Numirlu a câlâtorlor ânreghistraţ pi aeroporturli româneșțâ easti pi crișteari andicra di añilli di ma ninti – aspunu datili a Suțatâllei Naționalâ a Aeroporturlor. România antricu livellu a anlui 2019, luyursitu nai ma bunlu anu ti turismu tu dechenlu ditu soni.
    Tu proțlli şasi meși ditu 2024, aproapea 12 miliuni di oamiñi tricurâ pritu aeroporturli româneşțâ, pi crișteari cu 10,5% andicra di idyiul kiro ditu 2019 ş-cu aproapea 5% ma multu andicra di protlu semestru ditu anlu ți tricu. Criștearea a pâhălui a biletilor di avion, dânâserli i amânărli, ama și scâdearea a gradlui di siguranţâ a niscântor destinaţii externi dusirâ la unâ crișteari mari a rezervărlor di vacanțâ câtâ România. Ama ari ș-unu lucru slabu: pi planu internu s-urdinâ niheamâ cu avionlu: maș 7% ditu numirlu acutotalui di câlâtori.
    Tu aestu kiro, compania naţionalâ di transportu aerian TAROM deadi tu șteari, di pțânu kiro, că vindu sloturli di pi Aeroportul londonez Heathrow câtâ Qatar Airways. Pâzarea va s-bitiseascâ tu dzuua di 26 di sumedru.
    TAROM dzâsi că eara anghi di unâ ahtari vindeari ș-easti strateghicâ ti asiguripsearea a sustenabilitatillei icunomicâ ali companie, anda calea Heathrow nu mata aduțea pâradz tu añilli di ma nâpoi – da tu șteari TAROM. Iara vindearea a sloturlor di Londra va u agiutâ sâ mutreascâ maș pi flotâ ș-călliuiri ta s-li adarâ ma buni, câțe ari unu planu mari ți mutreaști s-aducâ pâradz ahurhindalui cu añilli 2025 și 2026. Aduțemu aminti, pi șcurtu, că TAROM – companie țânutâ di cratlu românescu – s-pidipsești di multu kiro s-bâneadzâ. Maș tu aeșțâ șasi añi ditu soni, chirerli furâ di aproapea 300 di miliuni di evradz, dirmi 55 di miliuni di evradz tu anu. Iara, uidisitu cu spusa a Ministerlui di Finanți, ațea ditu soni oarâ cându lo pâradz fu tu 2007.
    Tu 2023, bircheavis a pidimolui/gairețloru, chirerli scâdzurâ la 17 miliuni di evradz, iara ti 2024 s-așteaptâ s-llia ș-pâradz. Tutnâoarâ, tu bitisita a meslui apriiru, Comisia Evropeanâ fu di câbuli cu unu agiutoru di 95,3 miliuni di evradz ti TAROM, ta s-u andreagâ compania.
    Tora di oarâ, compania aerianâ – dzâți cumândârsearea di tora – nu ari tu umuti s-tragâ mânâ di la alti călliuri tu kirolu ți yini, ama fați tâmbihi că catastisea easti slabâ ș-că pâzarea di aviaţie poati s-aducâ alâxeri.
    Directorlu gheneral interimar ali companie TAROM, Costin Iordache, dzâsi că, dicara va s-facâ restructurarea acutotalui, dupâ 2026, compania poati s-acațâ călliuri năi. Pânâ atumțea, ama, TAROM va s-vindâ 4 aeronavi Airbus 318 și s-modernizeadzâ flota, prit aduțearea di năi Boeing-uri 737 MAX 8, ți lipseaști s-agiungâ tu România anlu ți yini. TAROM fu thimilliusitâ tu 1954 ş-easti membrâ a Alianţâllei SkyTeam ditu cirișaru 2010. Iara ditu 1993, easti membrâ ali Suțatâ Internaţionalâ a Transportatorlor Aeriani (IATA).

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Raportul di cathi anu a Consiliului Fiscal

    Raportul di cathi anu a Consiliului Fiscal

    România poati s-aibâ estanu unâ crişteari icunomicâ ma ñicâ di cum s-așteaptâ chivernisea, di 3,4 tru sutâ, dzâți Consiliul Fiscal. Tu raportul a lui di cathi anu, elu fați tâmbihi, tutnâoarâ, că deficitlu bugetar va s-treacâ tu bitisita a anlui di 7% ditu PIB, tma s-nu s-adarâ niscânti misuri di anvârtușari fiscal-bugetarâ. Consiliul Fiscal aduți aminti că deficitlu dat di hărgi ma mări di câț pâradz llia tricu, dupâ proțlli şasi meși di estanu, di 3,6% ditu PIB, hiindalui cu aproapea 1,3% ma mari di ațelu ditu idyiul kiro di anlu ți tricu.
    Ankisindalui di la aesti dati, isăkili aspunu că ari piriclliu s-ducâ deficitlu câtrâ optu proțenti ditu PIB, dicara fu datu ș-năulu nomu a pensiilor, pi ninga crişterli a tiñiiloru di cathi mesu ți s-deadirâ tu sectorlu public ș-va s-ducâ la hărgi ma multi tu daua giumitati a anlui.
    Tu aestu contextu, reprezentanţâlli a Consiliului facu tâmbihi că, ma s-nu aibâ niscânti politiț salami ș-di pistusini, ți s-andrupascâ anvârtușarea fiscalu-bugetarâ ti unu kiro di mesi ti loarea di pâradz, ama și criştearea a gradlui di colectari, ziga a riscurlor easti limbid ancllinatâ câtâ direcţia a ânreghistrarillei a unlui deficit ma ndzeanâ di cumu fu minduitu di autorităţli naţionali ş-evropeani ti kirolu 2025-2027.
    Consiliul Fiscal easti adratu ditu reprezentanțâlli a BNR, ali Suțatâ Româneascâ a Bănțâloru, ali Academie Românâ, ali Academie di Științi Icunomiți și a Institutlui Bancar Român, elli suntu numâsiț di Parlamentu ti unu kiro di nauâ añi. Hiindalui kiola tu proțedurâ di deficit multu mari spusu di Bruxelles, România ari unu kiro di șapti añi ta s-toarnâ la unu deficit bugetar di 3% ditu PIB, dupâ cumu dzâcu năili nomuri fiscali evropeani. Scâdearea aluiștui indicator, pri ayalea, va s-poatâ s-hibâ adartu mași pi thimelliu a unlui programu realistu şi, siyura, pritu tiñisearea a lui, dzâcu spețialişțâlli.
    Tu raportul faptu di pțânu kiro „România – Zona Euro MONITOR”, adratu di unâ parei di experţâ ditu BNR coordonatâ di academicianlu Daniel Dăianu, s-aspuni că easti fârâ di altâ ananghi di unâ crișteari a pâradzloru bugetari și nu putemu s-nâ dâsnâsimu mași la unâ adunari di taxi ş-impoziti ma bunâ, ama easti ananghi di alâxeri tu reghimlu fiscal, iara unâ ândriptari bugetarâ ti unu kiro di cama di patru añi easti lipsitu. Di arada, deficitlu bugetar iasi ditu hărgi para mări, tu unu contextu cându tu execuţia bugetarâ yinu pâradz nominali ma mări, iara hărgili criscurâ para ayoñea, dupâ cum scoati tu migdani raportul. Presiunea pi bugetlu public va s-creascâ ma s-acâșămu tu isapi ş-naetea ta s-avemu hărgi ti cu scupo militar di 2,5% ditu PIB, ți iasi ditu ligâtura cu NATO – dzâcu autorlli ali analizâ.
    Livelul dipu scâdzut a pâradloru fiscali easti mași rezultatlu a unlui reghim fiscal ți âlli agiută niscânțâ ta s-nu-și pâlteascâ pâradlli câtrâ cratu, agiută practiț cata cumu bâgarea a hărgiloru personali tu hărgili a firmilor, ama ș-pâltearea a tiñiiloru di cathi mesu pi laia, s-aspusi nica tu raportul adratu di pareia BNR.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțeara: Aurica Piha

