Category: Scriitori armân’i

  • In Memoriam ATANASIE NASTA (2.11.1912 – 23.12.1996)

    In Memoriam ATANASIE NASTA (2.11.1912 – 23.12.1996)

    Avocatlu Atanasie Nasta, ţi purta di n’ic unâ pleagâ tru suflit faptâ di chirearea a paradhislui a locurloru armâneşti ditu Pindu, mindui ca aestâ patridâ di suflitu lipseaşti s’ toarnâ tru limba ţi nu putem s-u alâsãmu s-chearâ şi tru cari lipseaşti s-nâ spunemu tutâ mirakea trâ identitatea a noastrâ nsurinatâ, meditearaneanâ. Cu aestâ minduitâ şi duri ţi nu s-astindzi trâ “Grailu a meu di mumâ — ditu poezia al Geoge Murnu — grailu a meu di tatâ”, avocatlu şi poetlu Atanasie adră la 1975, tru un kiro tru cari lumea armâneascâ s’ turnã cătã arâdâţin’ile a l’ei, pritu dicţionarlu al Tache Papahagi, liturghierlu comentat ali Matilda Caragiu-Marioţeanu, Antologhia armâneascâ al Hristu Cândroveanu, vahi dupu urnechea aţil’ei di la 1922 al Tache Papahagi, ama şi emisiun’i la radio şi televiziuni, em tru România, em a fraţlor a noştri armân’i machiduniţ cum dzâţea nimuritorlu Atanas Gh’iorgh’iţa tru Iugoslavia (“armân’i dit Armânie şi dit Machidunie”, tra s-dzaţem cum vahi vrea s-fâţea şi Nase Gh’iorgh’iţa), avocatlu şi poetlu Atanasie Nasta adră la 1975 cenaclul ca una patridâ tru grai, Cenaclulu Studio “George Murnu”. Dupu 15 di an’i, dupu revoluţia ţi arăsturnă comunismul, cenaclul yini şi ndreapsi calea trâ intrarea diznou pi lucru a suţatâl’ei Macedo-Română, xanaamintatâ şi cumândusitã tru a daua a l’ei banâ, di dupu comunismu, di Atanasie Nasta, care fu prezidentu 6 an’I di dzâli, pânâ tru 1996, cându tricu tru bana di daima la 23 di andreu 1996.




    Atanasie Nasta s-amintă la 2 di Brumar 1912, Grămăticuva, pârinţâl’i a lui eara Ecaterina Pundichi, hil’ia a dimarhului dit hoara Fetiţa, şi Ion Nasta di Florina, hil’ilu a celniclui fârşirot Sterie Nasta şi nicuchira a lui, Sultana Nasta. Tu an’il’i 1920-1926 Atanasie Nasta ş-faţe clasili di şcoalâ tru Gârţie, doil’i an’i di ma nâpoi Sărunâ. Tu anlu 1927 Ion şi Ecaterina Nasta s-poartâ tru Cadrilater, cu pârinţâl’i şi aţel’i 9 hil’i, ficiori şi feati a loru, la cari tru 1928 s’adavgâ Victoria Nasta. Tru alunar 1936, Atanasie Nasta l’ia licenţa tru Literi şi Filosofie la Universitatea di Bucureşti. Tu anlu 1939 l’ia licenţa tru dreptu,

    tu anlu 1940 — titlul di doctor a Facultatil’ei di Dreptu di Cernăuţi. Tu meslu yizmăciuni 1949, Atanasie Nasta si nsoarâ Bucureşti cu Paula Gabriela Popescu (1928-2008), şi lâ si amintă tu 1951 hil’ilu a lor, Dan Ion Nasta. Tu anlu 1975, Atanasie Nasta cilâstâseaşti trâ pricunuştearea a Studioului di Istorie şi Literaturâ Dialectalâ, ţi ãlu cumãnduseaşti pânâ tru duza ditu soni a banâl’ei, tru 1996. Tu anj’l’i 1981, 1985, Atanasie Nasta publică dauâ volumi di sonetii, cu numa “Sonete”, tru 1981, şi “Ora de poezie”, tru 1985, la editurli “Albatros”, şi “Cartea Româneascâ”.




    Anamisa di aeste dauâ alãnceri, easti agiutatu tra sâ-ş9i publicâ, aşi cum işişi ea dzâţe tru measjlu a l’ei di comemorare la 100 di an’i, poeta Kira Iorgoveanu Manţu.

    Kira Manţu avea intratâ tru Cenaclulu “George Murnu” tru anlu 1977:Mini, atsea ma tinira atumtsea di tuts, intramu tu unâ lumi culturalâ tsi nica nu shteamu câtâ iu va mi minâ…

    […] Avuiu multi muabets cu Ath.Nasta tu kirolu anamisa di 1977-1986 shi, ma amânatu, dupu 1990. Lu cânâscuiu ca unu durutu armânu, cu suflitlu pliyuitu di nostalghia a Pindului, a Makiduniljei — alâsati shi trâ daima nividzuti. Mashi unâ ahtari pleayâ tsâ da putearea s-aladz dupu unâ Idhee, dupu unu Yisu… Yislu a lui eara “turnarea tru paradislu armânescu”, unâ turnari culturalâ cari s’poatâ s-u toarnâ “acasâ” limba armâneascâ.




    Iu-i atsea ma aleapta-Antribari picurâreascâ“:


    Nâ ljartâ, Doamne, aestâ antribari,

    Tsi nâ cârti nâ noapti-ntreagâ-n yis:


    Cându-arâiesc cupiili di njiljoari I ma mushat la Tini-n paradis?

    Nâ avrâ cu anjurizmi ca di nveasti,

    Ca nâ harauâ dultsi nâ pitrundi

    Sh-birbiljlji cântâ! O, Tini, Doamne,

    Paradislu-a tău macâ nu easti

    Un tser ma limbid ca unâ hâryii,

    Surin cu izvuri sh-cupii di oi —

    Cu munts anălts ca tu Machidunii,

    Ahtari paradis nu i trâ noi…”



    N’il’ioarle dorm



    N’il’ioarle dorm — ma sihie di noi

    Somn imir, di prăvdzâ…

    ‘Nghiseadzâ soare

    Sh-m’iurizmâ di iarbâ tâl’iatâ-n livădz…

    Adusâ di vimt n’iadzâ-veara.



    Unâ cupie di suflite bune;

    Fârâ pişmanea di fapte arale —

    N’il’ioarledorm rîhate, ca cilimean’l’I,

    Vigl’iate di steale.



    Maş picurarlu-avdil’iat, şi-aţel sărăcăcean —

    Di noapte fac dzuâ,

    Ca s-doarmâ nu pot —

    Uhteadzâ, uhteadzâ,

    Că ninga domnul a lor fârşerot —

    Unâ n’il’ioarâ ş-un cane dailean

    Vigl’eadzâ, vigl’eadzâ !



    Geoghrafie



    Di-amarea di tru care da cap soarle —

    Trâş munţâl’i iu si-adunâ-aryuş tu doagâ,

    Tru loclu aist, vuloagâ cu vuloagâ,

    Noi ul câlcăm — cu oile ş-cu n’il’ioarle.



    Când n-avina chirolu — ti arnare,

    Cu bruma-l’i tu tâmbări şi cu maneile

    Noi dipuneam iu suntu lărdz cubeile —

    Ma nu-aspârdzeam, ca cetile varvare !



    Nâ hârâseam pi tihea-nâ ş-pi oi !

    Avearea xen’lor nu zilipsim —

    Sh-bilăcă alâsăm ti-agiun’I nâpoi…



    Mul’erle nâ mutrea cu-ahântu dor !

    Sh-cu săndzile valah ânturusim

    Mileţle — pri-iu tricum azbuirâtor…



    Acl’imare



    Di priste munţl’i-a dorurlor a meale —

    C, ma s-avdzai, muşata mea di-n hoarâ,

    Se-nalţâ acl’imarea pân-di steale,

    Că vrearea acâţă nâpoi s-mi doarâ !



    I fisea aoa tru dzua canda-i sârbâtoare, –

    Maş pân-la tine — şcretâ, -nfârmâcatâ

    Ş-si tinde duşmănoasa dipârtare !



    Ţâ aştinui duşec ninga iatac —

    Cu chel’i di luchi ş-lilice di pi lunâ,

    Şi cu fluiara nu ma ştiu ţi s-fac,

    Di-anda tu cheptu-m’i vrearea m’i-arăsunâ !



    Trei nopţ, trei munţ va m’i-l’i dipun di-alagă,

    S-ti arâchescu cu gion’l’i di altoarâ,

    Îmbraţâ să-m’i ti port — ca nâ m’il’oarâ,

    La stanea mea, sum frasin’I, dit vuloagâ…



    Sus, tut ma-n sus — cu perlu neale-n vimtu,

    S-mutrim de-aclo Machidunia vrutâ, –

    Di dorlu-a nostru loclu s-hibâ ţimtu:

    Noi, dol’i — vâsil’eadz pi lumea tutâ !





    Lăi nior

    Lăi nior, di piste munţ, Cari di tine i ma-n sus —

    Cu furtun’ile când ti-alumţ,

    Ruzvuite dit apus !

    Dorlu-a omului, din sin, Zboairâ ş-ma-nclo di ţer —

    Cama troarâ di-un şain,

    Cu areapte di her !



    Vrearea, naparte di lunâ —

    Maşi cu vruta-l’i sâ si-adunâ, –

    Di pi ‘nâ steauâ pi altâ,

    Treaţe ş-di soare, diparte,

    Ma înclo ş-di laia moarte…



    Autoru: Tascu Lala


  • Centenar Atanasie Nasta

    Centenar Atanasie Nasta

    Scriitori di aieri şi di azâ

    Centenarlu a poetlui Atansie Nasta fu gh’irtusit, la 100 di an’i şi unâ dzuâ, tru a treaia dzuâ a meslui ţi him, brumarlu, la sediul a Uniunil’ei a Teatrilor di-tru România, UNITER, aclo iu easte prezIdentu actorlu şi reghizorlu Ion Caramitru, continuatorlu piste an’i a protlui prezidentu a Suţatâl’ei di Culturâ Macedo-românâ di dupu 1990, cându fu reactivatâ veacl’ea suţitatea di la 1880, ama a cure lucru avea dânâsitâ pri-tru an’l’i 1950 di mâhânălu că nu eara pi chefea a reghimlui comunistu carea avea apitrusitâ România mizi ascâpata, diunâoarâ cu năulu adil’iatic a Europâl’ei, di sum ocupaţia nazistâ. Avocatlu Atanasie Nasta, ţi purta di m’ic unâ pleagâ tru suflit faptâ di chirearea a paradislui a locurilor armâneşti di-tru Pindu, mindui ca aestâ patridâ di suflit lipseaşte sâ si toarnâ tru limba ţi nu putem s-u alâsm s-chearâ şi tru care lipseaşte s-nâ spunim tutâ mirachea trâ identitatea a noastrâ nsurinatâ, meditearaneanâ. Cu aestâ minduitâ şi dore ţi nu s-astindze trâ “Grailu a meu di mumâ — di-tru poezia al Geoge Murnu — grailu a meu di tatâ”, avocatlu şi poetlu Atanasie adră la 1975, tru unâ perioadâ tru care lumea armneascâ si turna cătră arâdâţin’ile a l’ei, pri-tru dicţionarlu al Tache Papahagi, liturghierlu comentat ale Matilda Caragiu-Marioţeanu, antologhia armâneascâ al Hristu Cândroveanu, vahi dupu uernechea a ţil’ei di la 1922 al Tache Papahagi, ama şi emisiun’i la radio şi televiziune, em tru România, em a fraţlor a noştri armân’i machiduniţ cum dzâţea nimuritorlu Atanasie Gh’iorgh’iţa tru Iugoslavia (“armân’i dit Armânie şi dit Machidunie”, tra s-dzaţim cum vahi vrea s-fâţea şi Nase Gh’iorgh’iţa, avocatlu şi poetlu Atanasie Nasta adră la 1975 cenaclul ca una patridâ tru grai, cenaclu Studio George Murnu. Dupu 15 an’i, dupu revoluţia ţi arăsturnă comunismul, cenaclul vine şi ndreapse calea trâ intrarea diznou pi lucru a suţatâl’ei macedo-română, reactivatâ şi condusâ tru a daua a l’ei banâ, di dupu comunismu, di Atanasie Nasta, care fu prezidentu 6 an’i, pânâ tru 1996, cându tricu tru bana di daima la 23 di andreu.



    Atanasie Nasta s-amintă la 2 brumar 1912, la Grămăticuva, pârinţâl’I a lui eara Ecaterina Pundichi, hil’ia a primarlui di-tru hoara Fetiţa, şi Ion Nasta di Florina, hil’lu a celnicului fârşirot Sterie Nasta şi nicuchira lui, a Sultanâl’ei Nasta.

    1920-1926 Atanasie Nasta ş-faţe clasile di şcoalâ tru Gârţie, doil’i an’i di ma nâpoi la Salonic.

    1927 Ion şi Ecaterina Nasta si strămutâ tru Cadrilater, cu pârinţâl’i şi aţel’i 9 hil’i, ficiori şi feate a lor, la care tru 1928 si adavgâ Victoria Nasta.

    Tru alonar 1936, Atanasie Nasta l’ia licenţa tru Litire şi Filosofie la Universitatea di Bucureşti.

    1939 — l’ia licenţa tru dreptu,

    1940 — titlul di doctor a Facultatil’ei di dreptu di la Cernăuţi.

    Agheazmăciune 1949, Atanasie Nasta si nsoarâ la Bucureşti cu Paula Gabriela Popescu (1928-2008), şi lâ si naşte la 1951 uniclu hil’u a lor, Dan Ion Nasta.

    1975, AtanasieNasta faţe eforturi trâ recunoaştirea a Studioului di istorie şi litearturâ dialectal, pi cari-l conduţe pânâ tru duza di-tru sone a banâl’ei, tru 1996.

    1981, 1985, Atanasie Nasta publică dauâ volume di sonete, cu numa “Sonete”, tru 1981, şi “Ora de poezie”, tru 1985, la editurile “Albatros”, şi “Cartea Româneascâ” . Anamisa di aeste dauâ apariţii, easte agiutatâ sâ-şi publicâ, aşi cum işişi ea dzâţe tru measjlu a l’ei di comemorare la 100 di an’i, Kira Iorgoveanu Manţu.

    Kira Manţu avea intratâ tru Cenaclul “George Murnu” tru 1977:

    Mini, atsea ma tinira atumtsea di tuts, intramu tu unâ lumi culturalâ tsi nica nu shteamu câtâ iu va mi minâ…

    […]

    Avuiu multi muabets cu Ath.Nasta tu kirolu anamisa di 1977-1986 shi, ma amânatu, dupu 1990. Lu cânâscuiu ca unu durutu armânu, cu suflitlu pliyuitu di nostalghia a Pindului, a Makiduniljei — alâsati shi trâ daima nividzuti.

    Mashi unâ ahtari pleayâ tsâ da putearea s-aladz dupu unâ Idhee, dupu unu Yisu… Yislu a lui eara “turnarea tru paradislu armânescu”, unâ turnari culturalâ cari s-poatâ s-u toarnâ “acasâ” limba armâneascâ.

    lui atsea ma aleapta -Antribari picurâreascâ“:

    Nâ ljartâ, Doamne, aestâ antribari,

    Tsi nâ cârti nâ noapti-ntreagâ-n yis:


    Cându-arâiesc cupiili di njiljoari I ma mushat la Tini-n paradis?

    Nâ avrâ cu anjurizmi ca di nveasti,

    Ca nâ harauâ dultsi nâ pitrundi

    Sh-birbiljlji cântâ! O, Tini, Doamne,

    Paradislu-a tău macâ nu easti

    Un tser ma limbid ca unâ hâryii,

    Surin cu izvuri sh-cupii di oi —

    Cu munts anălts ca tu Machidunii,

    Ahtari paradis nu i trâ noi…”







    N’il’ioarle dorm



    N’il’ioarle dorm — ma sihie di noi

    Somn imir, di prăvdzâ…

    ‘Nghiseadzâ soare

    Sh-m’iurizmâ di iarbâ tâl’iatâ-n livădz…

    Adusâ di vimt n’iadzâ-veara.



    Unâ cupie di suflite bune;

    Fârâ pişmanea di fapte arale —

    N’il’ioarledorm rîhate, ca cilimean’l’I,

    Vigl’iate di steale.



    Maş picurarlu-avdil’iat, şi-aţel sărăcăcean —

    Di noapte fac dzuâ,

    Ca s-doarmâ nu pot —

    Uhteadzâ, uhteadzâ,

    Că ninga domnul a lor fârşerot —

    Unâ n’il’ioarâ ş-un cane dailean

    Vigl’eadzâ, vigl’eadzâ !





    Geoghrafie



    Di-amarea di tru care da cap soarle —

    Trâş munţâl’i iu si-adunâ-aryuş tu doagâ,

    Tru loclu aist, vuloagâ cu vuloagâ,

    Noi ul câlcăm — cu oile ş-cu n’il’ioarle.



    Când n-avina chirolu — ti arnare,

    Cu bruma-l’i tu tâmbări şi cu maneile

    Noi dipuneam iu suntu lărdz cubeile —

    Ma nu-aspârdzeam, ca cetile varvare !



    Nâ hârâseam pi tihea-nâ ş-pi oi !

    Avearea xen’lor nu zilipsim —

    Sh-bilăcă alâsăm ti-agiun’I nâpoi…



    Mul’erle nâ mutrea cu-ahântu dor !

    Sh-cu săndzile valah ânturusim

    Mileţle — pri-iu tricum azbuirâtor…





    Acl’imare



    Di priste munţl’i-a dorurlor a meale —

    C, ma s-avdzai, muşata mea di-n hoarâ,

    Se-nalţâ acl’imarea pân-di steale,

    Că vrearea acâţă nâpoi s-mi doarâ !



    I fisea aoa tru dzua canda-i sârbâtoare, –

    Maş pân-la tine — şcretâ, -nfârmâcatâ

    Ş-si tinde duşmănoasa dipârtare !



    Ţâ aştinui duşec ninga iatac —

    Cu chel’i di luchi ş-lilice di pi lunâ,

    Şi cu fluiara nu ma ştiu ţi s-fac,

    Di-anda tu cheptu-m’i vrearea m’i-arăsunâ !



    Trei nopţ, trei munţ va m’i-l’i dipun di-alagă,

    S-ti arâchescu cu gion’l’i di altoarâ,

    Îmbraţâ să-m’i ti port — ca nâ m’il’oarâ,

    La stanea mea, sum frasin’I, dit vuloagâ…



    Sus, tut ma-n sus — cu perlu neale-n vimtu,

    S-mutrim de-aclo Machidunia vrutâ, –

    Di dorlu-a nostru loclu s-hibâ ţimtu:

    Noi, dol’i — vâsil’eadz pi lumea tutâ !





    Lăi nior

    Lăi nior, di piste munţ, Cari di tine i ma-n sus —

    Cu furtun’ile când ti-alumţ,

    Ruzvuite dit apus !

    Dorlu-a omului, din sin, Zboairâ ş-ma-nclo di ţer —

    Cama troarâ di-un şain,

    Cu areapte di her !



    Vrearea, naparte di lunâ —

    Maşi cu vruta-l’i sâ si-adunâ, –

    Di pi ‘nâ steauâ pi altâ,

    Treaţe ş-di soare, diparte,

    Ma înclo ş-di laia moarte…


  • In Memoriam Cola Caratana – (14.07.1914-19.10.1992)

    In Memoriam Cola Caratana – (14.07.1914-19.10.1992)

    Amintat la 14 di alunar 1914 tu hoara Horopani dit Makidunia gărțească, căt fu ficiuric ş-u tricu bana pi ninga cupiili di oi, pi căl’iuri di munti. Seara asculta niga focu parmithi cu an’urizma orientală, ică isturii dit bana a furlor. Dupu ți nviță s-ngrăpsească şi s-ghivăsească la şcoala gărțească dit hoara, nica di ficuric ghivăsi cu mari mirachi pi mărl’i poeț greț modern’i di cari născanță eara di fară armânească :Zalacostas, Valaoritis, deapoa Kostas Palmas dit naua şcoală ateniană, Vlahoianis, Sikelianos, Cariotakis, Kavafis, Cristalis…



    L’i-ghivasi cu mari mirachi ş-poețl’i dit Gărția modernă, dit cari nviță poemati ntredz.


    Bana greauă nu lu-alăsă s-facă şcoli’uri analti ama el ş-feați singur ună cultură sănătoasă ahurhinda cu literatura ş-filozofia a vecl’ilor elin’i, pănă la literatura gârțească modernă ş-mărli literaturi a lumil’ei.


    Cu tuti că ş-adăpă suflitlu la ahănti izvuri vrearea ti fara ş-limba armânească armasiră daima yii tru suflitlu al Cola Caratana.




    Scriitorlu Hristu Cândroveanu dzăți ca poezia a lui ngrăpsită pi armâneaşti easti “tut ahăt metaforica, ahăndoasă ş-pitrundzătoari cum şi stihurli ți li ari ngrăpsită pi româneaşti, cu idyili turnări cătră istorie, arădz vecl’i, cu idyia mutrită existențială ți u ari ş-tu poeziili a lui di vreari” .


    Tru minutili ți yin va lu ascultam poetlu Vasile Tode ți nă ghivăseaşti cu mari hari dit poeziili al Cola Caratana.


    (Intră poezii pănă la 13’)



    Secţia Armânească


    Autor: Taşcu Lala











  • In Memoriam Teohar Mihadas (09.11.1918-29.11.1996)

    In Memoriam Teohar Mihadas (09.11.1918-29.11.1996)

    Vruţ ascultători, neaua ţi di ma mulţâ an’i nu para u vidzumu anvâli anlu aestu tutu loclu ş-nă adusi aminti di iern’ili di vâr chiro. Ti aţea tră emisiunea a noastră di ază aleapsim un njc fragmentu dit romanlu a scriitorlui armânu Teohar Mihadash (1918 –1996) “Steaua a cânilui” tsi ishi tru anlu 1991, la Ed, Dacia, ditu Românie, tu cari autorlu u căntă mushuteatsa a chirolui di iarnă, căndu da neauă pisti tut loclu, nispeti di harauă sh-minduiari, di tucheari tu mushuteatsa aratsi a fisiljei ,

    Ti Teohar Mihadash iarna easti chirolu a pitrundeariljei tru eternitati, a lunjnărlor vitsini cu amirăriljia a spăstreariljei fără cusure, căndu suflitlu s-dislacseashti di strimtul stranju a truplui tra s-nchisească libir pisti chiro sh-locu ta s-agiungă ună parti dit eternitatea ishishi.

    Scrierli al Teohar Mihadas cum ali itsi altui mari scriitor , nu sh-li spun vărnă oară tute sensurle la prota lectură, cătse la năs actsentul cadi ma putsăn pi parmătusearea ishishi sh- ma multu pi zugrăpsearea a nascăntor momenti di mari lirismu, tsi omlu li ăndămuseashti mash una oară tu bana a lui, sh-dit cari iasi ishishi mushuteatsa a banăljei.

    Ashi, cădearea a neauăljei agiundze s-hibă ună dealithia amirărilje a ducherlor, tru cari, cu agiutorlu a adutseariljei aminti sh-a măyiilor a ljei fatsi ligătura mistică cu Dumnidzălu tsi li featse tute di pristi loc.

    Marea hare di scriitor al Teohar Mihadash nă fatsi s-duchim deadun cu el, tru chirolu ali lectură aesti stări di suflit ămplini di un adiljiat poetic, tsi lă da ună lunjnă măyipsită, ămplină di ună mushuteatsă traghică.

    Ia cari suntu ăndauă di minduierli a scriitorlui armân Teohar Mihadash tu chiro di iarnă, un fragmentu dit romanlu ” Steaua a cânilui”.



    Fragmentu dit romanlu “Steaua a cânilui” di Teohar Mihadas ( 1918-1996)

    Apridutsearea: Taşcu Lala


    Iarna, cama spusi Toma, easti ti mini chirolu ali eternizari ş-a lun’inărlor viţini cu amirăria a spăstrearil’ei fără cusuri. Muzică ma mari ş-ma pitrunzător ciciurată, tru nai ma ahândoasa ş- fără trup cutie di rezonanţă, nu s-află. Libirarea easti di dip, işearea dit anvârligare: harao fără numă şi anălţare. Durn’eari ma hârioasă tu lumea di didindi , iara nu s-află ş-niţi andamusi ma dulţi ş-ma ascumtă cu tuti aţeali ţi fură tru un chiro ş-cu tuţ aţel’ ţi bânară vârâoară. Tuti stealili s-ascundu diunăoară cu loclu ş-materia tută s-faţi neauă, tu ună turlie di cântari fârâ boţ, anvâlită cu neauă. Hărli ali triţeari didindi dipun imir şi liturghic pisti suflitli a noastri şi ş-află loclu ţi lu avură tru altu chiro ş-tru alti locuri. Pisti niaduchitili ahândin’ âmplini di chisă dit noi, pisti ahândin’li oarbi iu lucreadză puterli a Harlui, dipuni tâcut cânticlu a neauăl’ei ţi aduţi cu ea un somnu imir, iara prosuplu ahântu fuviros di până atumţea a aţilor ahândin’, s-acoapiră cu sumarâslu a l’ertaril’ei. Paradhislu nă easti dat diznou, iara noi nă adunăm cu aţel’ ţi fum tru chirolu ţi tricu. Apala fuviroasă di la porţăli a avinaril’ei şeadi ş-ea tâcută ca vârâ mumie, anvâlită di neauă. Aducheşti adil’atlu al Dumnidză cum si stricoară pisti tut loclu ca un multu hârios şi l’ertător sumarâs. Bâşearea a aţilor ţi âl’ avem chirută di multu agiundzi haraua fârâ mardzină a tuchearil’ei tru Nâs. Paradhislu easti ună amirărie a căderlor niacumtinari di neauă, dinclo di moarti, turnarea tru nimoartea dit cari chiru iţi tor di bană, ţi tora s-aducheaşti maş ca una culendă albă, ciciurarea a unăl’ei isturie dit zâmani, ţi nu mata s-bitiseaşti. Cându da neaua ân’ aduc aminti di mărl’i bârbaţ dit istorie, di marea a lor singurătati, di aţel’ dit istoria a sândzilui a meu, di irniulu tu cari s-trapsiră, di mărli vreri ţi li bânai tru alti băn’, di cari nu mata n’-aduc aminti — una ân’ pari Sumer, altă Troia, tru ună ţitati di pi pădzli analti a Etăl’ei di Mesi, Ninive, ică tru pâdurli dit patridha a mea aţea di dinclo di eti ş- galaxii. — di mini aţel di ahânti ori muritor, aoa, i cari ştie iu, tru alti locuri, iarnă, alătusitor di alithea hymnu a hiinţăl’ei a noastri. Cât părăpunsiţ suntu aţel’ ţi nu ti cunoscu! Cându ahurheşti s-ti spun’ tru tută armâtusearea isihă a hiinţăl’ei a tauă, tru tută nihiinţa a ta ciuciurător cântătoari, cum fug dit udadzl’i a bănăl’ei tuţ glarl’ a l’ei, ca guzgan’l’i atunţea cându duchescu că va s-neacă cărayea. Tini neauă hii nicarea tu ahândin’li hymniţi di pisti alanti cipiti. Nu mata hiinda el işişi, suflitlu a nostru agiundzi s-hibă işişi eternitatea, ună faţă tricătoari a aiştei. Nu mata armâni altu ţiva di noi, maş stran’ili alăgânda după aumbrili ţi earam unăoară, ca zăvonlu după ună ânveastă noauă dit cari armasi maş aduţearea aminti. ……………………………………………………………………………………



    … duhlu dit mini, cari nu ş-află niţi isihie, niţi ampăcari ş-cari ştie ţi easti irniulu alithea — nu aestu ali Sahară, ama aţel a niânduplicatului nisomnu- ş-lu află somnul maş atumţea cându, tru urdinărli a meali, agiungu tru locurli iu da neauă. Şi intrânda tru lumea a lor mâyipsită n’-aduc aminti…Intru diznou tru mitiryiulu a ficiuramil’ei, cu aţeali cântiţi di ciudie a l’ei cari s-pârea că si stricoară dit işişi inima pliguită a Hristolui ândreptru tru inimili a noastri spăstriti. Atumţea, tru măyia a aţilor lumi ca dit pârmithi — ţi maş cădearea a neauăl’ei li aduţi nâpoi tru fantazia a noastră — maş atumţea cându nafoară da neaua ca tru un trap, eali s-amintă dit hiinţăli singuri, ca nâscânţ druiz tru mesea a pâdurilor, ică pi câmpuri şi atumţea ţă yini tru minti aţea ţi nu mata easti, aţel, ică aţea ţi nu mata easti…



    Amintu diznou dimensiunea a feericlui ş-duchescu că dealithea duhlu a meu fu suflat tru mini di Duhlu Aţel Marli şi ândreg cu agiutorlu aduţearil’ei aminti ş-a măyiilor a l’ei ligătura mistică, lun’inoasă, feerică şi muscuvulsită cântător cu Prinţipiul dit cari azvoami creaţiunea. Chiro a mutritilor cătră nuntru, “iarna, chiro a artăl’ei sirină, limbida iarnă”. Limbidzămea ca di Paradhis, spăstrită, fără picat, dzâţi poetlu, cându ti neţ ayalea şi lun’inos tru haraua fârâ mărdzin’ ţi ari tru ea cântic şi discântic, ca di muscuvulseri albi ş-albi lun’inări.

    Cădearea a neauălei easti amirăria a pitrundeariei didindi, cându him iara ficiuriţ şi ciudiili s-fac ca dinitea a ocl’ilor di ficiuriţ. Cându ahurheaşti s-da neauă, maxus pisti locurli irinii — faţa a loclui âmplină di sufri ca prosuplu a Harlui şi trăn’ipsită, s-alâxeaşti.

    Atumţea da neauă canda pisti prosuplu a Hristolui, canda loclu tut easti truplu şi prosuplu a Lui, iara uranoulu âmplin di isiha cântari albă s-pari că easti mărtirisirea a lui fârâ bitisită.



    Sectia Armânească


    Autor: Taşcu Lala



  • Scriitorlu, regizorul si redactorlu Toma Enache – 01.11.1970

    Scriitorlu, regizorul si redactorlu Toma Enache – 01.11.1970

    Tinirlu poet armân farșirot, Toma Enache, easti faptu la 1 di brumar 1970 tu hoara Mihail Kogălniceanu, ningă căsăbălu Constanța dit Românii.


    Dupu ți feați liceulu Constanța, la anlu 1996, Toma Enache bitisi prota Facultatea di Zootehnii di București a deapoa tu anlu 1997 bitisi și a daua facultati aţea di Regii şi Teatru tut București.


    Tu chirolu anda fu studentu scoasi revista di cultură “La Steaua”.




    Dupu ți bitisi facultatea regiză piesa “Alcesta” di Euripidi la Teatrul Dramatic di Constanța. Ca fondu muzical ufilisi căntiți vecl’i fărșirutești. Lucră ca asistentu di reghii la piesa “Tut easti un agioc” di Paul Ioachim Televiziunea Româna, la piesa “ Furtuna” di William Șakespeare la Teatrul ”Ion Creangă², și la piesa “D-l di Pourceaugnac” di Moliere la Teatrul Masca di Bucuresti. Tut la Televiziunea Româna ari reghizată tru an’il’i 1992 și 1994 emisiun’i di poezii iu recită ș-dit stihurli a lui. Dipoa lucră ca inspector ti cultura la Judițlu Ilfov iu scoasi revista “ La umbra traditiiei”. Di aclo s-dusi s-lucreadza ca profesor di teatru la Clublu a Ficiurițlor di Bucuresti. Cu pareia di ficiuriț ți u nveață lo premiul ti regii ș-ti nai ma originalu spectacol di ficiuriț cu “ Miniclovnil’ii”, la Festivalu Național di Teatru ti Ficiuriț di Orșova – MIMUS 2000; la idyiul festival tu anlu 2001 premiul I ti piesa “Albă ca zăpada și cei 7 pitici”.




    Tu anlu 2001 regiză piesa “Lali Nida s-ampuliseaști cu strănghil’i“ premieră giucată la Teatrul a Națiun’ilor di Skopje, iu fu tin’isitu cu Diploma dti pricunușteari ti agiutorlu ţi ălu didi tu armâneasca cultură di la Suțata a artiștilor și a scriitorilor dit Machidunie.


    Tu anlu 2000 thimil’iusi Fundația culturală “La steaua”, ți ari tru scupo andruparea și arăspădiarea a culturăl’iei armânească, suțată ți scoasi caseta audio armânească cu piesa di teatru și cu “Luțeafirlu” al Mihai Eminescu.




    Dit meslu andreu anlu 2ooo easti redactor la Secția Armâneasca di la Radio România Internaţional.


    Debutlu literaru ălu feaţi tu anlu 1992, cu stihuri angrăpsiti tu grailu armânescu ama ș-tu limba română, tu revista DIASTIPTAREA, ți u scoati București scriitorlu şi directorlu a revistăl’ei Hristu Cândroveanu.


    Dupu un an, tu anlu 1993 al’i fu publicat protlu volum di stihuri, cu numa “Arta a miral’iei” (“Arta distinului” ) la Editura Litera, Bucureşti.


    Ari publicată stihuri pi româneaști tu ma multi revisti literari ți ies București și stihurli a lui fură tipusiti ș-tu Antologhia di poezie românească contemporană “Nisii di lun’ina”, ți iși la anlu 1996. Stihuri pi armâneaști ăl’i fură tipusiti ș-tu revista “BANA ARMANEASCA”, ți u scoati București dr. Dumitru Piceava.




    Ari adusă pi armâneaști piesa a dramaturgului clasic român Ion Luca Caragiale “Lali Nida s-ampuliseaști cu strănghil’ii” iu interpretă rolu principal și u regiză ti radio. Adusi pi armâneaști și “Luțeafirlu“ capodopera a nai ma marlui poet român, Mihai Eminescu, și Gavranlu di EDGAR A. POE. Actorlu şi regizorlu Toma Enache fu tin’isitu cu:


    – Diplomă di la Societatea di Cultura Macedo-Română (120 di an’i di la thimil’iusearea a l’iei) ti criştearea a culturăl’ei armânească.


    – Diploma ti nai ma buna interpretație la “Festivalul internațional di poezie armânească Constantin Belimace – 2001” (ti Gavranlu) și premia ti poezie la idyiul feastival tu anlu 2002.


    Tu anlu 2003 regiză spectacolul di teatru “Chantecler“ di Edmond Rostand tră Teatrul Național di Radio.




    Tru anlu 2013 thimil’iusi lung-metrajlu Nu sunt faimos dar sunt aromân”, aestu hiinda protlu filmu artistic dit istorie ţi să zbură tru grailu armânescu. Filmul fu tin’isitu tru andreu 2013 cu ”Premio Unica“ la Festivalu di Filmu ”Babel”, a deapoa tru 2014 fu durusitu cu titlul ”Best Balkan Spirit” tru Arbinişie. Pi ningă premiile dit România, tru 2015 s’adavgă nica și atel di ”BEST FEATURE FILM”, di Barcelona Planet Film Festival, Spania.



    Hărăcop şi ascumbusitu di itia a succeslui amintatu, Toma Enache adară tru 2015 Filmul documentar “Armânii, di la faimoşii Manakia la Nu sunt faimos”. Yini acasă cu pricunuştearea a axiil’ei a lui di la festivaluri ditu SUA, Italia, Arbinişie, Macedonia di Nord și România. Ca ti ciudie, tru xinătati filmul românesc easti dukimăsitu ma ghini andicra di publiclu dit România, cari ţi s’hibă subiectul acăţatu tru isapi. Di nai multi ori, un filmu easti tin’isitu la noi tăşi după ţi easti pricănăscută valoarea a lui tru xinâtati.



    Tru Protu di Sumedru 2019 București s’ţănu spectacolu di gală a premierăl’ei ti lungmetrajlu “Intre Chin şi Amin” / Anamisa di Pidimo și Amin”. Eeasti ună altă premieră ca subiectu tru cinematografia românească, hiinda protlu filmu realizat tră Experimentul Piteşti. Filmul triiră şi culindă văsilia tută, ţayi u-adră văsilia, amintă entipusi şi băteri di păln’i tu meşl’i sumedru şi brumar 2019, hiinda spus trâ videari nu maşi tru mărl’i căsăbadz, ama şi tru născăntă ma n’iţ, ţi arada nu au căbili ti ună bană culturală avută.



    RRI – Secţia armânească


    Autor: Taşcu Lala












  • Luţeafirlu

    Luţeafirlu

    Luţeafirlu


    Ca tu pirmit aşi s-făţea

    Ş-di căndu i eta aflată

    Dit soie di amiră , băna

    Nă feată steau-mşeată .

    Maş ună la părinţ eara

    Pirifană ş-ambară ;

    Icoană tu băseriţ ea

    Ş-lună tu steali-afoară .

    Su-aumbra grendzălor di plochi

    S-aşuţă di iu sta-mbroastă ,

    Că tă firidă iu tu cohi

    Luţeafirlu adastă .

    Mutrea naparti cum tu amări

    nţapă ş-yiliceaşti

    Pi trimburatili cărări

    Pampori lăi urseaşti.

    Ază-l mutri, măni năpoi

    L’ia foc a l’ei hicati

    El ţi-u mutri ahănti gioi

    Lo vrearea ali feati.

    Cum ea pi coati s-adrupra

    Fră mtea-ă l’i chirea tu yisi,

    Ti dorlu a lui şi inima

    Şi suflitu-l’i si aprimsi.

    Ş-ţi soi apireaşti el

    Căndu amurdzaşti afoară

    Stră lailu mur di la castel

    Iu ea va s-iasă troară .

    Ş-pi dinăpoi pi ceapa a l’ei

    Agiumsi tuş ăn casă

    Di gl’eţ anţasi,di scăntel’i

    Nă piră s-faţi plasă .

    Ş-cănd tu crivati s-teasi ndreptu

    Fitica ti durn’iari,

    Ãl’i mută mân’ili tu cheptu

    I-ncl’idi ocl’i di n’irari.

    Şi dit yilie `nă lun’ină

    Pi trup cadi virsată ,

    Pi ocl’i mări ş-ncl’şi ţi mină

    Pi faţa a l’ei turnată .

    Ea ul mutrea ş-ca arădea

    El tu yilie trimbura,

    Că ţe ahă nda tu yis nidzea

    Un suflit dol’i di s-adra.

    Ş-canda zbura cu el tu somn

    Ş-ca suschira ş-greu ăl’i yinea:


    Lăi, vrute,pisti noapti domn, Că ţe nu yini ? Yinu aoa !

    Luţeafir imir s-dipunai S-archiuşuri pi ună arază ,

    Tu casă ş-minti s-apireai

    Şi bana-n’i lun’ineadză !

    El asculta anvirinat

    Ş-ascapiră di vreari

    Şi s-aruca ca sfuldzirat

    S-ahundusea tu amari.

    Şi apa iu-şi fu plăscănit

    Vărliga s-arcuteaşti,

    Dit ahăndos niarăzvuit

    Pirifan gioni creaşti.

    Anarga treaţi ca tu pragu

    Pi mardzina ali geami

    Ş-tu mănă ţăni un ciumagu

    ts i-împlinu-i di călami.

    Părea un tinir vuivudă

    Cu per di malâmă moali

    Un vinit veştu si-anudă

    Pi anumirili goali.

    Aumbra faţ-l’ei tu yilii

    I albă ca nă ţeară –

    Un mortu muşat cu ocl’ii yii

    tsi ascapiră nafoară .

    Dit hau-a mea, vin’i multu greu, Ta-s avdu-acl’imarea

    Şi ţerlu easti tati a meu

    Şi dada a mea i-amarea.

    Tu a tău udici ta s-potu s-yin,

    S-ti vedu tu crivati,

    Dipuş i aoa cu-a meu sirin

    Şi bană -n’i loai dit api.

    Yinu,steauă maş niheamă Lasă–ţ căşoara a tauă ,

    Io hiu Luţeafirlu di-ndzeană

    S-ti fac ănveastă nauă .

    Tuş tu pălati di mirgeani

    S-bănăm eta chirută ,

    Ş-dun’eaua tută dit ocheani

    Cu vreari va ascultă .

    Căt hii muşat, cum maş tu yis Un anghil am vidzută ,

    Ama pi torlu a tău dişcl’is

    Nu-as calcu eta tută .

    Ai stran’ili şi zboară xeani,

    Ş-fără di bană ascapiri,

    Că io hiu yie;ş-mortu tini

    Ş-mi astal’i a tali piri.





    Tricu nă dzuă ş-alti trei

    Ş-ca pi scutidi yini,

    Luţeafirlu pisupra a l’ei

    Cu arazili’i sirini.

    Ea s-minduea la el tu somn,

    Tu minti să -şi lu aducă

    Şi dor di-a chimat’lor domn

    Tu inimă u-anciupă :

    Lut eafir imir, s-dipunai S-archiuşiri pi ună arază ,

    Tu casă ş-minti s-apireai

    Şi bana-n’i lun’ineadză !

    Cum el dit ţer u aduchi,

    Di pidimo s-alumtă ,

    Ş-deavrigra ţerlu ahurhi

    Tu loclu iu si-astupă .

    Tu air piri sălă ghiti,

    Duneaua u-acă ţară

    Ş-dit pădzăli discurfusiti

    Da cap, un gioni afoară .

    Pi laia perci ca di yită

    Căruna ardi s-pari,

    Ş-azbuira pi minduită

    Ş-ban’i făţea tu soari.

    Dit lailu savan dizvilit

    Ies marmoree braţă

    Yini anvirnat ş-ca minduit

    Şi galbin i tu faţă;

    Ma ocl’i mări, a lor n’iati

    Ahănda el i-aprindi,

    Dauă lăngori dip agiunati

    Şi mplini di scutidi.



    Dit haoa mea vin’i multu greu S-ti avd ş-aestă aradă ,

    Şi soarli i tati a meu

    Şi noaptea n’i-easti dadă .

    Yinu la steauă , dip niheamă

    Lasă-ţ căşoara a tauă ,

    Io hiu luţeafirlu di-ndzeană

    S-ti fac ănveastă nauă .

    Tu per ţi malămă lu-ai,

    S-ţ-acaţcă run’i di steali,

    Tu a meali ţeruri s-dai

    Pirifană ca eali.

    Căt hii muşat, cum maş tu yis Nă strigă am vidzută

    Ama pi torlu a tău dişcl’is

    Nu-as calcu eta tută .

    Ãn’i plãscãnesc di a tău dor

    Tu cheptu, a meali coardi

    N’i angreacă ocl’i mări ş-mi mor

    Mutrita ta mi ardi.

    Ma,cum vrei io s-dipun la tini ?

    Nu vrei ta s-badz tu minti,

    Că moartea nu-easti ti mini,

    Ş-că tini u-ai dininti?

    Nu caftu zboară uidisiti, Nu ştiu cum s-ahurhescu-

    A tali suntu achicăsiti

    Maş mini nu-aduchescu;

    Ama ma s-vrei c rună

    ţi s-umplă vrearea ghini

    Pi loc tini dipună

    Ta s-mori isa cu mini.

    Ãn’i cafţă tora s-mor aoa Ta s-dai ună băşeari,

    Ma voi să ştii ti totna

    Că -ş -vrearea-n’i easti mari;

    E, va s-hiu dit amărtie faptu,

    Va s-l’iau altă aradă ;

    Di etili tuti hiu ligatu,

    Ma voi ta s-mi dizleagă .

    Ş-fudzi… Canda didip chiru.

    Ti vrearea a unei feati,

    S-freadzi dit loclu ţi-l avu,

    Cu dzălili nicati.

    Tu idyea oară Cătălin,

    Spărhiac criscut ân casă ,

    ţi bagă tu putiri yin

    A oamin’ilor la masă .

    Ficior ţi ţăni dinăpoi

    Fustăn’i di amiroan’i,

    Un doci aflat şi ici di soi,

    Ama cu ocl’i di lamn’i.

    Şi faţăli aroşi li adară

    Ti caplu a lui, ş-au hari,

    La Cătlina, bagă oară

    Ş-u veagl’i cu n’irari.

    “ Ma ţi işi muşată semn

    Ş-anami, s-u ardă pira;

    E, Cătălin, tora s-videm

    Cara s-ţ-agiută mira”.

    Ş-u strindzi ayon’ea pi sum sin

    Aşe tu uşi diunăoară Em ţi vrei, o, lăi, Cătălin ? Nu-ai lucru tor’ di oară .

    Ţi voi ? Voi s-nu hii cihtisită

    Ş-daima pi minduiari

    S-arădz, s-mi-alaşi tu bitisită

    Să –ţ l’iau maş nă băşari.

    Hăbari lai, nu-am ţi cher, Nu mi cărtea, duti naparti-

    Că di luţeafirlu dit ţer

    Mi l’ia un dor di moarti.

    Ti-nveţ cara tini s-nu ştii Cum s-feţi tută vrearea,

    Nu ancaci-mi ti amărtii,

    Aravdă , stăi preayalea.

    Cum vinitorlu acaţă tu păduri

    Pul’il’i cu laţlu

    Aşe pi braţlu a meu s-archiuşiri,

    S-mi strindză ş-tini cu braţlu;

    Cu ocl’i ăncărfusiţ tu oară

    Tu ocl’i a mei s-armăn’i…

    Că ndu va ti-analţdi sumsoară

    S-ti pindză dit călcăn’i ;

    Cându faţa mea u aplec nghios,

    A ta s-mutrească dzeana,

    Şi s-nă mutrim cama vă rtos

    Ş-cu vreari tută bana;

    Ş-ca s-ti pitrundă siyur

    Agapea i-nvit aşi,

    Cându va ti baş ş-mi andoapir,

    Tini nă poi s-mi başi.

    Ea lu mutrea pi cilimean

    Nirată ş-aspăreată

    Ş-cu nămuzi ş-angătan

    Taha nu-l va ş-ul caftă.

    Ş-mizi ă l’i dză si:-di cu n’ic

    Ti şteam ghini pi tini,

    Tut bă ndurai, ti ţiva dip,

    Ti uiduseşti cu mini…

    Ma un luţeafir ţi apiri,

    Dit isihia şcretă ,

    Da fără mardzin’i dzări

    Tu amarea agărşetă .

    Ti aţea ocliu pi ascumta

    Ămplinu-i di plăndzeari,

    Aşi cu treambur treaţi ş-apa

    Cu năs tu urdinari;

    Yilici di ahăntă vreari

    A meu caimo s-ul chiară ,

    Ma tut stră -dzen’i ansari

    S-nu-l agiungu văroară .

    Cu arazi gl’eţş -ânvirnat tricu

    Dit lumea ţi-l disparti…

    Tu inimă va-l ţân ş-tu eta iu

    Chiru ahânt naparti.

    Ti aţea dzălili ăn’i si-par

    Ca şcreti ş-pondi arini,

    Ma nopţă’li nã hari şi-ar

    ţi nu-aduchescu di-iu yini.

    Hii nă fitică ţi-s-adar… Ai s-n’i-u frăndzem dit hoară

    Nu va ştibâ torlu ambar

    Şi numa va nă chiară .

    Ş-va şidem fronin’i ca sămţ

    S-pãstriţ, ca doi trandafili

    Va-ţ fugă dorlu ti pă rinţ,

    Şi yislu ti luţeafiri.

    Părn’i Luţeafirlu.S-tindea

    A lui arichi tu ţer,

    Căl’iuri di n’il’i di an’i videa

    Cum tu aţea minută cher.

    Dighios un ţer canda i-aflat,

    Ş-pisupră alt ţer cu steali-

    Părea un sfuldzir nicurmat

    Ţi turbă pritu eali.

    Şi dit a haosului pădz,

    Ş-avrigra di el işea,

    Videa tu protili arădz,

    Lun’in’i cum scăpira ;

    Ş-izvurănda lu-anvărligã

    Născănti-amări duruti…

    Măduã elu, ţi zbuira ,

    Ş-chiruti suntu, tuti…

    Iu agiumsi loclu s-bitisi,

    D-iu ocli ta s-da hãbari

    Ş-chirolu glar s-ampulisi,

    Tu air s-lia amintari.

    Nu-i ţiva, ma, canda easti

    Nă seati ţi l-u sudzi,

    Ţiva ahăndos ţi-undzeaşti

    Cu agărşerli surdi.

    Di ahapsea etăl’ei ăn’i si lăii, Tate, dă -n’i altă aradă

    Şi alăvdat ti daima s-hii

    Ş-dun’eaua tută s-veadă.

    Caftă Dumidzale, iţi doară ,

    Ma dă -n’i nă altă soarti,

    Că -izvur hii ţi da nafoară

    Bană deadun cu moarti;

    Lia-ni bana fără moarti

    Ş-pira ţi ocliu u-ari

    Ş-tu loclu aiştei soarti

    Voi satea mea di vreari.

    Dit haos Dumidzale, mi adrai

    Ş-tu haos voi tu aistă sati…

    Ş-dit arihati mi amintai

    Ni-u seati di arihati.

    Hyperion, ţi dit a ta himă Dai cap cu altă dun’eauă,

    Nu caftă ciudii ta-s-yină

    Cu trup ş-numă di neauă;

    Vahi om vrei s-hii

    S-undzeş ti cu a lor fară ?

    Ma s-ardă oamin’il’i di yii

    S-amintă oamin’i iară.

    El’i maş andregu tu vimtu

    Yisi ş-chiruti zboară,

    Căndu undi află un murmintu

    Spură di undi adară.

    El’i maş steali au di tihi

    Ş-aputrusiri di soarti,

    Noi nu avem chiro, ni adyi

    Ş-nu aduchim di moarti.

    Di aclo, di iu ş-easti scrisa

    Bă neadză ază, ţi moari

    Ş-un soari ma s-lu măcă chisa,

    Va da nă poi alt soari.

    Canda ti totna s-aflară

    Ş-tu soni moartea ăl’i paşti

    Tuţ ti moarti s-amintară

    Şi mor ta-s caftă soarti.

    Tini, Hyperion, chireari?

    Iuţido ţi-ascăptată …

    Caftă -n’i prota zburari-

    Vrei minti ănviţată?

    Vrei s-ahurhească boaţea-ţea

    Ţi după a l’ei căntari,

    S-alumtă munţă l’i cu pădurea

    Şi nisiili tu amari?

    Vahi tu fapti va-n’i aspun’i

    Puteari fără zn’ie ?

    L’ia loclu tut, cumăţ s-lu adun’i,

    S-lu faţ amirărie.

    Pamporli tuti ţ’-dau avut,

    Ascherea s-fudză alargu

    Pisti amări ş-pi loclu tut

    Ama, ti moarti s-nu-avdu.

    Ş-ti cai vrei tora s-mori?

    Mutrea, l’iaţ calea di aţia

    Cătă pimintu, prit niori

    Ta-s vedz cum i luyuria.

    Tu loclu ţi tu ţer lu avea

    Hyperion s-alasă,

    Ş-dip ca aeri el ahurhea

    Lun’ina să ş-u vearsă.

    Him canda tu amurdzătă

    Ş-antunică nafoară;

    Da cap luna ămbunată

    Ş-va mină apa iară.

    Va-ngreacă cu a l’ei scăntel’i

    Tuţ pon’il’i dit gărdin’i,

    Ş-sum cărună grea di til’i,

    Şidea doi tiniri singuri.

    Alasă -n’i caplu a meu, pi sin

    La, vrută, ta să s-bagă

    S-mi anvlescă araza di sirin

    Dit ocl’iu a tău di frangă.

    Cu gleţ ş-măyii lun’ina s-da,

    S-n’i alagă iţi minduită,

    Ta s-vearsă isihii eta

    Pi noaptea a meau friptă.

    Pisupra-meau, tini veagl’i

    Vindică arana, că hii gioni,

    Hii prota vreari ţi-n’i si deadi

    Şi yislu a meu dit soni.

    Hyperion videa di analt

    Ciudia tu a lor faţă,

    Mizi un braţu di guşi arcat

    Ş-ea lu acăţă tu braţă.

    Da n’iurizma di lilici

    Ca ploai cadi, dulţi

    Pi fră mti ş-tu a lor perci

    Arusă ş-cu cusiţi.

    Ea ămbitată di vreari

    Analt ă ocl’i. Veadi

    Luţeafirlu.Fă ră zori

    Lă ngorili ă l’i deadi.

    Luţeafir imir, s-dipunai

    S-archiuş iri pi ună arază

    Tu minti ş-tu pă duri s-dai

    Dă -N’i tihi, lun’ineadză!



    El trimbură ca alti ori

    Pi dzenuri ş-tu pă duri,

    Băga di cali isihi niori

    Ţi-l’i mină cătă mealuri;

    Ma nu-ari s-cadă cum că dea

    Tu amări di aco, di analtu;

    Ţ-i zori vedz om ti ţiva

    Ma-ăn’i hiu io, em altu

    Bănănda tu parei streşi

    Maş tihea vă-i soarti,

    Io hiu tu loclu iu mi apreşi

    Un gl’eţ fără di moarti.



    Ma înghios aveţ Audio (Armâneaşti Toma Enache) –>





    Şi Youtube: http:/www.youtube.comwatch?v=mwDsl_3AJmU



  • Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 – 21.01.1952)

    Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 – 21.01.1952)

    Nicolae Constantin Batzaria (20.11.1874 — 21.01.1952)


    Marli umoristu Nicolae Batzaria, easti faptu tu 20 di şcurtu, iara tu meslu brumar ăl’i si arupsi hirlu a banăl’ei tu ună hăpsani comunistă.

    Nicolae Batzaria, s-featsi Cruşuva tu anlu 1874. Anvitsa prota la scoala româneasca dit casaba s-dapoia la Liceulu românescu di Bituli. S-ngrapsi la facultatli di Literi ş-Dreptu Bucureşti, ama alâsă înveţlu câ nu avea cu ţi s-bâneadzâ. Ahurhi lucrul di tinir: fu director ş-profesor la şcoala româneasca di Crusuva, profesor la liceulu românescu di Ianina, la liceulu di Bituli, inspector şcolar ti vilaetili Cosova şi-Sâruna, ţi eara atumţea sum turta.

    Di itia ca eara un bun politician s-u stea ghini s-limba anturteasca agiumsi senator di Istanbul tu anlu 1908 s-ministru a lucrarlor publiti tu anlu 1912 tu guvernul a Gion’ilor Turta. La anlu 1913, simna di partea ali chivernisi anturteasca Tratatlu di Irini di Londra. Dupu protlu polim mondial vini s-baneadza tu Românie iu u mbratata cariera di publicistu si scriitor.

    Nas baga thimel’iu la multi revisti s-gazeti armânesti si colabora s-la multi alti. Scoasi nSaruna prota gazeta armâneasca “Desteptarea” tu anlu 1908. Publica avdzatili “Paravulii” prota tu revistili armânesti a chirolui. Tachi Papahagi al’i scoasi ”Paravuliili” tu volum tu 1935 , tu colectia “Biblioteca Nationala a Aromânilor”, ti nas u ndridzea, dupa ti avea tipusita nascanti di aesti paravulii nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologie Aromâneasca”.

    Ama ti suntu aesti “paravulii”? Nascanti isturii scurti ti aradeari, ngrapsiti tu stihuri, cari parmatusescu cu mari hazi fapti dit bana a armân’ilor di var chiro s-tu cari autorlu s-aradi di cusururli a armân’ilor: alavdari, s-cljnciami, pirifanji, glarimi, s-alti ahtari. Di alta parti ama, avem s-alta soie di paravulii, tu cari humoristul a nostru scoati tu migdani itsral’ia a armânlui andicra di atsel’i cu cari baneadza deadun: arbinesi, turta, ghifta, gret, varyari etc. Nu suntu alasati nanaparti nitsi mul’ierli cu nascanti di huili a lor, nascanta prefta nu para tin’isits s- multa, multa alta. Cum eali suntu multu pi chefea a armân’ilor cunuscura una mari araspandeari tu comunitatli armâneasti, iu urdinara ma multu pi cali orala , cate mas putsan chiro armân’ili putura s-anveata la scoala ti scriitor’j a lor.

    Nicolae Batzaria ngrapsi s-proza, ma multu pi româneasti, ama s-pi armâneasti: schitsi, isturii ti armasira arapânditi tu gazetili românesti ti li cumândusi, ica la cari ngrapsi. Ari scriata s-literatura ti ficiurit s-cumandusi revistili românesti “Dimineata copiilor”, s-”Universul copiilor” iu simna cu pseudonimul Mos Nae, cum s-cu pseudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N.Macedoneanu. Easti parintili a personajlui Haplea, soie buna cu Pacala, ica Nastradin Hogea.

    Proza scurta, isturiili ica romanili ngrapsiti pi româneasti suntu interesanti maxus tra lumea s-bana balcanica ti li zuyrapseasti cu mari masturlachi.

    Nai ma cunuscuta s-vruta opera al Nicolae Batzaria armân “Paravuliili” iu iasi nai ma ghini harea a lui s-cu cari aminta un loc di mari tin’ie tu literatura armâneasca.

    Prota versiuni pi româneasti a “paravuliilor” u deadi Hristu Cândroveanu tu antologhia “Un veac de poezie aromâna” ti isi Bucuresti tu anlu 1985.

    Multu bun cunuscator a limbal’ei armâneasca s-a suflitlui armâneascu, Nicolae Batrzaria yilipseasti lumea armâneasca antreaga, fara sa-l’i ascapa tiva dit peza, araslu si sicaili a l’ei. Asi cum angrapseasti Nick Balamaci pi frandza di internet iu zburasti ti Nicolae Batzaria “una cultura ti nu poati sa-si arada di ea isisi nu poati sa s-alaxeasca s-una cultura cari nu poati sa s-alaxeasca nu poati s-armâna tu bana tu aesta lumi ayun’iusita. Nicolae Batzaria easti un scriitor cari feati pidimo s-u ascapa di la chireari veacl’ia a noastra adeti adranda sicai cu ea”.

    La putan chiro dupa ti comunistil’i u loara putearea tu Românie, fu ancl’is ca eara contra a lor. Muri tu ahapsi tu 20 di brumar 1953, dupa una bana di lucru nicurmat s-di alagari prit tuta Peninsula Balcanica ti fara armâneasca.

    Tu anlu 1971 isi Bucuresti un dhiscu cu poezii armânesti, pi cari Matilda Caragiu Marioteanu, academician, u spuni paravulia “Vor s-marita moasili”.

    Eitura “Cartea aromâna” u dishcl’isi seria a tipuserlor a lj’i tu anlu 1989, cu “Paravuliili” al Nicolae Batzaria, ca una pricunusteari a popularitatil’i a aistor.

    Tu anl’i 2003 ş-2004 isiră Bucuresti două CD-uri pi cari actorlu s-reghizorlu Toma Enache spuni cu mari hazi nai ma cunuscutili di aesti paravulii.



    Cărțâ tipusiti:



    • Nicolae Batzaria – Haplea tu București
    • Nicolae Batzaria – Pârvulii
    • Nicolae Batzaria, Const. Noe – Importanța a armânʹilor trâ România
    • Nicolae Batzaria — Pirmituseri di malămă
    • Turchia a junilor turţâ: di-tu lumea a islamlui, București, Editura Ancora, Alcalay și Calafeteanu, Spovedanii de catâne, nuvele din viața turcească, s.d., 1921;
    • Turcoaicele, Iași, Viața Românească, 1921;
    • Colina îndrăgostiților; schițe și nuvele din viața orientală, București, Viața Românească, 1923;
    • Anecdote, București, Editura Societății Cultural Naționale Apostol Margarit, 1935;
    • Genoveva de Brabant, Sibiu, Imago, 1993;
    • Din lumea Islamului, București, Profile Publişing, 2003.


    Ma nghios vruts ascultători vă dâm s-avdzâts:


    KITA LA BASEARICA di Nicolae Batzaria



    Spune Kita ş-iara spuni,

    Iar fărtaţľi de-anvârliga,

    Teşi la stani, tuţ lu-ascultă,

    Până nʹelu s-lâ si frigă.


    Spuni Kita:O lo-ľi tat-su

    Ţi nʹi-vidzură ocľii aseară,

    Căndu neşu la băsearică

    Ca s-aprindu ş-eu ţeară.


    Ţe-ş-fu mare, bre, bisearica!

    Nu spuni câtă-i mari.

    Ş-ţi s-vedz nuntru?Thamă,frate!

    Iu s-mutreşti,mintea ţ-keare.


    Ş-lumi! Lumi cătâ s-cafţâ,

    Ş-cănda-i mută, văr nu greaşti.

    Maş doi oaminʹi tut s-incaci.

    Taţi un, alant zburaşti.


    Oi fârtate!, antreb viţinlu.

    Aţelʹi doiľi ţi s-vârghescu?

    Ţi s-ţâ creapă! el nʹi-u toară,

    Nu vedz oarbe? Psăltisescu!


    Ş-ia ,di naparti di uşi

    Iasi un cu barba mari,

    Ş-nişti stranʹi, cum nu-i vârnu.

    S-lu-afli noaptea, ľeai lăhtarea.


    Ţăni-n mănâ un ca cloput

    Ş-tut asună ş-fudzi ndreptu.

    Căti şapti…tutâ lumea

    Bagâ mănʹili tut pri keptu.


    Tuţ s-aplecă,s-trag din cali,

    Nu-ari un s-ľi sta dininte.

    Dzăcu:Sâ s-aproaki maşi di mini

    Ş-am s-lu-adar eu s-ţănă minti.


    Nu-nʹi ľeau ocľi iu si-duţi,

    Căndu ia-ľea ninga mini.

    Ţi-u mâc pânea, ţi-nʹi dzâc Kita,

    Si-mi-asparim eu di tini?


    Mut cârligu, nu-ľi dau oară,

    Ş-pân si şuţă s-mi mutrească,

    U mâcă , si-ľi facâ ghini,

    Ună -n cap picurărească.


    Ţe ţâ s-pari?, ľi-u-am atumţea,

    Nu-aflaşi om si-ľi hibâ frică.

    Ţăni minti: unui Kita,

    Ţi cu dinţii ti disică.


    El zgileaşti, iar alanţâ

    S-sâlâghescu tuţ pri mini.

    Vrea s-mi-acaţâ s-nʹi-umflâ kealea,

    Nu vrea s-iasâ lucrul ghini.


    Fuga Kita, fac atumţea,

    Ş-pân s-dzăţi ţinţi ies dit hoară.

    Fu ca zori pân loai dzeana,

    A s-mi acaţă ei nafoară.


    Dip kirută dusi ţeara.

    Vream s-nʹi-agiutâ la furari

    Ma, nu-ndreapsim, ved, cu ayiľi,

    Eľi câfta, vahi, cama mari.


    Ore, frate, ţi s-ľi-u dzâţim?

    Nu-i trâ fugă di la oi.

    Va s-ľi-ai lucrili curati

    La biseariţi nu-i di noi.



    RRI — Secţia Armâneascâ


    Rubrica ndreaptă di: Taşcu Lala


  • Corneliu Dida

    Corneliu Dida

    Vruţ ascultâtori, va lu aduţem adzâ aminti pi scriitorlu Corneliu Dida, faptu t-unâ fumeali di intelectuali armâni di Custanţa.


  • Spiru Fuchi

    Vruţ ascultâtori, vâ câlism s-ascultaţ adzâ îndauâ zboarâ ti poetlu Spiru Fuchi.


  • Hristu Cândroveanu

    Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-ascultaţ un şcurtu material ti Hristu Cândroveanu.


  • Radu Gir

    Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-ascultaţ adzâ îndauâ zboarâ ti Radu Gir, unlu dit nai ma mărli poeţ români şi sigura nai ma marli poet a hâpsânilor dit întunicata etâ comunistâ dit Românii, aşi cum anyrâpsea poetlu Ionel Zeană.





  • George Merca

    Vruţ ascultâtori, adzâ aleapsim ti voi îndauâ zboarâ ditr-unâ poematâ tipusitâ di George Merca, “Amânamea”.





  • Nuvela “Minti di ficior” al Yoryi Zuca

    Vruţ armâni, vâ câlisim s-ascultaţ ma-nghios emisiunea a noastrâ, “Scriitori armâni di ieri ş-di adzâ”, iu aleapsim nuvela anyrâpsitâ di Yoryi Zuca, “Minti di ficior”.





  • Scriitori armân’i – Costa Cristale

    Vruţ ascultâtori, vâ câlisim s-ascultaţ adzâ un material cu portretlu al Costa Cristale dit Gârţii, anyrâpsit di scriitorlu Sutir Galani.




  • “Alumta al Caciandon” (Dumitru Pariza)

    Vruţ armâni, vâ câlisim s-ascultaţ “Alumta al Canciandon cu Veli Ghega”, frândzâ dit balada “Caciandon”, di Dumitru Pariza, t-unâ spuneari di Aurica Piha.