Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • HABAREA – RRI şi social media

    HABAREA – RRI si social media


    Vruţ sots, Radio România Internaţional ari di pţânu kiro profil şi pi Pinterest, site-ul di partajare di caduri, la http://pinterest.com/rrinternational/ .



    Vă aduţimu aminti că RRI ari profiluri pi Flickr (http://www.flickr.com/photos/radio_romania_international/), iu puteţ s-aflaţ, tutunâoarâ, galerii di caduri, pi Facebook https://www.facebook.com/pages/Radio-Romania-International/184839860150



    Aştiptăm comentariili a dumnil’ilor a voasti şi feed-back la postărli RRI di texti şi caduri.



    Eugen Cojocariu


    Taşcu Lala

  • Amintâtorlji a concursului Marli Premiu RRI – „Prit salinili ali Romanie”.

    Amintâtorlji a concursului Marli Premiu RRI – „Prit salinili ali Romanie”.

    Amintâtorlji a Marlui Premiu a concursului RRI “Prit salinili ali Românie”, americanjilji John shi Roberta Selesky, agiumsirâ tru România.


    Manuela Peanci, dit câsâbãlu Slobozia, România aminta loclu II la concursu…


    Elj amintarâ un sejur di 10 dzâli (nauâ noptsâ), cu pensiuni completă, tru 4 locâri cunuscuti ti prilucrarea-a saril’ei: Slănic Prahova (judetslu Prahova, sud), Târgu Ocna (judetslu Bacău, tu apiritâ), Praid (judetslu Harghita, tu tsentru) şi Turda (judetslu Cluj, nord-vest).


    Pi ningâ videarea-a salinilor, ascultâtorl’ii a noshtri va s-aibâ câbilea ta s-veadâ multi alti mushutets a fisiljei, turistitsi, culturali, istoritsi dit atseali 4 locari. Familia Selesky va s-hibâ deadun tu aestâ priimnari cu sotslu Daniel Bilţ, di la Serviciul Englez.


    La concursu apândâsirâ corectu 429 di ascultători icâ ufilisitori a programilor RRI. Pi ningâ Marli Premiu deadim 116 di premii spetsiali, premii şi mentsiun’i.


    Ti Sectsia Armaneascâ — RRI Manuela Peanci dit România, câsâbãlu Slobozia amintã Loclu II a deapoa sectsia armaneasca u tinjisi Manuela ti comunicarea cu emisiunjili a noasti shi cu un manucljiu di cartsâ armâneshtsâ.

  • Catastisea a economiil’ei româneşti

    Catastisea a economiil’ei româneşti

    România ari ananghi di trei ingredienti di thimel’iu ti amintarea a investiţiilor, cundile, la un seminar di speţialitate ndreptu Bucuresti, economistul-şef a Bancâl’ei Nationale, Valentin Lazea: Noi avem tu România nai pţânu trei imperfecţiuni mări a pâzaril’ei, aţeali trei i-uri, cum mi ariseaşti s-lâ spun. Easti zborlu di infrastructură, instituţii şi inovare. Iara problema nai cama mari easti că, tu kirolu anda inovarea ţâni di un stadiu superior a factorlor di producţie, infrastructura şi instituţiile ţân di catastisea di thimel’iu, catastisea primarâ dimi, tra s-poatâ s-minâ dit prota fază a evoluţiil’ei economiţi lipseaşti s-aibă instituţii buni şi infrastructură bună şi noi nu şidem ghini dimi vahi şi aestâ exighiseaşti câţe vinirâ investitorl’ii la noi ma amânat ş-tu numir ma n’ic andicra di cât vinirâ tru vâsiliili di ningâ noi”.



    Di altă parti, tu minduita al Lazea, aţel’i cari spun câ sectoari cata cum aţel bancar icâ metalurgic lipsea s-hibâ ţânuti tu mâna a statlui şi a capitalui autohton, lipsea sâ s-mutreascâ la turism, paradigmâ, iu rezultatili înreghistrate tu aeşţâ dit soni 15-20 di ani suntu practic insesizabili. Tu arada a lui, prezidentul a Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, feaţi timbihi ti nihâirlâtica energheticâ ali economie naţionalâ. El cundil’e câ România easti treia nai cama energofagă economie dit Europa, cu un consum di energhie di dauă ori şi giumitati ma mari andicra di media europeană, ahtari turlie că iţi cât multi agiutoari tu pâradz vrea s-aproaki nâscânţâ producători industriali el’i nu pot s-hibâ competitivi. Dumitru spusi ş-ti performanţa multu scădzută a agriculturâl’ei, cari easti vârtos ligatâ di condiţiile climateriţi şi ari zn’ii di furn’ia a gradlui analtu di ampârţari a exploataţiilor agricole.



    Viţeguvernatorlu BNR, Bogdan Olteanu, feaţi timbihi, dit altâ videalâ, câ România easti tu piricl’iul ta s-ampuliseascâ cu unâ fudzeari dăldză-daldză a forţâl’ei di lucru analtu calificate ma s-nu asiguripseascâ criştearea-a compititivitatil’ei, em pi nivel di indivizi, em ş-ca societate. El spusi câ nai cama yilipsitor tu aestâ noimâ easti exodlu a yiaţârlor. Ministrul ti IMM-uri, mediul di afaceri şi turismu, Maria Grapini, lugurseaşti că şi dumenea a fiscalitatil’ei caftâ ndridzeri. Grapini va, di altâ parti, bâgarea tu lucru a TVA pi tut şingirlu di producţie, cari ţi s-hibâ dimensiunea a ţifrâl’ei di afaceri a companiilor si n’icşurarea a impozitlui pi amintatiţli a microîntreprinderlor, dit alunar, di la 3 la 1,5%. Ministurlu tră IMM-uri nica spusi câ dit veară va s-hibâ bâgat tu parctico impozitlu forfetar, ama şi unâ taxă pi valoarea adăvgată n’icşuratâ la 9% ti produsili di panificaţie. Grapini cundil’e ama, ca aşteaptă minduita a Ministerlui di Finanţe tu ligătură cu aesti alâxeri fiscali.