    bugeti, Consiliul Fiscal, inflatie, Romania

  • Pensii cama mări tu Românie

    Pensii cama mări tu Românie

    Cama di giumitati di miliun di documenti ți apufusescu fâțearea isapi diznău a pensiilor ta s-hibâ alâxiti pi crișteari, lâ furâ dati di poștași a pensionariloru, viniri, prota dzuuâ di distribuire a loru. Poşta Românâ easti singura companie di curierat şi servicii poştali ditu Românie ți agiundzi tu tuti kioșili a vâsilillei, hiindalui protlu furnizor di servicii poştali la livelu naţionalu.
    Dicara ațelu ți u ari numa pi documentul-apofasi nu easti acasâ, documentul poati s-hibâ dat a unlui membru a taifâllei i la vârâ sói i va s-poatâ s-lu llia, dapoaia, di la ofițiul poştalu. Nai ma mulțâlli furâ, ama, acasâ, aștiptândalui cu niarâvdari documentili-apofasi, cu umutea că va s-hibâ pritu ațelli ți va s-lliea ma mulțâ pâradz. Trițearea a poștașlui âlli alâsă nai ma mulțâlli hârsiț, ama furâ ș-niscânțâ, cabaia, a curi nu lâ si deadi niți unâ crișteari.
    Cama di 3,8 miliuni di pensii ditu tuti ațeali aproapea 4,6 miliuni furâ criscuti dupâ ți feațirâ unâ nauâ isapi, iara criştearea di arada fu di 622 lei (vârâ 125 evradz), dzâsi ministrul a Lucurlui ș-a Solidaritatillei suțialâ, Simona Bucura-Oprescu. Ea dzâsi ș-cându va s-agiungâ năili pensii. Simona Bucura-Oprescu:
    “Tu dzuua di 26 di agustu va s-ahurheascâ s-hibâ datâ prota parti câtrâ Poşta Românâ, iara ditu 2 di yizmâciuni va s-ahurheascâ s-hibâ daț pâradzlli di factorilli poştali câtrâ pensionari. Tu 12 di yizmâciuni va s-hibâ daț pâradzlli pritu bancâ câtâ ațelli ți au cardu. Factorilli poştali va s-ducâ, ahurhindalui cu 2 di yizmâciuni, em năili taloani di pensie, ama şi, ti ațelli ți ș-llia ndrepturli pritu Poşta Românâ, pensiile alâxiti.
    Tutnâoarâ, di la 1 yizmâciuni pânâ la 1 di marțu, va s-avem proțeslu di mutreari a ndrepturilor ditu arudz loati maș niscântiori, ninti di anlu 2001 pi thimelliu a adeverinţilor di la angajatori.”
    „Niți unâ pensie nu scadi” – dzâsi nica Simona Bucura-Oprescu.
    Crişterli suntu di la 1% pânâ la 100% dupâ istoriclu profesional ti cathi pensionar, di contributivitatea ți u avu tutâ bana activâ ș-dupâ anlu cându inși la pensie, dzâsi, tu arada a lui, prezidentul ali Casâ Naţionalâ di Pensii, Daniel Baciu.
    El cundille că, ti añilli ți yinu, niți unâ pensie ditu România nu va s-hibâ ‘angllițatâ’, câțe ari unu mecanismu pruvidzut di năulu nomu di indexari cu rata a inflaţillei.
    Dupâ apofasea di fâțeari isapi diznău, crișteri mări va s-aibâ oamiñilli ți lucrarâ cama di 40 di añi ş-ți nu avurâ unu indiți di corecţie tu añilli ditu soni. Nai cama multili, vârâ 3 miliuni, va s-hibâ criscuti cu sumi anamisa di 1 leu şi 1.000 lei (vârâ 200 di evradz). Va s-aibâ ș-pensii – aproapea 8.000 – ți va s-creascâ cu sumi di cama 3.000 lei, ama ş-vârâ 800.000 di pensionari ți nu va s-aibâ niți unâ crișteari.
    Maca vârâ pensionaru nu akicâseaști apofasea a isapillei, poati s-caftâ detalii la casili teritoriali di pensii. Autoritățli dzâcu că ei pot s-caftâ mutrearea diznău ș-alâxeara a dosarlui di pensie, iara, dapoaia, s-poati s-hibâ adratu unu nău documentu-apofasi, fârâ s-hibâ ananghi s-agiungâ tu instanțâ.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Dzuua ali Marinâ

    Dzuua ali Marinâ

    Yiurtuseara, tu 15 di agustu, ali Durñeari ali Stâmârie, vigllitoarea a nafțâlor româñi, s-feați pritu unu bairu di evenimenti ti Dzuua ali Marinâ Româneascâ, programati la meallu ali Amari Lai ș-ali Dunâ, tu câsâbadzlli Custanța, Mangalia, Brăila, Galaţi ș-Tulcea, ama ş-Bucureşti.

    Româñilli vinirâ ditu tuti kioșili a vâsilillei și s-hârsirâ, Custanța, di spectacollu ți fu andreptu aclo ș-puturâ sâ scoatâ tu caduru și s-filmeadzâ demonstrațiili di pi amari ș-ditu aer, iu loarâ parti cama di 2000 di nafțâ, militari româñi ș-ditu forțili aliati ți suntu tora tu Românie, 15 navi militari maritimi ș-fluviali, navi a Vigllitorillor di Mealu, aeronavi di alumtâ F-16, elicopteri Puma Naval ș-parașutișțâ.
    La exerciţiul naval – „Forţili navali româneșțâ 2024”, dizvârtit pi faleza di dinintea a Comandamentului ali Flotâ di Custanţa, loarâ parti şi caplu a statlui, Klaus Iohannis, a Senatlui, Nicolae Ciucâ, și minișțrâlli ali Apârari ș-di Interni, Angel Tîlvăr și Cătălin Predoiu. “România easti adzâ unâ vâsilie siyurâ şi stabilâ, anscrisâ pi calea fârâ turnari a dezvoltarillei democraticâ, deadun cu partenerlli şi soțlli ditu UE şi ditu NATO, a că bânăm unu kiro amplinu di cripări ligati di securitati”, dzâsi prezidentul Iohannis. Dupâ spusa a lui, “Aoa, mealu ali Amari Lai, tu viținatea a polimlui di prișcâvilli ali Arusie contra ali Ucrainâ, videmu cama limbid hâirea a pidimolui politic, diplomatic ş-militar adratu di România tu añilli di ma nâpoi.”
    “Vâsilia a noastâ s-hârseaști adzâ di nai cama vârtoasili asiguripseri di securitati, iara țetăţeañilli româñi suntu apâraţ dinintea a ițido fuvirseari.” Di Dzuua ali Marinâ, prezidentul Klaus Iohannis lâ dzâsi ca nafțâlor că pistea, lucurlu fârâ dânâseari şi spiritul di fâțeari curbani ți âlli definescu suntu unâ paradigmâ di excelenţâ, iara Forţili Navali Româneșțâ – unu simbolu a putearillei ş-a rezilienţâllei naţionalâ.

    Tu arada a lui, ministrul ali Apârari Naţionale, Angel Tîlvăr, cundille că rollu a Forţilor Navali Româneșțâ easti di thimelliu tu arhitectura di securitati naţionalâ: “Alâxeara ali Amari Lai ditu unu spaţiu a cooperarillei tu unâ zonâ di ciamaunâ, dupâ acţiunea di prișcâvilli ali Federaţie Aruseascâ, dusi la unâ nauâ minduitâ ș-la adaptarea a rollui a nostu di securitati navalâ.”

    Tu 15 di agustu, di sârbâtoarea ali Stâmârie, premierlu Marcel Ciolacu nu lo parti la țeremonia di Custanţa, ama la Mânâstirlu Vâratec ditu zona ali Moldovâ, iu ascultă dyeavasea ș-lâ pitricu a tâtâloru nafțâlor româñi, militari i țivili, unu mesaj di pricunușteari ș-tiñie ti copuslu ți lu adarâ cahi dzuuâ. Tu portul turisticu Mangalia s-feațirâ ma multi agiocuri ş-astrințeri marinâreşțâ, ama ş-unâ expoziţie di tehnicâ militarâ ş-atelieri interactivi, iara tu capitalâ, Dzuua ali Marinâ Româneascâ fu yiurtusitâ pritu unâ țeremonie militarâ ş-relighioasâ andreaptâ la Monumentul a Eroilor Marinari ditu Parcul Vâsillelu Mihai I. Evenimentili di Dzuua ali Marinâ s-bitisirâ tu tutâ vâsilia cu țeremonia di lumbărdzâ a nafțâloru.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti tru majoritatea-a reghiunilor a văsiliillei. Indiţili di temperatură-umiditate easti cama di 80%, tru kirolu anda maximili suntu anamisa di 29 și 39 di grade Celsius. București, temperatura poati s’agiungă la 37 di grade Celsius, după 31 di grade Celsius raportati ti prândzu.

     

    EU. Premierlu Marcel Ciolacu faţi ñiercuri și gioi ună vizită Bruxelles, ta să zburască cu șefa ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, ti locărli ţi va li aibă România tru yinitoarea Comisie. Uidisitu cu niscănti izvuri guvernamentali, Bucureștiul poati s’număsească năulu comisar tră tindeari, cari va s’hibă aleptu ditu arada a europarlamentarloru suţialu-democraț. Tru aestu kiro, tut tru aestă stămână, guvernul ari tu planu să zburască ti strateghia națională tră industria di apărare. Scupadzlli a lui suntu ta s’asiguripsească dizvultarea, și modernizarea instalațiilor di apărare și ta s’promoveadză cercetarea, dizvultarea și inovarea pritu dişcllidearea di ţentri de excelență și pritu atrădzearea di investitori xeñi și româñi.

     

    PENSII. Miliuñi di pensionari româñi va s’aibă hăiri di pensie pi thimellilu a unăllei nauă formulă di calculu ahurhinda cu 1 di yismăciuni. Autoritățli tăxescu că aestu nău sistem va li curmă tuti inechitățli ditu sistemlu di pensii. Uidisitu cu datili ufiţiali, după ricalculari, pensiili publiţi medii va s’crească di la aproapea 460 di euro la aproapea 540 di euro. Ministurlu a finanților, Marcel Boloș, spuni că tru kirolu ţi yini va s’aibă ună presie tru deficitlu public. Simfunu cu năili reglementări, tra s’hărsească di pensii publiţi tru România, stagiul minim di cotizari di pălteari va s’hibă di 15 di añi, ilikia di pensionari hiinda planificată s’agiungă la 65 di añi emu ti bărbaț, emu ti mlleri, tru 2035.

     

    UCRAINA. Ucraina li duţi năinti atacurli tru reghiunea Kursk ditu Rusia, iu asparsi dumănică a daua apunti strateghică. Analiștilli militari alepţă di Reuters spun că ari 3 apunţă strateghiţi cari agiută ti aprovizionarea militară tră forțăli arusi ditu Kursk. Kievlu spuni că ari tru mănă până tora aproapea 1.150 di km pătraț și cama di 80 di hori. Aesta easti a 14-a dzuuă a goadăllei ucraineană, prota a unăllei askeri xeană tru Rusia după Doilu Polimu Mondial, Moscova hiinda aparent niaxizită s’nkisească operațiuni di apărari tru scară alargă. Prezidentulu ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, năpoi spusi că scupolu a Kievlui easti ta s’adară ună zonă tampon tra s’veaglle reghiuñili di sinuru ali Ucraină de bombardamentili arusești. Tu aestu kiro, Belarus dimăndă mobilizarea di un cirecu ditu askerea a llei la sinuru, ca apandisi la operațiunile ucraineani. Tu ahuhrita a ofensivăllei di Kursk, Belarus, nai ma aprukeatlu aliat ali Rusie și văsilia cari deadi izini ali Rusie s’ufilisească teritoriul tră ataca contra ali Ucraina, spusi că dronili militare ucrainene călcară spațiulu a llei aerian.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 11 – 17.08.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 11 – 17.08.2024

