Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Festivalurli a vearâllei

    Festivalurli a vearâllei

    UNTOLD – festivallu ți agiumsi la naua ediție, easti pi loclu 3 tu arada a aților cama mărli 100 di festivaluri dit lumi ș-aduți, dzâlili aesti, tu câsâbălu Cluj cama di 250 di artișțâ dit Românie ș-ditu tutâ lumea, ți va s-da concerti pi ațeali optu sțeni a evenimentului. Prit elli, cântâtori cu numâ ți au cântatâ ș-altâ oarâ tu Românie, cata cum leghenda pop rock Lenny Kravitz ică DJ-ul Salvatore Ganacci, ama ș-niscânțâ ți yinu ti prota oarâ aoa, Sam Smith – britaniclu ți ari tu palmares un Oscar, un Golden Globe şi ținți premii Grammy la nai ma importantili categorii: Best Pop Vocal Album, Best New Artist, Record of the Year, Song of the Year – ică Burna Boy – singurlu artistu africanu ți avu dauâ evenimenti sold-out, doi añi arada, pi London Stadium.

    Ti ațeali patru dzâli şi patru nopţâ di festival suntu ândreapti multi activări, zoni di relaxari, di mâcari ş- beari, sesiuni di make-up, studio di tatuaji ți țân șcurtu kiro i unâ etâ, experienţi VR şi workshop-uri. Di la zaiafeț cu temi, la experienţi uniți adrati deadun cu partenerlli a festivallui, cata cum și sesiuni di meet & greet şi live-cooking, cathi un momentu easti minduit ta s-alâxeascâ dzâlili di festival tu experienţi ți s-hibâ totna adusi aminti, dzâc organizatorlli UNTOLD. Va s-aibâ și sțeni ti anami şi music spot-uri ahoryea, cama di 70 di vendori, un Fashion Village, animatori şi giucâtori ți va s-priimnâ pritu festival, ș-multi alti surprizi.

    Și dicara UNTOLD 2024 nu easti maș muzicâ şi gimbuși, ama ș-alâxeari şi incluziuni suțialâ, festivallu ș-duți ma largu borgea di andrupari a iniţiativilor a ONG-urilor ți aduc un impactu pozitiv tu soțietati, prit activităţ şi proiecti inovatoari. Tu arada a festivallui, echipa Rhythm Touch aduți unâ inovaţie ti miraki: unâ biligicâ ți alâxeaști muzica tu vibraţii ș-ași, oamiñilli ți nu pot s-avdâ pot s-hârseascâ di experienţa muzicalâ. Unâ iniţiativâ ți s-fați ti prota oarâ pi sțena di prota tesi di pi Cluj-Arena easti și interpretarea a niscântor cântiți cânâscuti tu limbajlu a seamnilor ti oamiñilli ți nu avdu – unâ activari ahoryea, ți va s-aducâ mâyia ali muzicâ ma aproapea di tuţ participanţâlli.

    Va s-hibâ unâ experiențâ ti niagârșari, dzâc organizatorlli – idyilli organizatori cu ațelli di la fesivallu Neversea, unlu dit nai ma mărli festivaluri di muzicâ electronicâ dit Europa, ți s-dizvârteaști tu ahurhita a meslui alunar pi litorallu românescu ali Amari Lai ș-iu vinirâ dzăț di ñilli di fañi dit tutâ vâsilia ș-ditu xeani, ama ș-cama di 100 di artișțâ di top la livel național ș-internațional. Pritu ațelli ți adrarâ show-uri ti anami: Maluma, Nick Carter, G-Eazy, DJ Snake, Dimitri Vegas și Steve Aoki.

    Nu suntu singurli festivaluri a vearillei! Tu cirișar, Nostalghia, adusi gimbuși ti tuti bârnili, aproapea di București, tu pâdurea Bâneasa. Tut tu mesea a fisillei, ama tu Transilvania, aproapea di Castellu Bánffy, un monumentu iconic dit eta XV, Electric Castle ciudusi, ași cum adarâ la cathi ediție, prit un line-up creativ, avândalui len-turlen di genuri muzicali, instalații și performance-uri new media și moabeț apreasi. Prit festivalurli di simasie ari și Beach, Please! și Summer Well, iara lista poati s-ducâ ninti.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Consumu tru creaştiri tru Românie

    Consumu tru creaştiri tru Românie

    Tru meslu cirişaru 2024, România avu nai ma marea creaştiri a vinderloru neise darea-loarea minuţişu ditu Uniunea Europeană, di 10,2%, andicra di meslu cirişaru 2023. Uidisitu cu datili Eurostat, volumlu a comerţului cu darea-loarea minutişu criscu cu 0,1% tru arada-a statilor membri, andicra di idyiulu mesu a anlui ţi tricu. Dupu România yini Luxemburg (+7,9%) şi Croaţia (+5,4%). Tu alantu capu, nai cama mărli scăderi eara tru Belgia, Estonia şi Austria.
    Simfunu cu ună isapi a Bancăllei Comerțială Română, pistipsearea a consumatorlor agiumsi pi nai ma analtulu livelu tu treilli añi ditu soni tu meslu cirişaru, a deapoa scădzu tru alunaru, ama armasi pisti medie. Mpărmuturli di consum ma largu suntu pi creaştiri tu unu ritmo di dauă ţifri, agiutati di ñicurarea-a ratilor la tocuri tră năili mpărmuturi şi di hăbinisearea-a standardiloru di mpărmutari tu hăvaia ali antrițeari anamisa di bănţă.
    Sinferlu a muştiradzloru tră casili năi lo silă Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, 18.000 di ahtări nicukirati/ proprietăţ hiinda scoasi la vindeari tu căsăbadzlli mări ditu România. Un raportu adrat di un site di profil spuni că, tru un an, păhadzlli criscură aoa cu până tru 17% şi potu s’agiungă, tru şcurtu kiro, pi năi praguri recordu. Aşe, apartamentili şi casili năi suntu căftati tut ma multu di muştiradz tu mărlli căsăbadz ditu văsilie, spun spețialiștilli, acă păhadzlli suntu pi creaştiri.
    S’construiaşti, ama, cama pţănu, di ari un impactu directu tru oferta pi cari româñilli u au la dispoziţie. Experţăllii tru dumeni suntu cu minduita că trendulu descendentu a tocurloru va s’ţănă tu idyea scară ună crişteari analtă pi păzarea imobiliară, pi fondul a unăllei ofertă ţi easti pi scădeari. Iarapoi aestu lucru va s’aducă, cadealihea, nica cundilleadză specialiștilli, năi crişteri a păhadzloru ti casi.
    Nica să spunemu şi aţea că datili ufiţiali spunu căţe criscu şi numirlu di angrăpseari a aftukinatloru năi tru România tru prota giumitati a aluştui an, andicra di anlu ţi tricu. Româñili aleg, ma largu, SUV-urli, andicra di modelili compacti ică di berlinili. Tru aestă dumeni ari ama și ună scădeari a sinferlui tu arada a românilor tră aftukinatili electriţi, iara aestu lucru s’faţi, spun analișțălli, și di itia a xikillei di mehanii cu staşonili di ancărcari.
    Neise, aţelu ditu soni raportu a Suţatăllei a Producătorlli şi Importatorlli di Automobile spuni că România easti pi plusu emu cu producţia, emu cu vindearea aftukinatlor, ama și cu industria di componenti auto.
    Tru proţlli șasi meşi a anlui, fură ngrăpsiti tu tifterea-isapi 82.505 aftukinati năi tru tută văsilia, ună creaștiri di 12 di proţenti ş-cama andicra di idyiulu kiro a anlu ţi tricu. A deapoa, ti tut anlu 2023, datili ufiţiali spunu că pisti 140 di ñilli di vehiculi năi fură angrăpsiti tru tifterea-isapi tru România. Dimi, cara ritmolu armăni tu idyea scară, tru aestu an ţifra va s’hibă năstricută.
    Tu ţi mutreaşti producția di aftukinati la nai ma mărli dauă făvriţ auto ditu România, Automobile Dacia Mioveni şi Uzina Ford Craiova, specialișțălli au umuti că anlu aestu va s’treacă di numirlu di 500.000 di automobili adrati. Maca acăţă tu isapi și aesti evoluții, prognoza ali Comisie Europeană spuni că economia ali Românie va s’crească cu 3% ş-cama tru 2024 şi 2025, andrupătă di consumlu privat, iarapoi inflaţia ma largu va s’ayălisească preayalea-ayalea.
    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Aurica Piha

  • România, perspectivi energhetiți

    România, perspectivi energhetiți

    România ș-Sârbia simnarâ un memorandum ti adrarea a unlui interconector di gazi anamisa di aesti dauâ vâsilii vițini. Documentul fu simnat, luni, la Porțâli di Her I, di ministrul român ali Energhie, Sebastian Burduja, ș-ministrul ali Energhie ș-Mademi dit Sârbie, Dubravka Dedovici Handadovici.

    Uidisit cu spusa a lor, dauli vâsilii va s-adarâ gaireț ta s-poatâ s-ahurheascâ di anlu ți yini. Investiţia va s-hibâ bitisitâ pânâ di 2028, iara aestu proiectu eati unâ jgllioatâ mari ti ânvârtușarea a securitatillei energheticâ a daulor vâsilii şi ti integrarea reghionalâ a pâzărlor, prit diversificarea a căllilor di fâțeari a zairelui/psunsirillei.

    Ufițiallu di București dzâsi că, prit aestâ investiţie, tuţ româñilli va s-veadâ hâiri: unâ pâzari cama competitivâ, ți va s-ducâ la un pâhă ma ñic ti consumatori, securitati energheticâ, tindearea a sistemilor energhetiți şi fâțearea ma largâ a zairelui. Proiectul va s-conecteadzâ sistemlu di transportu a gazilor naturali dit Sârbie cu magistrala BRUA dit Românie.

    Ministrul Sebastian Burduja dzâsi: „Aestu memorandum thimilliuseaști ankisita a interconectorlui di gazi, âlli dzâțem Arad-Mokrin. Ari anvârliga di 85 di kilometri ș-custuseaști vârâ 80 di miliuni di evradz. Ari simasie aestu inteconector? Pi di-unâ parti, ti securitatea energheticâ dit reghiuni, ş-ti Românie ș-Sârbie, dicara ari ma multi călliuri, ari ș-un livel di siguranţâ ma mari tu fâțearea a zairelui/psunsirillei, ș-pi di altâ parti, ta s-aibâ un pâhă ma ñic, un pâhă bun ti consumatorlu dit soniˮ.

    Sebastian Burduja adâvgă că România easti lider reghional tu sectorlu energhetic şi furnizor di stabilitati geopoliticâ. „Aesti elementi deadun, cata cum şi investiţia tu infrastructurâ, duc la pistusini şi crişteari economicâ, locări di lucru şi criștearea ali tutâ reghiuni.ˮ, adâvgă ministrul român ali Energhie. El dzâsi nica că România easti lider tu sectorlu energhetic la livel reghional ș-lâ da a vâsiliilor vițini resursili şi spețialişțâlli ți âlli ari.

    Tu aestu contextu, Burduja dzâsi că, tu protlu trimestru di estan, România asiguripsi aproapea 30% dit producţia di gaz ti tutâ Uniunea Evopreanâ. „Compania naţionalâ Romgaz ari, ma largu, planuri mări: Neptun Deep, investiţia di patru miliardi di evradz dit Amarea Lai, va s-adarâ diplo producţia di gaz românescu dit 2027ˮ, cundille Sebastian Burduja.

    Tu idyiul kiro, România caftâ argumenti tehniți ta s-amânâ vadelu ti cari zburâ cu executivlu evropean ti bitisearea a capațităţlor di adrari di energhie pe cărbuni. Ministrul Sebastian Burduja exiyisi că easti ananghi di ma multu kiro ta s-treacâ la izvuri di energhie pi gaz, dicara 15% dit producţia di energhie a vâsilillei s-adarâ nica cu cârbuni.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Phoenix, unu fenomenu muzicalu românescu

    Phoenix, unu fenomenu muzicalu românescu

    La ilichia di 77 di añi, Nicu Covaci, ațel ți thimilliusi cânâscuta parei Phoenix, muri viniri dicsearâ.
    Hâbarea s-teasi cușia tu tutâ vâsilia, uidisit cu axia artisticâ a ațilui ți va s-armânâ ti totna tu isturia culturalâ ali Românie.

    Nicu Covaci s-află tu 19 di aprir 1947, tu câsâbălu Timişoara, ș-fu compozitoru, chitaristu, cântâtoru, pictoru şi grafician. Nica di ficiuricu lo lecții di pianu, acordeonu, limbâ frânțeascâ, englezeascâ și ghirmanâ. Cântă la muzicuțâ ș-la chitarâ. Bitisi Liceulu di Arti Plastiți ş-Institutlu di Arti Plastiți ditu Timişoara. Avea mirachi ti atletismu, canotaju, boxu, anotari ș-motocicleti.

    Deadunu cu unu soțu di sculie, Nicu Covaci thimilliusi, tu 1961, pareia di chitarişțâ Sâmțâlli, a curi numâ u alâxirâ, tu 1964, tu Phoenix. Tu chirolu dit ahurhitâ, 1964-1966, Phoenix cânta tu săli studenţeşțâ ş-tu cluburi dit Timişoara cântiți a niscântoru parei cu anami tu ațelu chiro – The Beatles, The Rolling Stones, The Monkees ică The Animals. Formația Phoenix agiumsi cânâscutâ tu tutâ vâsilia anda fu câlisitâ Bucureşti, tu emisiuñi di televiziuni.
    Dupâ protlu conțertu ditu Capitalâ, tu 1965, tu sala a Institutlui di Artâ Teatralâ şi Cinematografie, pareia fu câlisitâ s-ânreghistreadzâ tu studioulu a Radioului naţional.

    Tu 1974, anda pareia eara tu cipita a chirolui a llei etno-rock, Phoenix fu, ama, dânâsitâ/azâptâsitâ di reghimlu comunistu al Nicolae Ceaușescu.
    „Bâgai oarâ că nu mata neadzi ași ș-apufusi s-fugu. Unâ agiumtu Amsterdam, ahurhii s-negu la studiouri, ta s-mi interesedz cumu potu s-cântu ma largu cu pareia tu xeani. Singura culaie eara sâ-lli scotu contra a nomlui dit vâsilie. Dipirarea mi pimsi s-adaru gestul aestu. Âlli bâgai tu boxili Marshall ş-nâ lomu calea pisti sinuru.” – pirmithlu Nicu Covaci pi blogulu a lui ti cumu apruftusirâ s-fugâ ditu Românie membrilli ali parei.
    Dânâsirâ tu Ghirmânie și tricurâ, pi hiotea a chirolui, pritu alâxeri, pritu dispârțâri ș-turnări tu parei, Nicu Covaci şi colegañilli ma veclli ditu parei i ma năi cântarâ cu numa Mad House și Transsylvania Phoenix.

    Unâșunâ dupâ Revoluția anti-comunistâ ditu 1989, pareia s-turnă, ama, tu Românie ș-avu protlu conțertu tu vâsilie tu mai 1990. Antribatu ti ți armasi sucțeslu al Phoenix, ahâtu mari ș-dupâ dechenii di anda ankisi ș-cu unu publicu di tuti ilichiili, Nicu Covaci apândâsi aplo: „E, avemu ș-tora unu publicu, di la 7 la 70 di añi, ți cântâ zboru cu zboru cântițli a noasti. Nu mata himu ni tiniri, ni-mșaț, ama himu di pistusini”.
    Va s-armânâ tu isturia a muzicâllei rock româneascâ cântiți ți nu va s-kearâ canâoarâ ș-ți zburăscu tu stilu etno-rock di nai ma ararili ș-ma vârtoasili arhetipuri a spațiului românescu – „Vremuri/Zâmani”, „Mugur di fluier/Bâbuki di fluiarâ”, „Cei ce ne-au dat nume/Ațelli ți nâ deadirâ numa” ică „În umbra marelui urs/ Tu aumbra ali mari ursâ”…

    Aduțemu aminti că pareia Phoenix ari cântatâ ș-unu cânticu armânescu, câțe un membru a llei, Mircea Baniciu, easti armânu dupâ fen-su. Cânticlu u ari numa “Cânticlu a cucuveauâllei” ș-easti singurlu cânticu hard-rock cu stihuri armâneșțâ, stihuri ți suntu loati dit cartea: “Texte macedo române. Basme și poezii poporale de la Crușova” di Dr. M.G. Obedenaru, tu 1891, cânticlu XXVII, frândzâli 196-199.

    “Căntic-lu a cucuvéuă-llei

    Cucuvéuă ’nbufunată,
    S’ nu t-aflaĭ d’iu t’aĭ aflată!
    Çi eștĭ ahăt blăstimată,
    Ș’ahăt multu ’nfărmăcată?…
    Pi cae casă aĭ stată,
    Ș’ pi caĭ ugiac aĭ căntată
    Dit thimelliŭ s’aŭ răvăită
    Ș’ oamiñĭ-lli toți aŭ murită!

    Cas’ açea çi te alinașĭ
    Dupu çinări (ținâ) di căntașĭ,
    Erà unuĭ celnic mare,
    Çi oĭ-le n-avea misurare;
    Ș’irghileie cu dioțĭ,
    Çi ’și pășçea pi tu livăȡĭ;
    Callĭ cu iépe misticate,
    Și mule multu mușate.
    Avea hillĭ, avea nurărĭ;
    Toțĭ cu féte ș’ cu ficiorĭ.
    Pi casă, de-anda ’llĭ căntașĭ,
    Par’că (canda) strof-lu (strof = taxirati, dirin, chiameti) îlli băgașĭ.
    Oĭ-le se ’ngălbeȡiră,
    Ș’ păn de ună îlli supsiră.
    Mule ș’ callĭ tu nă muçéră
    Păscéndu se ’nfărmăcară.
    Iepi-le se ’nsărçinară,
    Ș’ tu fitalliu tóte crepară.
    Tihtusiră hillĭ, nurărĭ,
    Cu féte, cu toțĭ ficiorĭ.
    Giăcură pînă putură,
    Ș’ toțĭ sum loc ascumțĭ fură!
    Cas’ ar’mase pundixită,
    Și di omiñĭ ni-mutrită;
    Pîn căȡu și s’ féçe pade
    Și criscù iérbă ș’ livade!…”

    Cânticlu puteț s-lu ascultaț aoa:
    Phoenix – Cânticlu a cucuveaualiei

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 28.07-03.08.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 28.07-03.08.2024

    Șimâtâ sexual tu mediul universitar românescu
    Ministerlu a Educaţillei di Bucureşti câftă mutreri minuti la livelul a instituţiilor di anvițari superioarâ tu ți mutreaști cazurli di arșunari a featilor, ți suntu dzâlili aesti tu prota thesi tu actualitatea româneascâ, iara Consiliul Naţional a Rectorlor va s-adarâ un Ghid ti bun purtatic tu mediul universitar.
    Misurli furâ scoasi tu padi dicara ma multi studenti dzâsirâ, tu spaţiul public, că furâ arușunati di profesorlli a lor și că tu suțata a profesorlor a aților cadri didactiți, purtaticlu aluștor eara cunuscut, ama canâ nu lo niți unâ misurâ.
    Ti trei numi s-fați mari lafi: sociologlu Alfred Bulai și Marius Pieleanu, doilli di la Sculia Naționalâ di Studii Politiți și Administrativi (SNSPA), cata cum și profesorlu Dorin Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ dit Capitalâ. Alfred Bulai neagâ acuzaţiili, ama câftă s-hibâ scosu la pensie. SNSPA lu suspendă ditu ipotisea di director a Departamentului di Soțiologhie, nu mata va s-țânâ cursuri cât kiro va s-țânâ ancheta internâ adratâ di Comisia di eticâ a universitatillei și fu dișcllis și un dosar penal ti filisearea a ipotisillei tu scupo sexual.
    Tu aestu kiro, nai pțânu 10 oamiñi pitricurâ la Parchet emailuri ligati di purtaticlu a lui. Pi Marius Pieleanu lu acuză di arușunari tamam Ana Birchall, ministrul di ma ninti a Giustiţillei, ama Parchetlu dzâți că nu apruche vârâ sesizari tu aestu caz. Tu soni, Dorin Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ di Bucureşti câftă el singur s-hibâ scosu ditu activitatea didacticâ, dicara ma multi studenti lu acuzarâ că lâ pitrițea mesaji niuidisiti şi caduri cu el fârâ strañi.
    Pi di altâ parti, Corpul di Control a Ministerlui a Culturillei va s-ducâ la Muzeul Naţional di Artâ ali Românie, dupâ ți vinirâ ma multi memorii și acţiuni ți pot s-hibâ luyursiti ti purtatic stuhinarcu sexual. Tu andamusea di Guvernu di gioi, premierlu Marcel Ciolacu cundille că nu pot s-hibâ di câbuli cu ahtări catastisi, iți cari s-hibâ numa agresorlu.
    Ministrul ali Educaţie, Ligia Deca, zburâ ti niscânti misuri la cari s-minduescu – prit aestea ș-unâ ți pruveadi s-hibâ pitricuti sesizărli ândreptu la procurori, a că suntu anonimi. Iara ministrul a Familillei, Natalia Intotero, âlli angâsâi tuț ațelli ți duchescu vârâ presiuni ică stuhinari, s-nu aşteaptâ, ama unâșunâ s-lâ da tu șteari a autoritățlor.

    Pompieri româñi tu Gârție
    Agiutorlu ți lâ si caftâ a pompierilor româñi easti unâ provâ că sistemlu di apârari țivilâ ari hâiri – dzâsi ministrul di Interni, Cătălin Predoiu, cu furñia a vgarillei tu Gârție a unlui contingentu di pompieri. Aeşțâ şi-aspusirâ capațitatea ta s-ascapâ bana a oamiñilor, ta s-afireascâ comunitatea, em tu vâsilie, em tu xeani – adusi aminti ofițialul. Misiunea di tora a pompierilor româñi s-dizvârteaști tu arada a Mecanismului Evropean ti Viglleari Țivilâ, cu finanţari evropeanâ. Un prot contingentu di 40 di pompieri, cu 8 hâlăț tehniți, fudzi tu Gârție, ta s-agiutâ autoritățli eleni s-u scoatâ-n cap cu catastisea a aprinderilor di pâduri. Ti ndauâ stâmâñi, tu loclu a lor va s-yinâ alțâ pompieri. Pompierlli româñi suntu acllimaț 4-a oarâ, arada, ta s-pitreacâ agiutor ti Gârție.

    Noi situri româneșțâ pi Lista a Patrimoniului UNESCO
    Ansamblul Monumental ‘Calea a Eroilor’, adrat di Constantin Brâncuşi tu câsâbălu Târgu Jiu, câsâbă dit reghiunea iu s-află sculptorlu, dit not-ascâpitata ali României, cata cum și Sinurli a Imperiului Roman – Dacia furâ anyrâpsiti pi Lista a Patrimoniului Mondial UNESCO. Apofasea fu loatâ di Comitetlu a Patrimoniului Mondial tu arada ali 46-a sesiuni ți s-dizvârti tu India. ‘Calea a Eroilor’ easti un ansamblu sculptural anălțat tu añilli 1937 și 1938, adrat dit Coloana/Sturlu fârâ Bitisieari, ancllinatâ a eroilor româñi ți murirâ tu Protlu Polim Mondial tu reghiunea aesta, Poarta a Bâșearillei și Measa a Tâțearillei, anvârligatâ di 12 scamni arucutoase, deadun cu 30 scamni cu tabla pătratâ, tuti bâgati ândreptu pi loc, ca unâ turlie di soclu natural. Ansamblul easti luyursit un punctu di mari simasie tu isturia ali artâ modernâ, ma multu ti sculptura/plichisearea monumentalâ şi ali artâ publicâ. Cât ti Sinurli a Imperiului Roman – Dacia, ea easti nai ma complexa nominalizari ti Lista a Patrimoniului Mondial ți fu vârâoarâ andreaptâ di România. Dosarlu ari 285 di elemente arâspânditi pi 1.000 di kilometri, tu 16 giudeţi ali Românie. România ari nica 9 obiectivi anyrâpsiti pi Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

    Agiocurli Olimpiți 2024 – parcursu românescu di etapâ
    Pânâ vineri, 2 agustu, dirmi tu prota stâmânâ a Agiocurlor Olimpiți di Paris, sportivilli româñi amintarâ 6 nișeñi – 2 di malmâ, 3 di asimi şi 1 di bâcâri. La 19 di añi, anotătorlu David Popovici lo malmâ la proba di 200 metri liber, a dapoaia bâcârea tu finala di 100 metri liber. Și canotajulu nâ adusi harauâ! Andrei Cornea și Marian Enache amintarâ nișeñilli di malmâ la diplo vâsli masculin. Unâ cursâ eroicâ, bitisită cu nișeñi di asimi la diplo vâsli feminin, feațirâ, tutnâoarâ, Ancuţa Bodnar și Simona Radiș. Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel amintarâ asimea la diplo rami feminin, iara Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc – tut asimi – la diplo vâsli feminin, categorie uşoarâ. Aduțem aminti că lotlu ali Românie la Agiocurli Olimpiți dit capitala frânțeascâ, ți va s-bitiseascâ tu 11 di agustu, easti adrat dit 106 sportivi ți s-antrec tu 18 sporturi.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Lala Tașcu

  • Nu ari nădie tră irine

    Nu ari nădie tră irine

    Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea.
    Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni easti cu ndriptati băgată. Neise, tru spunerli istoriţi, vărnăoară oamiñilli nu au bănată tru irini, totna ave un loc pi Terra iu oamiñilli s’alumta şi s’vătăma. Jurnaliștilli nkisescu, tru analiza catastisillei, di la planlu ONU di ampărţari ditu 1947. Pari aplo aestă catandisi andicra di ţi s’feaţi dupu Protlu Polimu Mondial. Fapta că Imperiul Otoman, cari stăpuea aestă reghiuni, fu tru tăburea a aţiloru azvimţă, adusi dininti prublema ti ampărtarea a născăntoru ţerclliuri di influență tru ună reghiune tru cari harta ş-adutea dipu pţănu cu aţea ţi easti tora. Neo-otomanismul pripusu di prezidentulu nturţescu ditu aestu kiro agiundzi s’hibă ună acțiune revizionistă cu ună amănari di un secol. Iarapoi istoria aliştei reghiuni zburaşti tră turţă, tru un kiro cându statili arabi nu eara, canda ti ună puteari anăkisitoari ţi nu easti lişoru ti străxeari.

    Di suti di añi, turţălli anăkisiră şi călcară locărli anvărliga di Amarea Mediterana, pi cari tora li lugursescu ca hiinda cu ndriptati tru sfera-a lor di influență. Easti și ună turlie di purtaticu colonialistu ditu aestu kiro ama fără elementi di năutati ică orighinalitati. Fapta aplo că, aoa şi ndauă secole, pi vără locu ditu Europa, Asia ică Africa stăpuiră turţălli pari tra s’hibă argumentulu nai ma vărtosu tră len turlii di căftări. Neise, prinţipiulu nai ma di simasie easti apartenența la idyea pisti islamică, cata cum majoritatea babageană a araghiloru mintiţ ndreptu ică indirectu, tru evenimentili ditu Orientulu di Aproapea. Acă aputrusearea otomană nu ari ici ţiva ţi s’nă arisească tru aduţerli aminti ti ea, tora andruparea nturţească a cauzăllei palestinieană va ta s’hibă ca un thimelliu.

    Ama niţi ditu Turchie nu s’fuvirseaşti cu irinea, di itia că, nu ari altă cali, că maş aţea cu polimlu. Di itia că, tru Orientul di Aproapea, tută lumea fuvirseaşti nesie lumea tută. Ditu 7 di sumedru, cându ţivillii araghi vătămară cama 1.200 di israelieni, topili şi vătămărli yinu dăldză-dăldză, ditu tuti locărli. Apandisea-a Israelui u alăxi Gaza tru un locu pârjilitu, mplinu di arvuluseri și di murminţă. Rachetili și dronile azboairă di atumţea locărli tuti, tru şi di cătă Israel, ditu Gaza, ditu sudlu a Libanului, di cătă Iran, di cătă aribelli houthi ditu Yemen. Tru spațlu a aguderloru di tamam, Israelu aduţi acțiuni suprinzătoare și cadealihea ti ciudie pritu rezultati.

    Tora ma ninti, liderlu Hamas, inamiclu ditu Gaza, fu vătămatu tru ună explozie faptă tamamu Teheran, tu capitala a marlui sponsor a minărloru anti-israeliene, Iranlu. El eara dus ta s’llia parti ti băgarea pi ipotisi a năului prezidentu a Iranlui, cari yini s’lu alăxească pi atelu ţi muri pritu cădearea a helicopterlui tru cari eara. Victimili ti arăzbunari suntu, tora, cu dzăţli di ñilli, ditu ma multi văsilii iarapoi multi di eali suntu personaje cu anami ti populu şi alumta a loru.

    Irinea nu ari să s’veadă di itia a lăhtăroasăllei ceamaună, cu alumta ţi s’faţi pi tuti fronturli vidzuti şi nividzuti, cu multi victimi. Tru aestă alumtari s’poati că irinea s’nu hibă pricănăscută, cara va s’alăncească vărăoară tru calea a apufusitorloru di bană şi di moarti. S’umplu 10 meşi di la ataca contra a Israelui, deapoa, cama di 300 di dzăli di cându născănţă oamiñi suntu tru captivitati iarapoi alță suntu bombardaț cabaia multu. Iţi rachetă arcată tru alumtă cadi tru ună zonă sensibilă. Israelieañilli agudescu căsăbadzlli ditu Gaza, militanțăllii Hamas amină, căndu ş’căndu, rachete tu căsăbadzlli israelieañi, maxus tu Tel Avivlu.

    Idyealui, ama di cătă tu dată, amină și pareia militantă yemenită. Ditu Apirită, moartea balistică yini ndreptu ditu Iran și caftă tut ţivillii ditu căsăbadz, ti ună hăiri cătu cama mari cu aminarea. Ună rachetă aminată ditu sudlu a Libanlui, s’pari, cadi tru zona a Dzenurloru Golan, loati di la Siria, și vatămă cilimeañi drudzi, dimecu araghi muslimañi. Tru sudlu a Libanlui, văsilie ţi di cabaia kiro nu ari tru capu lideri politiţ, istoria zburaşti maş ti fănicadz anamisa di viţiñilli di ma ninti, tora ascumbusiţ tru tăburi şi askeri. Easti zori s’dai ună yilipseari ali iriñe ţi lipseaşti s’hibă păzărăpsită și construită tru Orientul di Aproapea, di itia că vărnu nu u va și s’fac gaereţ mortali, pănu di mardzină,neise, atea turlie că ea s’nu aibă vără nădie s’alăncească.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Nișeñi ti Românie la Olimpiadâ

    Nișeñi ti Românie la Olimpiadâ

    La cathi patru añi, nai ma buñilli sportivi dit lumi s-antrec la Agiocurli Olimpiți. Evenimentul adusi ş-estan la startu 10.700 di competitori, dit 206 di vâsilii şi reghiuni. Cu unâ delegaţie di cama di unâ sutâ di sportivi, România easti pritu vâsiliili nai ma ghini reprezentati, la 100 di añi di la prota nișani olimpicâ a tricolorilor, amintatâ tut Paris, la rugby. Acutotalui, pi hiotea a kirolui, sportivlli româñi amintarâ 313 nișeñi olimpiți, dit cari 92 di malmâ, 98 di asimi şi 123 di bâcâri.

    Membrilli a delegaţillei româneascâ inșirâ tu migdani, Paris, nica dit protili dzâli di astrițeri. Cu nișanea di malmâ di la 200 di metri liber ş-cu bâcâri di la 100 di metri, David Popovici fu prit ânotătorlli ți loarâ nai ma multili nișeñi. La maș 19 ani, sportivlu a clublui Dinamo Bucureşti, diplo campion mondial și cvintuplu campion evropean, şi-umplu palmareslu cu ațeali dit soni nișeñi ți nu li avea, dirmi ațeali olimpiți.

    Vinirâ dapoaia protili nișeñi a canotorilor: malmâ la dublu vâsli la bârbaț şi asimi tu idyea probâ la mlleri, fu unâ crișteari mari tu unâ dumeni ți, tu kirolu dit soni, avu nai ma bunili rezultati/catortosi la rami.

    Nu va agârșari niți criștearea di la gimnasticâ. A că fu dumenea ți lo nai ma multili nișeñi, 25 di nișeñi di malmâ, 20 di asimi şi 26 di bâcâri, gimnastica nu mata nâ adusi harauâ dit 2012, Londra, anda Sandra Izbaşa amintă malma la ansâreri, Cătălina Ponor lo asimea la gimnastica di-mpadi, iar echipa femininâ amintă nișeñi di bâcâri. Tora, featili puturâ s-intrâ tu toplu a milețlor, bitisindalui pi loclu 7 astrițearea a echipilor şi loarâ nai ma multili calificări tu finalili/bitiserli individuali.

    Nai ma mărli aştiptări ti dzâlili ți armasirâ s-duc ma largu la canotaj, iu ațeali dit soni finali va s-hibâ sâmbătâ. Tut di pi api aştiptăm nișeñi şi di la multiplul campion mondial la kanoe Cătălin Chirilă. El duți ma largu unâ aradâ di performanţi ți s-aproachi di şapti dețenii ş-cari ahurhi cu ațeali dauâ nișeñi di malmâ adusi tu 1956 di Leon Rotman di la Agiocurli di Melbourne şi s-dusi ma largu cu ațeali patru titluri amintati di Ivan Patzaichin anamisa di añilli 1968 şi 1984.

    Avem aştiptări, ca totna, ş-di la atletismu, ama ațeali dit soni rezultati/catortosi la astrițerli mondiali ș-evropeani nâ bagâ zorea s-nu him ș-ahântu cu hâști. Nu nai tu soni, la halteri, România va s-hibâ reprezentatâ di dauâ sportivi cu şansi mări la nișeñi: Loredana Toma, la 71 di kiladz, şi Mihaela Cambei, la 49. Loredana easti pi loclu 4 tu clasamentul mondial la categoria a llei, iara Mihaela, pi loclu 5. Tu antrițeari, va s-angreacâ, siyura, cum va s-ducheascâ eali tu ațel stic di oarâ, ama și ambiţia ți u aspusirâ dauli sportivi cathi oarâ cându fu ananghi.

    Autor: Florin Orban
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Shimâtă tu mediul universitar

    Shimâtă tu mediul universitar

    Ministerlu a Educaţillei di Bucureşti câftă verificâri la livelul a instituţiilor di anvițari superioarâ tu ți mutreaști cazurli di arșunari a featilor (i alti fapti di idyea turlie) dupâ niscânti informații ți inșirâ tu padi tora ayoñia. Misurli furâ dati tu șteari dupâ ți tu spaţiul public ma multi studenti dzâsirâ, tu dzâlili dit soni, că furâ abuzati sexual/arușunati di profesorlli a lor.

    Pânâ tora, ti trei numi s-fați mari lafi pi singirili di suțializari. Sociologlu Alfred Bulai neagâ acuzaţiili, ama câftă singur s-hibâ scosu la pensie. SNSPA lu suspendă ditu ipotisea di director a Departamentului di Soțiologhie, nu mata va s-țânâ cursuri cât kiro va s-țânâ ancheta internâ adratâ di Comisia di eticâ a universitatillei. Tu aestu kiro, nai pțânu 10 oamiñi pitricurâ la Parchet emailuri ligati di purtaticlu a lui, dupâ ți procurorlli lâ feațirâ tâmbihi a țetățeañilor s-lâ da tu șteari a autoritățlor ma s-aibâ vârâ hâbari di aestu caz. Mesajili nu suntu musai plândzeri penali, aestea s-adarâ dupâ unâ audieri la Parchet, ama tu cazlu a profesorlui Bulai fu dișcllis și un dosar penal ti filisearea a ipotisillei tu scupo sexual.

    Profesorlu Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ di Bucureşti câftă el singur s-hibâ scosu ditu activitatea didacticâ, dicara ma multi studente lu acuzarâ că lâ pitrițea mesaji niuidisiti şi caduri cu el fârâ strañi. Arhitectul dzâți că ațea easti bana a lui privatâ ș-nu lipseaști s-aspargâ imaghinea a facultatillei.

    Treilu easti profesorlu Marius Pieleanu, tut di la SNSPA, ți fu acuzat că arușună afeatili tamam ș-pi ministrul di ma ninti ali Justiţie Ana Birchall, ama Parchetlu dzâți că nu apruche niți unâ ahtari hâbari tu aestu caz. Soțiologlu fu ma largu cllimat tu studiourli di televiziuni ș-nu s-feați niți unâ anchetâ jurnalisticâ tu aestu caz ți s-feați aoa și 16 di añi, anyrâpsi Ana Birchall pi un singir di suțializari.
    „Arușunarea a featilor easti unâ lâiațâ/taxirati ți alasâ toru ahândosu em la victimi, em tu climatlu profesional dit ițido organizaţie. Atumțea cându agresorlu easti ș-pi ipotisi superioarâ, di pistusini ș-autoritati, cata cum easti ațel didactic, goada easti ma lai. Tiñisescu curailu a tâtâlor aților ți inșirâ dininti ș-aspusirâ averlu ş-âlli angâsâescu tuț ațelli ți furâ victimi a abuzurlor di ițido turlie s-li da tu șteari. Lâ caftu a universitățlor s-pidipseascâ cu sârțilli ițido alatusi di la arada/purtaticlu tiñisit și s-asiguripseascâ afirearea/apânghisearea a victimilor şi s-da asistenţâ post-traumaticâ” dzâsi ministrul a Educaţillei, Ligia Deca.

    Reprezentanţâlli a Ministerlui ali Educaţie cundille că arușunarea a featilor, deadun cu ițido turlie di abuz, easti luyursitâ unâ câlcari a aradâllei eticâ/tiñisitâ și deontologhicâ tu ți mutreaști tiñisearea a ițido om și lâ aspardzi imaghinea aților ți s-hârsescu di ndreptul la educaţie şi anamea a zânatillei, uidisit cu pruvuderli a Nomlui a praxillei superioarâ ditu 2023. Premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că easti cândâsit că va „s-hibâ loati meatrili uisiti cu nomlu ți lipsești”.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțeara: Mirela Sima-Biolan

  • Arusia ş-ataca ali infrastructurâ țivilâ

    Arusia ş-ataca ali infrastructurâ țivilâ

    Armâsâturi di dronâ aruseascâ furâ aflati tu unâ localitati dit giudețlu Tulcea, aproapea di sinurlu cu Ucraina, dupâ atacurli dit noaptea di marţâ câtâ ñiercuri pisti infrastructura țivilâ şi portuarâ dit vâsilia viținâ, deadi tu șteari Ministerlu ali Apârari Naţionalâ. Alti armâsâturi di droni agiumsirâ tu spaţiul aerian românescu ş-noaptea alantâ, când Arusia ș-ahurhi diznău ataca. MApN dzâsi că tuti zonili iu câdzurâ armâsâturi di droni suntu anaparti di locurli iu bâneadzâ oamiñi ş-nu avurâ zñie elementili di infrastructurâ.
    Caplu a Statlui Major ali Apârari, ghenerallu Vlad Gheorghiţă, dzâsi că zona di ceamaunâ poati s-aibâ ș-ahtări riscuri, ama cathi oarâ easti mutritâ cu angâtan zona, ta s-nu aibâ niți un piriclliu. Vlad Gheorghiţă: “Cara s-aflâ fragmenti, lipseaști sâ știm a curi suntu. Eali sunt mutriti cu angâtan ditu punctu di videari chimic, ditu punctu di videari spectral. S-adarâ multi testi, ta s-nâ asiguripsim că nu ari canâ piriclliu ni ti duñeauâ, ni ti locu, ti canâ ți poati s-llia parti la ahtari evenimentu”.
    Tu ațeali dauâ nopţâ tu cari dronili xeani agiumsirâ tu spaţiul aerian românescu, a oamiñloru dit zonâ lâ si pitricurâ mesaji RO-ALERT, iara Forţili Aeriani Români mutrirâ ș-viglliarâ zona. Ațel ți u ari borgea ali Emburlâchi ali Ambasadâ a Federaţillei Aruseascâ Bucureşti fu cllimat la Ministerlu di Externi, iu âlli si dzâsi că autorităţli români câtiyursescu aesti acti.
    România giudicâ sertu acţiunili ‘iresponsabili’ ali Arusie, dzâsi ministrul di Externi, Luminiţa Odobescu. Tu arada a lui, prezidentul a Senatlui, liderlu PNL Nicolae Ciucă, dzâsi că România easti tu siguranţâ ş-că atumțea anda zburâm di ițido fuvirseari ti securitatea a noastâ, lucrul nai ma di simasie easti s-armânem isihi tu ahtări catandisi. ‘Him tu unâ moabeti fârâ curmari ş-coordonari cu aliaţlli, ma multu cu vâsiliili dit Apirita ali NATO. Așkerea a noastâ mutreaști tuti fuvirserli ți pot sâ s-facâ.’, dzâsi Nicolae Ciucă pi un singir di suțializari.
    Tu arada a llei, NATO spusi că nu veadi tu aestu evenimentu niți un semnu di atacâ faptâ castilea/maxus di Moscova pi teritoriul ali Alianţâ, ama ahtări acțiuni suntu iresponsabili şi cu piriclliu. Uidisit cu un comunicat ali organizație, NATO ş-criscu misurli di viglleari și mutreari tu reghiunea ali Amarea Lai, tamam ș-prit viglleari aerianâ. România ari un sinur di 650 di km cu Ucraina ş-tu aestu an dit soni câdzurâ ma multi ahtări armâsâturi di droni aruseșțâ pi teritoriul a llei.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

    David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

    Anotătorlu David Popovici amintă, luni dicsearâ, proba di 200 di meatri liber ș-lo prota nișani di malmâ la aestâ ediție a Agiocurlor Olimpiți ti delegația ali Românie. Aesta easti ș-prota nișani olimpicâ ti sportivlu român.
    Popovici bitisi astrițearea tu un kiro di 1:44.72. Asimea u lo britaniclu Matt Richards ți bitisi maș cu dauâ sutiñi dinâpoia a sportivlui român, iara nișanea di bâcâri u amintă americanlu Luke Hobson tu un kiro di 1:44.79.

    Autor: Lica Manolache
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 21.07-27.07.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 21.07-27.07.2024

    Andamusea ali diplomație româneascâ 2024
    “România agiumsi, tu dechenilu dit soni, un actor reghional, evropean şi internaţional di pistusini, activ şi tiñisit, un dealihea furnizor di stabilitati şi securitati” – cundille caplu a statlui român, Klaus Iohannis, la Andamusea di cathi An ali Diplomație Românâ, ți-ll adună ti dauâ dzâli București șefañilli di misiuni diplomatiți, șefañilli a ufițiilor consulari şi directorlli a institutilor culturali româneşțâ. Prezidentul lâ dzâsi a diplomaţlor româñi că mărlli scupadz di politicâ externâ armân ma largu anvârtușearea a rollui şi a influenţâllei tu UE şi tu NATO, fâțearea ma ahândoasâ a parteneriatlui strateghic cu SUA şi diversificarea a dialoglui bilateral cu partenerlli di pi tuti continentili.
    Klaus Iohannis dzâsi că andrupaști ma largu proțeslu di lârdzeari ali UE, iara ca stat membru al NATO, Bucureștiul ari un rol constructiv şi di factor ți s-țânâ tu zigâ, hiindalui un furnizor di securitati şi di stabilitati. Ș-aderarea la Schengen fu adusâ aminti la andamusea a diplomaţlor româñi, prezidentul cundille că scutearea a controalelor şi la sinurli terestri armân un scupo di amprotusa. Idyealui ș-aderarea a vâsilillei la OCDE, contextu tu cari șeflu a statlui angâsâi la criștearea a gairețlor interinstituţionali ti bitisearea cu hâiri a aluștui proțes tu nai ma șcurtul chiro.

    România și trițearea la energhia veardi
    “Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi competitivitati economicâ va s-putem s-adrăm jgllioata dit soni ti alantu scupo di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu arastea a andamusillei a Parteneriatlui ti Lucru Deadun Transatlantic tu Energhie şi Climâ di București, iu loarâ parti reprezentanţâ a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti. România ș-feați ma buni capațitățli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria și Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan și Georgia, iara ta s-agiungâ ma sârcoasâ la şocuri reghionali ică globali investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi caftâ fâțearea diplâ a capațitățlor nucleari, dzâsi nica premierlu.
    Aestu adusi aminti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor ditu Amarea Lai și scoasi tu migdani andruparea datâ di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ. Tu arada a forumlui fu simnatâ ș-unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ di ma ninti pi cârbuñi easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ.

    Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ tu Românie
    Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ furâ aflati aproapea di localitatea Plauru di Tulcea (câsâbă tu not-apirita ali Românie), dupâ atacurli ditu noaptea di marţâ câtâ ñercuri pisti infrastructura țivilâ şi portuarâ ditu Ucraina, deadi tu șteari Ministerlu ali Apârari Naţionalâ di București. Alti trei droni agiumsirâ tu spaţiul aerian românescu şi gioi noaptea, cându Arusia ahurhi diznău atacurli. Tu ațeali dauâ nopţâ, a duñeauâllei ditu reghiuni âlli si pitricurâ mesaji RO-ALERT, iara Forţili Aeriani Români pitricurâ aeronavi militari ta s-mutreascâ și s-monitorizeadzâ ți s-fați. A omlui ți u ari borgea ti emburlâchi ali Ambasadâ Aruseascâ Bucureşti âlli si gri la Ministerlu di Externi, iu âlli si dzâsi că autoritățlli români câtâyursescu sertu aesti aguderi militari şi fu cundillat caracterlu iresponsabil a lor. Tu arada a llei, NATO dzâsi că nu veadi tu aesti goadi militari niți un semnu di vârâ atacâ faptâ castine di Moscova pisti teritoriul ali Alianţâ, un comentariu ți lu ari adratâ ș-tu alti ahtări arădz.

    Xeri mari tu Românie
    Ti ispetea a xerillei mari, apa s-da maș ti niscânti sâhăț tu ândauâ suti di câsâbadz ș-hori ditu Românie. Mulțâ agricultori dzâc că-și chirurâ birchetea, ma multu aclo iu nu pot s-adapâ loclu, iara ta sâ-lli agiutâ oamiñilli zñipsiț, autoritățli zburăscu cu bănțâli ta s-aflâ cearei ti anvâlearea a ratilor ș-a tocurlor la creditili ti fermierlli ți vedu zori di sibepea a xerillei. Aesti lucri s-fac anda loclu zñipsit pânâ tora easti di vârâ dauâ milioani di ihtări la misur ș-oclliul-a-soarlui ş-di 100.000 di ihtări la gârnu ş-rapiţâ. Hâbărli di la spețialişțâ nu suntu ici buni niți ti chirolu ți va s-yinâ. Tora di oarâ, gradlu di umpleari a aților 40 di lacuri di acumulari ditu vâsilie dipusi niheamâ sum 80%, iar spețialișțâlli di la „Apili Români” luyursescu că tendinţa di scâdeari va s-ducâ ninti. Debitlu ali Dunâ tu intrata tu vâsilie easti sum media multianualâ a meslui alunar, ama nu sunt cripări di alimentari ti Chentrala Nuclearâ di Cernavodâ.

    Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți
    “Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți easti unâ furñie di pirifañ ti noi tuţ şi hiu siyur că tu aesti dzâli amplini di emoţii va s-him cama aproapea un di alantu. Sportul fați parti ditu ațea ți him noi ca mileti, identitati dezvoltatâ şi adratâ cama di unâ etâ, cu rezultati ți armasirâ ș-adzâ reperi la livel internaţional”, dzâsi prezidentul Klaus Iohannis Paris, gioi, la inaugurarea a Casâllei ali Românie, dișcllisâ la sediul ali Ambasadâ ali Românie tu Franție/Galie, cu unâ dzuâ ninti di țeremonia di ahurheari a Agiocurlor Olimpiți di Vearâ. “Sportivlli ți suntu Paris au borgea s-ducâ ma largu pirmithlu ali protâ nișani ți u lo România la Agiocurli Olimpiți, tu 1924, tut tu capitala ali Franţie/Galie, dzâsi prezidentul a Comitetlui Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot s-nu minduescu câ, aoa ș-100 di añi, tut Paris, dișcllisim aestâ cali cu unâ nișani di bâcâri, iara noi avem tora mșata borgi s-duțem ma largu aestu pirmith di avuțari a yiștearillei ali Românie cu ma multi nișăñi olimpiți și s-nâ hârsim di unâ nauâ ediţie a Agiocurlor Olimpiți di cama analtul livelˮ. Lotlu ali Românie la astrițearea ți va s-bitiseascâ tu 11 di agustu easti adrat ditu 106 sportivi.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

    droni, Agiocurli Olimpiti Paris 2024, Klaus Iohannis, MApN, Arusia, Team Romania

  • Andamusea ali diplomaţie româneascâ

    Andamusea ali diplomaţie româneascâ

    Aproapea di bitisita a aților 10 añi di mandat prezidenţial, Klaus Iohannis lo parti, ti ațea dit soni oarâ, la andamusea cu şefañilli di misiuni, ufiții consulari şi directorlli ICR cu arastea a Andamusillei di cathi an ali Diplomaţie Româneascâ. Uidisit cu spusa a caplui a cratlui, România agiumsi, tu aestu dețeñiu di ma nâpoi, un actor reghional, evropean şi internaţional di pistusini, activ şi tiñisit, un dealihea furnizor di stabilitati şi securitati.

    El lâ dzâsi a diplomaţlor româñi câ scupadzlli mări dit politica externâ armân ma largu ânvârtușarea a rollui ş-a influenţâllei tu Uniunea Evropeanâ ş-tu Alianţa Nordu-Atlanticâ, fâțearea ma sânâtoasâ a suțatâllei strateghicâ cu Statili Uniti şi fâțerea a unlui dialog di dauli părțâ, pi ma multi temi, cu partenerlli di pi tuti continentili.

    Prezidentul dzâsi că armâni un sturu vârtosu ti proțeslu di lârdzeari ali Uniuni Evropeanâ şi cundille că România va s-hibâ ma largu activâ ti andruparea a imnaticlui evropean ali Ucrainâ şi Republicâ Moldova. El adusi aminti că Bucureştiul andrupâ vârtos apofasea istoricâ mutrindalui dișcllideara a pâzârâpserlor di aderari la Uniunea Evropeanâ cu ațeali dauâ stati vițini, apofasi aprucheatâ tu andamusea a Consiliului Evropean ditu 14-15 di andreu di anu. Tu ți mutreaști Ucraina, nica ditu prota dzuuâ a polimlui, România fu acutotalui solidarâ și lo vârtoasi meatri multidimensionali ti andruparea a elli, cundille Iohannis.

    Ti dumeniili a securitatillei ş-apârarillei, ca stat membru ali NATO, România ari un rol constructiv şi di factor ți u țâni ziga, hiindalui un furnizor di securitati şi di stabilitati, luyurseaști liderlu di Bucureşti. Tu minduita al nâs, România s-hârseaști tora di nai ma analtul grad di apârari şi protecţie ditu tutâ istoria a elli.

    Trâ Parteneriatlu Strateghic cu Statili Uniti, ca sturu di thimelliu a politicâllei externâ ali Românie, Iohannis dzâsi că agiumsi tu aestu chiro ma vârtos ș-ma di pistusini. Pi di altâ parti, caplu a statlui cundille că tu ațelli 10 añi di mandat fu cu unâ mengâ ahoryea ti anvârtușarea a suțatilor și a ligâturlor strateghiți bilaterali cu statili di cari nâ aproachi idyili axii şi sinferuri, cata cum suntu Ghirmânia, Franţa/Galia, Spania, Italia, Polonia.

    Temâ spusâ diznău şi scupo nica nibâgat cu practico acutotalui, aderarea la Schengen fu scoasâ tu migdani și estanu la andamusea a diplomaţlor româñi. Prezidentul luyurseaști că aderarea ali Românie la spaţiul Schengen cu sinurli aerieni şi maritimi agiumsi unu importantu sucțesu di etapâ şi cundille că scutearea a controalilor ş-la sinurli terestri armâni unu scupo di amprotusa. “Amu cândâseara că va s-apruftusim s-duțem pân tru cap aestâ gaireti colectivâ ti hârilâtica nu maș a țetăţeñilor româñi, ama ș-ali Unie cama cu prucuchie ș-fârâ cheadiți artifițiali”, cundille caplu a statlui.

    Un altu obiectiv di amprotusa tu politica externâ easti apruchearea a vâsilillei la Organizaţia ti Lucru deadun şi Dezvoltari Ecunomicâ. El angâsâi ti criștearea a gairetillei interinstituţional trâ bitiseara cu hâiri a aluștui proțes, cât s-poati, tu nai ma șcurtul kiro.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • România ş-trițearea la energhia veardi

    România ş-trițearea la energhia veardi

    “Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi astrițeari icunomicâ putem s-adrăm jgllioata ți s-angreacâ nai ma multu ti scupolu a nostu di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu furnia a andamusillei a Suțatâllei ti Lucru deadun Transatlantic tu energhie şi Hâvai di București, iu loarâ parti reprezentanţâlli a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti.
    ‘Sistemili a noasti energhetiți lipseaști s-hibâ axi s-da energhie tu ițido oarâ ș-tu condiţii di stres internu i externu a tâtâlor consumatorlor, iuțido” – dzâsi premierlu. Uidsit cu spusa a lui, lipseaști s-avem len-turlii di izvuri di energhie şi tehniț ta s-li adrăm, iara tu contextul a polimlui ditu Ucraina, vâsilie viținâ şi, că s-aproachi iarna, easti ananghi di acţiuni unâșunâ ta s-u adrupâm Republica Moldova, Ucraina, tuti vâsiliili ditu reghiuni cu vulnerabilităţ. Ti furnia aesta, dzâți premielu, România fați ma buni capațităţli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria ș-Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan ș-Georgia.
    Dupâ spusa a lui, Bucureștiul investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi va ta sâ-și dipluseascâ capațitatea nuclearâ. Scupolu, dzâți Marcel Ciolacu, easti modernizarea a sectorlui energhetic, ți s-agiungâ cama sârcos la şocuri reghionali ică globali.
    Protlu ministru zburâ ș-ti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor tu Amarea Lai, ți va s-adarâ diplo capațitatea di producţie di gazi ali Românie şi va u alâxeascâ vâsilia tu nai ma marli producâtor ditu UE ahurhindalui cu 2027. El scoasi tu migdani andruparea datâ ali României di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ, zburândalui aoa di adrarea a reactoarilor 3 şi 4 di la chentrala Cernavodâ, ditu not-apiritâ. Tutnâoarâ, tu arada a forumlui di București fu simnatâ unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ pi cârbuni easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ cari va s-adarâ energhie cu zero siligheri di dioxid di carbon.
    “România lucreadzâ multu ta s-adarâ efcula trițearea la energhie veardi tu unâ turlie pragmaticâ, s-hibâ unâ paradigmâ tu reghiuni ş-tu lumi şi aesta va s-dzâcâ filisearea a gazilor ti un kiro șcurtu ş-di mesi, ama ş-ti energhie nuclearâ”, dzâsi, tu arada a lui, ministrul ali Energhie, Sebastian Burduja. Minili şi termochentralili pi cârbuni ditu Românie va s-lucreadzâ ma largu, dzâți ministrul, nai pțân nica un an ş-giumitati, ti ispetea că vâsilia ari ananghi di termochentralili convenţionali/di arada, ți ș-aspusirâ pânâ tora hâirea, ma multu anda s-fați dalga aesta di câñinâ ditu kirolu dit soni. Moabețli di București s-fac, dzâlili aesti, pi tema a yinitorlui ali energhie tu tutâ lumea, ama ș-pi tema a dezvoltarillei a energhillei a yinitorlui, energhie siyurâ, acțesibilâ ş-ma multu, energhie ți s-nu ânfarmâcâ hâvaia, zburârâ ti bâgarea tu practico a niscântor izvuri di adrari ali energhie, a că easti ea termicâ i electricâ, ama ș-ti lucrul deadun anamisa di craturli evropeani şi SUA.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.07-20.07.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.07-20.07.2024

    Recordu meteo tu Românie – nai ma lunga dalgâ di câñinâ
    România avu nai ma lungul cod aroșu di câñinâ dit istoria a misurâtorlor meteorologhiți. Gioi, s-bitisi ațea dit soni tâmbihi di ahtari turlie ți eara ti niscânti giudeți ditu notlu a vâsilillei, prit cari ș-capitala. Maximili termiți tricurâ di 40 di gradi Celsius, iara tu nopțâli tropicali temperaturli nu dipusirâ sum 25 di gradi. Disconfortul termic fu dip mari, iara indițili temperaturâ-nutie tricu praglu critic di 80 di unităț. A că tora di oarâ scadi, câldura multu mari zñipsi sânâtatea la mulțâ oamiñi, numirlu aților ți avurâ ananghi di intervenţii di urghenţâ tu tutâ vâsilia fu di dzăț di ñii și s-anregistrarâ și ndoi morțâ.
    Furnizarea cu apâ bunâ te-a beari fu unâ cripari ti suti di localităţ. Tu aesti dzâli, rezerva di apâ scâdzu, iara autoritățli dit suti di localităț deadirâ maș ti ndauâ sâhăț apâ tu dzuuâ i la ma multi dzâli. Tutnâoarâ, sistemlu energhetic fu zñipsit, iara aprinderli a vegetaţillei s-feațirâ dipriunâ ş-pi locuri mări.

    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, la andamusea CPE dit Marea Britanie
    Şeflu a statlui român, Klaus Iohannis, zburâ, gioi, ti lucurlu deadun tu dumenea ali energhie ş-ti andruparea ma largu ali Ucrainâ, tu patra andamusi a Comunitatillei Politicâ Evropeanâ. Evenimentul iu loarâ parti lideri dit cama di 40 di craturi s-feați tu Marea Britanie. Klaus Iohannis soasi tu migdani că acțiunili ti ânvârtușari a lucurlui deadun tu dumenea ali energhie ş-a conectivitatillei suntu scupadz di simasie ti fâțearea ma sânâtoasâ a rezilienţâllei naţionalâ ş-evropeanâ, tu unu contextu zñipsit di alâxerli climatiți, ama ș-di evoluţii cata cum suntu ațeali dit Ucraina, ți u spusirâ diznău ananghea ti acţiunea di ângrâdeari a dependenţilor strateghiți.
    Prezidentul Iohannis scoasi tu padi gairețli ali României ti andruparea aluștor dumenii, cata cum și rollu ali vâsilie la livel reghional, tamam prit unâ implicari cama activâ tu proiectili la Amarea Lai. Uidisit cu Administraţia Prezidenţialâ, Klaus Iohannis cundille simasia ânvârtușarillei a ligâturlor energhetiți la livel naţional şi reghional şi a dezvoltarillei ali infrastructurâ energheticâ, ți duc la independenţa energheticâ la livel european. Tutnâoarâ, tu marja a andamusillei, s-feați și adunarea a liderilor dit Românie, Marea Britanie, Polonie, Galie/Frânție şi Ghirmânie cu prezidentul ali Republicâ Moldova, Maia Sandu. Liderilli dit aesti vâsilii u dzâsirâ diznău apofasea ti andruparea a Chișinâul ti umplearea a scupadzlor tu ți mutreaști irinea, prucuchia ş-dimucraţia.

    Doi româñi tu cumândârsirea a PE
    Doi dit ațelli 14 vițeprezidențâ a năului Parlamentu Evropean suntu româñi. Easti zborlu di Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță, ți furâ alepțâ marțâ, tu prota şedinţâ a leghislaturillei. Victor Negrescu candidă ditu partea ali parei a suțial-dimocraţlor, iara Nicolae Ştefănuţă dit partea ali parei a Verdzâlor. Doilli s-hârsirâ di andruparea a majoritatillei parlamentarâ adratâ anvârliga di popularlli, suțial-dimucraţlli şi liberalli di Renew.
    Tu ilichii di 38 di añi, Victor Negrescu reprezentă România ti potisea di membru a Parlamentului Evropean anamisa di añilli 2014-2017 și dit 2020 pânâ tora. El avu ș-alti roluri administrativi tu leghislativlu evropean, cata cum ațea di chestor. Nicolae Ştefănuţă, eurodeputat ahurhindalui dit 2019, lo mandatlu di tora candidândalui ca independentu şi fați parti ditu pareia a Verdzâlor.

    Misuri ti alâxearea a numirlui di ursi dit Românie
    Tu sesiunea extraordinarâ ți s-feați, plenlu a Camerâllei a Deputaţlor di București apruche, luni, cu mari majoritati proiectul di nom anchisit di UDMR (partenerlu di ma ninti la guvernari al PSD şi PNL), ți alâxi leghislaţia tu ți mutreaști avinarea ti vâtâmarea a ursilor, documentu votat anu tu Senat. Proiectul pruveadi, ti añilli 2024 şi 2025, posibilitatea a vâtâmarillei cu tufechea a cama 400 di ursi cafilii. Acțiunea leghislativâ yini dupâ șcurtu chiro di la taxiratea ditu munțâlli Meridionali, cându unâ tinirâ featâ di 19 añi muri pi unâ cali di munti dupâ ți fu atacatâ di unâ ursâ.
    Premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că prit alâxearea a nomlui nu va s-da libir la vâtâmarea a ursilor, ași cum adunâ gaile niscânti organizații guvernamentali, intervenţiili leghislativi minduescu s-agiutâ s-nu mata s-facâ canâ atacâ pi oamiñi şi niți zñii tu nicuchiratili a oamiñilor. Tu arada a lui, senatorlu UDMR Tánczos Barna, ațel ți anchisi proiectul, dzâsi că easti ananghi di unâ intervenţie preventivâ, aşa cum s-fați tu tuti craturli membri dit UE, iu ari un numir mari di ursi cafilii.

    Prezidentul ali Românie âlli apruche pi sportivilli ți llia parti la Agiocurli Olimpiți di Paris
    Prezidentul Klaus Iohannis âlli apruche, ñiercuri, la Pâlatea Cotroceni pi sportivilli ți va s-reprezintâ România la Agiocurli Olimpiți di Paris. Şeflu a cratlui âlli deadi hlambura a vâsilillei ali echipâ olimpicâ ți ari 107 sportivi. Klaus Iohannis dzâsi, cu furnia aesta, că performanţa di livel olimpic s-adarâ pritu multu lucru, cu multâ apofasi, disțiplinâ ş-mirachi. S-aduțem aminti că Nadia Comâneci easti tu unâ carti cu caduri ți zburaști di Agiocurli Olimpiți di Vearâ, tipusitâ cu ndauâ dzâli ninti di competiţia ți va s-ahurheascâ Paris.
    Cartea cu numa „Ațelli dit soni iroi. 100 di momenti a leghendilor olimpiți”, cartea easti unu semnu di tiñie ti sportivilli ti anami şi scoati tu padi momentili di niagârșari di la cathi olimpiadâ. Un episod ti mirachi scosu tu migdani tu carti easti prota notâ 10 datâ vârâoarâ la gimnasticâ, prit cari românca di 14 añi ciudusi Agiocurli di Montreal ditu 1976, tamam şi tabela di marcaj, ți nu eara adratâ ti un ahtari scor, ama aspusi nota unu. Nadia apruche tu câsâbălu Montreal şapti noti di 10, cu care amintă trei medalii di malmâ, unâ di asimi ş-unâ di bâcâri.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 07.07 – 13.07.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 07.07 – 13.07.2024

    Ucraina, punctul chentral a summitlui aliat di Washington
    Ținți lideri dit NATO, prit cari prezidentul american, Joe Biden, ş-ațel român, Klaus Iohannis, simnarâ, la summitlu aliat di Washington, unâ declaraţie tu cari âși llia borgea sâ-lli da ali Ucrainâ sistemi di apârari aerianâ Patriot. Kievlu va s-poatâ s-filiseascâ, ași, baterii Patriot donati di Statili Uniti, Ghirmânie şi Românie, la cari s-adavgâ componenti dati di Vâsiliili di Nghiosu şi un sistem donat di Italie.
    „Adrămu tuti aesti lucri: andrupâm Ucraina, donăm Patriot, agiutăm Moldova, agiutăm ş-alțâ ditu reghiuni, că putemu ș-că ași minduim că easti ndreptu s-adrămu”, dzâsi prezidentul Iohannis. Uidisit cu spusa a lui, România s-alâxi dit un crat ți plâcârsea sâ-lli si da agiutor di ițido turlie tu un crat ți ari forţa, energhia ş-capațităţli ta s-exportâ securitati tu tutâ reghiunea.
    Tu plan bilateral, Klaus Iohannis ş-omologlu a lui ucrainean, Volodimir Zelenski, simnarâ, Washington, unâ achicâseari di lucru deadun tu dumenea a securitatillei. Easti un documentu politic ți sistematizeadzâ lucurlu ți s-fați chiola anamisa di aesti dauâ vâsilii tu dumenii ahoryea ș-ari și lucri ligati di borgea ți ș-u lo Kievlu di duțeari ma largu a reformilor di cari easti ananghi tu calea a lui evropeanâ şi evroatlanticâ, di tiñisearea a ndrepturlor a minorităţlor naţionali, cata cum și di lucru deadun ti alumta contra a criminalitatillei di la sinur. Agiutorlu ti Ucraina fu protlu punctu pi aghenda a summitlui NATO. „Avem tu umuti sâ silighim un pachet di nai pțân 40 di miliardi di evradz ti anlu ți yini, a dapoaia s-u țânem asistenţa di securitati la un livel bun, ș-ași Ucraina s-poatâ s-azvingâ”, ș-loarâ borgea vâsiliili membri.

    Protestu dișcllisu, protestu ascumtu
    Tu plan internu, stâmâna ahurhi cu un protestu altâ turlie, andreptu di contabili ş-economişțâ cu numa „Fârâ haos tu leghislaţia fiscalâ”. Bucureşti ş-tu alțâ câsâbadz, partițipanţâlli scoasirâ tu padi actili leghislativi şi misurli fiscali ți li luyursescu că aduc zñie, câțe agudescu cathi antreprenor, economistu, contabil cata cum ş-contribuabil dit Românie. Protestatarlli dzâc că bâgarea a niscântor mecanismi cum suntu e-Factura ică e-TVA, creaşti, dealihea, birocraţia. Protestul a contabililor fu unlu spus di cu chiro.
    Nu idyealui s-feațirâ lucârli la Aeroportul Internaţional Otopeni, iu dzăț di azbuirări interni ş-externi ali companie naţionalâ TAROM furâ anulati di cara unâ parti dit piloţ s-aspusirâ niputuț ti azbuirari. Dapoaia inshi tu migdani că eara unâ turlie di grevâ ascumtâ, ahruhitâ dinapandica, ți adusi zñie a pasagerilor ș-dusi la mări cheardiri ti companie. Azbuirărli ahurhirâ diznău daua dzuuâ, dupâ ți cumândârsirea TAROM simnă unâ achicâseari ti lucri ligati di tiñia di cathi mes cu personalul navigantu.
    Comisarlu evropean ti transporturi, Adina Vâlean, dzâsi că criparea di la Tarom nu easti ti bun, anda compania s-hârseaști di un agiutor di la crat aprucheat di Comisia evropeanâ. TAROM ari, cathi an, cheardiri mări finanțiari, iara analişțâlli s-antreabâ naca copuslu a cratlui ta s-u andreagâ și s-u ascapâ firma nu s-duți pi vimtu.

    Problemi tu transporturi
    Urdinarea pi Calea Nționalâ DN7 Valea a Oltului, arterâ di mari simasie ți treați pritu Carpațlli Meridionali ş-asiguripseaști ligâtura cu tronsoanili ditu chentru ș-ascâpitatâ s-ancllisirâ, ti un mes, dzuua maș, ta s-poatâ s-talli pâduri ti adrarea ali geadei Sibiu-Piteşti, geadei ți easti aștiptatâ di cama di 3 dețenii. Dânâserli âlli cârtescu transportatorlli ș-nu maș elli, iara zñiili nu amânarâ s-veadâ: ma multi codz s-adrarâ pi calea para urdinatâ DN1 anamisa di Ploieşti – Braşov. Iara aesta nu easti tut anda zburâm di transporturi: Apuntea a Suțatâllei Giurgiu-Ruse pisti Dunâ, intră, ñiercuri, tu mirimitisiri, pi partea vâryâreascâ, ti un chiro di doi añi. A țetâţeñilor româñi lâ dăm urnimia s-filiseascâ ș-alanti puncti di trițeari a sinurlui cu Vâryâria, locu iu vor s-agiungâ turișțâlli româñi, ama și vâsilia prit cari s-treați anda vrei s-nedz tu Gârție i tu Turchie, dauâ destinaţii mări tu chiro di vearâ.

    Unâ ordonanţâ ti cari s-feați multâ lafi
    Chivernisea alâxi, gioi, ordonanţa di Urghenţâ tu ți mutreaști testarea antidrog a şoferlor, dupâ ți actul normativ fu multu câtigursit di suțietatea țivilâ. Şoferli ți sunt aflaț pozitivi la testari i ți nu vor s-adarâ testarea lâ si llia carnetlu, ama pot sâ-și lu llia nâpoi tu 3 dzâli, maca laboratoarili di mediținâ legalâ nu da, tu aestu chiro, rezultatlu preliminar a analizilor di sândzâ. Unâ suțatâ neguvernamentalâ câftă anularea a ordonanţâllei ti testili antidrog, că taha ari pruvuderi abuzivi, cata cum ș-rezultati pozitivi di cara oamiñilli llia yitrii ti arâțeari/aremâ.

    Dalgâ di câñinâ pisti Românie
    Meteorologhilli româñi feațirâ tâmbihi că, tu bitisita a stâmânâllei, va s-facâ nai ma teslu cod aroşu di câñinâ di pânâ tora, tu trei cirecuri/carturi dit vâsilie. Ninti di bitisita di stâmânâ furâ ținți dzâli cu para mari câldurâ, cu temperaturi ți alinarâ pânâ la 39 di gradi și va s-facâ ș-di aoa ș-ninti, uidisit cu prognozili, alti trei dzâli cu temperaturi extremi, ți va s/-treacâ di 40 di gradi. Chivernisea lâ câftă a autoritățlor chentrali şi locali s-hibâ etimi s-intervinâ cu hâiri atumțea cându va s-aibâ vârâ stevlâ/ananghi.

    Ahurhitâ bunâ tu competiţiili/astrițerli ditu intercluburili di fotbal
    Dupâ un evropean bun adrat di naţionala ali Românie, menga a microbişțâlor s-mutâ câtâ echipili di club acâțati tu competiţiili/astrițerli continentali. Iara anchisita di sezon fu bunâ: Campioana FCSB (București) u azvinsi campioana San Marino, Virtus, cu 7-1, marţâ, tu xinurâ, tu prota manşâ dit protlu tur preliminar ali Ligâ a Campioñilor, iara echipa ți lo Cupa, Corvinlu Hunedoara, azvinsi, tut tu xinurâ, cu 4-0, vițecampioana şi amintâtoarea ali Cupâ ali Ungariei, Paksi, tu prota manşâ a protlui tur preliminar ali Europa League. Ma s-adarâ niscânti calificări, FCSB va s-adunâ tu doilu tur preliminar cu Maccabi Tel Aviv, dit Israel, iara Corvinlu va s-alumtâ cu formaţia croatâ Rijeka.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha