Category: Radio-Priimnare

Judeţulu Hunedoara ofeeră a ţilor interesaţ ună gamă largă de atractii turistiţe. Easte ună zonă bogată/avută ahât di punct de veadere istoric, cât şi di punctul de vedeare a resursilor naturale. Aflăm aoa ţităţ dachiţe, importante castele şi ţetăţ medievale, muzee şi lăcaşuri di cultu, ama şi unulu di aţeale mai importante parcuri naturale. Astăndză vă propunem să descoperim aţeale mai importante obiective turistiţe din Hunedoara împreună cu Cristian Roman, arheolog şi director a Castelului a Corvinilor, considerat că easte unulu di aţeale mai muşatile castele din lume, hiinda situat în top 10 destinaţii de paramith din Europa”. Castelul easte ună adevărată bijuterie arhitectonică medievală care te introduţe într-ună lume trecută cu cavaleri şi domniţe, cu leghende faschinante, multe informaţii hiinda necunoscute a publicului mare. Cristian Roman dzâţe:

“Castelul a Corvinilor easte emblematic trâ evulu mediu transilvănean şi easte, tru tut ăteluşi chiro, unulu di aţeale mai ghine conservate monumente gotiţe din România. Zburâm de faptu di reşedinta ale familie Corvin, ună familie care feaţe carieră în secolul al XV-lea tru Europa centrală şi di Estu, deci aestu obiectiv faţe legătura dintră lumea apuseană şi sud-estul a Europâl’ei. Apoia sunt alte obiective precum Muzeulu de Arheologie şi Etnografie care si aaflă tru viţinata castelului, Muzeulu dedicat a isnăhilor di zânăţ din Hunedoara, respectiv a ţilor asociaţii profesionale care au faptă parte din baza economică a domeniului ale Hunedoară, ama şi un Muzeu privat dedicat a perioadâl’ei comunistă. Avem şi obiective care promoveadză turismul ecleziastic: Bâsearica Sâmtul Nicolae, ună bâsearică din secolul al XV-lea cu adăvgări în secolul al XVIII-lea, apoia Bâsearica Popa Şapca, un edificiu din secolul al XIX-lea care conseervă picturi ţi poartă semnătura a lu Sava Henţia. Avem şi ună Bâsearică reformată, ctitoria familil’ei Bethlen, ună di aţeale mai importante familii nobiliare maghiare a secolului XVII din Transilvania, şi avem şi ună Bâsearică Catolică, un edificiu construit la arhiusita secolului XX pri-tru ună retrocedare de cătră aestu lăcaş de cultu a unui teritoriu din veţinata combinatului siderurgic.

Tru sud-estul a judeţului Hunedoara se tinde, pe aproximativ 38.000 di hectare, Parcul Naţional Retezat la care poate să si agiungă hibă prin Depresiunea Haţegului, dinspre Deva, hibă prin Valea Jiului, dinspre Târgu Jiu. Easte un loc aghru, cu m’il’e di specii de plante şi animale şi cu dzăţ de lacuri glaciare, hiinda supranumit şi Sireaua cu Ocl’i NAlbaştri. Easte ţea mai marea rezervaţie naturală din România, monumentu a naturâl’ei inclus pe lista rezervaţiilor naturale ale Biosferă de cătră UNESCO. Aproapea di Hunedoara sunt şi alte obiective turistiţe care merită toată atenţia. Cristian Roman:

” Tru locuri de aproapea există atracţii turistiţe care ţân ahât de turismul de aventură, cât de turismul cultural. Mi refer la staţiun’ile din Munţâl’i Retezat şi din Munţâl’i Şureanu iu poate să si exploreadză endocarstul, di aform’ia că reprezintă unulu di aţeale mai importantile areale carstiţe din România. Mai poate să hibă vizitat unulu di aţeale mai importantele situri arheologhiţe din România, Sarmizegetusa Regia, care easte fosta capitală ale Dacie, un thiriu chentru militar, relighios şi politic.. Exiistă aoaţe ună adevărată ghiurdane di fortificaţii construite trâ apărarea ale Sarmizegetusa. Easte ună zonă multu interesantă şi parţial cercetată de arheologil’i de la Cluj. Apoia putem să xanav’inim în Ţara Haţegului iu avem un monument UNESCO declarat tru 2016. Easte zborulu de Parcul a Dinozaurilor din Ţara Haţegului şi tot aclo pot să hibă vizitate aţeale mai importantile bâseriţ din Hunedoara din secolele XIII-XV.

Geoparcul a Dinozaurilor are ună suprafaţă de 1,4 hectare şi are 46 di exponate de dinozauri atestaţ ştiinţific. Aeştia au dimensiun’i thirie/ghigantiţe, întră 8 şi 24 de metri lundzime şi întră 2 şi 20 de metri analte. In trecut, tru aestă zonă, fură descoperite cuiburi cu oauă de dinozauri. În prezentu, parcul cu dinozauri din România, care si deşcl’ise ninte cu doi an’i, si menţâne în preferinţele a turiştilor, obţinânda, în ultimul an, un profit di cama di 720.000 de euro di încasările de aproximativ 2,2 milioane de euro. Până tora fu vizitat de 700 de m’il’e de oamen’i.

Şi trâ aţel’I cu mirachea a sporturilor de iarnă, zona a Hunedoarâl’ei are îndauă staţiun’i cu pârtii amenajate trâ turişţâl’I ţi acaţă tora şi aţel’i ţi suntu avansaţ tru aeste sporturi, după cum avem aflată de la Cristian Roman:

”Sunt doi poli a turismului de iarnă în judeţulu Hunedoara. Easte zborulu de staţiunea Straja, iu recentu s-au faptă investiţii majore tru aţea ţe mutreaşte infrastructura turistică, şi staţiunea Râuşor. Accesulu/intrarea tru aeste staţiun’i easte foarte facil/-ă, oferta poate să satisfacă iţe turlie di pretenţie. Serviciile turistiţe trâ judeţulu Hunedoara au crescută multu di multu în calitate tru ultimil’i an’i. Tamam de aţea aform’ie, anulu trecut, Judeţulu Hunedoara avu aţea mai marea creaştere turistică din România. Easte şi normal tră aţea că, aşi cum spuneam, judeţulu are munte, are ape termale, are posibilitatea să oferă a ţilor cu mirache trâ turismu cultural multe monumente care pot să hibă vizitate. In curundu va să si deşcl’idă sectorulu de autostradă care va leagă judeţele Timiş de Hunedoara şi atumţea, din granită până la Hunedoara, pot să si facă trei ore şi ţiva cu maşina. In zonă are sute de unităţ di cazare, rata de ocupare la aest momentu easte de 80%, aesta înseamnă că românil’i îşi investescu pâradzâl’i de vacanţă în ţară.

Staţiunea Straja are 12 pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. Recentu fu dat în folosinţă un nou telescamnu care va da posibilitatea a schiorilor să se bucură de toţ aţel’i 25 de km de pârtii. (Şt.B)

Autor: Teofilia Nistor

Armânipsire: Hristu Steriu

Piste 200 de aghenţii şi tour operatori fură prezenţâ la ediţia de toamnă a Pânâgh’irului de Turism ale Românie, care avu loc întră 16 şi 19 brumar 2017, la Complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti.

Consiliul Judeţean Neamţ are organizată un standu di care nu fură elipse Pap Crăciun şi sania a luştui, căsichile de paramith şi atmosferă specifică a sărbătorilor de iarnă. Luiza Niculei, conislier, dzâţe:

De pe 15 andreu până pe 1 gh’ianuar 2018, avem Pânâgh’iulu de Crăciun la Neamţ, cu arădz şi cu adeţ. Va hibă 38 de căsiche, iu va să se vindă produse tradiţionale. Va hibă şi concerte. Avem invitaţ din ţară şi di-tru xinătate care va creadză adevărate dzâle de paramith. Iar, de pe 15 andreu, la Curtea Domnească, va încărcăm di muşuteţ bradulu arada di preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.”

Avem aflată că prima ediţie a evenimentului înreghistrăă un real succes, cu peste 100.000 de vizitatori. Anulu aestua, organizatoril’i se aşteaptă la un numer dublu.

Sanda Viţelar easte consilier de comunicare şi mass media la Consiliul Judeţean Mureş. Prezentă la pânâgh’ir cu numeroase hărţâ şi materiale de prezentare a unor importante obiective turistiţe precum ţetatea medievală Sighişoara, spune că judeţul Mureş easte ună destinaţie tră toată lumea, indiferentu de perioadă.

Are toate formele de turismu, mai puţăn amare. Nu avem amare, ama avem apă ansărată tru-a ţeale două staţiun’i balneoclimateriţe. Sovata easte arhicunoscută trâ Laculu Ursu, un lac cu un efectu heliotermic unic tru aeastă parte a Europâl’ei, produs de apele ansărate şi-a ţeale dulţe, care se află, se fac împreună. Are proprietăţ termale şi balneoclimateriţe ahoria. Apoi, avem staţiunea Sângeorgiu de Mureş. Are devenită staţiune turistică anulu aestua. Exiistă şi aclo un chentru SPA cu apă ansărată, care v’ine direct din pământu, ahoria de ghinefăcătoare tră toate lângorile a sistemului osos. Apoi, avem turismul montan. În Valea Mureşului superior avem defileulu natural Deda-Topliţa şi rezervaţia naturală Munţâl’i Călimani. Aclo turiştil’i pot să experimenteadză multe di multe tradiţii şi arădz locale.”

Violeta Niţescu reprezintă ună societate comercială din staţiunea balneoclimaterică Govora, care administreadză mai multe hoteluri. Di aestea, ţel de patru steale se remarcă prin somptuozitate şi istorie bogată.

Ună construcţie ţi dateadză di-tru anulu 1914, primulu hotel din România cu bază de tratamentu. Redeveni aţea ţe fu înainte, printr-ună finanţare europeană, concretizată tru anulu 2013. Easte ună construcţie grandioasă. Nă minduim să lansăm tarifele tră 2018 şi, în mod special, un sejur în primil’i meşi a anului, la un preţ de circa 180 de euro. Se numeaşte Balneoterapii de iarnă. Easte ună promoţie care cuprinde ţinţe nopţâ de cazare cu m’ic dejun şi, la aleadzere, prândzu sau ţină şi inclusiv 15 proceduri medicale gratuite. Easte inclusă şi examinarea de specialitate realizată de mediculu a nostru specialistu. Se asiguripseaşte acces nelimitat la un SPA modernu, atractiv, cu hamam, cu jacuzzi, cu piscină tră cilimean’i, cu saune. Easte agreabil să stai într-ună casă/binaie clasică, cu un SPA modernu şi un chentru balnear tur ahât modernu.”

Lucia Solomon, de la Chentrulu de Informare Turistică Timişoara, nă preziintă câsâbălu care fu desemnat Capitală Culturală Europeană tru anulu 2021. Sigura, perspectiva easte ună culturală. Lucia Solomon:

Ne bucurăm/hărăsim să avem un standu atractiv, la care avem venită cu materiale nale şi cu ună serie de videoclipuri prin care avem dor să promovăm în special festivalurile anuale care se desfăşoară în Timişoara. Arhiusim de primăveara, cu Tim Floralis, când toată Timişoara este înviscută în culoare, când sunt înflorite lalelele, cându chentrul a căsăbălui easte muşuţât cu flori şi florişti importanţâ din ţară şi di-tru xinătate partiicipă la aestu festival, desfăşurat, de arada, tru aprilie sau mai. Apoi, avem Festivalul de Jazz care se desfăşoară anual la arhiusita mesului alonar, unăoară cu festivalul de folclor Festivalul a Inimilor. Tot în Timişoara avem festival de operă şi operetă. Are multe festivaluri atractive.”

Maximilian Drăgan easte coordonatorulu a programului Sibiu, reghiune gastronomică 2019. Easte un proiectu ambiţios, care-şi propune să împletească turismul cu educaţia alimentară. Maximilian Drăgan:

V’inim cu ună provocare interesantă tră aţea ţe înseamnă turismul în România. Ma că tru 2007 Sibiu-capitală culturală aduţea ună valenţă culturală tră programele turistiţe din România, di-tru 2019, nă propuunem să aduuţem ninca ună parte interesantă tră turismul din Sibiu în special: gastronomia. Arhiusinda di-tru 2019, nă propuunem să promovăm pri-tru elemente gastronomiţe destinaţii turistiţce didip/foarte interesante ahât tru municipiile Sibiu şi Mediaş, cât şi tru întreg judeţulu. Ariile pe care le abordeadză aest proiectu sunt legate di alimentaţia sănătoasă: diete nutriţionale speciale, grija/mutrita pe care prinde să u acordăm a alimentaţil’ei a ficiuriţâlor în contextul în care obezitatea infantilă si feaţe diplo tru ultimil’i an’i. Toate în oferte turistice pentru un stil de bană nou di-tru 2019.”

Faima a Maramureşului are depăşită de multu graniţele. Dan Carpov, reprezentantul a biroului de turismu din cadrul a Consiliului Judeţean Maramureş, nă faţe ună ofertă de Crăciun. Dan Carpov:

Tru chirolu di ma nâpoi, ofertele sunt tot mai diversificate şi sunt minduite trâ familii. În Maramureş, preţurile sunt deja competitive şi includ baiaa/didip multe elemente de tradiţie. Tră sărbătorile de Crăciun, discutânda cu aţel’i care sunt aoaţe cu oferte, vedum putem să nă încadrăm întră 1000 şi 1500 de lei (215-320 euro) tră sărbătorile de Crăciun, incluzânda mâcarea, vizite în Maramureş, mocăniţa, foarte multe tradiţii. Revelionulu easte puţân mai scump di aform’ia că include şi ţina di anamisa di an’i. Aşi, preţurile sunt situate întră 1500 şi 2000 de lei.(320-430 euro) Tră familii are ună mulţime de reduuţeri. Di aţea ţi m’i-au spusă aghenţăl’i de turismu, deja si ocupară în totalitate foarte multe unităţ turistiţe.”

Multe di oferte sunt valabile şi în perioada imediat următoare a pânâgh’rului de turismu. Aşi cara, contactaţâ-vă aghentul de turismu şi faaţeţ rezervările din timp. (Şt.B)

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu

Astăndză m’eardzem tru nord-vestul a Româniil’ei, în judeţulu Bihor. Părn’im din Oradea, un câsâbă vecl’iu, cu ună arhitectură surprinzătoare. La maşi 20 kilometri di graniţa cu Ungaria, la ună distanţă relativ egală faţă di Viena, Praga sau Bucureşti, csâbălu cu strădiche înguste, tipic medievale, poate să hibă ună destinaţie romantică perfectă. Fără să impresioneadză prin mărime sau opulenţă, casile din Oradea s-au remarcată ditotăna prin muşeteaţa a lor.

De la Dumitru Naneş, istoric, aflăm că, di secole, municipiul Oradea are reprezentată un punct importantu di referinţă trâ zonă, hiinda ţel mai importantulu chentru cultural şi comercial. În Evulu Mediu, tru ţetatea a câsâbălui existaa un observator astronomic, iar astronomil’i care lucra aclo ufelesea meridianulu a Oradil’ei ca meridian zero.

Rămâne monumentul reprezentativ trâ Oradea, trâ dezvoltarea istorică a căsăbălui şi totunăoară trâ judeţ. Ună bună parte di istoria judeţului are gravitată în varliga a luştui ansamblu, ahât la oara di arhiusită, în primele secole di existenţă, în secolul XI, giumetatea secolului al XVI–lea, cându fu chentru spiritual, relighios şi în ultima perioadă chentru cultural renascentistu, cât şi în secolile următoare, spre dzâlele a noastre ca importantă fortificaţie militară transilvăneană.”

În Oradea, Bâsearica cu lună easte un cudiaver giuvaer arhitectonic, mutat la 1784. Catedrala “Adormirea Maicii Domnului” sau Bâsearica cu lună, cum mai fu denumită, are un turnu/pirghu care se analţă la 55 di metri deasupra solului. Mulţâ fură aţel’i care si ciudisiră de ună sferă, cu diametru di 3 metri, prinsă în construcţie, sum orologiul di-tru pirghu. Aesta easte vopsită giumetate laiu, giumetate auriu, şi reprezintă luna. Cu agiutorulu a unui mecanismu unic în Europa, bila se roteaşte în funcţie de minarea de rotaţie a lunâl’ei în varliga Pământului, şi reda cu ună excepţională precizie, prin rotirea l’ei, toate fazele a lunâl’ei. Tot în chentrul a căsăbălui va aflaţi muşatile case a Teatrului de Stat Oradea şi ale Filarmonică. Aoaţe, seara, si da reprezentaţii care duc mai departe în timpu tradiţia culturală ale veacl’e aşezare. Muzica rămâne, sigura, universală, în timp ţe spectacolile de teatru sunt susţânute în limba română şi în limba maghiară.

Adrian Dubere, şefulu a Chentrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Bihor, spune că în judeţulu Bihor pot să si practică ună multitudine di forme di turismu şi expune motivele trâ care turiştil’i nu lipseaşte sa si afirească de aestă destinaţie.

Easte ghine să v’ină la noi prota şi prota trâ băn’ile termale, trâ Oradea, care xana înfluri di punct di vedeare arhitectonic, avem restaurată binăile/casile istoriţe. Vizitatoril’i au ţe să veadă: arhitectura Art Nouveau, ansamblul de bâseriţ, mărturie a multiculturalitatil’ei. Avem aţea mai marea catedrală romano-catolică, ţea mai marea di-tru sud-estul ale Europă, excluzânda Ungaria. Mai poate să si veadă şi fostul Muzeu a Crişurilor, un palat baroc de ună muşiteaţă ahoria. Băserica cu Lună din Oradea prezintă fazele a lunâl’ei printr-un mecanismu multu vec’iu, ninca funcţional. Totunăoară, avem destinaţii interesante în judeţ precum hoara de vacanţă Vârtop, Stâna de Vale, zone aghre cum easte puntişulu carstic de la Padiş. Avem şi ună mulţime de bâseriţ vecl’i di lemnu.”

Nă continuăm călătoria în zona montană a judeţului Bihor. Speologulu Viorel Lascu easte şi un întreprinzător care acâţă să restaureadză case foarte vecl’i tru munţâl’i Pădurea Craiului. Easte un proiectu cu referinţă directă la renaşterea hoarâl’ei românească şi acaţă de la ună pasiune comună a invitatului a nostru şi a finanţatorilor: speologhia. Pri-tru an’il’i 80, exploram în zona Păduril’ei a Cral’iului, comuna Roşia, îndauă mări peşterei, unele cunoscute trâ valoarea patrimoniului preistoric, ţeale mai vecl’ile urme de pas, de cicior, de om din România. Pe nângă peisajul ahoria, nâ au impresionată casile vecl’i de 100, 200 de ani, cu acoperişuri di pal’ie, cu bârne, cu vatră de loc. Li avem renovată în baza experienţâl’ei pe care eu u am amintată în Alsacia, în Franţa, la renovări de case vecl’i. Arhiusim cu ună primă casă care se veade atora exactu aşi cum eara amu 200 de an’i, învarligată de doi cireşi poate mai bătrân’i decât casa. Avem refăcută casele aşi cum eara unâoară, vârâ chiro, cu mobilierul de atumţea şi cu simplitatea caracteristică a ambientului, ama li adaptăm a nevol’ilor moderne fără un impactu asupra aspectului — apa curentă, sistemulu de îngădlzare, posibilităţâle de gătit, de adrare mâcare.”

Şi, cum se aproache sărbătorile de iarnă, nu ezitaţ să solicitaţ a aghenţiilor de turismu oferte trâ petreaţerea a Crăciunului şi a Anului Nou în judeţulu Bihor. În zona rurală exiistă un cudiaver spectacol a tradiţiilor, pe care nu lipseaşte să-l rataţ tru aestă perioadă a anului. (Şt.B)

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu

România easte unulu di principalil’i producători de v’inuri din lume, şi si clasăă anulu trecut pe loculu 13 la nivel mondial şi pe loculu şase tru Uniunea Europeană ca nivel a cantitatil’ei di viin realizată, într-un clasamentu în care lideri sunt Italia, Franţa şi Spania. Producţia de v’in are crescută cu 64% faţă de anulu 2016 uidisit a datilor comunicate de Oragnizaţia Internaţională ale Avin’e şi a V’inului. Turismul viticol cunoscu ună creaştere notabilă anul aestua, interesulu trâ degustarea v’inuri la crame (locurile iu si vidne şi bea) hiinda tot mai mare. Alina Iancu, fondator crameromania.ro şi revino.ro , promotoare a turismului viticol din România, nă expliică ţe va să dzâcă dănăsirea la ună cramă. Vizitarea unei cramă în prezenţa a personalului specializat presupune observarea procesului tehnologhic, degustarea a treie, ţinţe ba şi dzaţe v’inuri, împreună cu gustări arăţ – catheună cramă are mai multe pachete, şi ninca priimnări prin av’in’e. Până tru sone, avem nevol’ie să ieşim în natură, cându starea chirolui easte favorabilă. Turistul prinde să ştibă că ună vizită la ună cramă dureadză aproximativ doauă sâhăţ. Rezervarea în prealabil easte necesară cu dzaţe sau şi cu 30 de dzâle nainte, în cazulu a grupurilor mări. Perioadele foarte solicitate sunt pri-tru meşil’i augustu şi până tru sâmedru. La cerere, poate să si oferă prândzu şi ţină, hibă de către cramă, hibă de ună firmă de catering. Totunăoară, si oferă şi cazare. Aesta poate să si facă şi di la cramă, iar de ţeale mai multe ori aproapea di crame. Sunt maşi 14 crame identificate în momentul aestua, în România, care oferă şi spaţii de cazare. Transportul si faţe hibă cu maşina personală, hibă cu un microbuz rezervat în prealabil.”

În general, prezentările la crame se fac şi în limba engleză. Mai arar tru alte limbe, ama, cu siguranţă, va aflaţ găsi personal calificat trâ limba engleză, contiinuă Alina Iancu. Iar macă si aveţ dor spri ţe cramă vă îndreptaţ, easte ghine să ştiţ că, de anulu aestua, aveţ la dispoziţie şi ună hartă.

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu

Anulu aestua, si feaţiră împlini 629 di ani de la prima atestare a câsâbălui Suceava. Easte un câsâbă situat în nordul-estul ale Românie, în provincia istorică Bucovina. Aghenda culturală a câsâbălui easte dipriună împlină di evenimente culturale. Tutunâoară, monumentele şi muzeele pot să vă agiuta să cunoaşteţ mai ghine istoria bogată a zonâlei. Easte una di aţeale mai faschinantile destinaţii di vacanţă din România. Turismul cultural, turism activ, pescuit şi avinătoare sportivă, turismu balnear, ună ofertă gastronomică irezistibilă şi, nu tru arada di ma nghios, ospitalitatea locuitorilor a lui sunt principalele argumente în favoarea unei excursie sau a unei vacanţă în Bucovina

Lăcrămioara Beilic de la Asociaţia trâ turismu Bucovina spune că numerulu a turiştilor are crescută constantu în ultimil’i ani.

Principala motivaţie trâ care turiştil’i v’in în Bucovina, indiferentu că sunt român’i sau xeni, u reprezintă mănăstirile cu pictură murală, care sunt monumente în patrimoniul UNESCO, prezente în întreaga lume. Eale sunt principalul punctu de atracţie în zonă. Toţ aţei care nă vizitează au dor trâ ună turnare la spiritualitate şi tradiţie vizitânda aeste monumente.”

Punctul de părn’ire în explorarea ale reghiune easte totânamereu municipiul Suceava, reşedinţa judeţului cu tut aţeauăşi nume. Menţionată în documente di-tru anulu 1388, Suceava fu ţitatea de scamnu ale Moldovă până tru anulu 1566, cându capitala fu mutata spre estu, la Iaşi. Situat la circa 430 de kilometri faţă de Bucureşti, câsâbălu Suceava si veade ună destinaţie accesibilă pri-tru aeroportul, precum şi infrastructura rutieră şi feroviară a l’ei. Suceava are multe monumente istoriţe si relighioase, faptu care plaseadză câsâbălu, arada di mănăstirile cu picturi murale interioare şi exterioare, pi harta turismului cultural. Claudiu Brădăţan, director a Chentrului de Informare şi Promovare Turistică, despre Suceava.

Spun aesta di aform’ia că anulu trecut Cetatea Suceavâlei finalizăă un program de reabilitare, iar tora ţetatea are viduztă ahoria. Easte ună oportunitate să bagă în valoare casăbălu cu toate obiectivele a lui turistiţe, di aform’ia că, ma că Bucovina easte ghinecunoscută la nivel naţional şi internaţional trâ mănăstirile pictate, care nu sunt în Suceava, noi vrem să atradzem atenţia asupra a patrimoniului turistic a luştui căsăbă. Pri-tru pirghurile a căsăbăli Suceava, organizate di Chentrul Naţional de Informare Turistică pri-tru personalul a luştui ţe are şi calificare de ghid, lâ oferim a ţilor cu dor, a doritorilor, tru doauă dzâle din septămână, posibilitatea să cunoască obiectivele turistiţe arada di noi.”

Autor: Daniel Onea

Armanipsire: Hristu Steriu

Ţeale mai solicitatile programe turistiţe din Delta Dunării includ priimnările cu hotelurile plutitoare, tururile cu şalupe di agrementu, pescuitulu sau excursiile de fotografie cu ghid. Inclusă în lista patrimoniului mondial cultural şi natural a UNESCO, rezervaţia este considerată un muzeu v’iu a li biodiversitate, avânda în vedeare ţeale peste 30 de tipuri di ecosisteme. Avânda în vedeare şi caracterulu unic a zonâl’ei, FIJET, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turismu, acordăă distincţia internaţională Merulu de Malămă, premiulu di excelenţă în turismu.

Pe misură ţe si aproache di zona Deltâl’ei, Dunarea se divide în treie braţă. Braţulu ţel mai nordiculu formeadză graniţa cu Ucraina, braţulu di mese duţe în portul Sulina, iar braţulu ţel mai sudiculu curdze cătră portul Sfântu Gheorghe. Di-tru aţiste braţă si formeadză numeroase canale cu lacuri, insule/nisii de răchită şi bazine acoperite cu nuferi di apă. Mălin-Matei Muşetescu, guvernatorulu a Administraţil’ei a li Rezervaţie a Biosferâlei Delta Dunării subliniadză că, în prota aradă, Delta Dunării easte un loc special din punctu de videare a turismului. El dzâse:

Nu easte neapărat un loc de distracţie. Easte un loc în care intri aşi cum se intră într-un muzeu, într-un templu natural. Ţel’i care v’in aoaţe lipseaşte să anţeleagă în prota aradă lucrulu aţesta. Lipseaşte să respeectă natura, locurile, iar prin aesta easte multu lişor să respeactă şi regulile speciale a unei rezervaţie.”

Exiistă ună evidenţă a turiştilor multu ghine faptă în cadrul a Administraţil’ei a li Rezervaţie a Biosferâl’ei Delta Dunării. Si toarnă diznou la microfon Mălin-Matei Muşetescu, guvernator, care dzâse:

Tru anulu 2016 avum peste 73.000 di turişti, din care peste 51 de m’il’e fură român’i şi peste 22 de m’il’e fură turişti xen’i. În mod ofiţial, avem înregistrate 6.609 locuri de cazare, împărţâte întră 13 hoteluri, 119 pensiun’i, 69 de pontoane-dormitor, dauă hidrobuze, nauă campinguri şi ună tăbure de tineret. Aestea sunt cifrile. Turismul în Delta Dunării easte tradiţional, nu easte recentu, maşi că tora se apliică modelul a unei rezervaţie. Primeadză grija/mutrita faţă de impactul asupra mediului. Aoaţe turismul nu poate să calcă totulu în cicioare, di aform’ia că avem a faţe cu arii strictu protejate. Sunt zone în care turiştil’i pot să iintră fără probleme, tru chiro ţe în alte se m’eardze maşi în scupo ştiinţific. Exiistă 24 de trasee turistiţe ofiţiale în rezervaţie: 15 trasee pe apă, nauă trasee pe uscat. Evident, subliniedzu că tora de oară, nu exiistă ună interdicţie totală la ieşire din traseulu aleptu. Vizitarea Deltâl’ei poate să se facă şi individual, nu maşi în grupuri organizate. Sunt foarte mulţâ turişti xeni care v’in să viziteadză Delta din caiac. Easte ţea mai muşată modalitate trâ vedeare Delta, de la nivelul a apâl’ei, fără faţire haalat şi fără a poluare.”

Mălin-Matei Muşetescu, guvernatorulu a Administraţil’ei a li Rezervaţie a Biosferâl’ei Delta Dunării, declarăă trâ Radio România Internaţional că easte multu ataşat de un traseu, pri-tru intermediul a cui are descoperită destinaţia noastră în anulu 1978. El spuse: Zona Şontea-Fortuna. Hoara Mila 23, care easte unâ hoară tradiţională, pescărească. Evident, sunt ghine trâ vizitare Pădurea Letea, zona Letea-Rosetti, ama şi Caraormanulu cu dunele a lui de arină. Delta easte un mozaic. Easte greu să aledz maşi unâ frămtură dintr-un mozaic. Ama easte evident că de la Tulcea la Letea vedz deja ună bună parte din Deltă. Şi, atenţie, accesulu easte în proporţie de 99% pi apă.”

Reacţia turiştilor easte ună extraordinară, spune Mălin-Matei Muşetescu, guvernatorulu a Administraţil’ei a li Rezervaţie a Biosferâl’ei Delta Dunării, care dzâse:

Sunt ciudusiţ de aţea ţe ved, ama mulţâ nă întreabă câţe nu faţim mai multu. El’i cred că ma că să avea avută aşa ţeva în ţara lor vrea s-aibă faptă cu multu mai multe trâ Deltă, trâ a protejare şi, tru tut aţeluşi chiro, trâ a dare ună şansă a locuitorilor a l’ei, di aform’ia că Delta a li Dunăre easte ună rezervaţie a biosferâl’ei. Zborulu biosferă” nu easte fârâ simasie bâgat aclo. Easte ună rezervaţie iu exiistă omulu, nu easte ca munţâl’i grei şi stâncoşi, iu exiistă maşi faună şi floră. Oamin’il’i lipseaşte să aibă ună şansă la ună bană decentă, di aform’ia că maşi aşe accesulu a lor la resursa naturală va hibă unulu moderat.”

Paul Branovici easte administratorulu a unor hoteluri plutitoare din Delta a li Dunăre şi spune că, tru 2017, Delta Dunării are un grad de ocupare di 70%. Toate grupurile si programară di-tru 2016. Delta, ţe cara că exiistă prohibiţie la pescuit tora, oferă multe alternative de relaxare în rezervaţie. Păsările, nuferil’i, splendoarea naturâl’ei, toate atrag turiştil’i. Ama cum easte un sejur la bordul a unui hotel plutitor? Nâ spune Paul Branovici:

Aţest hotel se l’ia din Tulcea şi se fudze pe un traseu stabilit împreună cu turiştil’i. Avem anumite puncte di acostare, pi traseele turistiţe aprobate de administraţie. De aclo, alăsăm hotelul plutitor, nă alinăm tru bărchi şi m’eardzem la vizitare, tru isihie, pe toate canalile. Di exemplu, m’iercuri se fudze la oara 12.00 din Tulcea. Se l’ia masa în timpul a priimnaril’ei, se viziteadză canalul Sulina, cu localităţâle adiacente. Seara agiundzim aproapea de Letea, iu treaţim noaptea. A daua dzuuă, dimneaţa, m’eardzim şi vizităm Pădurea Letea. La oara 14.00 se l’ia masa, iar hotelul plutitor se mută. Se fac vizite tru naua destinaţie până la masa de seara. A daua-dza dimineaţa, cu scupolu ca turiştil’i să veadă natura, mutăm hotelul în altă parte. Spri exemplu, hoara Mila 23. Aclo vizităm hoara, lacurile dianvărlilga şi să nâ turnăm la masa de prândzu. Apoi nă mutăm iar. Şi tot aşe. Ţâ l’iei practic casa şi te priimn’i prin toată Delta. Tarifulu/pâhălu trâ ună persoană pe noapte părn’eaşte di la 300 di lei (66 euro), aţea ţe include cazarea, croaziera, treie mase n-dzuuă, priimnările cu bărchile cu motor. Turistul nu va hibă ananghe să plătească decât ună taxă de acces la Administraţie, de ţinţe lei n-dzuuă, şi biuturile alcooliţe. În rest totul easte inclus.

Dragoş Olaru, operator de turismu în Delta Dunării şi ghid turistic apreciadză îmbunătăţirea a activitatil’ei di transportu di anulu aestu:

Excursiile pe apă sunt foarte importante. Modernizările din ultimil’i an’i si vidzură la nivelul a ambarcaţiun’ilor, care tora oferă un confortu di prisupră şi ună siguranţă corespunzătoare. Delta Dunării easte descl’isă a turiştilor arhiusinda di-tru marţu până în decembrie. Sunt mulţâ turişti xeni care v’in în perioada apriliu — alonar trâ observarea de păsări. În perioada de veară se v’ine la relaxare, iar toamna se v’ine la pescuit di peşţâ arăchitori. Prin comparaţie cu turiştil’i român’i, remarcăm că turiştil’i xen’i sunt în prota aradă atraptă şi di fenomenulu cultural. În aproapea cathiună localitate exiistă ansambluri populare de cânteţe şi dansuri, păstrândalui tradiţiile a comunităţâlor de ruşi lipovean’i, a ucrianean’ilor şi dip şi a greţâlor sau italian’ilor.”

Invitaţia fu lansată. Delta Dunării easte una di aţeale mai mările zone umede din lume ca habitat a păsărilor de apă şi aţea mai întinsa/marea zonă compactă de călămişte de pe planetă. (Şt.B)

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu

Ţi cara că nu si aaflă întru protile destinaţii turistiţe din România pricum Transilvania, litoralul a Maril’ei Neagră sau, mai recentu, Bucureştiul, zona a Neamţului are multe atracţii care pot să agiută la ună vacanţă reuşită. În judeţulu Neamţ, vizitatoril’i var descoapiră atracţii a naturâlei, situri istoriţe încărcate de leghende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi ună gastronomie a cure nu poţ să-l’i rezişti.

Ună parte a atracţiilor turistice si aaflă în municipiul reşedinţă di judeţ, Piatra Neamţ. În chentrul a câsâbălui se aaflă Ansamblul Curtea Domnească, a cure arhiusită dateadză din a daua giumitate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului a Moldovâlei, Ştefan ţel Marile. Din fosta Curte Domnească mai exiistă maşi ună parte di ctizmile di incintă şi di-tru zimnicuri. Aoa se aaflă Bâsearica Domnească Sâmtul Ioan, construită di cheatră tru 1497 — 1498 în stil arhitectural moldovenescu. Di multele muzee di-tru câsâbă, unulu easte special şi anume Muzeulu de artă Eneolitică Cucuteni. Fu deschis tru anulu 2005 tru binaia unei fostă bancă, tamam tru zona istorică a câsâbălui. Tru vitrinele a muzeului sunt expuse vase de cheramică pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care aparţânură a unei civilizaţie ţi are locuită în zona Moldovâlei, tru sud-estul a Transilvanil’ei, pi teritoriul a Rep. Moldova şi a Ucrainâlei întră 4600 şi 2750 î.H. Numa a liştei civilizaţie fu legată di descoperirile arheologiţe di-tru 1884 şi 1893 din localitatea Cucuteni di nângă Iaşi.

Să continuăm prezentarea judeţului Neamţ cu agiutorulu a jurnalistului Traian Bădulescu:

Judetulu Neamţ easte unulu di judeţile de top ca potenţial turistic din România. Turismul rural easte ghine dezvoltat. Suntu sute di pensiuni rurale, suntu şi ndauă hoteluri mări di 3 şi 4 steale di calitate, care fură renovate în ultimil’i ani. Avem leghendarulu Han al Ancuţei, care easte unulu di aţeale mai cunoscutile hanuri şi restaurante tradiţionale româneşti, solicitate şi de românil’i şi di xen’il’i care trec prin zonă. Avem pitorescul lac Bicaz, avem peisaje montane, Muntele Ceahlău, sunt munţâ foarte bun’i trâ drumeţiile/priimnările montane.”

Di la Piatra Neamţ si agiundz multu aghon’ea la Barajulu de la Bicaz şi mai diparte, trecânda munţâl’i spre Transilvania pri-tru Cl’eile a Bicazului, în Parcul Naţional cu tut aţeauăşi numă. Tot de la Bicaz se agiundze în Parcul Naţional Ceahlău şi la Muntile cu tut aţeauăşi numă.

Ună altă rută pi care poate să si agiungă pi Muntile Ceahlău easte pri-tru câsâbadzâl’i Roman şi Târgu Neamţ. La Roman si aaflă Casa memorială a unuia di aţel’i mai măril’ muzician’i pi care îl’i deade România, Sergiu Celibidache, unul di aţel’i mai măril’ dirijori a lumilei. Întră Roman şi Târgu Neamţ si aaflă celebrul Han a li Ancuţă, construit la bitisita secolului al 18-lea tra să hibă loc di cunache, di dânâsire trâ negustoril’i care treţea pri-tru aestă zonă a Moldovâlei. Unulu di aţel’i mai prolifiţâl’i scriitori români, Mihail Sadoveanu, reuni, adună tru un loc, 9 istorime sum titlul “Hanul Ancuţei”, volum apărut tru anulu 1928.

Agiundziem şi în zona câsâbălui Târgu Neamţ, iu alfăm multe obiective turistiţe pricum ţitatea medievală cu tut aţea numă, apoia Casa memorială a lu Ion Creangă, unâ altă numă importantă a literaturâlei română. Easte casa copilăriilei, a ficiuramilei a scriitorului, aflată la Humuleşti, unâ hoară agiumtâ cartier a câsâbălui Târgu Neamţ. M’ergândalui spri zona montană, agiundzim în Parcul Natural Vânători Neamţ şi la rezervaţia de zimbri di la Dragoş Vodă. Tot pe raza comunâlei Vânători Neamţ, la circa 15 km di Târgu Neamţ si aaflă ţea mai veacl’e şi ţea mai însemnată aşezare monahală din istoria Moldovâlei – Mănăstirea Neamţ. Fu ctitorită de voievodz di-tru soia a Muşatinilor, pricum Petru I Muşat, Alexandru ţel Bunulu şi Ştefan ţel Marile. Tru incinta mănăstirilei lu aflăm pi părintele Andrei pi care lu rugăm, lu paraclasim să nâ spună câţe easte important trâ turişti români şi xen’i să viziteadză aestă mănăstire? El dzâse:

Prota oară că aestă mănăstire a Neamtului easte simbolulu a monahismului şi culturâlei a noastră românească. Ma multu di ahât, easte ună muşuteaţă şi ună ctitorie a voievodzâlor muşatini care, precum vidzut şi dvs scoase tru mighdane muşuteaţa şi cultura românească nincă di-tru Evul mediu. Hiinda situată nângă Ţitatea Neamţului, avu un loc strateghic tru aţeale perioade, plus că mănăstirea apruche danii (doare date) din partea domnitorilor muşatini baighi însemnate şi apoia muşuţarea a liştei mănăstire avut un rol multu importantu şi fu şi un privilegiu trâ aestă mănăstire di aform’ia că primulu mitropolit a li Moldovă şi stareţ a Mănăstirilei a Neamtului fu Iosif I Muşat, tot di soia Muşatinilor.”

Di menţionat că la mănăstirea Neamţ apăru, tru secolul al 14-lea, ună şcoală de caligrafi şi miniaturişti, iar di-tru anulu 1800 funcţionăă ună tipografie. De la mănăstirea Neamţ, după ună cale de circa 50 di km printr-ună zonă cu păduri bogate, se agiundze tru staţiunea Durău. Easte ună staţiune isihă, cu hoteluri şi structuri de cazare di calitate şi cu ună pârtie de schi. Tora, ama, tru chirolu a vearâlei, staţiunea Durău easte punctul de părn’ire în drumeţii, aţeale mai frecventate trasee hiinda ţeale spre cipitulu Toaca de pe Muntile Ceahlău, muntile care are şi ună dzuuă, 6 agustu, cându în calendarulu ortodoxu easte Sărbătoarea A lâxiril’ei la Faţă. Tru dimneaţa a ţil’ei dzuuă, aţel’i care agiungu pe cipitulu Toaca, la piste 1900 di metri altitudine, sunt martoril’i a unui fenomen mistergh’ios. După apirita soarilui, Vârful Toaca faţe ună aumbră în formă de piramidă, învăluită într-ună aură multicoloră, aţea ţi faţe mai sânâtoase legendile ligate di aţist munte, sacru trâ daci. El’i credea că pe aţist munte si aaflă zeil’i şi alina spre cipitulu a luştui tra să facă rigeaie şi să hibă mai aproapea di ţer.

autor: Ştefan Baciu

armanipsire: Hristu Steriu

Duţim ninte călătoria noastra arhiusită siptămâna trecută pi locurile iu si-are născută avdzâtulu sculptor român Constantin Brâncuşi şi agiundzim în Tismana, loc încărcat di spiritualitate. Tru mesea, m’iolgoca niscântor tease păduri, chentrul a atracţilei arămâne mănăstirea cu tut aţea numă, anâlţată tru secolul 14. Va hiţ impresionaţ, cu sigura, di tezaurulu a lăcaşului de cultu, a bâsearicâlei, ama şi de pictura pi fondu aroşu oriental, specifică a mănăstirilei Tismana. În zonă va puteţ să va harăsiţ di bucate şi mâcări tradiţionale, întră care reprezentativ easte pestruvulu di munte, ţi si da la toate pensiun’ile din zonă.

Aflaată într-un cadru natural ahoriea, mănăstirea Tismana fu construită într-un singur an şi îsi tradze numa di la arboril’i de tisă care acopirea un chiro şi ninte întreaga zonă. Apariţia a liştei mănăstiri si datoread, si feaţe cu agiutorulu a unui călugăr pi numă Nicodim, care anâlţă şi alte lăcaşuri de cultu în zonă şi care fu canonizat pi timel’ilu a meritelor a lui. La construcţia mănăstiril’ei fură ofelisite tehniţ di ahoriea trâ aţea perioadă. În plus bâsearica, a cui cromatică dominantă easte roşulu, ună culoare cunoscută sum denumirea di “roşu de Tismana”, ascunde secretulu ghine ţânut a crearil’ei a li culoare a lui. Mănăstirea Tismana easte protejată di mururi analte, în interiorulu a cui si aaflă chiliile a măicuţilor şi un m’ic muzeu.

Mănăstirea easte ţel mai cunoscutulu obiectiv turistic a zonâlei, ama Tismana easte un loc extraordinar, încărcat di tradiţii, di istorie şi di folclor spune Ovidiu Popescu, secretar gheneral a Asociaţil’ei trâ Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, Acasă la Brâncuşi”.

Zburăm di ună localitate premiată Eden la secţiunea turism şi gastronomie tru 2016. Zburâm di lumea a covoarilor, a chilimilor tradiţionale şi dispre alte simboluri a li artă di zănăţ tradiţionale. Easte un loc în care există avinatic din abundenţă, di aform’ia că zona ţâne/acaţă ună parte di-tru Parcul Naţional Domogled Valea Cernâl’ei şi easte tru viţinată cu Parcul Naţional Retezat. Tutunâoară, aoaţe sunt festivaluri naţionale. Festivalul a Cânticului, dansului şi portului popular gorjenescu easte deja tradiţional. Prima ediţie a luştui festival si ţânu tru anulu 1966 şi contiinuă aproapea cathe an. Tru 25 marţu, di Buna Hâbare/ Evanghelizmo, fu un festival tradiţional di marcă la Tismana: Festivalul a Pestruvului. Easte ună zonă bogată tru pestruvării cu unităţ piscicole private. Pestruvulu easte caracteristic a zonâlei. Adresăm/ pitreaţim a ascultătorilor invitaţia tra să v’ină toamna aestă la Festivalulu a Căstăn’iului. Căstăn’iulu easte arborile trâ a cui salvare si-au faptă multe di multe tru an’il’i trecuţ. Festivalulu a Răţiturilor/ a Păcelui easte, şi el, tradiţional la Tismana, tot în toamnă. Si ţâne în cadrul a unei vilă celebră, în care scriitorulu român George Coşbuc are tradusă Divina Comedie. Easte un loc încărcat di istorie di aform’ia că numiroase personalităţ a culturâlei românească acâţară vreare di Tismana. Festivalulu a Răţiturilor easte unic la Tismana şi pri-tru combinaţia gastronomică unică di aoaţe. Maşi în Gorj răţiturile nu si servescu ca aperitiv, ţi tru combinaţie cu sarmale calde.”

La Tismana easte dişcl’is a vizitarilei şi un muzeu unic în Europa: Muzeul a Tezaurului. Easte un muzeu special, dişcl’is într-ună spileie/ peşteră di nângă mănăstire, care apânghisi aproapea dauă sute di tone di malămă din tezaurulu a Româniil’ei, di teamă/ di frixe ca aestea să nu agiungă în posesia sovietiţâilor. Tot aclo si-au depozitată, tru aţel chiro, şi alte treie tone de malăma di-tru tezaurulu a li Polonie, aflaat în tranzit prin România. Sunt prezentate a publicului ţeale mai relevantile momente din perioada 1944-1947, aşi cum sunt reflectate în documentile di-tru Arhiva a Bancâl’ei Natională a Româniilei. Vizitatoril’i aaflă aşi informaţii cl’eaie mutrinda rolul a pâradzâlor şi a bancăl’ei chentrale, inclusiv pri-tru intermediul a simpozioanelor, seminariilor şi colocviilor ţi va hibă organizate tru aţistu spaţiu expoziţional.

Ioan Lesenciuc easte angajat a Bancălei Naţională a Românilei, ghid a muzeului dauă-treie dzăle pi mes. El dzâse:

Câţiva/ ndoi reprezentanţâ di marcă a Bancâlei Naţionale, a Ministerului a Finanţilor, a Guvernului, si ocupară di transportul, di ghestionarea şi di paza tezaurului, în perioada în care stătu ascumtu într-ună grotă. Aestua fu izolat şi fură turnaţ 100 di metri cubi di beton. Tezaurul este refăcut în această parte conform documentelor Băncii Naţionale. Nu easte tot. Mai lipsescu/ sunt elipse ndauă lădiţe, ama si veade partea ţea mai importanta.”

Muzeulu a Tezaurului di la Tismana easte ună investiţie unică în Europa, la care lucrările arhiusiră tru anulu 2013. Vizitatoril’i va aaflă şi informaţii dispre rolul a pâradzâlor şi a bancâlei chentrale, inclusiv prin intermediul a simpozioanilor care sunt organizate tru aţist spaţiu. Ioan Lesenciuc, angajat a Bancâlei Naţională a Româniilei, dispre tezaurulu a Româniilei, el spuse:

Eara compus di dauă turlii di lingouri: lingouri STAS internaţional, care trag tru zigă 12, kg grame bucata şi STAS naţional, care tradze tru zigă 6,5 kg bucata. În perioada 1944-1947, fu apoânghisită aoaţe ună cantitate di 191 de tone di malămă pură. În afoară di aestă cantitate, România mai deţânea ună cantitate di 40,7 tone di aur, care si aflaa tra s-hibă ţânute tru bănchile a Regatului Unit a Marilei Britanie. În afoară di malămă românească, România mai deţânea in varliga di 2,7 tone di aur polonez, care si aflaa în transportu spri Grăţie şi fu încredinţat di-tru 1939 a Guvernului a li Românie. Banca Naţională acceptăă ca ună m’ică parte a tezaurului a li Polonie să fie păstrată la Tismana.”

Ovidiu Popescu, secretar gheneral a li Asociaţie trâ Promovarea şi Dezvoltarea Turismului spune că mulţâ di turişti includ Tismana într-un traseu mai mare. El dzâse: Easte ună istorie întreagă aclo, într-ună peşteră/spileie, nângă mănăstirea Tismana. Zona easte multu căftată, di aform’ia că easte ună continuare a excursiilor care si fac la Peştişani şi Hobiţa, loculu natal a sculptorului Constantin Brâncuşi. Di aradă, aţista easte traseulu turistic: Târgu Jiu, Hobiţa — Casa memorială Brâncuşi, Tismana. Calea si duţe ninte cu Baia de Aramă şi treaţe muntile spre Herculane. Easte un peisaj extraordinar.”

Iatu aşi maca un loc în care puteţ să vă relaxaţ, în care puteţ să participaţ la diverse evenimente pi tot parcursul a anului şi în care puteţi sa faţiţ una incursiune în lumea a artâl’ei, hibă tradiţională, hibă modernă. Tutunâoară, tot aoaţe, puteţ să cunoaştiţ şi ună frâmtură di-tru istoria recentă a Româniilei.

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu

Destinaţia noastră, loculu a nostru di agiundzire, di ază easte tru sud-vestul a Româniilei, la poalile a munţâlor Carpaţi, pi malurile a râului Jiu. Agiundzim în zona tru care, la 19 şcurtu 1876, si năştea artistul ţi revoluţionă sculptura, Constantin Brâncuşi. Conform a ultimului recensământu în comuna Peştişani, di care ţâne hoara natală a marilui sculptor, avea puţân piste 3.700 di locuitori. Noulu primar a liştei comună, Cosmin Pigui, spune că şi-arhiusi mandatulu pri-tru derularea mai multor proiecte culturale referitoare la Brâncuşi şi trâ omagiarea lui. Aestea, spune ofiţialul, prinde să hibă ghine combinate cu investiţiile şi cu promovarea turistică a zonâlei. “Ma lu avem pi Brâncuşi avem ună bogăţâl’e multu mare şi, ma si ţânim contu că nu si feaţe hiciţiva în comuna Peştişani tru aestu sensu, zurâm prota oară di realizarea unei infrastructură serioasă. Avem agiutorulu a li conduţire a judeţului, a parlamentarilor din Gorj. Arhiusinda di anulu aestua, cred că va reuşim să realizăm parcul din Hobiţa. Arhiusinda tot di anulu aestua si asfalteadză traseulu cătră casa memorială Constantin Brâncuşi. Mai avem în proiectu bâgarea în valoare a şcoalâl’ei trun care înviţă Brâncuşi, a hoarâlei în care si născu Maria Diaconescu, mama lu Constantin Brâncuşi, ama şi a întreagâlei zonă din varliga, legăturile cu alante comune şi, legătura multu importantă, loculu în care si are născută sculptorulu şi are lăsată a omenirilei şi mai multu a Româniilei ţeale mai importantile opere: Ansamblul monumental Calea Eroilor, di la Târgu Jiu. Pi nângă aesta, aflăm susţânire şi sper că va nâ si da finanţare trâ Peştera Cioarei, di-tru comuna Peştişani.”

Peştera Cioarei, a Gail’ei, din hoara Boroşteni, comuna Peştişani are ună importanţă majoră. Aoaţe si aflăă ună di aţeale mai vecl’i aşezări umane di-tru Europa. Arhiusindalui di-tru 1955, tru peştereauă, tru spileie, si feaţiră chiro di dzăţ di an’i săpături arheloghiţe. Cosmin Pigui, primarulu a comunâlei Peştişani dzâţe:

“Aoa si-au descoperită ţeale mai vecl’i oseminte omineşti din Europa, vecl’i di 120.000 de ani. Si-au aflată bijuteri, giuvaricadz, care au circa 50.000 di an’i. Omulu di-tru Neanderthal avea bijuteri, podoabe, iar aestea si aflară în Peştişani. Avem di lucru şi putem să creăm ţiva ahoriea trâ infrastructura turistică, trâ dezvoltare zona tru aţist sensu, şi să-l bâgăm în valoare şi pe Brâncuşi. În v’initorulu apropiat, vrem să dezvoltăm barim un loc di campare trâ rulote. Câftăm agiutor di la Consiliul Judeţean tru aţist sensu. Vrem să punctăm pi harta Româniilei comuna Peştişani, hoara Hobiţa, cu scupolu ca iţe turist care va să v’ină la noi, să ştibă că poate să află toate condiţiile tra să si duchească ghine şi să poată să viziteadză şi locurile di n-varliga. Si-au accesată fonduri trâ pensiuni agroturistiţe. Tora avem cca 40 di camere di cazare, ama tru doi, trei an’i va depăşim 100 di camere.”

La Hobiţa, va u aflaţ pi Doina Pană, muzeograf. Aţeasta preziintă totâna a turiştilor bana lu Constantin Brâncuşi şi lâ spune lucre inedite din v’iaţa, di-tru bana sculptorului. Doina Pană dzâse:

“În clasa a treia şi scrise numa cu ună custură pi bancă. Fu pidepsit di înviţător şi încl’is într-un cucuşcarnic, iu eara faptu arestul. Si supără, nu mata vru să m’eargă la aţea şcoală, iar mama lui fu ananghe să-l ducă într-ună altă hoară. La vârsta di nauă an’i, arămase oarfăn di tată. La arhiusită, si angajă spilător di vase într-un restaurantu mai m’ic, dinâpoioa garâl’ei, la cale di her. După doi ani, află un restaurantu mai mare, aproapea di chentrul a Craiovâlei şi si angajă aclo ca ospătar. Într-ună seară, pi la 17 an’i, feaţe un pariu, si acâţă stihimă cu patronul şi cu clienţâl’i că poate să sculpteadză ună vioară, ună aviolie. Lo ună lădiţă în care eara marmeladă, hearse lemnul, pelechesi vioara, iar patronulu aduse un lăutar care să veadă şi să cântă cu instrumentul. Aestua cântăă la vioară şi dzâse că eara mai bună dicât a lui.”

În Târgu Jiu turiştil’i pot sa viziteadză renumitulu ansamblu monumental “Calea Eroilor”. Traseulu arhiuseaşte, înţeape cu “Poarta Bâşearil’ei”. Easte un spaţiu prin care si spune că si faţe treaţirea spre ună altă lume. Pi sturil’i a portâlei si remaarcă motivulu a bâşearilei, care poate să hibă perceput şi ca un ocl’iu. Easte ună di aţeale mai importantile opere a lu Brâncuşi. Continuânda traseulu, si agiundze pe Aleea Scaunelor (a scamnilor). Aestea marcheadză practic caleaq spre Masa Tăţearilei, ună masă ţărănească, di horiaţ. Si pare, cu tutea aestea, că Brâncuşi u vidzu şi ca hiinda ţea dinăintea confruntarilei, di la care fug şi si duc la alumtă v’initoril’i combatanţâ şi v’initoril’i eroi. Sunt lucrări în cheatră şi foarte di multe ori vizitate. Nu tru arada di ma nâpoi, va puteţ să videţ Coloana Infinitului, un cu di aver testamentu spiritual a marilui artistu. Easte un monument dedicat a eroilor, aşi cum easte şi întregulu ansamblu, spune Oana Paloş, purtător di zbor a Consiliului Judeţean Gorj. Ea dzâse:

“Aoaţe avem ună destinaţie turistică foarte importantă. Municipiul Târgu Jiu easte evidenţiat di ansamblul monumental Calea Eroilor, pri-tru operile a marilui sculptor Constantin Brâncuşi, renumit în toată lumea. Si lucreadză un conceptu city break din punctu di videre turistic ahât la Târgu Jiu cât şi la nivelulu a judeţului Gorj. Aşi, pot să si atingă foarte multe obiective turistiţe, mai multu în zona di entertainment, di aform’ia că aghenda culturală a judeţului Gorj easte multu ghine concepută. Sunt diverse manifestări culturale pri-tru care si faţe promovarea turistică. Tru iţe mes a anului, pi nângă faptul că turiştil’i pot să viziteadză muşuteţâle a locurilor gorjane, pot să si buucură di gastronomia locală şi pot să treacă momente multu plăcute pri-tru intermediul a acţiunilor care si desfăşoară an di an. Di exemplu, meşil’i di veară suntu mplini di folclor. Pot să menţionedz Festivalul Internaţional di Folclor care si desfăşoară tru mesulu agustu cathe an. V’in foarte mulţâ invitaţ di-tru xinătate. Easte un evenimentu organizat într-ună perioadă di ndauă dzâle tru care strădzâle a câsâbălui sunt ocupate di parada a stran’ilor, a costumilor populare din multe ţări. Tru meşil’i augustu şi agh’izmăciune si evidenţiadză detaşat programulu cultural “V’ino acasă la Brâncuşi”, un program care crescu di la ediţie la ediţie atingândalui şi zona internaţională şi avândalui mult succes.”

Hibă că va preferaţ pensiunile agroturistiţe municipiul Târgu Jiu sau din afoara lui, nu lipseaşte să rataţ ună vizită niţe la recunoscutile mănăstiri gorjane, dispre care va să zburâm într-ună ediţie v’initoare. (St.B)

Autor: Daniel Onea/Ştefan Baciu

Armânipsire: Hristu Steriu

Astădzâ vă invităm tru partea di sud-vestu a Româniilei, la ună altitudine di 168 m, la maşi 25 di km di frontiera cu Sârbia. Situată întră munţâl’i Cernei şi munţâl’i Mehedinţi, staţiunea Băn’ile Herculane, destinaţia noastră di astădzâ, îşi hâidipseaşte di aproximativ dauă milenii vizitatoril’i. Ma că la arhiusită eara zborulu dispre demnitari sau simpli soldaţ roman’i care si hârâsea di efectile benefiţe a apilor minerale di aoaţe, mai apoia figuri celebre pricum ampiratulu Franz Iosef I sau prinţesa Sissi avea case di vacanţă şi băn’i special amenajate trâ el’i în staţiune.

Urmile, toarâle a ţilui chiro pot să hibăi vidzute şi astădzâ în staţiune. Puteţ să vizitaţ băn’i romane, aflate la parterulu a unuia di hotelurile di aoaţe, unâ di eale hiinda ninca în funcţiune, după 2000 di an’i di utilizare. Puteţ să videţ prima punte în curbă construită în Europa sau statuia di brondzu a lu Hercule tronândalui în chentrul vecl’i a staţiunii. Puteţ să admiraţ şi cazinoulu dişcl’is tru 1850, iu capitile încoronate îşi triţea serile, în parcul a cure si aaflă ună sequoia gigantu, plantată cu dauă secole ninte. Băn’ile Herculane easte ună staţiune care îşi aduună forţi tra să xanaagiungă, pri-aghalea ama sigur, aţea ţi eara un chiro ninte.

Laura Pătru, PR a unuia di complexile balneo-hoteliere d aoa, nâ spuse căţe merită să v’inim la Băn’ile Herculane:

Herculane easte cu diaver un spectacol din toate punctile di vedere. Di la natură; avem un aer ionizat, 2 m’il’e di ion’i negativi pi centimetru cub, pare puţân tehnic ama easte importantu di aform’ia că aesta nâ faţe să nâ simţim ca la unâ altitudine di 2 m’il’e di metri, ca tru Alpil’i elveţiani şi easte tamam aoa, la noi, în România. Spectacolul a naturâlei pi valea Cernei easte unic di cuaver, avem iuva piste 2 m’il’e di specii di fluturi, nişte peisaje absolut spectaculoase, iar pi nângă toate aţistea, istoria easte ună v’iestearie. Ahât romanil’i, cât şi austro-ungaril’i ştea că aoaţe aaflă gh’iatrie trâ toate lângorile, iar aesta si ţâne şi în prezentu, maşi că tora combinăm cu tehnologhie modernă, cu relaxare la SPA, experienţa easte multu mai complexă.”

Dora Miuţi, responsabil cu baza di tratamentu di aoa nâ spuse care easte oferta chentrului:

Avem unâ mare gamă di proceduri: magnetoterapie, termoterapie cu unde scurte, solux şi infraroşu, ultrasonoterapie şi ultrasunete, electroterapie cu curenţâ, multu eficientă la reduţirea durerilor şi tru stimularea concentraţilei musculară, electrohidroterapie cu băn’i galvaniţe, aerosoli trâ tratarea afecţiun’ilor pulmonare, sinuzite şi alergii, drenaj limfatic şi kinetoterapie. Pi partea di wellness avem masajile, saună uscată di 80 di grade şi pischină exterioară şi interioară.”

Iar Laura Pătru completă:

Avem tehnologhie care si compară cu tot aţea ţi easte în Europa tru aţist momentu. Pot să si facă tratamente trâ ună gamă multu mare di afecţiuni. Şi pi partea di SPA facilităţâle si-au dezvoltată multu di multu, Ma că năinte Herculane eara mai multu cunoscut trâ tratament, tora arhiuseaşte să hibă cunoscut şi trâ hâidipsirea di aoaţe. Poate să si facă ună ban’ie în lapte cu m’ieare, ună ban’ie în plante, un masaj cu ciocolată, un masaj cu caviar, lucre pi care poate că iniţial nu li asocia cu Băn’ile Herculane.”

Şi ţi cara că nâ mărturisi că mulţâ di turişti sunt cu chefea frâmtâ di faptul că reconstrucţia a staţiunilei nu m’eardze cât di aghon’ea poate să speră, Laura Pătru nâ spuse că tot merită ca turiştil’i să v’ină la Băn’ile Herculane şi aesta di aform’ia că: Herculane easte ună extraordinară tăbure di bază trâ toate traseele din varliga. În momentul în care v’in pot să veadă spri exemplu hoara di la Ineleţ, ună hoară izolată la care nu poate să si agiungă dicât pi scări verticale di lemnu şi, pri-tru accesulu mai dificil, hoara easte păstrată ca aoa şi ună sută di ani. Totunăoară pot să facă din Herculane până la Cazanele Dunării şi prosupulu a lu Decebal maşi 20 minute. Pot să veadă Grota cu aburi, ună saună naturală, pot să veadă foişorulu a împărăteasâlei Sissi sau casile istoriţe, Cazinoulu iu si aduna vârâ chiro ninte vâsil’iadzâl’i. Are ună mulţime di obiective pi Valea Cernâl’ei.”

Laura Pătru si toarnă la microfon cu o invitaţie:

Ma că trâ un sejur di SPA, trâ aţel’i care au bană di birou, sedentară sau poate ună viaţă agitată, un weekend easte suficientu trâ relaxare şi ndauă proceduri, la tratamentu, lucrurile sunt puţân diferite. Ună cură balneo, spri exemplu, di aform’ia că majoritatea tratamentilor la noi ufelisescu apa termală, arhiuseaşte să aibă efecte di la ţinţe dzâle în sus. Şi atumţea toate pachetile turistiţe care includ tratament apărn’escu di la ţinţe dzâle. Vă aştiptăm aoaţe, di aform’ia că Herculane easte a vostru şi nâ avem dor să împărţâm cu voi tot ţi avem şi tot ţi urmeadză să faţim.”

Di la SPA la Pilates, di la ună priimnare pri-aghalea printr-un câsâbă cunoscut ca chentru balnear ninca di-tru anulu 153 DC până la drumeţii di îndauă sâhăţ, Băn’ile Herculane îşi ţân piste chiro atractivitatea. (Şt.B)

Autor: Ana-Maria Cononovici

Armânipsire: Hristu Steriu