    Dzuua ali Marinâ Româneascâ yiurtusitâ tu 15 di agustu
    Tu Românie, Dzuua ali Marinâ fu yiurtusitâ, gioi, tu marli câsâbâ-portu di la mealul ali Amari Lai icâ di pi Dunâ. Nai ma ti miraki evenimenti s-feațirâ Custanța, iu, deadun cu ñilli di spectatori, furâ și prezidentul Klaus Iohannis, prezidentul a Senatlui, Nicolae Ciucâ, minişțrâlli ali Apârari ş-di Interni. La exerciţiul demonstrativ, nai ma marli spectacol naval a anlui, loarâ parti cama di 2000 di marinari militari româñi şi ditu forţili aliati dislocati tu vâsilie, 15 navi militari maritimi ş-fluviali, navi a Vigllitorlor di pi Mealu, aeronavi di alumtâ F-16, dauâ avioani di patrulari şi viglliari, american şi frânțescu, elicopteri Puma Naval ş-paraşutişțâ.
    Tu bitisita a exerciţiului, s-feați trițearea pri dininti a navilor ş-aeronavilor militari, a velierilor ş-a ambarcaţiuñilor țivili, dinintea a aților ndauâ ñilli di oamiñi ți loarâ parti la iventu. Caplu a statlui dzâsi că România easti pricunuscutâ ş-tiñisitâ la livel aliat ti un stur salami di securitati reghionalâ ş-un ți llia parti la proțeslu di ânvârtușari a postului NATO ta sâ scadâ curailu și s-apărâ pi partea ditu apiritâ. El dzâsi că, a că tora easti un kiro cu multi cripări di securitati, anda ari un polimu anchisitu di Arusie contra ali Ucrainâ, România easti, adzâ, unâ vâsilie siyurâ şi stabilâ, iara țetăţeañilli suntu apăraţ ş-afiriț dinintea a ițido fuvirseri. Di Dzuua ali Marinâ, caplu a statlui lâ dzâsi a marinarlor că devotamentul, lucrul fârâ dânâseari şi spiritul di curbani ți âlli definescu suntu unâ erneki di excelenţâ, iara Forţili Navali Româneșțâ suntu unu simbolu a putearillei ş-a rezilienţâllei naţionalâ.

    Pompierlli româñi tu alumta cu astindzearea a aprinderloru di pâduri ditu Gârție ș-Arbinușie
    România pitricu, marţâ, doilu contingentu di pompieri ți s-andrupascâ gairețli di dânâseari a aprinderlor di vegetaţie ş-pâduri ți adarâ zñie tu reghiunea Attica ditu Gârție. Uidisit cu spusa a Inspectoratlui Gheneral ti Catastisi di Urghenţâ, easti zborlu di 40 di pompieri ş-dauâ autospețiali di astindzeari ș-intervenţie cușia dati ali Gârție pi cali aerianâ ş-alti dauâ aftukini di astindzeari a aprinderlor di pâduri. Unâ aprindeari multu mari di pâduri adră cabaia zñie aproapea di Atena ș-foclu fu astesu dupâ trei dzâli ş-cu agiutorlu a pompierlor româñi.
    Luni, Inspectoratlu deadi tu șteari că unu pompieru românu, ți lo parti la astindzearea a unlui focu, avu arăñi ñiț tu fațâ, ama nu fu ananghi di vârâ tratamentu di spețialitati. Misiuñilli va s-ducâ ninti ş-dzâlili ți yinu, dupâ cum va s-hibâ ananghi. Ditu localităț ântredz ditu Gârție oamiñilli furâ scoși. Meteorologhilli spusirâ codu aroşu di aprinderi di pâduri, di itia a temperaturlor mări ți va s-agiungâ la 40 di gradi Celsius tu multi reghiuni ditu vâsilie, ama și a vimturlor vârtoasi. Tutnâoarâ, dauâ aeronavi româneşțâ agiutâ, di ñiercuri, forţili di intervenţie ditu Arbinușie, s-astingâ aprinderli di pâduri ditu aestâ vâsilie. Dupâ spusa a Ministerlui a Apărarillei, easti zborlu di unâ aeronavâ Spartan adratâ maxus ti astindzearea a aprinderlor di pâduri ş-di unu Hercules ti andrupari loghisticâ.

    Anchetâ tu cazlu a morțâloru suspecti la spitallu „Sf. Pantelimonˮ di București
    Premierlu Marcel Ciolacu ş-pitricu Corpul di Control la Ministerlu a Sânâtatillei ta s-veadâ turlia cum instituţia mutri lucrulu, tu meslu apriir, la Spitallu Sf. Pantelimon di București, dupâ ți unâ arugatâ di la Secţia ATI deadi tu șteari că murirâ suspectu niscânțâ pacienţâ. Concluziili a inspecţillei scoasirâ tu migdani, ama, că acuzaţiili nu suntu buni ş-că tu spitalu furâ mași problemi di comunicari. Ñiercuri, şefanlu a Corpului di Control a Ministerlui ali Sânâtati, Sorin Luca, s-deadi âmpadi di pi scamnu, dicara s-feați unâ anketâ di procurori ş-furâ loaț di poliție doi yiațrâ di la ATI di la Spitallu Sf. Pantelimon, aflaț câbati că âlli bitisirâ cioara a nai pțânu unu pațientu ți eara pi halâ greauâ.

    Echipi românești di fotbal tu astrițeri evropeani
    Vițecampioana ali Românie la fotbal, CFR Cluj, s-califică tu play-off-ul Conference League, dicara u azvinsi formaţia israelianâ Maccabi Petah Tikva cu scorlu di 1-0, gioi dicsearâ, acasâ, tu manşa secundâ a treilui turu preliminaru. CFR Cluj inși dininti ş-tu prota manşâ cu idyiul scoru. Ñiercuri, amintâtoarea ali Cupâ a Românillei, Corvinul Hunedoara (kentru-ascâpitatâ), fu antricutâ, tu xeani, di FC Astana ditu Kazakhstan, cu 6-1, tu Evropa Conference League și fudzi di la astrițerli evropeani. Tutnâoarâ, marțâ, FCSB, ți țânea titlul, fu scoasâ ditu Liga a Campioñilor di echipa cehâ Sparta Praga, ți u lo ninti cu scorlu 3-2, Bucuresti, tu daua manşa ditu treilu turu preliminaru. Prota partidâ s-bitisi isa, 1-1. FCSB va s-ducâ ma largu tu play-off-ul Evropa League, iu va s-alumtâ cu formaţia austriacâ LASK Linz.
    Pi di altâ parti, Comitetlu Olimpic şi Sportiv Românescu deadi tu șteari, ñiercuri, că apruke di la Comitetlu di andridzeari nișanea di bâcâri ti gimnasta Ana Maria Bărbosu, ti treilu loc la gimnastica di-mpadi la Agiorcurli Olimpiți di Paris. Sâmbăta ți tricu, prindu bitisita a Agiocurlor Olimpiți, Tribunallu di Arbitraj Sportiv apufusi că Ana Maria ăârbosu lo nișanea di bâcâri ş-că Sabrina Voinea, compatrioata a llei, bitisi astrițearea pi loclu 4. Aestâ apofasi șțâ clasamentul aspusu di arbitri tu bitisita a probâllei di la gimnastica di-mpadi, ditu 5 di agustu. Comitetlu Internațional Olimpicu deadi hâbarea că americanca Jordan Chiles, ți eara prota pi treia scarâ a podiumului, lipseaști s-da nâpoi nișanea. Aduțemu aminti că România bitisi partițiparea la Agiocurli Olimpiți di Paris cu nauâ nișeñi: trei di malmâ, patru di asimi ş-dauâ di bâcâri, hiindalui pi loclu 23 tu clasamentul pi mileț.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu Pantelimon”, cându un numir mari di paciență ş’kirură bana ti maş ndauă dzăli. Procurorlli spun că au provi cari scotu tu migdani ună ligătură directă anamisa di administrarea-a tratamentului și moartea a unlui pacientu tu ilikia di 54 di añi. Dauă yeatrisi di la Secția di Terapie Intensivă fură loati tru hăpsani preventivă cu stepsulu di vătămari gradlu I și tentativă di vătămari. Procurorlli nica spusiră că ninti di scutearea tu migdani a dozăllei di noradrenalină tru Secția CI a Spitalui Pantelimon, Parchetlu di pi ningă Tribunalu București avea investigată ţinţi oamiñi ţi muriră ca ti ciudie la unitatea medicală, iarapoi s-apufusiră autopsii. Informațiili adunati sunt tru aestu kiro investigati tra s’apufusească desi suntu yilipsitoari tră cazlu di crimă di gradul I. Reprezentanțălli a Parchetlui nica spusiră că pi hiotea a kirolui loară sesizări tu ligătură cu morţălli tu catandisi suspectă tru ma multi unităț sanitari di București, nica şi tru spitalu „Sâmtul Pantelimon”.