  • Tin’ie vâsilikeascâ tră Societatea Română di Radiodifudzuaune

    Tin’ie vâsilikeascâ tră Societatea Română di Radiodifudzuaune

    10 di mai — Dzuaua-a Regalitatil’ei, easti unâ dzuă cu unâ triplă semnificaţie tră România. Tu 1866, la aestâ dată, prinţipili Carol Ntâi eara proclamat domnitor, 11 an’i ma amânat Carol simna actul di independenţă andicra di Imperiul Otoman, iara tu 1881, tut tu dzuua di 10 di mai, s-ţânea tseremonia di alinari pi thron a lui ca prot Vâsil’e ali Românie. Ca tu cafi an, eara ndreapti multi evenimenti ahârdziti ti monarhie, iara Casa Regală deadi tin’iseri a nâscântor personalităţ a banâl’ei culturale. Societatea Română di Radiodifudzuaune, care tu aestu an umpli 85 di an’i di la thimil’iuseari, eara, şi iia tutunâoarâ, tin’’isitâ.



    Tu Sala a Vâsil’eadzlor di la Pâlatea Elisabeta di Bucureşti, prinţipesa clirunumsitoari Margareta ali Românie deadi a Radioului public decoraţia regală Nihil sine Dio / “Nimic fără Dumnezeu” / Ici ţiva fârâ Dumidză” tră serviţiili aduse a publiclui românescu di tutâ lumea. Consilierlu regal, Radu Ghinea, ghivâsi furn’ia tră cari s-deadi aestâ analtâ tin’ie: “Majestatea a Lui Vâsil’elu, prit Alteţa a L’ei Vâsilikeascâ prinţipesa moştenitoari Margareta ali Românie, conferă decoraţia vâsilikeascâ Nihil sine Deo a Societatil’ei Române di Radiodifudzuaune, ti furn’ia câ repreziantă una dit instituţiile fundamentale ale vasilii, care ti atea câ dit ahuhrita a existenţâl’ei a l’ei lucră ti interesele superioare a statlui, asiguripsindalui comunicarea aţilor ma importante momenti ale istorie tu ateali dit soni dauâ secole cătră cetăţeni şi cătră lumi. Tra s-tin’iseascâ valoarea fârâ preacl’e a patrimoniul istoric, naţional şi mondial a nregistrărlor adrati pi hiotea a etilor, tezaur di aver, cultură şi informaţie, tra atea că prit strategia a l’ei curentă armâne un prezentator imparţial a informaţiil’ei di actualitate şi promotor a culturâl’ei şi ali civilizaţie româneşti.”



    Radio România easti parti dit istoria ali Românie tu aesţâ 85 di an’I dit soni, iara actul a l’ei di amintari, tu 1928, pi 1 di brumar, easti simnat di vâsil’elu Ferdinand, adusi prezidentul-director genearal ali Societati Române di Radiodifudzuaune, Ovidiu Miculescu. Ti aestâ distincţie, Ovidiu Miculescu spuni că: “Ansimneadza prota ş-prota pricunuşteari, ansimneadza un gestu di nâmuzi, di tin’iseari, di haristuseari, di apreciere şi tu idyiul kiro easti un semnu, un mesaj cari nâ caftâ, nâbagâ zori ti furn’ia că Radio România eara permanentu ligatâ di România, di istoria ali Românie, di imnaticlu a aiştei vâsilii tu momentile a l’ei ma bune ica ma ndilicati.” Easti un semn di tin’iseari extraorditară, protlu gestu nai cama marli di pricunuşteari după 85 di an’i, adăvgă Ovidiu Miculescu.



  • Sârbâtori tu meslu Mai

    Trei dzâli, arada, dit meslu Mai, nica aduna multi simasii ti român’ii.


    Tu 1866, la 10 di Mai, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen alinâ pi tronlu, pi scamnul regal ali Românii, atunţea aflatâ tu formula a dauâ prinţipati uniti, Moldova şi Muntenia. Cu 7 an’i nâinti, dubla alidzeari al Alexandru Ioan Cuza tu caplu ali Moldovâ şi dapoaia ali Muntenii, adra unirea aţilor dauâ prinţipati româneşti. Aduţearea a unui prinţipi xenu pi tronlu ali Românii, fu faptâ di furn’iea, că la un momentu dzâs, fu vidzutâ ca hiindaei ceareia ti pâstrirea aliştei uniri, a dapoaia Carol fu aţel cari apruchie ta sâ-şi l’ia aestâ borgi. Tu 1881, tut tru unâ dzuâ di 10 di Mai, Carol agiundzi protlu vâsâl’ie a râmân’ilor, iara dapoaia România agiundzi şi ea regat. Carol I-lu avu un dumn’ii pi lungu chiro, pânâ la moartea a lui, tu 1914, un chiro di mari prucuchii ti România.

    …………………………………………………………………………….



    Audio–>

  • Eveniment Top – 11.05.2013

    Isapea a protlui an di guvernari ali Uniuni Social Liberali dit Românii



    Liderl’ii ali Uniuni Social Liberali dit Românii prezentarâ isapea a prtlui an di guvernare. Tu minduita a lor, nai ma mărli amintpri aluştui an suntu stabilitatea politicâ şi viziunea guvernamentalâ multu clarâ. Uidisit cu premierlu Victor Ponta, unlu dit liderl’ii USL, limpidzâmea a acţiun’ilor guvernamentali dişcl’isi calea câtâ cristearea a salariilor şi a pensiilor, ama şi discl’idearea a nâscântor proiecti naţionali. Cumândisearea ali USL prezentă şi protili lucri ţi lipsescu îndridzeari ti chirolu yinitor: alâxarea ali Romanii tu un actor importantu pi pâzarea di energhii, unâ crişteari a ratâl’ei di luari a pâradzlor europen’i, descentralizarea, alâxearea ali Constituţii şi regionalizarea ali vâsâlii. Ti opoziţia democrat-liberalâ, bilanţul USL fu unâ furn’ii di moaubeti strâmbâ, di criticâ. Democrat – liberalii aduc câbati ali USL ti lipsa a meatrilor cari s-da cali la criştearea icunumicâ, la scâderea a investiţiilor xeani directi şi la criştearea a borgil’ei publicâ. Pi di altâ parti, PDL pitricu unâ moţiuni simplâ mutrinda turlia tu cari Guvernul USL gestioneadzâ bâgarea tu practico a managementului privat la companiili di stat. Democrat-liberalii aduca nica unâ oarâ câbati ali USL câ nu tin’iseaşti proiectul ţi fu achicâsit cu partenerl’ii internaţionali şi câ armân tu ipotisi maşi managerii cari nu grescu ici, cari ascultâ Putearea. Moţiunea nu fu apruchiatâ.



    Prognozili BNR mutrinda rata ali inflaţii dit România tu 2013-2014



    Banca Naţionalâ ali Românii alâxi tu scâdeari prognoza di inflaţii ti inşita aluştui an di la 3,5% la 3,2%. Ama ti 2014, prognoza fu alâxitâ tu crişteari, cu 0,1 puncti procentuali, la 3,3%. Tu marţu, aţel dit soni mesu ti cari s-publicarâ datili, România avu, ti a treia oarâ la rându, nai ma marea ratâ anualâ a inflaţii dit UE, uidisit cu Eurostat. Guvernatorlu ali Bancâ Centralâ, Mugur Isărescu, easti optimistu: Rata di cathi an ali inflaţii nica easti nafoara a intervalului ţintâ, dupu aţeali dauâ şocuri externi cari dusirâ la inşirea ei dit aestu interval. Easti zborlu ti şoclu dit doilu semestru a anlui ţi tricu, atinsu di seaţitâ, şi di evoluţiili politiţi, a dapoaia şi di criştearea a accizilor şi a pâhadzlor, tu Yinar. Uidisit cu BNR, lucârli cari dusirâ la scâdearea ali inflaţii furâ criştearea a monedâl’ei naţionalâ, defiţitlu di câftari internâ şi percepţia tut ma bunâ mutrinda evoluţia aliştei inflaţii.


    9 Mai — di trei ori sârbâtoari ti România


    România yutuseaşti cathi an, pi 9 di Mai, trei evenimenti importanti: Dzua ali Independenţâ di stat, Dzua ali victorii a suţatâl’ei a Naţiun’ilor Uniti tu Doilu Polim Mondial şi Dzua ali Europi. Aesti treili furâ yurtusiti prit manifestări cari ma di cari, cu paradi militari, inclusiv tu stran’i di epocâ, cu armamentu şi tehnicâ di alumtâ, cu coroani di chitchi, spectacoli di muzicâ, poezii şi di giocuri populari, reprezentanţii di acrobaţii, teatru şi balet icâ focuri di artificii. Premierlu Victor Ponta dzâsi că român’ii lipseaşti sâ-şi promoveadzâ ma multu valorili, iara România sâ-şi afirmâ tu cathi an, di 9 di Mai, identitatea naţionalâ şi europeanâ. La aproaprea 7 an’i di la integrarea ali Românii tu UE, prezidentul Traian Băsescu pistipseaşti şi el câ Uniunea Europeanâ armâni — cu tut ţi-i lipseaşti – uniclu agiutor ti România

    …………………………………………………………………….

    Continuare audio–>



    Armâneaşti: Cristina Mina

  • Dzuua-a Regalitatil’ei tru România

    Dzuua-a Regalitatil’ei tru România


    Acâ tru România nica dit 1947, unâoarâ cu yinerea-a comuniştilor la puteari, monarhia nu armasi maşi unâ temă tră aduteari aminti icâ un capitol ncl’is tru istoria-a vâsiliil’ei. Deapoa aestu lucru agiundzi yilipsitor tu 10 di mai a cafi unlui an, cându easti yiurtusitâ Dzuua Regalităţii.



    Unâ dzuuâ cari scoati tu videalâ nostalghii, cât s-poati di leghitimi, tu hâvaia tru cari Casa Vâsilicheascâ alâsă un tor hairlaticu tu ţi mutreaşti mira a vâsiliil’ei, ama cari, di altâ parti, caftâ şi aduţirea-a aminti a nâscântor stururi-semnu ti mira ali Românie, tu unâ epocă cabaia ndilicatâ. Tu 10 di mai 1866, tu hâvaia a alumtilor tră puteari cari avea mâţinatâ bana politică, fu bâgat pi scamnu ti domnu ali Românie prinţul Carol di Hohenzollern-Sigmaringen.



    Aestu agiumsi, tru 1881, Vâsil’elu Carol I ali Românie şi thimil’isitorlu a Casâl’ei vâsilikeascâ. Yinearea-a lui la cumândusearea a vâsiliil’ei fu rezultatlu a unui compromis a partidilor dit aţel kiro, tu arada-a cilâstiserlor tra s-da unâ nauâ dimensiuni ti politica externâ. Ananghea ti alâxearea-a imaghinil’ei aspartă pi cari Bucureştiul u avea tru cantelariili dit atel kiro eara orlea zorlea anânghisită, tu un momentu tru cari mărli puteri nu pricunuştea Unirea a Prinţipatelor dit 1859.



    Em, tu conditiile tru cari dinastia de Hohenzollern avea unâ notorietate cari avea agiumtâ tu tuţ chiuşeadzl’i a Evropâl’i, hâirlâtiţli di furn’ia a alinariljei pi thron a Vâsil’elui Carol I, pricunuscut, deapoa, ca fondator ali Românie modernâ, putea s-li aducâ nu eara zori ti antiţipat. Di atumtea, kiro di 80 di an’i, până tru 1947, alţâ trei vâsil’eadz, tuţ membri a idyil’ei dinastii, nica dumnirâ — Ferdinand I, Carol II-lea şi Mihai I.



    Tu aestă perioadă, tru cari prestaţia a Casâl’ei Regali fu, tut cu tut, exemplară, mărli repere a istoriil’ei ali Românie furâ amintarea a polimlui cu Imperiul Otoman şi declararea-a independenţâl’ei, tu 1877, Marea Unire a tuturor provinciilor româneşti, tru 1918, dar şi implicaria tru ateali dauă conflagraţii mondiale. Tru 1947, tru un moment tru cari a vâsiliil’e, aflată, practic, sum ocupaţie militarâ sovieticâ, âl’I si avea bâgatâ cu zorea un guvernu comunistu, Mihai I vidzu zori s-abdicâ şi s-fugâ tu exil.



    După surparea a comunismului, tru 1989, Vâsil’elu Mihai mindueaşti s-toarnâ tu vâsilie, ama năile autorităţi, recrutati, la nai ma analti lively, dit arada a nomenclaturiştilor comunişti di rangu secund, nu l’I-aproaki câftarea ti intararea tu vâsilie. După ţi, tru 1997, l’ia, neise, cetăţenia română, membril’i a Casil’ei Vâsilikeascâ avurâ unâ contribuţie remarcabilă, pri lobby-ul ţi lu-feaţirâ, la nai cama di simasie realizări ale Romanie postcomuniste: intrarea tru NATO, tru 2004, şi adeararea la UE, tru 2007.



    Pi cât de apretiatâ continuă ta s-hibâ Casa Regală, pi ahât di apreciate suntu şi distincţiile pi cari aesta li scoti tu videalâ. Radio România va s-aproaki, dumânică, analta tin’ie Nihil Sine Deo di partea-a Casâl’ei Vâsilikeascâ. Distincţia, ţi s-da cu furn’ia câ s-umplu 85 di an’i di la dişcl’idearea a postului public di radio, s-cl’eamâ câ u amintâ ti lucurlu ţi lu feaţi ti publiclu român di iuţido.


  • Simasiili a dzuuâl’ei di 9 di Mai

    Simasiili a dzuuâl’ei di 9 di Mai

    Intrată tru polim, tru primveara-a anlui 1877, askerea română spunea giuneaţâ pi câmpul di alumtă, anâkisindalui, pi arada, redutili otomane di Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Amintatâ prit curbanea a aţilor cama di 10.000 di vuiniţ, independenţa-a statlui roman andicra di Imperiul Otoman eara proclamată pi 9 di Mai, s-cl’eamâ aoa şi 136 di ani, di Adunarea-a Deputaţlor, cari dişcl’idea, aestâ turlie, calea ti pricunuşteari internaţională ti ndreptul a naţiunil’ei români ta ş-apufuseascâ maşi ea mira.



    Cama di giumitati di secol ma amânat, pi 9 di mai 1945, român’il’i bâna şi harauua-a capitularil’ei a treilui Reich. Prit simnarea-a actului di capitulari fârâ alti câftări ali Germanie, la cartierlu general sovietic di Berlin, s-bitisea II-lu Polim Mondial pi continentul european. Maşi ţinţi an’i ma amânat, tru 1950, ministurlu francez di externi dit aţel kiro, Robert Schuman, pripunea ali Germanie, ama ş-ti alti stati europeani, s-bagâ thimeal’ili concreti a unei federaţii indispensabilâ ti ţânearea ali irini pi continentul ţi mari zori avea vidzutâ tu doilu polim mondial. Pi 18 di apriliu 1951, şasi stati – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda — simna, dimec, Tratatlu di Paris mutrindalui thimil’iusearea a protâl’ei comunitati europeanâ: Comunitatea Economică a Cărbunilui şi a Cilekil’ei.



    Ahurhea, aşi, unâ nauă hopâ tu evoluţia-a tricutlui/ a vecl’iului continentu, ţi avea la thimel’iu nu furteaţa, că maşi cooperarea economică şi simfunizarea leghislativă. Tu 1985, cându proiectul ti construcţia europeanâ eara limbid zugrâpsitu, aţeali dzaţi stati cari ncurpil’ea Comunitatea Europeană apufusirâ câ 9 di mai s-hibâ Dzuua-a Europâl’ei. Ea easti yiurtusitâ ş-tu România, cari, di la 1 di yinar 2007, easti membră a Uniunil’ei Europeani. Premierlu Victor Ponta exighisi că, tu mplină debatiri europeană mutrindalui sirţâl’a economică versus criştearea economică, România aflâ apandisi ti aţeali dauâ chestiuni:



    Him unâ di pţânili vâsilii ali Uniuni Europeani cari avum unâ vârtuşeami fiscală bugetară di simasie, tru idyiul kiro adoptândalui meatri di creaştiri economică, di dişclideari locuri di lucru, ti darea curayiu a consumlui. Nu va s-dzâcâ câ metoda românească easti orlea zorlea ti exportat, ama minduescu că nâ dă ndreptul s-him cama cu nâdii ti rolu şi loclu ţi poati s-lu aibâ România, di la un elev cari eara bâgat totna dinâpoia a clasâl’ei şi vârâ turlie scos la tablă ta s-hibâ vâryitu, la un membru activ, vârtos şi mintit tru tuti apofasili ţi suntu tu plan ta s-hibâ adoptati pi livel european”.



    Dupu 6 an’i ş-cama di la integrarea ali Românie, prezidentul Traian Băsescu mindueaşti tu arada a lui, că Uniunea Europeană armâne — acâ ari şi ixikili a l’ei — goala cearei sânâtoasâ tră România.



    Puteţs-ghivâsiţ nota pi site-ul a nostru www.rri.ro ş-pi Facebook.


  • Eveniment Top – 04.05.2013

    Leulu s-duţi ninti şi creaşti



    Moneda naţionalâ ali Românii, leulu, s-dusi ninti şi criscu stâmâna aestâ, pânâ la nai ma bunlu cursu andicra di euro şi di dolarlu american – dit aestu dit soni un an şi giumitati. Tu idyul chiro, leul avu, ahât tu Apriiur, cât şi tu alanţâ patru meşi a anlui, nai ma marea crişteari dintrâ tuti monedili a vâsâliilor comunitari, dzâţi unâ analizâ a firmâl’ei di brokeraj Noble Securities. Uidisit cu aestâ firmâ, meslu ţi tricu, leulu criscu pi pâzărli financiari cu aproapea 2% andicra di euro şi cu 4,8% andicra di dolarul american. Maca s-l’ia tu calcul şi chirolu Yinaru – Apriiur, leulu s-aprecie cu 2,7% andicra di moneda unicâ europeanâ şi cu 2,3% andicra di aţea americană. Autorl’ii a analizâl’ei spun câ aestâ crişteari a monedâl’ei naţionalâ s-datoreadzâ a confirmarâl’ei al Fitch a rating-lui di credit pi chiro lungu tu valutâ ali Românii, cu perspectivâ stabilâ, ama şi a succesului ţi lu avu obligaţiun’ili guvernamentali româneşţâ.



    Nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ANI nu suntu contra ali Constituţii



    Curtea Constituţionalâ ali Românii nu apruchie tuti excepţiili di necontituţionalitati mutrinda nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ali Agenţii Naţionalâ di Integritati (ANI). Prit articolili cari furâ contestati s-afla aţeali ţi s-referea la data di pitriţeari a declaraţiilor di aveari şi di interesi şi aţeali ţi stabilescu pideapsili aţilor la cari s-constatâ starea di incompatibilitati icâ aţea di conflictu di interesi. Curtea s-pronunţă mutrinda excepţiili di neconstitutionalitati referitoari la activitatea ANI dupu sesizărli adrati tu ma multi dosari. ANI, anamisa di Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, easti alâvdatâ dipriunâ tu rapoartili ali Comisii Europeani mutrinda evoluţia ali giutiţii tu Românii.



    Regionalizarea tu prim-plan



    Regionalizarea ali Românii, vidzutâ ca un mega-proiectu a chirolui postcomunistu, nica preocupâ Guvernul di Bucureşti. Premierlu Victor Ponta dzâsi câ regionalizarea zorlea lipseaşti s-hibâ, câ ţe va s-agiutâ la criştearea a ratâl’ei di luari a pâradzlor europen’i, domeni la cari România easti pi aţel di soni loc întrâ vâsâliili comunitari. Cu tuti că nevoia di regionalizări nu easti contestatâ di niţi unlu dintrâ partidili parlamentari, turlia tu cari ea lipseaşti s-hibâ oficializatâ, da cali la controversi. Suţata di centru-stânga ţi easti la puteari, USL, hâbârisi, chiola şi prit boaţea a premierlui, că, maca va s-existâ unâ achicâseari a forţilor politiţi parlamentari, va s-l’ia calea câtâ turlia di îndridzeari ţi va s-yinâ nai ma ayoniea – asumarea a borgil’ei di câtrâ executiv. Maca nu, ma dzâsi Ponta, proiectul va s-treacâ prit tuti etapili di moaubeti leghislativă, Parlamentul hiindalui aţel cari va s-apufuseascâ. Aestâ idei di asumari a borgil’ei nu aesti ici apruchiatâ di Opoziţii.



    Pâradz ti Deveţelu



    Congreslu SUA asiguripsi pitriţearea a pâradzlor ti baza militarâ di Deveţelu (sudlu ali Românii), iu va s-hibâ ţânuti elementi a scutlui antirachetâ proiectat di Washington tu Europa. Aestâ hâbari u adusi – Bucureşti – Frank Rose, adjunctu a asistentului a secretarlui di stat american ti apârari. Tu moaubetea di Bucureşti, cu secretarul di stat tu Ministerul Român di Externi, Bogdan Aurescu, oficialu american haristusi a român’ilor implicaţ, ti bâgarea tu practico, fârâ amânări, a calendarlui dit achicâsearea bilateralâ mutrinda sistemlu di apărari antirachetâ. Lansat tu 2010, aestu proiectu mutreaşti desfâşurarea, niham câti niham, pânâ tu 2015, a nâscântor interceptoari di racheti şi radari tu estul ali Europi şi tu Turchii.



    Vizita tu Italii a ministrului delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David



    Ministrul delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David, fu aştiptat, Vatican, di Papa Francisc. Cu aestâ furn’ii, David prezentă catandisea a conaţionalilor a lui cari bâneadzâ tu Italii şi îi pitricu a Suveranului Pontif un zbor di salut di la tuţ român’ii (majoritar ortodocşi). Aestâ adunari avu loc dupu ţi, cu furn’iea a sârbâtorilor di Paşti, Asociaţia Românilor dit Peninsulâ, îi câftă ali Papâ aestu lucru. David s-mai adunâ şi cu primarlu ali Româ, Gianni Alemanno, ama şi cu reprezentanţâl’ii a comunitatâl’ei româneascâ dit Italii, ţi ari aproapea un milion di persoani.





    1 Mai



    Ca tu cathi an di 1 Mai, mulţâ român’i fug câtâ litoralu a Amârl’ei Lai. Nai ma mulţâ di ei – vârâ 100 di n’ii, dupu unâ analizâ ali Federaţii a Patronatilor dit Turismu şi Servicii – aleapsirâ staţiun’ili vâryâreşţâ, cari, tu aeşţâ dit soni an’i, amintarâ alumta cu aţeali dit Românii. Ama, aţilor 30 di n’ii di oamin’i ţi aleapsirâ litoralu românescu, autorităţili locali şi hotelierii lâ îndreapsirâ baia surprizi. Staţiun’ili româneşţâ ţi furâ aleapti di nai ma mulţâl’ii dintrâ român’I, armasirâ Mamaia, Costineşti şi Vama Veacl’i.


  • Paştili la nai ma n’ica mânâstiri dit Românii

    Di Paşti, românii şed acasâ icâ s-toarnâ acasâ di pri iu furâ fudziţ di la Cârciun încoa. Nu easti unâ sârbâtoari trâ soţ, easti ma di ayrapa unâ sârbâtoari trâ fumeali, trâ aflari di adun, un sinur di nali arhiusiti. Românii aşteaptâ aestâ dzuâ cu strani năi, cu luninâ simţâtâ, cu hârseari ş-nâdii. Poati nu-s duc dipriunâ, icâ totna la Bâsearicâ; poati niţi preasinili nu li ţân, ama tu noaptea di înyiari – sâmbâta câtrâ dumânicâ – ninga şi aţei nu para axi, si-aduc aminti s-ducâ la slujbâ.

    ………………………………………………………………………………………………

    Continuare audio–>

  • Câtâ nipistusini avem tu UE.

    Di aradâ, sondajili de opinii icâ alti studii de profil avea ca titlu pistusinea a cetăţen’ilor europen’i tu construcţia europeană. Tora, nipistusinea easti aţea cari dominâ. Prota oarâ, easti unâ chestiuni de cifri. Maca nipistusinea tricu di giumitati, icâ 50%, easti limpid că va s-da numa a sondajului. Un sondaj adrat de publicaţia “The Guardian” – easti îndreptu, britanicâ, vâsâlia campioanâ a euroscheptiţismului, zbuaşti de inversări di catandisi.

    ……………………………………………………………………………………………………………………………………….

    Continuare audio–>

  • Expoziţia “Yişterli ali Chinâ” s-dişcl’isi Bucureşti

    Expoziţia “Yişterli ali Chinâ” s-dişcl’isi Bucureşti

    Expoziţia “Yişterli ali Chinâ” s-dişcl’isi Bucureşti


    Cunuscuţl’I askirladz dit askerea di teracotă a amirălui chinez Qin Shi Huangdi, ţi eara aflat tu nu ma puţânu faimoslu sit arheologic di Xian, agiumsirâ, tră prota oară, tru România. Aeştâ pot s-hibâ vidzuţ, până pi 1 di augustu, la Muzeulu Naţional di Istorie ali Românie di Bucureşti, cari easti nicukirlu a expoziţiil’ea “Yişterli ali Chinâ”, un evenimentu di excepţie, multu aştiptat di atel’I ţi u au tu miraki cultura.



    Prit intermediul a aistei lârgurii expoziţii, vizitatorl’i au ocazia s-veadă di aproapea nâscânti di nai ma spectaculoasi yişteri a milenarâl’ei ţivilizaţii chinezâ, datândalui dit epoca neolitica până tu perioada modernă, tu kirolu a dinastiilor Ming şi Qing. Vasi neolitiţi, cu unâ vicl’imi di ndauâ n’il’i di an’i, vasi di halcumâ, cunuscuti tu lumi tră calitatea şi valoarea-a lor extraorditară, obiecti preistorice dit cearamică şi jad, bunuri culturale ligate di istoria ti calea a Sirmâl’ei, ama şi artefacti referitoare la istoria modernă ali Chinâ – suntu ndauâ dit capodoperli ţi pot s-hibâ vidzuti la Muzeulu Naţional di Istorie.



    Ama, prota muşuteaţâ a expozitil’ei suntu cadealihea, agalmili tu mărime naturală reprezentândalui ofiţeri dit armata chineză – infanterişti, arcaşi şi cavaleri — adraţ cu unâ tehni ahoryea şi avandalui unâ importanta artistică ahoryea. Ministurlu român ali Culturâ şi Patrimoniului Naţional, Daniel Barbu, cari lo parti la vernisaj, zburâ ti artă ca unâ cale tra s-armânâ ti daima.



    Ari unâ cearei ti nimureari şi ari unâ numâ multu aplo: cultura, cari easti inseparabilă di politică. Fu un proiectu, cu ma ghini di 2000 di an’i ninti, unâ vâsilie n’icâ avu viziunea-a unâl’ei mari naţiuni şi aestă naţiuni există nu maşi prit sâdoari şi cileki, cum asuna unâ veacl’e formulă europeană a secolului tricut, acastă mare naţiune, cari easti China, agiumsi posibilă di furn’ia a culturâl’ei şi asiguripsi nimurearea di vini cu atea contribuţie, aşi cum faţi iţi minari culturalâ, nai ma umilă dit materii, ţărâna, şi u alâxeaşti tu teracotă.



    Milenii di cultura cari acaţâ tu isapi Epoca Bronzului, Unificaria Chinei, calea a Sirmâl’ei şi China Imperială suntu spusi tu aestâ expozitie pi cari ambasadorul a Chinâl’ei Bucureşti, Huo Yuzhen, u numâsi ca un dialog tu kiro şi spaţiu anamisa di ţivilizaţili dit est şi vest, un stur tru istoria a alâxerlor culturale di-tru ateali dauă vâsilii. România, cari asiguripsi un buget di 600.000 di euro tră ndridzearea a expoziţiil’ei, easti prima vâsilie dit Europa Centrală şi di Est tu cari easti organizată expoziţia Yişterli ali Chinâ. Pi di altâ parte, cumândusearea a Muzeului National di Istorie ali Românie dimândă că instituţia va s’ndreagâ, anlu yinitor, unâ mari expoziţie tru China, cu numa Yişterli ali Românie.



    Puteti citi nota pi site-ul nostru www.rri.ro si pi Facebook.

  • Eveniment Top – 27.04.2013

    Criştearea a vigl’iearâl’ei fiscalâ



    Guvernul român scoasi di pi lucru autorităţili di vigl’eari dit domenea financiarâ -ama nu şi pi aţeali cari adarâ parti dit BNR – şi li “adunâ” tu maşi unâ instituţii. Comisia Naţionalâ a Valorilor Mobiliari, Comisia di Vigl’ieari a Asigurărilor şi Comisia di Vigl’ieari a Sistemlui di Pensii Privati s-alâxirâ, stâmâna aestâ, tu unâ nauâ instituţii — Autoritatea di Vigl’eari Financiarâ — ţi ari ca misiuni s-mutreascâ şi s-îndreagâ problemili di pi pâzarea di capital şi a asiguripserilor. Cu furn’iea aliştui lucru, premierlu Victor Ponta câftă ca salariili a lucrâtorilor dit Autoritati s-încadreadzâ tu standardili a Bancâl’ei Centralâ, câ ţe, pânâ tora, li întriţeau multu pi aţeali a oamin’ilor cu locuri di lucru normali. El câftă şi aflarea di soluţii ti impozitarea a directorilor a nâscântor companii di stat ţi au venituri di cathi mesu ţi ansar di 13.000-14.000 di lei, tu sinfuniili tu cari un yeatur rezident ari di dzaţi ori ma pţân. Victor Ponta: “Io nu spun că nu lipseaşti s-hibâ pâltiţ ghini,, ama poati videm câ ţe lipseaşti s-hibâ pâltiţ aşi suti di directori. Easti unâ pânâ multu albâ la stat.” Ahât di albâ, că Fondul Monetar Internaţional câfta ca, ti ascâparea di căpuşi di turlii politicâ a companiilor di stat, la cumândisarea lor s-hibâ bâgaţ manageri privaţ independenţâ, cari s-li alâxeascâ tu companii ţi s-aducâ profit. Ama, n’iercuri, deputaţl’ii democrat-liberali dit opoziţii pitricurţ la Camera a Deputaţlor unâ moţuni simplâ prit cari aduc câbati a putearâl’ei di centru-stânga că numânâsi – tu societăţli di stat – directori ţi nu au ici competenţâ profesionalâ.

    …………………………………………………………………………………………………….

    Continuare audio–>

  • Prişcâvl’ii si terorismu tu America

    Terorismul fu di tona unâ idei zurlâ, fârâ fichiri, contra a curi poţ sâ spuni că nu ari ligâturâ cu soţietatea a oamin’lor. Tu dzâlili a noasti, terorismul a bombilor generalizat nâ bagâ tu zona tu cari nu avem interes mutrinda scupolu şi furn’ia a autorilor. Cara di aradâ terorişţâl’ii ţi fţea un atac icâ un atentat s-ayunisea ta s-pricânuascâ, atentatili cu bombâ di tora suntu başi xichi di iţi cândiseari.

    ………………………………………………………………………

    Continuare audio–>

  • Eveniment Top – 20.04.2013

    Guvernul Ponta şi-luă borgea ti nomlu mutrinda retrocedărli



    Guvernul ali Românii şi-luă borgea, tu aestâ stâmânâ, tu ţi mutreaşti retrocedarea a casilor luati zorlea di reghimlu comunistu. Dinâintea a leghislativului, premierlu Victor Ponta câftă l’iertari aţilor ţi furâ anvirinaţ ti furn’iea a naţionalizărilor. Uidisit cu nomlu, tuti câftărli va s-hibâ îndreapti pânâ tu 2017 şi va s-aibâ întâl’itati catandisili tu cari despâgubirea va s-poatâ s-hibâ adratâ tu naturâ. Aclo iu nu va s-mai poatâ s-hibâ adrat aestu lucru, va s-da despăgubiri, iara îndrepturili di turlii litigioasâ va s-hibâ impozitati. Tu ţi mutreaşti sculiili şi spitalili, proprietarlu ari borgea sâ stânipseascâ destinaţia a lor ti un chiro di 10 an’i. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica vârâ 8 miliardi. Democrat-liberalii (tu opoziţii) nu amintarâ s-adunâ tuti simnâturli ţi lipsea ti pitriţearea ali moţiuni di cenzură, ama hâbârisirâ că va s-atacâ nomlu la Curtea Constituţionalâ.



    Năulu statut a parlamentarilor român’i fu apruachiat



    Leghislativlu ali Românii apruchie, n’iercuri, năulu statut a parlamentarilor, dupu ţi, cu unâ dzuă nâinti, tu comisiili giuridiţi a doilor udaţ dit Parlamentu furâ adrati alâxerli ţi lipseau dupu ţi Curtea Constituţionalâ şi-aspusi minduirea. Parlamentarl’ii apruchiarâ Nomlu a statutlui a senatorilor şi a deputaţlor cu un zbor ţi spuni că a parlamentarlor cari s-încaci ti vârâ interes, va lâ si l’ia 10% dit indemnizaţii ti un chiro di 3 meşi. Prota, ti ei pideapsa eara interdicţia – pi 30 di dzâli- s-mai yinâ la andamusili a Udadzlor dit cari adarâ parti. Ama aestu lucru fu declarat ca hiindalui paranom.





    Programlu di convergenţâ şi dati mutrinda şomajlu tu Românii



    Guvernul român nica duţi ninti scupolu mutrinda apruchiarea a monedâl’ei euro, ama nu spusi ţiva limpid, tu programlu di convergenţâ ti chirolu 2013-2016 tu şi mutreaşti vârâ datâ, vârâ dzuâ. Tu documentu, ţi fu apruchiat di Executiv şi cari va s-hibâ pitricut ali Comisii Europeanâ, s-pistipseaşti, tu idyul chiro, câ unâ crişteari icunumicâ va s-yinâ unâoarâ cu exportul şi cu câftărli di vâsâlii. Programlu di convergenţâ s-îndrupaşti pi unâ crişteari icunumicâ di 1,6% tu estan şi di 2,2% tu 2014. Rata ali inflaţii va s-n’icşureadzâ niham câti niham, di la 4,3% tu 2013, pânâ la 2,3% tu 2016. Pi di altâ parti, tu Românii, rata di ocupari a popului ţi au întrâ 15 şi 64 di an’i fu di 59,5% tu 2012, iara tu ţi mutreaşti rata a şomajului, aestu fu di 7%, tu scâdeari andicra di anlu ţi tricu, cându fu di 7,4%, hâbârisi Institutlu Naţional di Statisticâ di Bucureşti. Uidisit cu INS, şomajlu agudi” nai ma multu pi absolvenţâl’ii di înviţâmintu di mesi.



    Planuri şi salarii compensatorii ti Oltchim



    Oaminii scoşi di pi lucru di la combinatlu chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (sud) va s-li’a pi cathi mesu di vârâ 1.800 lei – 2.000 di lei (400 euro- 445 euro), ti un chiro di doi an’i, dit şomaj şi pâlteri compensatorii, dzâsi ministrul român ali icunumii, Varujan Vosganian. Guvernul apruchie, tu Yinaru, Memorandumlu mutrinda intrarea tu insolvenţâ a combinatlui, cari nu amintă – toamna ţi tricu – s-privatizeadzâ. Aţei vârâ 1000 di angajaţ di la Oltchim ţi va s-hibâ scoşi di pi lucru va s-hibâ proţl’ii ţi va s-hârseascâ di unâ ordonanţâ di urgenţâ pi cari u apruchie Executivlu român, ordonanţâ mutrinda meatrili di protecţii socialâ ti angajaţâl’ii di la companiili di stat ţi suntu restructurati. Oltchim s-alumtâ di baia chiro cu unâ catandisi ţi nu easti ici limpidi, şi adunâ borgi di aproapea 800 di milioani di euro. Di ordonanţa apruchiatâ tora ayoniea va s-mai hârseascâ şi angajaţâl’ii di la alti companii di stat “aputrusiti” di mări borgi şi ţi lipsescu s-hibâ restructurati. Printrâ aesti tuti, s-aflâ şi CFR Marfă, compania aerianâ TAROM, TRANSGAZ, ama şi NuclearElectrica.



    Raportu european mutrinda etichetarea paranom a carnâl’ei.



    Comisia Europeanâ dzâsi nica unâ oarâ că tuta catandisea mutrinda carnea di cal vinduta ca hiindaei di vacâ, fu un lucru di fraudâ şi nu di securitati alimentarâ. Hâbârisi că va s-yinâ cu meatri multu greali tu ţi mutreaşti dhiftursearea aliştei catandisi. Tu Şcurtu, UE apufusi adrarea di nâscânti testi mutrinda ADN-ulu ti îndauâ produsi dit carni, ama şi a nâscântor analizi ta s-veadâ naca au fenilbutazonâ — unâ substanţâ antiiflamatoare nu easti bunâ ti om. Rezultatili ţi furâ dati, pânâ tora, spun că, tu 4,5% dit mâcărli a curi lâsi feaţirâ testi s-aflâ şi carni di cal, chiola easti lipsea s-aibţ maşi carni di vacâ. Tutnâoarâ, fenilbutazona s-aflâ tu 16 cazuri, icâ tu ma pţân di 1% dintrâ produsili ţi furâ analizati. Tu Românii, maşi tu 3 dintrâ aţeali 100 di cumăţ tesetati s-aflâ carni di cal şi tu niţi unâ nu s-vidzurâ urmi di fenilbutazonâ.



    Năulu ministru român ali Giustiţii



    România ari un nău ministru di Giustiţii. Interimatlu fu asiguripsit pânâ tora di caplu a Executivului, Victor Ponta, dupu intrarea pi ipotisea di giudicâtor ali Mona Pivniceru, la Curtea Constituţionalâ. Mandatlu a procurorlui di ma ninti la Parchetlu di pi ningâ Înalta Curti di Casaţii şi Giustiţii, Robert Cazanciuc, nu va s-hibâ ici lişor, spusi, cama pi anarga, caplu a Executivului di la Bucureşti, aducânda aminti câ el lipseaşti s-aibâ angâtan mutrinda relaţia cu Consililu Superior a Magistraturâl’ei, catandisea importantâ cu Comisia Europeanâ, ama şi bâgarea tu practico a nâscântor coduri – Codlu Penal şi Codlu di Procedurâ- anamisa di unâ catandisi financiarâ lai. Năulu titular dzâţi că va s-câtâpâţeascâ s-adarâ sistemlu giudiţiar cama bun şi ca va s-aibâ angâtan s-n’icşureadzâ chirolu pi cari cathi om lu chiari tu instanţâ