     

    Ucraina. Dzăţ di droni a Forților di Askeri ali Ucraină atacară, aseară, reghiunea arusească Voronej, uidisitu cu hăbarea-a autoritățlor locali. Nu fură victimi, ama ma multi casi și aftukinati fură asparti. Guvernatorlu a reghiunilli di sinuru arusescu Belgorod apufusi catandisi di ananghi, spunânda că bombardamentul ucrainean u feaţi ma greauă catandisea di aclo. Viacheslav Vladkov spusi că atacurli di cafi dzuuă a ucraineañiloru asparsiră casi și vătămară ţivilli. Tru ună altă aminari, obuzili arusești vătămară nai ma pțănu un ţivilu și pliguiră alță doi tru reghiunea ucraineană Sumi, uidisitu cu hăbarea ali administrație locală. Tru aestu kiro, askerili di Kiev ş-ducu ma largu ataca di ninga sinuri cabaia multu tru reghiunea Kursk ali Rusie. Askerea ucraineană controleadză tora 74 di localităţ ditu zonă, spusi prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski. El nica spusi că suti di askirladz ruși s-prideadiră tru kirolu ali incursiuni ucrainenă tru aestă reghiuni. Uidisitu cu analiștillli, kirerli umineşti ali Rusiei suntu pi nai marli livelu di la ahurhita a polimlui, furñie tră cari Moscova fu anănghisită s’crească bonusurli di recrutari tra s’nu s’agiungă la ună nauă mobilizari.

     

    Orientul di Mesi. Mintireaşili suntu cabaia mări tru Orientul di Mesi, acă reghimlu di Teheran pari s’așteaptă elu, protlu, rezultatili a rundăllei di negocieri anamisa di Israel și Hamas tra dănăsearea alumtiloru tru Gaza. Iranlu și aliațlli a lui nistatalli ditu reghiuni, tru amprotusa Hezbollah, tăxiră cu arăzbunarea pi Israel ti vătămarea a liderlui Hamas Ismail Haniyeh și a unlui comandantu di rangu analtu al Hezbollah. Ataca contra a Israelui, dimăndată că poti s’facă ună ş-ună, fu amânată până tora. Di altă parti, izvuri ditu cumăndusearea iraniană spusiră că părțăli așteaptă rezultatlu a summitlui di Doha, cari va s’ţănă gioi, anamisa di văsiliili mediatoari și Israel, la cari nu easti nica limbidu desi va s’llia parti și Hamas. Cu tuti aestea, Iranlu declară ufiţialu că, ma s’nu s’facă jgllioati ninti tu andamasi, ataca contra a Israelui nu va s’hibă amănată și va să s’facă tu bitisita aliştei stămână. Spusă cu numa „aţea ditu soni oportunitati di căbuli”, andamasea di Doha, di gioi, nu easti andrupătă cu nădii mări di hăirlătică, niţi barimu di văsiliili mediatoare. Di altă parte, guvernulu a Statilor Unite ş’li creaşti eforturli ta s’căndăsească Israelu și Hamas s’agiungă la ună akicăseari di dănăseari a alumtiloru tru Cumata Gaza. Prezidentulu american Joe Biden spusi că ună ahtari akicăseari poati s’lu apridună Iranlu ta s’nu nkisească cu atacuri tru Israelu.

     

    Agiocurli Olimpiţi. Comitetlu Olimpic și Sportiv Român dimăndă că apruke di la Comitetlu di Organizari medalia di brundzu cari va s’hibă durusită a ghimnastăllei Ana Maria Bărbosu, tra loclu trei la prova di sol la Agiocurli Olimpiţi di Paris. Sâmbăta ţi tricu, ninti di bitisearea-a Agiocurloru Olimpiţi, Curtea di Arbitraj Sportiv apufusi că Ana Maria Bărbosu u amintă nişanea di brundzu și că Sabrina Voinea, compatriota a llei, bitisi competiția pi loclu 4. Aestă apofasi arăsturnă clasamentul apufusitu di arbitri tru bitisita a provăllei di la sol, tru 5 di agustu. Comitetlu Olimpic Internațional spusi că americaña Jordan Chiles, cari avea agiumtă tu ahurhită pi loclu trei pi podium, lipseaşti s’da năpoi medalia. România ș-bitisi participarea la Agiocurli Olimpiţi di Paris cu nauă medalii: trei di malămă, patru di asimi și două di brundzu.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România, zñipsitâ di xeri

    România, zñipsitâ di xeri

    Aeșțâ doi añi di ma nâpoi cu temperaturi recordu la livel mondial ş-ploiuri pțâni vinirâ pisti un loc ți avea zñie di la xerea ți s-fâțea veara ș-mea ași, tu României, zñia easti ș-ma lai ti bana a oamiñilor di cathi dzuuâ, ama ș-ti economie.Tu cama di 400 di hori ditu vâsilie apa s-da maș ti pțânu kiro tu dzuuâ. Nai ma zñipsiti suntu giudeţili ditu apiritâ: Botoşani, Iaşi, Vrancea, Neamţ şi Bacâu. Cripări mări tu alimentarea cu apâ ari, ama, ș-tu giudeţi dit notu, cata cum Giurgiu ş-Gorj.

    Reprezentanţâlli a Apilor Români lâ fac tâmbihi, ma largu, a oamiñlor s-nu hârgiuiascâ apâ, dicara coeficientul di umpleari tu ațeali 40 di lacuri di acumulari esti di 78%. Tu vârâ 120 di hori ditu giudeţlu Botoşani, câsâbă ți fu adus aminti ma ninti, a oamiñlor nu mata lâ si da apâ niți noaptea, câțe hargea easti multu ma mari di cum easti di arada ş-nu s-adunâ unu livelu bunu tu bazinili di stocari. Urnimia ti oamiñi easti sâ-și adarâ zaire di apâ ti kirolu anda apa easti dânâsitâ. Tu alti locări ditu giudeţ, iu nu ari sistemi centralizati di alimentari cu apâ, fântâñili s-astrâkirâ, iara oamiñilli poartâ niscânti ori apâ di la trei, patru kilometri alargu. Spețialişțâlli da urnimii s-hibâ filisitâ apa te-a beari maș ti scupolu aestu, iara ti huzmeț s-aflâ, ma s-poatâ, alti cearei.

    Pi di altâ parti, xerea ți țâni di multu kiro adusi zñie a yiptului. Tu meslu alunaru di estanu, ministrul di resortu, Florin Barbu, âlli deadi tu șteari a comisarlui Janusz Wojciechowski că multi suprafeţi ditu Românie suntu zñipsiti și, di pțânu kiro, âlli câftă a Comisillei Evropeanâ s-lâ da cât ma yoñia pâradz a fermierlor ți au mari zñie. Multi câmpuri au zñie tu Românie di la xerea ți s-fați, iara chirearea a pâradzloru a producătorlor agricoli bagâ tu piriclliu viabilitatea icunomicâ a fermilor şi sinferlu di securitati a vâsilillei, deadi hâbari Bucureştiul.

    „Zñiili mări fapti di fenomeni climatiți nibuni au ananghi cușia di pâradz ca misuri ahoryea, ți s-ducâ la aflarea di cearei ti cripărli ți yinu dupâ ahtări fenomeni”, sâ spuni tu unâ carti pitricutâ la CE di ministrul a Agriculturâllei ş-a Dezvoltarillei ti hori, Florin Barbu. Uidisitu cu spusa a ministerlui, bugetlu acutotalui luyursit la maximum 75,2 miliuni di evradz ti siminărli adrati tu toamna a anlui 2023 lipseaști s-lâ hibâ dati unâșunâ a fermierilor.

    Tu ți mutreaști anlu 2024, xikea di ploiuri ş-reghimlu termic multu analtu, di cum fați di-arada, tu aproapea tutâ vâsilia, iara tu zonili di câmpu para ândzeanâ, adusirâ zñie, iara tu niscânti locări asparsirâ di dipu yipturli, ma multu misurlu ș-oclliul-a-soarlui, pi unâ suprafaţâ di vârâ 2.000.000 ha la livel naţional. Chirerli, dzâți ministerlu ali Agriculturâ, suntu luyursiti la cama di 200 di evradz ti ihtaru.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Agiocurli Olimpiți, tu bitisitâ

    Agiocurli Olimpiți, tu bitisitâ

    Țânândalui maș unâ pirâ tu unâ ñicâ fineri, cât s-agiungâ pânâ la Stade di France, purtatâ di anotătorlu frâncu fenomen Léon Marchand – singurlu sportiv ți amintă patru nișeñi di malmâ la Agiocurli Olimpiți di Paris – vatra iu cama di dauâ stâmâñi arsi foclu sacru ș-ți fu asteasâ dumânicâ dicsearâ, cundillindalui ași bitisita a aliștei ediție, 33-a.

    Unâ ediție iu România amină nauâ nișeñi, ditu cari trei di malmâ, patru di asimi ș-douâ di bâcâri. Malmâ amintarâ anotătorlu David Popovici la 200 meatri liber, canotorlli Andrei Cornea şi Marian Enache la diplo vâsli masculinu ş-echipajlu femininu di optu plus unâ (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu).

    Asimea u loarâ Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la diplo vâsli femininu, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la diplo rami femininu, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la diplo vâsli femininu – categorie lişoarâ și halterofila Mihaela Valentina Cambei, la categoria 49 kg. Bâcârea u amintă David Popovici la 100 metri anot liber și Ana Bârbosu la gimnasticâ sol.

    La aestâ ediție România amintă ma multi nișeñi andicra di Agiocurli Olimpiți di Tokyo ditu 2021 și Rio ditu 2016 – iu avea amintatâ maș patru nișeñi – ma multi ș-di Agiocurli Olimpiți di Londra, ditu 2012, iu avea amintatâ șapti nișeñi, ama ma pțâni andicra di Agiocurli Olimpiți di Sidney, ditu 2000, di iu sportivlli româñi s-turnarâ cu 26 di nișeñi.

    Paris, România bitisi tu clasamentul pi nișeñi pi loclu 23 ditu 206 vâsilii ți loarâ parti. Pi protlu loc bitisirâ Statili Uniti – 40 di nișeñi di malmâ, 44 di asimi și 42 di bâcâri – pi loclu doi bitisi China – 40 di malmâ, 27 di asimi, 24 di bâcâri – iara pi treia poziție fu Japonia – cu 20 nișeñi di malmâ, 12 di asimi și 13 di bâcâri. Vâsilia nicuchirâ a Agiocurli Olimpiți, Frânția/Galia, bitisi pi loclu 5, cu 16 nișeñi di malmâ, 26 di asimi și 22 di bâcâri.

    La țeremonia di ancllideari, cama di 80 di ñilli di spectatori yiurtusirâ sportul şi atleţlli ți s-astricurâ. Sportivlli ți loarâ parti, nai ma irabapi, cu nișeñilli di guși, intrarâ pi stadion fârâ s-lâ bagâ zori s-yinâ pi aradâ alfabeticâ, cata cum fu la țeremonia di dișcllideari. Unu spectacolu orighinalu ș-cu sâltânati, multi videlliuri ș-buiei, cu un decor ş-costumi/tâcâñi di filmu ştiinţifico-fantasticu, ama ș-cu focuri di artifiții. Aproapea 300 di dansatori, actori ș-cântâtori giucarâ rolul a extratereşțâlor dipuși ditu spaţiu ta s-adarâ diznău Agiocurli Olimpiți ți s-chirurâ și s-analţâ ațeali ținți țerclliuri ampiltiti.

    Țeremonia di ancllideari cundille și darea ma largu a hlamburâllei olimpicâ ali vâsilie-nicukirâ di arada ți va s-yinâ, pisti patru añi, Olimpiada di vearâ ți va s-facâ tu Statili Uniti, iar unu show hollywoodianu di 15 minuti completă reprezentaţia a artişțâloru frânțâ. Dupâ ți adră unâ ansâreari ti ciudie pisupra a stadionlui, actorlu Tom Cruise ş-lo unâ nauâ “borgi imposibilâ”: s-ducâ hlambura olimpicâ tu câsâbălu Los Angeles.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Olimpiada

    Olimpiada

    Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu kirou număseamu olimpiadă pritu aesti antriţeri, deapoa nviţaiu că zborlu ti olimpiadă spuni ti kirolu anamisa di dauă antriteri olimpiţi. Cu alti zboară, cându ahurhescu competițiile s’bitiseaşti olimpiada. Deapoa, cându s’bitisescu antriţerli sportivi, ahurheaşti ună nauă olimpiadă.

    Tru limba română suntu dauli noimi, și aţea di agiocuri olimpiţi, și kirolu anamisa di aestea. Tu kirolu di tora, aestu interval easti di patru añi. Prezentul aduţi tu mengă și spunearea di polimu, opțiuni uminească scăndille la cari suţiitatea uminească s’apleacă cătă ea di căndu s’amintă. Mitologhia gărţească antică, ună turlie di instrucțiuni di ufiliseari a agiocurloru olimpiţi, spuni că antriţerli sportivi di sumu Olimpu dănăsea polimili. Cu alti zboară, tru loc să s’vatămă unu-alantu, atlețllii s’antriţea tru sporturi.

    Agiocurli olimpiţi moderni, nkisiti di Comitetlu internațional thimilliusitu sumu cumăndusearea-a baronlui Pierre de Coubertin, nu putură s’bagă tu practico aestu lucru, nica ş’ma multu trapsiră di itia a polimiloru, maxusu a aţiloru dauă mondiali. S’nu agărşimu că edițiili ditu 1916, 1940 și 1944 fură curmati, neise nu s’ţănură di itia a polimiloru mondiali ţi eara tu mplină dizvărteari. Tru 1916, agiocurli olimpiţi lipsea s’ţănă tru Ghirmănie. Tăş după 20 añi aestu lucru eara di căbuli să s’facă. Ama Hitler, vinitu la puteare tru 1933, dimănda di cabaia kiro a lui planuri ti polimu. Tru 2008, tamamu tu dzuua di 8 di agustu, când la Beijing ahurhea agiocurli olimpiţi, ahurhea ună naua hopă di frontu anamisa di Rusia și Georgia. Tru 2014, alikearea ali Crimeei di cătră Rusia pari s’hibă ună provă ditu Agiocurli Olimpiţi di Iarnă di Soci, cari s’dizvărtea tamamu atumţea. Fu adusă aminti ună ananghi di securitate a agiocurloru olimpiţi ditu localitatea Soci, ţi easti la ñică distanță, tru bazinlu ali Amarea Lae, că askerea arusă s’prillea controlu aliştei reghiuni ditu cratlu Ucraina, independentu, membru al ONU. Comunitatea internațională nu avu dotu vără reacție, niţi barimu nu deadi noti tră aestă operațiune contra-a spiritlui olimpic și a tutulor reglementărloru internaționali.

    Tu aestu kiro, agiocurli olimpiţi s-dizvărtiră Paris ama nu cu vinita a sportivilor ditu Rusia și Ucraina, văsili stipsiti ti aputrusearea şi măkilipsirea ali Ucraină, tu kirolu di ma ninti, neise cama di doi añi și giumitati. Dimi, tamamu di 900 di dzăli, umpluti tu dzuua anda s’ncllidea antriţerli sportivi ţi lipsea s’curmă tamamu polimili. Polimlu nkisitu di Rusia tru Ucraina nu s-dănăsi ici vără minută. Nica ş’ma multu, bitisearea-a antriţerloru olimpiţi di Paris fu nsimnată di Rusia cu năi bombardamente criminale contra-a Kievlui, capitala ali Ucraina. Olimpiada, perioada anamisa di dauă irini olimpiţi, să spuni lăhtăroasă, cu polimi și zñii-aspărdzeri ţi lipsea s’hibă curmati di mltu kiro ditu practicolu ali suţiitati uminească.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.08-10.08.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.08-10.08.2024

    Interconectoru di gazi anamisa di Românie și Sârbie
    Ministrulu românu ali Energhie, Sebastian Burduja, simnă, stâmâna aesta, deadun cu ministrulu a Mademilor ş-ali Energhie ditu Sârbia viținâ, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul di Achicâseari ti Proiectul di Adrari a Interconectorlui di Gazi anamisa di Românie şi Sârbie. Dauli vâsilii va s-adarâ gaireț ta s-ahurheascâ s-lu adarâ di anlu ți yini ș-va s-hibâ bitisit pânâ di 2028. Proiectul easti unâ jgllioatâ mari ti anvârtușarea a securitatillei energheticâ a daulor vâsilii ş-ti integrarea reghionalâ a pâzărlor, pritu diversificarea a călliurlor di zaire/psunsirillei. Uidisitu cu ministrulu Burduja, pritu aestâ investiţie, tuț româñilli va s-veadâ hâiri: unâ pâzari cama competitivâ, ți va s-ducâ la un pâhă ma ñic ti consumatori, securitati energheticâ, tindearea a sistemilor energhetiți şi fâțearea ma largâ a zairelui. Proiectul va s-conecteadzâ sistemlu di transportu a gazilor naturali dit Sârbie cu magistrala BRUA dit Românie.

    Yiatrisi loati di poliție preventiv ti vâtâmari minduitâ di ninti
    Instanța apruche câftarea a procurorlor ti loarea di poliție, preventiv, ti 30 di dzâli, a dauâ yiatrisi di la un spital ditu București, acuzati că lu vâtâmarâ pi unu pacientu internatu la terapie intensivâ. Anchetatorlli dzâcu că pacientul di 54 di añi, eara pi halâ multu lai, avea intratâ tu stop cardio-respirator, dicara âlli ñicurarâ dinapandica doza di noradrenalinâ, unâ substanţâ di thimelliu tu terapia intensivâ, cu rolu di țâneari a tensiunillei arterialâ. Tu idyiul dosar fu acuzatâ ş-unâ asistentâ medicalâ ti mârtirie mincinoasâ. Procurorlli dișcllisirâ unu dosaru penalu ti infracţiunea di vâtâmari calificatâ, dicara, tu apriru, apruchearâ unâ hâbari di la unâ asistentâ medicalâ a spitallui ti moartea a 17 pacienţâ tu kirolu 4-7 di apriru tu secţia ATI.
    Reacția a autoritățlor la plândzerlli tu ți mutreaști actili di arușinari a featiloru tu mediulu universitaru
    Chivernisea di București apufusi s-alâxeascâ nomlu tu ți mutreaști actili di arușinari a featilor ș-da izini la plândzeri anonimi / iu nu s-cunoaști numa şi s-aproachi misuri ți s-aibâ angâtanu di victimi. Easti reacția a autorităţlor la catastisili raportati tu kirolu ditu soni tu mediulu universitaru ditu Românie – iu studenti di ma ninti adusirâ tu spaţiulu publicu acuzaţii ti trei profesori universitari, iara ti niscânțâ furâ dișcllisi și dosari la poliţie. Unlu di elli, Alfred Bulai di la SNSPA, fu scosu di pi scamnul di cumânduseari a facultatillei, anda alanțâ doi – Dorin Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ di Bucureşti şi Marius Pieleanu di la SNSPA, câftarâ elli singuri s-hibâ scoși ditu activitati. Kirolu di consultari publicâ ti proiectul a Ministerlui a Educaţillei tu ți mutreaști nomlu a comisiilor di eticâ universitarâ fu faptu ma lungu pânâ tu dzuua di 23 di augustu. Uidisitu cu documentul, reclamaţiile ti abuzuri i âncâlcări a nomlui pot s-hibâ dusi ş-anonim (fârâ s-hibâ cânâscutâ numa) la registratura ali instituţie universitarâ.

    Unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’
    Executivlu apruche, gioi, unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’, ți ari unu bugetu di aproapea 450 di miliuni di evradz ti nai ma multu ținți añi. Programlu ari dauâ componenti: unâ di acțes la cursuri di formari ti tinirlli sum 30 di añi, iara daua easti ti ațelli ți au 30-35 di añi ți vor s-adarâ unâ emburlâki. Start Up Nation easti ti tinerlli antreprenori, cata cum ș-ti ațelli ți bâneadzâ tu zoni oarfâni i facu parti ditu categorii cu ma pțânâ tihi. Proiectul easti coordonat di Ministerlu ali Economie, iara ministrul di resortu, Radu Oprea, dzâsi că, estanu, va s-da ma mulțâ pâradz ti cathi partițipantu andicra di añilli di ma ninti. 80% suntu fonduri evropeani şi 20% di la bugetlu di stat.

    Unâ nauâ ediție a festivallui UNTOLD
    Cluj-Napoca, tu arațili-ascâpitata ali Românie, s-dizvârteaști unâ nauâ ediţie a festivallui UNTOLD. Tu ațeali patru dzâli di festival, cama di 250 di artişțâ ditu Românie şi ditu tutâ lumea va s-da conțerti pi ațeali optu sțeni a evenimentului. Prit elli ari ș-cântâtori multu cânâscuț ți au cântatâ ș-ma ninti tu Românie, cata cum leghenda pop rock Lenny Kravitz ică DJ-lu Salvatore Ganacci, ama și niscânțâ ți yinu ti prota oarâ aua, cum easti britaniclu Sam Smith i Burna Boy – singurlu artistu africanu ți avu dauâ evenimenti sold-out, doi añi arada, pi London Stadium. UNTOLD, festival ți easti pi locul 3 tu clasamentul a aților 100 nai ma mărli festivaluri, adunâ cathi anu fani ditu tuti kioșili a lumillei.

    Bilanțu di etapâ ti sportivii româñi la Agiocuri Olimpiți
    România lo, pânâ tora, la Agiocuri Olimpiți di vearâ di Paris, optu nișeñi – trei di malmâ, patru di asimi ş-unâ di bâcâri. Malmâ amintarâ anotătorlu David Popovici la 200 meatri liberu, canotorlli Andrei Cornea şi Marian Enache la diplo vâsli masculinu şi echipajlu femininu di optu plus unâ (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Asimea u loarâ Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la diplo vâsli femininu, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la diplo rami femininu, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la diplo vâsli femininu – categorie lişoarâ, halterofila Mihaela Valentina Cambei, la categoria 49 kg. Tu soni, bâcârea u lo David Popovici la 100 meatri liberu.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Pâradz publiț ti sportu

    Pâradz publiț ti sportu

    Ta s-andrupascâ sportul românescu și ta s-dezvoltâ unâ bazâ di selecție, Chivernisea di București apruche un actu normativ ți alâxeaști Nomlu a sportului şi da izini ca dit bugetlu di Stat s-hibâ daț pâradz ș-ti cluburli privati. Pâradzlli pot s-hibâ filisiț maș ti secţiili fciori ş-di juniori, iara aesti cluburi privati lipseaști s-hibâ atestati di instituţiili a statlui ta s-poatâ s-hibâ acțesaț. Ma multu, dau tu șteari autoritățli, va s-hibâ adrati investiţii tu bazi sportivi dit Capitalâ și dit anvârlia, ama va s-ducâ ma largu şi lucrărli la alti 380 di obiectivi idyea, ma multu săli di sportu şi bazini di anot dit tutâ vâsilia.

    Uidisit cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, tu aeșțâ doi añi dit soni, statlu român bitisi 200 di săli di sportu, 50 di bazi sportivi şi 16 bazini di anot. Fu, tutnâoarâ, bitisit fondul di premieri ti sportivlli româñi ți loarâ nișeñi la Olimpiada di Paris. Tu aestu contextu, protlu ministru dzâsi că gimnastili Sabrina Voinea şi Ana Maria Bârbosu, ți contestarâ/nu apruchearâ notili ți li loarâ la Olimpiada di Paris câțe minduirâ că furâ dezavantajati di arbitrili a astrițearillei, va s-hibâ și eali premiati di Stat. ‘A daulor lâ si cadi ahtari lucru’, dzâsi Marcel Ciolacu.

    Comitetlu Olimpic și Sportiv Român deadi tu șteari că sportivlli va s-llia 140.000 di evradz ti malmâ, 100.000 di evradz ti asimi şi 60.000 di evradz ti bâcâri. Anotătorlu român David Popovici, campion olimpic di pțân chiro la 200 m liber, dzâsi, tora ayoñia, că va ca medaliili ți li lo Paris s-aducâ ma multi investiții tu aestâ domeni. Ti unâ Românie prâxitâ, sânâtoasâ, lipseaști s-investim ma multu tu sportu – dzâsi anotătorlu dupâ ațeali dauâ nișeñi, ațea di malmâ ș-unâ di bâcâri, amintati la Agiocurli Olimpiți.

    Dupâ cum dzâțea primarlu a munițipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, bazinlu olimpic dit giudeț, ți ahurhi s-hibâ adrat tu primuveara aluștui anu, va s-poartâ numa a anotatorlui român. Bazinlu, ți easti adrat ti sportului ti tutâ duñeaua, ama ș-ti performanţâ, ș-ți va s-hibâ bitisit tu inșita a anlui ți va s-yinâ, va s-poatâ s-aibâ astrițeri la livel naţional ş-mondial. Primarlu ali Capitalâ, Nicușor Dan, dzâsi câ Primâria a Bucureștiului lipseaști s-aproachi ma multâ pâradz, ta s-poatâ s-implicâ tu dezvoltarea a infrastructurillei sportivâ.

    Tutnâoarâ, prezidenta ali Federaţie Română di Nataţie şi Pentatlon Modernu, Camelia Potec, dzâsi că ari pisti că anvârliga di David Popovici va s-poatâ s-creascâ un bârnu di anotători ți s-ducâ ma largu nișeñilli ali Românie. Tu arada a llei, prezidenta ali Aghenţie Naţionalâ ti Sportu, Elisabeta Lipâ, dzâsi că, la Agiocurli Olimpiți di Paris, România lo deja ma multi nișeñi di malmâ, asimi ș-bâcâri di cum lo la alantâ ediție di m aninti di Tokyo. “Am umutea că România va s-bitiseascâ mșatu aesti Agiocuri, ș-mea videm că sportul românescu nu muri. Sportul românescu anyie, ama aesta nu v ata s-dzâcâ că nu ari ananghi di agiutor.” – adâvgă Elisabeta Lipâ.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan