Category: Radio-Priimnare

Una stămâna di discurmari fapta tru tentrul ali României, Braşov, poati s-hiba pi gustul la iti insu, indiferent di preferinţe. Cama di una miliuni di turişti s-andreapsira cazarea tru hotelurile şi pensiunile braşovene tru protl’i 11 di mesi a anlui ti tricu, tru creaştiri cu 9,7%, spuni un studiu ali Direcţie Judeţeana di Statistică Braşov. Dit aeşti, numirlu a turiştilor xen’i alina cu 12,6%, nai cama mulţa suntu dit Germania, Israel, Polonia şi Italia. Easti tra akicaseari.

Simfun cu spusa ali Cecilia Doiciu, reprezentantă a primăriil’ei dit casaba, nu ari ieşeari la amari, ama, pi ninga aesta, Braşov poţ s-ai tut ţi ta va inima dit videala turistica: Ari locuri istoriti ti lipseasti s-li vedz cându agiundzai pi aesti locuri, ama există şi oportunităţ tra sportivi, em iarna em veara. Braşovlu easti una distinaţie tra tuţ atel’i cari s-minduescu s-treacă un sejur ili activ, ili tra s-li creasca sterli. Tru 1235 Braşovlu eara tru documentele a kirolui cunuscut ca hiindalui drept Corona, casabalu a Caruanal’ei. Easti anlu dit cari documentele istorice zuyrapsescu evoluţia a Braşovului ca un centru comercial importantu tru atel kiro. Deapoai, agiumsi preayalea-ayalea centru comercial, după cari s-alaxi tru un centru turistic importantu.”

Braşovlu, spune Ionuţ Gliga, director executiv tru Asociaţia tra Promovarea şi Dizvoltarea a Turismului dit judeţlu Braşov, poate s-hiba lugursitu un model di banaticu irin’eaticu anamisa di reprezentanţal’i a len turliilor di etnii: români, saşi, maghiari: Influenţa ti u alăsara aeşti tru bana şi tru istoria a casabaluii poati s-hiba remarcată pisti tut la iti ceapa tru clădiri, tradiţii şi adet, gastronomie. Ndziminarea a aistor elemente scoasi tru videala una simbioză interesantă, unică tru turlia a l’ei. Di furn’ia că him tru mplin sezon arati, principala atracţie u reprezintă ama practicarea a sporturilor di iarnă. Poiana Braşov, situată la una distanţă di masi 12 km di casaba, easti distinaţia prefearată a schiorlor, a atilor cari practică snowboardul ica a atilor cari vor să s-da cu sanca. Staţiunea ari instalaţii di transport pi hir, pârtii tra ancepători şi avansaţ, monitori di schi, oamin’i ti zburascu limbi xeani.”

Ma s-na turnam tru casabalu Braşov, aaoa va s-videm dovezi ali existenţa umana multu ma ninte di 1235, anlu di atestari documentara a casabalui. A deapoa tuti pot s-hiba afalati tru Muzeul di Istorie, cari funcţionează tru veacl’ea Casă a Sfatlui, situată tru piaţa centrală, Piaţa a Sfatlui. Ari ama şi monumenti cari yilipsescu dezvoltarea a Braşovlui ca titate medievală, spune Cecilia Doiciu, reprezentantă a primăriil’ei: Zburam aoa ti mururli ali vecl’i titati, la pirgurli şi bastioanili di apărare, construite tru secolele XIII — XIV. Bastionlu a Ţisătorlor easti un di ateali nai cama ghini conservati dit aestă parte di Europă. Tutunaoara, Pirgul Albu, Pirgul Laiu. Ari nica si una zonă, cunoscută sum numa “După Mururi”, cari s-tindi mardina di Canalu Graft, ma puţan cunuscută tra turişti, ama absolut superbă şi ncărcată di istorie. Aoa suntu celebrele Poarta Şcheil’ei, Poarta a Ecaterinal’ei, pi cari u aflam ayalma a Braşovului, ufilisită şi tru aestu momentu ca simbol a casabalui. S-nu agarsim niti di Geadeia a Cioaral’ei, nai cama scurta geadei dit sud-estul ali Europa, cari leagă dauă artere importante a Braşovului. Agiundzem, ase, la monumentul emblematic. Biserica Lae. Construită tru un stil neo-gotic, Biserica Lae apanghiseaşti nai ma mare şi ma valoroasă colecţie di covoare dit secolele XI-XIV şi nai ma mare orgă dit S-E Europei.”

Modalităţile di agrement sunt variati, Braşovlu hiindalui un loc iu s-dizvartescu multi evenimente culturale. Aca ari aestu aspectu, spune Ionuţ Gliga, director executiv tru Asociaţia tra Promovarea şi Dizvoltarea a Turismului dit judeţlu Braşov, va s-aflat locuri di cazare indiferentu di perioada tru cari alidzeţ s-vă triţet sejurlu: Cazarea poati sa s-faca la hoteluri şi pensiuni di trei, patru şi tinti steali, bungalouri, apartamente loati cu niki. Tru casabalu Braşov şi anvarliga di el ai multi restaurante cu specific românesc ica internaţional, pub-uri, baruri, cafineadz, cari oferă una gamă diversificată di biuturi la pahadz accesibil’i şi conectari fara s-paltesta ti reţeaua WI-FI. Atel’i interesaţ, pot s-adara tururi organizate ica individuale, tru arada a curi pot s-hiba vizitati veacl’ea titate a Braşovlui. Pot s-hiba vidzuti, tutunaoara, Basearica Sf. Bartolomeu, nai cama vecl’iu edificiu di aesta turlie dit casaba, construit tru secolul al XIII-lea ica Basearica Ayiu Nicola şi muzeul a primal’ei şcola româneeasca. Pot sa s-faca trasee di priimnari la ketarli al Solomon, pi Tâmpa ica pi calea veacl’e a Poianal’ei. Atel’i interesaţ pot s-veada şi muzeele dit Braşov: Muzeul Judeţean di Istorie, Muzeulu di Artă, Muzeulu di Etnografie, Muzeulu ali Civilizaţie Urbane. Pasionaţl’ii di lectură au dininti un singir di librării şi spaţii neconvenţionale tra aestă activitate. Una altă atracţie u reprezintă tra vizitatori sălile di spectacole, teatru, filarmonică, operă, cinema multiplex, shopping. Bana di noapte eqsti reprezentată di baruri şi cubluri, em Braşov em tru staţiunile di anvarliga.”

Turiştii agiumta Braşov va s-afla tuti informaţiile di cari au ananghi tru perioada a sejurlui, inclusiv ghidz tra vizitarea a casabalui şi locurli di anvarliga. Ionuţ Gliga: Materiale di promovare ari maxus tru limba engleză. Nica suntu disponibile şi materiale tru limba germană, franceză, italiană şi spaniolă. Pot s-hibaa aflati la centrele di informare turistică ica la obiectivele cari pot s-hiba vizitate. Ari, tutunaoara, un singir di ghidz cari zurascu engleză, germană, franceză, nica şi japoneză, Braşovlu hiindalui faptu sutata cu casabalu japonez Musashino. După-prandzu, la oara 18.00, ari şi un tur fara paradz ti s-da prit voluntariat.”

S-hiba ca zburam ti covoare ţisuti manual la arăzboi, di obiecte dit cearamică ica măşti populare, majoritatea a turiştilor apreciadză obiectele di artizanat. Iara aesti nu sunt greu ti aflari tru Braşov, spuni Ionuţ Gliga: Ahtari obiecte pot s-hiba pi arteara pietonală printipală di Braşov, pi geadeia Republicii ica tru proximitatea a obiectivilor turistiti. Ari una asociaţie a creatorilor di artă tradiţională şi contemporană cari ari şi aesta un spaţiu di expoziţie. Aclo nica şi s0-lucreadză. Vizitatorl’ii pot sa-l’i veada artiştil’i tru kirolu anda lucreadză. Suntu, dimec, produse autentiti. Pot s-hiba ancuparati ti un bun paha.”

Ia dimec reperi a unal’ei vacanţa ghini ndreapta tru centrul ali Românie, Braşov.

Autor: Daniel Onea

Armanipsearea: Hristu Steriu

Trâ mulţâl’i an’i! Ghine vâaflăm la prima ediţie Radio Tour di anulu aeste, ună ediţie-retrospectivă a ţilor ma interesantile destinaţii di vacanţă pi care vâ li-avum propusă tru anulu precedentu. Vrum tra să cuprindim oferte trâ toate gusturile şi trâ toate gechile, trâ aţel’i care-şi au dor trâ aventură sau trâ aţel’i care prefeeră relaxarea, la mare sau la munte, destinaţii turistiţe consacrate, ama şi alte ma puţân cunoscute, toate uidisite trâ un concediu ţi s-nu si agârşească.

Anulu 2016 arhiusi cu ună invitaţie în Gorj. Locuri di paramith, cu istorii bogate, cu leghende şi di iu si au mutată personalităţ marcante a li cultură şi spiritualitate româneşti, printră care marile sculptor român Constantin Brâncuşi. Eara ultima ediţie din cadrul a concursului Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”.

Concursul are diştiptată interesulu a dmunil’ilor a vs. şi apruchem 210 răspunsuri corecte şi complete la întribările pi care vâ li avem adresată. Au participată la concursu, au răspunsă corectu şi au amintată câte ună excursie di şapte dzâle, cu cazare şase nopţâ, cu pensiune completă, în perioada 15-30 apriir 2016, în judeţulu Gorj, domnil’i Khalil Abdel-Kader şi Goumidi Mohamed, ambil’i din Algeria. Tot la arhiusită di an, vă informam că, arada di Transilvania, di Bucovina, Maramureş şi Delta Dunării, pi lista preferintelor a turiştilor xen’i care viziteadză România si aaflă şi Bucureştiul. Datile statistiţe spun că, tru ultimil’i 15 an’i, capacitatea di cazare a capitalâl’ei a li Românie si-are triplată.

Bucureştiul agiumse ună staţiune di city break pri-tru aţeale optu companii low-cost care opereadză pi aeroportul Otopeni. Aproximativ 90 di curse directe cătră 90 di câsâbadz, fac ca Bucureştiul să hibă pi lista capitalilor europeane ca destinatie di city break. Tru mesulu februarie, nâ adesam a ţilor cu mirachea sporturilor di iarnă. Aeştia pot ca dialithea să si duchească hâidipsiţ tru dauă di aţeale ma muşatile staţiuni montane din România: Vârtop şi Arieşeni. Suntu situate la maşi andoi kilometri distanţă una faţă di alantă, suntu mpline di neauă, ama şi di multe pensiun’i etime să vă aproache cu aţeale ma bunile servicii şi bucate.

Aproapea 300 di companii au participată la ţea de-a XXXV-a ediţie a Pânâgh’irului di Turism a li Românie, organizată în perioada 25 — 28 şcurtu la Bucureşti, cu oferte interne, ama şi cu atractive destinaţii di pi întreg globulu. Aşi cum eara di aştiptat, tour-operatoril’i fură prezenţâ cu numiroase oferte early-booking şi last minute trâ toate zonile turistiţe a li Românie. Turismul balnear fu intensu promovat la ediţia evenimentului. Ama avem zburâtă şi dispre Iaşi, Sighişoara şi Delta Dunării. Iar tru marţu vă invitam într-ună călătorie pri-tru hoarile româneşti. Arăspândite la altitudine, tru cipit di munte, pi culmile/pi cipitile a dzenurilor sau la câmpie, aestea repreziintă cându ţi s-hibă ună destinaţie uidisită trâ aţel’i ţi caaftă ună vacanţă isihă. Unulu di aţeale mai prestigioasile ghiduri di turism din lume, Best Travel tru 2016, editat di Lonely Planet, realiză un top/isape cu dzaţe reghiuni din lume. Pi primulu loc si-are aflată Transilvania. Tradiţii, natură, gastronomie, festivaluri, trasee trâ drumeţii, pi toate li afli tru aţeastă zonă, celebră ma multu trâ partea l’ei rurală.

În primăveara anului tricut vă invitam tru câsâbălu a magnoliilor. Timişoara. Case vecl’i, muzee, concerte în aer liber, pieţe di paramith şi un chentru istoric unic în România, format di treie pieţe urbane, cathiună reprezentânda un altu stil arhitectural. Aveţ faptă cunoştinţă atumţea cu ună Europă în miniatură, ună aşedzare tru care bâneadzâ deadun români, ghirmani, sârghi, maghiari, croaţ, slovaţ şi bulgari. Iar la bitisita a lu apriir, zburam dispre Maramureş şi Bucovina ca dauă destinaţii preferate di cătră aţel’i care aleg să treacă Paştile ortodoxu în România. Tot atumţea aveţ aflată şi di ofertile di la malul românescu a li Amare Laie sau din staţiunile balneare.

În primulu mes a vearâl’ei nâ îndriptam cătră Delta a li Dunăre. Ună destinaţie trâ persoanile active, care au mirache trâ natură. Într-un sejur pot să si organizeadză şi excursii cu elicopterulu, bicicleta, barca rapidă, lotca pi canale şi lacuri, tru căftarea cal’ilor aghri şi a coloniilor di păsări. Apoia, di la Castelul a Crovinilor, din Hunedoara, apărn’eam pi urmile a contilui Dracula, în Bistriţa Năsăud. Aţeastă călătorie inedită vă eara propusă în cadrul a unui altu concursu organizat di Radio România Internaţional: “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. Concursulu diştiptă interesulu a dumnil’ilor a vs. şi avem aprucheată 352 di răspunsuri corecte şi complete. Are participată la concursu, are răspunsă corectu şi are amintată ună excursie di optu 8 dzâle, cu cazare şapte nopţâ, cu pensiune completă, în perioada 15-30 septembrie 2016, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ascultătorulu Liu Fajian, di Shenzen, China. Aestu are vizitată România împreună cu soţia lui, cu nicucchirâ-sa.

Nâ avem îndriptată apoia atenţia asupra a litoralului românescu. Marea noutate a sezonului estival di anul trecut fu că plajile cu arină di-tru zona sudică fură extinse cu ndauă dzâţ di hectare. Iar, trâ aţel’i care nu-şi avea dor trâ ună dzuuâ întreagă pi plajă, propuneam ca alternativă parcurile di distracţie, echitaţia sau excursiile în Dobrogea şi Delta Dunării.

În toamna lu 2016 vă invitam să cunoaştiţ Perla Bucovinâl’ei”. Vatra Dornei, staţiunea aşezată la ună altitudine di 800 di metri, easte cunoscută printră aţel’I cu mirachea sportului montan, ama şi printră aţel’i care au dor să-şi treacă un concediu într-ună oază di isihie. Aoaţe puteţ să practicaţ sporturi pricum rafting, mountain biking, extreme biking, parapantă, schi sau puteţ să faţiţ ună primnare prin parcul a staţiunil’ei maşi tra să vă hărăsiţ di aerulu puternic ionizat. Tru tut aţeauăşi perioadă vă invitam şi tru vestul a Carpaţâlor Meridionali, tru Munţâl’i Ţarcu, iu aflat că exiistă ună zonă uidisită trâ xanaaghrirea (resălbăticirea) a zimbrilor, specie care dipăru di ma ghine di 200 di an’i.

Iar aţel’i di dumnil’ile a vs. care şi-avură dor să află noutăţ dispre agroturismu, turismul relighios sau curativ din Vâlcea, fură invitaţ într-un judeţ a tutulor anotimpurilor, cu atracţii turistiţe pricunoscute. Spri bitisita anului, aflam că România easte unulu di aţel’i ma măril’i producători di sare din lume. Intram tru ndauă di aţeale ma renumitile saline din România. Şi, normal, anulu 2016 si bitisi cu ofertile di Crăciun şi di Revelion.

Fu un an bugat di punctul di videre a ofertilor turistiţe. Va ţânim tradiţia şi tru 2017, cându călătoriile a noastre va hibă barim tut ahât di interesante şi di inedite. Trâ mulţâ an’i!

Autor: Daniel Onea

Armanipsearea: Tascu Lala

Situat tru partea chentrală a Româniilei, judeţulu Sibiu v’ine cu ună ofertă di vacanţă completă, greu di egalat. Vecl’ile bâseriţ fortificate, staţiunile di iarnă şi câsâbalu Sibiu, ţi are cunoscută ună impresionantă dişcl’idire internaţională după ţi fu declarat “Capitală culturală europeană”, iatu ndauă obiective pi care nu lipseaşte să li chireţ. Pi nângă aţestea, lista recomandărilor u completăm cu parcul natural Golul alpin Făgăraş”, cu ună dia ţeale mai spectaculoasile geadei din România, Transalpina, ama şi cu pitoreasca zonă a Mărginimilei a Sibiului. Iatu câţe Alin Chipăilă, preşedintile a Asociaţilei Judeţeană di Turism Sibiu, nâ recomaandă să nu treaţim largu di aestă reghiune, fârâ s-u videm. El dzâse:

Categoric, Sibiulu easte ună destinaţie care prinde să hibă descoperită di aţel’i care nu l-au vizitată până tora şi redescoperită cathe oară di cătră turiştil’i care nâ au călcată deja pragulu. Avem stabilite în judeţulu Sibiu ţinţe traseie tematiţe di vizitare, care si referă la Vămile (Iumbruchile) a Făgăraşului, trâ aţel’i care preferă turismul sportiv şi montan, Drumul Naturii pi Valea Hârtibaciului, Drumul Brânzei, foarte importantu în Mărginimea Sibiului, Drumul Fortificaţiilor, hiinda ştiut faptul că judeţulu Sibiu easte pispilit cu baighi, foarte multe bâseriţ fortificate şi Drumul Sării, pi Valea Secaşelor. Aţistea sunt nişte traseie di descoperire a judeţului, care pot sa hiba aflate pi site-ul a Asociaţilei Judeţeană di Turism şi pi care turiştili pot să li parcurgă în mod individual agiungânda la obiectivile incluse tru iţe traseu în parte.”

Alin Chipăilă, preşedintile a Asociaţilei Judeţeană di Turism Sibiu, are flată baiaa, dip mulţâ turişti xen’i pri-tru prisma activitatilei pi care u desfăşoară la asociaţie şi pri-tru prisma faptului că numirulu a turiştilor easte pi creaştire. El dzâse:

Nâ adunăm cu el’i la tot pasulu, la cathe jgl’ioată, priste tut, şi vrem să lâ răspundim atumţa când au ună întrebare, când au lucre nilimpidz. Feedbackulu easte unulu pozitiv din partea tutulor în sensul că toată lumea dzâţe că Sibiulu easte ună destinaţie di recomandat trâ toţ aţel’i care vor să discoapiră România. DZâlile tricute başi şi Lonely Planet aduţea aminte faptul că Sibiulu easte ună destinaţie ţi să hiba vidzută tru anulu 2016 şi făţea referire la faptul că la bitisita mesului agh’izmăciune, judeţulu Sibiu are obţânută un nou titlu: Reghiune Gastronomică Europeană trâ anulu 2019, un motiv în plus tra să v’ininţ la Sibiu. Nâ propunim să him un ambasador trâ gastronomia românească. Avem preparate pi bază di brânză, iar ţel mai reprezentativulu easte zbuldzul, făcut di brânză di foale cu bărgădan/mămăligă, însuţât di preparate di carne di porcu, sau di bucate/mâcări ţi au la bază alte tipuri di brânză: caş di capră, di oaie, di vacă.”

Hibă ţi vacanţă tru judeţulu Sibiu acaţă tamam di-tru câsâbălu cu tut aţeauăşi numă, iu va videţ primulu teatru dişcl’is a publicului din Transilvania. Aţel’i cu mirachea li istorie va hibă faschinaţ di măreţia a Piaţâlei Mare, dominată di edificii importante care poartă emblemile a ţilor ma di simasie familii di-tru secolile XV – XVIII. Tot aoaţe va faţiţ paşi pi Aleea a Celebrităţâlor, care aduţe un omagiu a ţilor mai apreciatile nume din lumea teatrului. Un câsâbă cu ună bană culturală efervescentă, după cum spune Alin Chipăilă, preşedintile Asociaţilei Judeţeană di Turism Sibiu. El dzâse: Tamam dzâlile aestea si desfăşoară ţel mai importantul evenimentu tru aţea ţi mutreaşte filmul documentar din România şi unulu di evenimentile di prota tese din domeniul a filmului, easte zborulu dispre Festivalul Astra Film, care va dureadză până în data di 23 sâmedru. Toată lumea poate să discoapiră producţii impresionante şi, inclusiv, propuniri di Oscar a anumitor ţări trâ anulu v’initor. Pot ninca să amintescu şi Festivalul Internaţional Clara Haskil trâ aţel’i cu mirachea li muzică clasică, care va aibă loc în perioada 29 sâmedru — 5 brumar. Apoia, mai există un evenimentu dip importantu trâ bitisita di an, care atradze tru iţe sezon foarte mulţâ turişti la Sibiu, easte zborulu di Panairulu di Crăciun, care si organizeadză în Piaţa Mare a Sibiului şi care înveaşte tut câsâbălu într-un decor feeric şi nâ poartă cu mintea cătră copilărie, ficiurame, cătră autenticitate, cătră tut ţi putem să descoperim pri-tru intermediul a produsilor care si aaflă aclo şi a adeţâlor care sunt prezentate.”

Tru câsâbălu Sibiu exiistă Chentrul di Informare a Turiştilor, care si aaflă în Piaţa Mare şi care aşteaptă turiştil’i pi nângă alte materiale di promovare a judeţului şi cu harta câsâbălui şi a li reghiune. Pi site-ul a Asociaţilei Judeţeană di Turism Sibiu, www.sibiu-turism.ro, exiistă ună reţeauă di chentre di informare turistică, di iu pot să si obţână informaţii dispre lucrile pi care vor sau pot să li discoapiră turiştil’i. Ma că si areseadză a unui public mare, informaţiile a li asociaţie sunt traduse în engleză, germană, franceză şi maghiară.

Invitaţia di final îl’i aparţâne a lu Alin Chipăilă, preşedintile Asociaţilei Judeţeană di Turism Sibiu. El dzâse:

A tutulor ascultătorilor a dumnil’ilore a voastre lă adresăm aţea ma calda invitaţie trâ v’ineare să descoperim judeţulu Sibiu, ma multu că avem foarte multe căl’iuri di acces. Aeroportul Sibiu are patru nale destinaţii dişcl’ise di anul aestua: Nuernberg, Munchen, Madrid şi Milano. Lucrile pi care pot să li facă turiştil’i la noi si transformă tru alethea/adevărate experienţe, cu care si toarnă mai îmbogăţiţ acasă şi cu bateriile ma încărcate tra să continuă activităţâle a lor di aradă. Aşa, ma, haidiţ cu vreare la Sibiu!”

În speranţa că vâ avem convinsă, vă aştiptăm şi data v’initoare cu ună nauă destinaţie. Până atumţea, cale ună şi chiro muşat! (Şt.B)

Autor: Daniel Onea

Armanipsire: Hristu Steriu

Turismul la hoară are cunoscuta ună dezvoltare multu mare în România ultimului decheniu. Tru iţe zonă din ţară au apărută pensiun’i cu arhitectură tradiţională, iar adeţâle şi zânăţâle sunt promovate prin tut mai multe festivaluri şi evenimente. România are un peisaj ahoria, tradiţii culturale, un folclor şi ună gastronomie ahoria, spune Gabriel Zamfir, preşedinte a li Asociaţie Naţională di Turism Rural Ecologhic şi Cultural (ANTREC), fondată aoa şi 22 di ani, tru anulu 1994. El dzâse:

Nâ aflăm într-ună competiţie thirie, multu mare la nivel european şi mondial. Specificulu a Româniilei easte prota că arămasim tut aţel’i oamini aprucheaţ cu oaspiţâl’i şi comunicativi până la bitisită. Aţesta easte principalul motiv trâ care mulţâ turişti xen’i care v’in în România renunţă la reticenţe, minduite pi dauă şi îşi doresc, îşi au dor să si toarnă iara după ţi fug. Sunt mulţan’iisiţ şi spun ţi ghine si duchiră în România. Cred că energhia pozitivă pi care oaminil’i u alfă la noi easte principalul a nostru atu într-ună lume a competitivitatilei maximă. Ama nu easte singurulu. Dmeniul acâţă să si profesionalizeadză. Gazdile sunt tut cama atente la detalii, la siguranţa, confortul, la activităţâle conexe a turismului în zona rurală şi a turismului ecologhic în gheneral. Reprezentantul a nostru di la Roma spunea că, în gheneral, aţel’i di vârsta a treia preferă aţestu ghen di turism. Ama realitatea îl contraziţe. Foarte mulţâ tineri, foarte mulţâ oamin’i cu familie aleg să-şi treacă vacanţe, weekenduri şi, niscântiori, să organizeadză conferinţe, seminarii în mediul rural.”

Hibă că aleadziţ provincii istoriţe vecl’i şi ghinecunoscute, cum sunt Bucovina sau Maramureş, hibă că vă îndriptaţ spri hoarile cu bâseriţ fortificate a Transilvanilei, vacanţa puteţ să u planificaţ tru iţe parte a anului spune Gabriel Zamfir. El dzâţe: Aestua easte un turism trâ tut anulu. Cu toate aestea, exiistă şi ună turlie di sezonalitate, în funcţie di diversile zone a ţarâlei. Până tora turismul rural si-are practicată ma multu individual. Pachetile clasiţe, vindute pri-tru aghenţiile di turismu eara sporadiţe şi puţâne. Intenţionăm să v’inim şi cu aţeastă componentă şi lucrăm la ea, respectiv, circuite turistiţe di turismu rural, organizate ahtare turlie încât şi turişti di pi pâzările externe — asiatică, americană, trâ care lipseaşte organizat un ahtare tur cu mult mai multă atenţie să v’ină la noi. Dezvoltăm în prezentu pachete turistiţe “la cl’eaie”. Priiatin’i, soţ a naturâlei, a measilor bogate, gustoase, ahoria, toţ aţel’i care apreciaţ ună conversaţie la ună chilchiţă di răchie sau di v’in, vă aştiptăm să descoperiţ România!”

Nâ îndriptăm atenţia în continuare cătră ună zonă a Româniilei în care va aflaţ di toate. Turismul rural poate să si combină perfect cu aţel balneo sau di aventură. Apile iatripsitoare a staţiunilei Sărata Monteoru, apile maşi bune trâ rafting a judeţului Buzău, cramile care produc v’inuri faimoase şi pensiunile pot sa hibă ingredinetile a unei vacanţă reuşită. Cristina Partal, preşedinte ANTREC Buzău, adavgă la toate aţestea obiective ahoria di importante. Ea dzâse:

Noi îl’i aştiptăm să viziteadză obiective turistiţe care au valoare mondială, care pot să facă parte din patrimoniul UNESCO şi va facă parte tru şcurtu chiro. Referitor la aţist lucru, voiu să îl’i invit să viziteadză un teritoriu baighi mare. Sunt vârâ 18 comune, localităţ reunite sum conceptul di Geoparcul Ţinutul Buzăului. Ţel’i familiarizaţâl’i cu aţist concept la nivel european, di aform’ia că sunt 60 di geoparcuri în toată lumea, va hibă foarte încântaţ şi cu chefea faptă să xanaaflă unulu şi la Buzău. Obiectivile sunt di valoare mondială: vulcanil’i di lăschi di la Scorţoasa şi Berca, Muzeulu a Chihlimbarului di la Colţi, aşezările rupestre din zona Aluniş, Bozioru, Valea Slănicului, cu tot ţi înseamnă potenţial turistic di descoperire. Ţel’i miâl’i va află că, tru aţel’i piste 30 di km di pi Valea Slănicului, pot sa discoapiră 30 di milioane di an’i di istorie a Pămintului. Platoulu Meledic, Focurile V’iie di la Lopătari, di la Terca, muntile di sare, Grunjul di Mânzăşeşti, care easte un tuf vulcanic, adică cinuşa unui vulcan preistoric. Aşi maca, la Buzău turiştil’i au ocazia nu maşi să citească sau să-şi imaghineadză lucruri dispre istoria Pămintului, că başi să şi agiungă. La Năeni, în zona Dealu Mare sau Dealul Istriţa, pot să hiba aflate burlide/scoici preistoriţe. Avem programe educative trâ copii/cilimean’i tra să afla şi să baga mâna pi ună scoică, pi unâ burlidă di ninte di dinozauri. Mai mult di ahât, vulcanil’i sunt cu diaver un spectacol, iar leghendile di dinâpoia vulcanilor bagă pi greu lucru imaghinaţia lor, di aform’ia că zburâm di tute turliile di lămn’i care v’in di-tru ahândame pămintului şi care sunt azvimţâ di giunaril’i di pi plaiurile buzoiane.”

Multu di mulţâ turişti xen’i îşi programează concediul în special tra să agiungă la obiectivile din judeţulu Buzău. Şi toţ si hârâsescu di produsile tradiţionale, recomandate în continuare di cătră Cristina Partal, preşedinte ANTREC, care dzâse: Recomandu ca vizitatoril’i să li veadă produsile tradiţionale buzoiane, respectiv cârnaţâl’i di Pleşcoi, fapţâ dii carne di oaie, babiculu di Buzău, un produs crud-uscat di carne di porcu, ţeapa di Buzău şi, sigura, v’inurile di pi Dealu Mare, v’inuri albe sau aroşii, recunoscute la nivel internaţional, eale sunt extraordinar di bune. Exiistă deja un program turistic lansat, si numeaşte Drumul Cramelor, iar aţel’i care dorescu, au dor să facă degustări, ma că si cazeadză la Buzău, pot să m’ergă pi calea, pi drumul cramelor, respectiv pi la poalile a Dzeanâlei Dealul Istriţa, să viziteadză m’iţ producători locali, hibă crame mai mări, deja recunoscute. Ama vizita la producătoril’i locali nu prinde să hibă elipse. El’i aduc ună notă multu personală a degustărilor pi care li organizeadză.”

Tru ultima decadă turismul rural si-are dezvoltată multu di multu în zonă, contiinuă Cristina Partal, preşedinte ANTREC Buzău. Ea dzâse:

Si-au faptă şi foarte multe investiţii la nivel privat tru judeţulu Buzău hibă pri-tru accesarea di fonduri europeane, hibă prin efort propriu. Vrearea trâ ieşire din anonimat şi patriotismul local determinară multu di mulţă buzoiani să creadă în potenţialulu a judeţului a lor şi să-şi dorească, să-şi aibă dor să promoveadză loculu cătră turiştil’i români ma ninte şi apoia cătră turiştil’i di-tru xinătate. Sunt foarte mulţâ oamini care v’in la Buzău di ani di dzâle trâ să beneficiadză di apa ansărată di-tru staţiunea Sărata Monteoru. Staţiunea fu lansată tru anulu 1895 di cătră Grigore Constantin Monteoru, un industriaş di orighine greacă. Eara atumţea comparată cu Karlovy Vary, cu Baden Baden. În limbajulu popular si mata numea şi staţiunea Baston, di aform’ia că v’ineai în baston şi fudzeai pi propriile a tale cicioare. Anulu aestua fu un sezon extraordinar di bun trâ staţiunea Sărata Monteoru. Si-au dişcl’isă şi mult ma multe pischine trâ ascâldare cu apă ansărată în staţiune.”

Buzoianil’i, spune Cristina Partal, vă aşteaptă cu vreare tru Ţinutul a Buzăului, iu va descoperiţ nu maşi oamini caldzâ, aştiptaţ, ama şi sarchi, di aform’ia că, la Buzău, preparatile gastronomiţe va descoperiţ că sunt tut ahât picante pricum easte şi bana. Ea dzâse:

Multe di obiectivile turistiţe vă aşteaptă să li vizitaţ, tra să fudziţ ma diparte, pi calea a dumnil’lor a voastre, ma îmbogăţiţ sufliteaşte şi ma cu isihie, di aform’ia că bana merită bânată muşat frumos. Vă aştiptăm cu multă vreare să nâ cunoaştiţ la Buzău şi să vă cunoaştim.”

Aşa, ma, România rurală, indiferentu di zona aleaptă, poate să hibă destinaţia unei vacanţă reuşită. Contactaţâ-vă tamam tora operatorulu di turism trâ un pachet personalizat!

Autor: Daniel Onea

Armanipsi: Hristu Steriu

Tru mesulu apriir a luştui an vă invitam să participaţ la un nou concursu destinat a li cunoaştire a unei di aţeale ma muşatile zone a li Românie. Premiul ţel marile eara ună excursie di optu dzâle, cu pensiune completă, în perioada 15-30 agh’izmaciune 2016, trâ doi ascultători RRI, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud. Amintâtoril’i fură Liu Fajian şi soţia lui, nicuchira sa, Huang Lingping, di-tru câsâbălu Shenzhen, provincia Guangdong, Republica Populară Chineză. El’i îşi bitisiră sejurulu în România pi data di 23 agh’izmăciune. În data di 16 agh’izmăciune ţel’i doil’i au agiumtă la Bucureşti, di iu si dusiră direct in nordul a ţarâlei, la Bistriţa, cu scurte dânâsiri şi vizite pi traseu. Ţel’i doil’i oaspiţ au vizitată prota câsâbălu Bistriţa, iu au vizitată bâsearica evanghelică, di-tru turnul a cure au admirată panorama câsâbălui. M’earsiră apoia la ţea mai veacl’ea bâsearică ortodoxă ama şi sinagoga, agiumtă chentru cultural. Si priimnară prin parc, iu vidzură laculu cu pesti şi si discurmară la ună terasă din chentrul a câsâbălui.

În vizită la Primăria municipiului Bistriţa, a amintâtorilor lâ si zburâ dispre ligăturile la nivel di judeţ cu China, dispre fabrica di ciment din China la construcţia cure au contribuită ingineri român’i ninca ninte di 1989, dispre relaţiile speciale cu provincia Hunan şi dispre stadiul actual a colaborarilei bilaterală. Di alantă parte, şi el’i au mărturisită că au ună relaţie mai veacl’e cu România, înţipută, ca şi în cazulu a multor altor priiatin’i chinezi a li Românie, cu un film: Valurile Dunării”, film realizat tru anulu 1959, în reghia a lu Liviu Ciulei. La dezvoltarea aţistei relaţie, ună importantă contribuţie u avu RRI, aşi mărturisi Liu Fajian într-un interviu realizat di jurnaliştil’i din Bistriţa, pri-tru emisiunile în limba chineză, care arhiusiră la postul public de radio din România în data di 1 octombrie 1999. Ocazia tra să veadă cu propriil’i ochl’i zonile di care auzea sau citea în emisiunile radio lâ aduse unâ mare bucuril’e. Liu Fajian, dispre vizita în Bistriţa Năsăud:

În prima seară fum aprucheaţ multu călduros la Hotelul Coroana de Aur din Bistriţa, iar a daua dzuuâ fum la sediul a Primăriilei a câsâbălui şi fum aştiptaţ di dl. primar Ovidiu Creţu, lucru trâ care nâ duchim ahoria di onoraţ. Primăria nâ bâgăă la dispoziţie un ghid, care nâ zburâ di istoria câsâbălui. Apoia, cu agiutorulu a ghidului, vizităm Bâsearica Creştin-Ortodoxă, Bâsearica Evanghelică, Sinagoga; mai vizităm ună galerie di artă şi case memoriale. Apoia, a daua dzuuă, fum la Muzeulu di Artă comparată di-tru Sângeorz-Băi. Aclo nâ avem simţită ca şi atumţea când s-aveam intrată într-un palat a artilor. Lucrările di artă di aclo eara adunate di la 800 şi mai ghine di artişti, ama marea parte a materialilor di bază eara hâlăţ agricole di la hoară. Mai vizităm ruinele/urvăn’ile a aunei veacl’e ţitate, Rodna. Ţitatea aţeasta eara construită di material lemnos; avum senzaţia că aţeastă ţitate, la momentul cînd fu contruită, avea ţiva aparte.”

Situată la ună altitudine di 900 di metri, localitatea Colibiţa easte poarta di intrare în Munţâl’i Călimani. Di-tru 1923, Colibiţa are funcţionată ca staţiune balneo-climaterică până tru 1975. Paramithile a ţilor care si-au vindicată di tuberculoză pri-tru proprietăţâle curative, di gh’itripsire a aerului din zonă fură confirmate printr-un studiu comandat di Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care vru să verifică desi aerulu di la Colibiţa easte cu diaver, ca dialethea special. Aţel ma practicatulu tip di turism în zonă easte aţel di relaxare, di aform’ia că aoaţe pot să si facă drumeţii, echitaţie, sau priimnări cu trăsura sau cu sania, în funcţie di anotimp. Oferta turistică easte multu mbugată, di aform’ia că şi aţel’i ţi au tru vreare adrenalina va aibâ ţi sa facă la Colibiţa. Turismul di aventură easte reprezentat pri-tru oferta di programe di caiac, rafting, azboir cu parapanta, alpinism, escaladă sau avinătoare. Liu Fajian, amintâtorulu a concursului RRI Vacanţă în Bistriţa-Năsăud” spuse:

La laculu Colibiţa avem stată treie dzâle şi dauă nopţâ. Avum parte di un peisaj tr mirache di pi malulu a lacului, iar aerulu eara multu bun, foarte curat. În plus, aclo fu multâ multâ isihie — nâ arihâtipsim, nâ relaxăm. Nâ simţim ca şi atumtea cându s-fum într-ună vacanţă pi litoral.”

În judeţulu Bistriţa-Năsăud sunt multe zone în care peisajile au inspirată leghende. Ama ţel’i mai mulţâl’i turişti si înreaptă spri Munţâl’i Bârgăului. Aeştia oferă trâ videare llocuri di ună arară muşuteaţă, iar pensiunile au condiţii di cazare ahoria trâ toţ aţel’i care vor să-şi treacă ună vacanţă tru mesea, m’iolgica di natură. Ama nu maşi di natură, că şi di tradiţiile autentiţe, româneşti. Celebru tru aţişti munţâ easte Pasulu Bârgăului, ună tricătoare care face ligătura anamisa di Transilvania şi Moldova. Aoaţe, si aflăă şi Hotel Castel Dracula. Aoa va aflaţ cavoulu a contilui Dracula şi, mai nou construit, tunelul a contilui Dracula. Liu Fajian, amintâtorulu din China a concursului RRI dzâţe:

A treia parte a sejurului avem stată la hotelul Castel Dracula şi avem vizitată cavoulu subteran a lu Dracula. Când intră, soţia mea, mul’iarea, si aspâre puţân tru chirolu a spectacolului ţi avu loc aclo, di aform’ia că atumţea când si dişcl’ise cofciuglu ieşi un demon, vidzum unâ turlie di fantomă şi nâ aspârem.”

Amintâtoril’I a concursului RRI Vacanţă în Bistriţa-Năsăud” au vizitată şi alte atracţii în zonă. Tot aoa, la limita gheografică dintră Transilvania şi Bucovina, la piste 1.200 di metri au vidzută ună muşată mănăstire ortodoxă. Liu Fajian:

Vidzum mănăstirea Naştirea Maicâlei a Domnului, din Piatra Fântânele. Aestă mănăstire fu construită la 1928, iar, în timpul a doilui polim mondial, servi drept infirmerie. Apoia, vizită drumulu pietruit, calea ncâlţată cu cheţrâ di-tru chirolu a Imperiului Roman, Drumul Romanilor, di nângă Piatra Fântânele. Sperăm ca aţist drum să facă ligătura cu v’initorulu, să putem sa videm diz nou un destin aparte trâ România”.

Radio România Internaţional mulţan’ipsieaşte a tutulor ascultătorilor care arămasiră fideli a emisiunilor a lui şi ndreadze nale concursuri a cui mare premiu va hibă într-un sejur într-ună zonă turistică a Româniilei. (Şt.B)

Autori: Şerban Toader/Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu

In vestul a Carpaţâlor Meridionali, tru Munţâl’i Ţarcu, exiistă ună zonă uidisită trâ resălbăticirea, xanaaghrirea, a zimbrilor, specie (di boi aghri) ţi are dipărută di ma ghine di 200 di an’i. Tru aţel chiro zimbril’i inspira forţă şi independenţă. Eara ahât di numeroşi şi di apreciaţ încât au agiumtă simbol a Moldovâlei (partea di estu a Româniilei).

Ninte cu trei ani, WWF România şi Rewilding Europe au demarată un proiectu di repopulare a Carpaţâlor cu aţistă specie emblematică. In prezentu, la baza Munţâlor Ţarcu (sud-estul a Româniilei) si aaflă 10 zimbri într-ună zonă special amenajată trâ aclimatizare, aduşi din toată Europa, iar 20 zimbri bâneadză în libertate dimplină pri-tru munţâl’i şi colinele din zonă. In comuna Armeniş, iu si aaflă ţarcurile di zimbri, localniţâl’i au înhiinţată Asociaţia Măgura Zimbrilor şi au arhiusită să lâ oferă a vizitatorilor pachete turistiţe care includ tururi ghidate în sălbăticie, tru aghrime, cu scupolul trâ observarea zimbril’i în libertate. Oana Mondoc, manager a proiectului, v’ine cu detalii şi dzâţe:

“Observarea zimbrilor si faţe în sălbăticie, adică însoţâţ di rangeril’i sau ghidzâl’i a noştri sprecializaţ care m’ergu tru căftarea la pândă a zimbrilor. Exiistă ună experinţă dinâpoia a luştui tip di căutare, zimbril’i au colare GPS, deci sunt monitorizaţi prin satelit şi poate sa si identifică lişor loculu iu si aaflă. Si caftă urmile a zimbrilor, deci turistul nu v’ine să-l’i mutrească maşi un stic di oară, să lâ facă ună poză şi apoia să fugă. El v’ine trâ barim 4-5 ore di urmărit drumulu, calea, a luştor pri-tru zona lui naturală, chiro tru care pot să si observă multe alte elemente ţi ţân di ună profundă achicâsire a naturâlei. Pot sa si observă alte specii di plante… deci easte ună experienţă di cunoaştire, di educaţie şi di înviţare”.

Recentu, în comuna Armeniş si-are înhiinţată şi un Chentru di vizitare iu turiştil’i pot sa aaflă informaţii dispre zimbri. Fură colectate date di pi teren cu scupolu ca vizitatoril’i să poată să aaflă prin intermediul a tehnologhiilei cum bâneadză animalile. Imaghinile apar în momentul în care unulu di zimbri treaţe pi nângă ună cameră di supravigl’iare montată tru mesea di natură. Chentrul — ună turlie di poartă di intrare în lumea zimbrilor – lâ oferă a vizitatorilor nu maşi giocuri interactive educative şi holograme care înfăţâşeadză zimbrii în mediul a lor natural, că şi produse locale realizate di horiaţ, care pot să hiba acumpărate di la masturil’I di zânăţ din zonă. Oana Mondoc dzâţe:

”Avem creată ună serie di instalaţii şi cathiun spune ună parte di paramithulu a li activitate a noastră di monitorizare. Avem ună hologramă ţi reproduţe comportamentul a zimbrului în mediul a lui natural şi cum decurdze una dzuuă di aradă di-tru bana a luştui animal. Apoia avem un gioc interactiv dispre zingiruri trofiţe, în care vizitatorulu reconstituie zingirulu trofic cu imaghini di pi camerile capcană pi care noi li avem amplasate în zonă. Apoia, a treia instalaţie easte unâ mecanică ţi reproduţe impactul a zimbrului în ecosistem. Ţi si faţe atumţea când zimbrul străbate anumite tipuri di habitate, ţi specii apar sau beneficiadză di prezenţa a zimbrului”.

Cătunulu Plopu care aparţâne a comunâlei Armeniş are multe şălaşe ica gh’itacuri abandonate. Eale urmeadză să hibă restaurate trâ cazarea turiştilor în cadrul a unui proiect iniţiat şi derulat di Primăria localitatilei împreună cu WWF România. Oana Mondoc are detalii:

” Avem observată că aţiste zone, extraordinar di pitoreşti, au nişte aşezări care nu mata fură ufilisite di dzăţ di ani. Easte zborulu di locuinţile di veară a horiaţâlor iu îşi criştea animalile. Când ti alin’i aclo sus, în hoara Plopu, ai unâ aghnânghipsire extraordinară !…Deci împreună cu autorităţâle locale avem stabilită că easte ună zonă ideală trâ turişti şi vrem să reconstruim unâ hoară di vacanţă. Vrem să restaurăm nişte sălaşe, gh’ităchi, di cheatră şi să amenajăm anumite funcţiun’i în varliga lor, aşi încât turistul să hibă cât ma aproapea di natură. Pi nângă restaurarea propriu-dzâsă, avem dor să implicăm localniţâl’i tru activităţ di cunoaştire a zânăţâlor traditionale: coaţirea pânilei, culeadzirea fructilor, ture di descopirire şi achicâsire a naturâlei, tehniţ di suprav’iuţurire în natură.”

Aşi ma, pădurile di-tru zona Banatului sunt diz nou pline cu zimbri. Thiriil’i a Europâlei da bană a hoarâl’ei bănăţeană pri-tru dezvoltarea agroturismului. Turiştil’i au ocazia să cunoască ocupaţiile a oamin’ilor din zonă, buneţâle/bunătaţâle locale şi produsile a lor di zânăţ. Oana Mondoc nâ preziintă şi alte oferte turistiţe a zonâl’ei: ”Vizita la zimbri implică ndauă sâhăţ bune di căftare şi urmărire toarâle a luştor. Vizita si bitiseaşte cu un picnic tradiţional care easte servit di ună familie locală. Nu easte ună vizita şcurtă, nu putem sa organizăm ună vizită instant. Vizitile si organizeadză cu rezervare nâinte. Fură turişti di-tru Ghirmânie, Belghia, Sârbia, Elveţia, turişti român’i. Pi nângă vizite la zimbri, avem un program di 3-4 dzâle care implică observarea urşilor într-ună zonă viţină. Easte zborulu di aria protejată Rusca, iu avem un parteneriat cu Ocolul Silvic Teregova, ţi are amenajată observatoare şi, cu ghidz specializaţ, organizeadză aeste observări a urşilor. Pot să si facă apoia priimnări pi niste câlice iu, în anumite perioade a anului, pot să hibă observate caprile negre. Pi nângă aţistea, oferim ună seară tru nişte tendzâ di tip safari cu un grad mărit di confortu, amplasate în sălbăticie, tru locuri aghre în inima naturâlei iu poţ să avdzâ sunite fantastiţe noaptea când dorm’i, poţ să mutreşti apusulu, ascâpitata, apirita soarilui, răsăritul. Toate aestea pot să hibă rezervate prin intermediul a nostru. Pot să si adavgă şi nişte ture foto cu fotografi profesionişti. Deci easte ună experienţă turistică tru isihie, di apreciare şi achicâsire a naturâlei. Grupurile di turişti nu lipseaşte să depăşească patru oameni”.

Zimbrul easte aţel mai marile mamifer din Europa, agiungânda să tragă tru zigă până la 1.000 di kilograme şi să aibă ună înălţime dip şi piste 1,9 metri. În trecut, el eara prezent pi tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul a Scandinavilei. Tora maşi piste 3 m’il’e di exemplare si mata aaflă în libertate şi semilibertate tru toată lumea. România easte unâ di aţeale 9 ţări europeane cu zimbri care bâneadză tru aghrime, în sălbăticie.

Autor: Teofilia Nistor

Armânipsire: Hristu Steriu

Destinaţia noastră di ază, loculu iu va sâ agiundzim, Vatra Dornei, easte cunoscută şi sum numa di Perla Bucovinei”. Staţiunea aşedzată la ună altitudine di 800 di metri, easte cunoscută printră miracladzâl’i a sportului montan, ama şi printra ţel’i care au dor să-şi treacă un concediu într-ună oază di isihie . Aoaţe puteţ să practicaţ sporturi pricum rafting, mountain biking, extreme biking, parapantă, schi sau puteţ să faţiţ ună priimnare pri-tru parcul a staţiunilei maşi tra să vă hârâsiţ di aerulu puternic ionizat.

Dispre staţiunea balneoclimaterică, aflată în nord-estul a Româniilei, la poalile a munţâlor, nâ zburaşte profesorulu Crăciun Todaşcă, din Vatra Dornei. El dzâse: Mi minduescu prota oară la posibilităţâle di agrementu în aer liber, di sporturi di iarnă, schi alpin, schi fond, drumeţii montane, un peisaj excepţional. Di aproapea 200 di an’i, aestă zonă fu numită Tirolul a li Românie. În special în perioada vearâlei, când avem oferte multu atractive are mulţâ turişti xeni. Lucrânda în turism, am vidzută mulţ ahtări turişti, din foarte multe ţări. Arămaşu surprins să mi ved cu turişti nu maşi din ţările europene viţine, ţi şi di-tru îndipărtata Australie, din Japonia, din America di Nord. Toţ si-au declarată extrem di încântaţ, di mâgh’ipsiţ, di peisajele multu muşate, di aerulu curat, di apile minerale di ună calitate excepţională şi di condiţiile di cazare, di treaţire a chirolui adgh’e, care, în ultimil’i ani si-au diversificată multu di multu. Multe hoteluri sunt dotate cu SPA şi cu tute turliile di echipamente trâ menţânirea siluetâlei şi a unei stare bună di sănătate. În perioada aesta,ninca, poate să si practică river raftingul. Him ună di aţele mai privilegiatile zone a li Românie şi a li Europăi chentrală şi di est di aţist punctu di videare. Aoaţe avem Bistriţa, ţel mai rapidulu râu a li Românie.”

Posibilităţâe di cazare în Vatra Dornâlei sunt multiple. Aveţ di iu să aleadziţ, în funcţie di buget sau di preferinţe. Iar, unâoară cazaţ, va să puteţ sa faţiţ ună adevărată incursiune în gastronomia românească, continuă profesorul Crăciun Todaşcă,, care dzâse:

Există multe di multe restaurante şi în special pensiuni, unile di eale situate la ndoi kilometri de câsâbă, în zone cu un cadru natural ahoria. La aţiste pensiuni poate să si mâcă tradiţional bucovinean. Him în inima Bucovinâlei şi există preparate specifiţe bucovineane, ama şi di-tru alte zone a li Românie, din Moldova, din Ardeal, ba şi din Banat. Nu suntu probleme cu cazarea. Cathe un turistu poate să-şi aleagă, în funcţie di bugetulu alocat trâ vacanţa respectivă, în funcţie di dorinţile, vrearea şi dorulu pi care li are, tulia în care va să-şi treacă sejurul, în unităţ di patru steale, multu ghine dotate şi organizate sau în unităţ di dauă steale, care şi aţistea oferă condiţii bune di cazare.”

Aţel’I cu mirache trâ folclor şi tradiţii nu lipseaşte să rateadză, să cheară, ună vizită la Muzeulu di Etnografie din staţiune. Preţulu a unui bilet easte unulu simbolic. Copiil’i, cilimean’il’i, studenţâl’i şi pensionaril’i va să plătească 1 leu (0,25 euro), iar alante categorii di public 3 lei (0,75 euro). Orarulu di funcţionare trâ public easte întră orile 10.00 şi 16.00, cathe dzuuă, di marţa până duminica inclusiv. Practic, va să descoperiţ ună instituţie care nu are chirută niţiunâoară ligătura cu masturil’i populari care au creată piesile expuse. Va să aveţ ocazia să videţ aproximativ 2.000 di piese multu valoroase: obiecte di portu, di stran’e, obiecte casniţe, grupate în expoziţii permanente, la parterulu a unei case, binaie, monument di arhitectură, Primăria municipiului Vatra Dornei. Aesta easte ună bineaie di bitisită di sec. XIX, care, pri-tru ea însăşi, zburaşte di istoria tradiţiilor în localitate. Ama, ma multe lucre dispre istoria staţiunilei, aflăm di la Petru Ariciuc, şefulu a serviciului Turism Salvamont. El dzâse: “Vatra Dornâlei are apărută pi harta a Europâlei ca staţiune balneoclimaterică întră anil’i 1880-1890, când s-au şi mutata protile case care constituie nucleulu a staţiunil’ei: Poşta, Stabilimentul a Băn’ilor, Izvorul Sentinela, Primăria. După nişte studii, si evidenţie pri-tru 1850 necesitatea şi apoia intenţia imperiului austro-ungar de înhiinţare aoaţe ună staţiune. Amprenta imperiului arămase pri-tru casile care si mai aaflă ninca tru staţiune. Apoia, în perioada interbelică, staţiunea si-are dezvoltată baia ghine. Si mări capacitatea di gh’itripsire, tratament. După cădearea comunismului, tru 1989, aproapea ca toate staţiunile din România, cunoscu ună perioadă di stgnare şi, apoia, un lişor regres. Iar di-tru anulu 2.000 acâţă să crească în mod constantu şi multu ghine. La momentul actual beneficiem di treie baze di tratament di care ună foarte modernă, avem 2500 di locuri di cazare. Vatra Dornâlei, ca staţiune montană, easte învarligată di patru masive importante, Suhard, Giumalău, Călimani şi Munţâl’i Bistriţei. Traseile suntu în gheneral lişoare, di treie, ţinţe sau şase ore, ama ţel’I cu mirachea a muntelui pot sa treacă başi şapte dzâle maşi pi munte, în varliga a staţiunilei Vatra Dornei, ma ghine dzâs în varliga Bazinului a Dornilor.”

Care sunt ama afecţiunile, lângorile, tratate în staţiune? Petru Ariciuc dzâţe: Tru staţiunea balneo climaterică pot s-hiba gh’itripsite afecţiuni a sistemului nervos periferic, a sistemului locomotor. Parcul balnear, după misurâtorile fapte, si vidzu că easte cu un grad di ozonificare multu analtu. La un moment dat, si amenajară ndauă traseie — cure, adică gh’itripsiri, di teren. Traseiele sunt recomandate în funcţie di afecţiunile a turistului.”

La ună distanţă di 34 di km di Vatra Dornâlei si aaflă Masivulu Rarău, care apănghjiseaşte în partea lui nordică ună di aţeale ma interesantile forme gheologhiţe di-tru zingirulu a Carpaţâlor Răsăritean’i, cunoscută sum denumirea di Pietrele Doamnei. Accesulu spri Pietrele Doamnei si faţe pi unâ cale recent modernizată, care poartă numa sughestiv di Transrarău, considerată ună di aţeale ma spectaculoasile din ţară, arada di Transfăgărăşan şi Transalpina. Iar ma că si planificaţ să m’eardziţ în Vatra Dornei iarna, va sa aflaţ ună staţiune pregatită trâ amatoril’i di sporturi di iarnă cu patru partii di schi: Pârtia Dealul Negru, Pârtia Veveriţa, Pârtia Parc 1 si Pârtia Parc 2.

Autor: Daniel Onea

Armânipsi: Hristu Steriu

Vruţ soţ, Radio România Internaţional vâ are invitată până la 15 alonar 2016, data a poştâl’ei, să participaţ la un concurs di cultură ghenerală cu titlul “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. Fu un concursu dedicat a unuia di judeţile di-tru nordulu a Românil’ei, cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istorice, naturale di mare valoare.

Concursul are diştiptată interesulu a dvs. şi nâ vinirâ 352 di răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţan’ipsiim şi vă invităm să participaţ şi la alte concusuri.

Mările Premii va să hibă câte ună excursie di 8 dzâle (7 nopţâ) cu pensiune completă, în perioada 15-30 aheazmăciune 2016, trâ 2 ascultători RRI, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ma precis tru Municipiul Bistriţa, la Piatra Fântânele (Hotel Castel Dracula) şi la Colibiţa, pi malul a lacului artificial di acumulare omonim, cu tut aţea numâ . Trâ aţel’i care nu amintâ Mările Premii va să avem premii şi menţiun’i în obiecte, oferite di parteneril’i a concursului. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isapea lui cathe un transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România.

Concursul fu sponsorizat di Hotel Castel Dracula, din Piatra Fântânele, Hotel Coroana de Aur, din Bistriţa, şi Fisherman’s Resort, di Colibiţa. Concursul fu ndrupât di Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, Protopopiatulu Ortodox Român Năsăud, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bistriţa, Centrul Judeţean trâ Cultură Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, Fundaţia Culturală Societatea de Concerte“ Bistriţa şi di jurnalul Răsunetul”, din Bistriţa.

Di-tru emisiunile RRI, di pi site sau profilurile Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn putut să aflaţ răspunsurile la întribări.

Concursul si bitisi la 15 alonar, data poştâl’ei. Până să aflaţ care suntu amintâtoril’i, aduţim aminte întribările la care vâ am invitată sâ răspundiţ:

– Care este reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud? Răspuns corectu: Municipiul Bistriţa.

– Cum si numeaşte laculu di acumulare artifical pi malul a cui si aaflă pensiunea iu va să hibă apânghisiţ amintâtoril’I a concursului? Răspuns corectu: Lacul Colibiţa.

– Ţi personaj celebru, di roman şi filmu, îşi leagă numa di Bistriţa-Năsăud? Răspuns corectu: Dracula.

Tora putem sa derulăm lista a ţilor ţi amintară.

Aţeale 40 di Menţiun’i lâ vinirâ a ascultătorilor sau utilizatorilor di Internet: Vitaliy Yefimenko şi Marina Kvetko, din Belarus, care scrisiră a Secţil’ei Română în limba română, Dieter Langguth, di-tru Ghirmănie, Yasmany Machado McCarthy, din Cuba, Juan Franco Crespo, din Spania, Paulo Roberto Angélico şi soţia sa Elizabeth Krause din Brazilia, Salim Sabah Al-Saray, din Irak, Sami Ahmad Mosad, Egipt, Jamilla Bekkai, din Maroc, care scrise a Secţil’ei Franceză, Nikolai Larin şi Ivan Lebedev, ambii din Rusia, Jin Tao, Wu Xuan, Ji Yuan, Kevin Zhao, Gong Yudie şi Jiang Tao, toţ 6 din China, Ileana Petitti, Sara Souberan, Roberto Carrus, Diego Sinis, Bruno Feruda şi Cesare Cadeddu, toţ 6 din Italia, Keith Simmonds, din Franţa, ascultător a programilor în engleză, Roberta Selesky, Pruit Hall şi Lee Ri, toţ 3 din SUA, Henk Poortvliet, respectiv Maria şi Robert Ackx, toţi din Olanda, C.O. Agboola, din Nigeria, Satyaki Sarkar, Mitul Kansal, Hebarani Sarkar, Muhammad Najim şi S.B. Sharma, toţi 5 din India, Brian Kendall şi Grant Skinner, ambii din Marea Britanie, Amir Jameel şi Javed Iqbal, ambii din Pakistan, Thein Soe, din Malaezia, şi Bezazel Ferhat, din Algeria, care scrise a Secţil’ei Engleze.

Vitaliy Yefimenko şi Marina Kvetko, din Belarus, nâ scria, în limba română, întră alte: Câftăm l’irtare trâ limbă română multu oarfână: din păcate, ninca nu putem să stăpânim limba aesta muşată la nivelul corespunzător, la nivelul serios. (…) Participarea la concursuri, desfăşurate di cătră Radio România Internaţional, va nâ agiută să cunoaştim mai ghine nu maşi numir mare di puncte di atracţie din România, ama şi limba l’ei”.

Yasmany Machado McCarthy, din Cuba, argumenta: Avuiu dori să particip tru aţist concursu di aform’ia că mi intereseadză să aflu cât ma multe lucre dispre România. Cu mulţâ an’i ninte am urmărită la televizor un serial inspirat di-tru bana contilui Dracula, aţist lucru mi determină să caftu mai multe informaţii pi Internet, aoaţe, în Cuba. În plus, activitatea mea profesională si desfăşoară în sectorulu cultural, hiinda licenţiat în comunicare socială. Pi nângă aestea, escu ascultător a RRI, aflat întră aţeale treie posturi di radio favorite di pi lista mea, di aform’ia că easte ună sursă di informaţii di încreadire dispre România şi dispre zona euro. Ma că si nu exista RRI şi transmisiun’ile a lui pi unde şcurte, aoaţe în Cuba vrea s-eara imposibil să avem acces la aţiste informaţii”.

Jamilla Bekkai, din Maroc, argumenta: Esc ună ascultătoare fidelă a RRI di mulţâ an’i. Emisiun’ile a voastre mi intereseadză şi va mi intereseadză dipriună trâ diversitatea lor, di aform’ia că suntu bogate, avute în informaţii şi instructive şi trâ relaţia aprucheată anamisa di animatori şi ascultătoril’i a lor, a cui numir creaşte constantu. Ascultânda RRI, postul a meu preferat, esc sigură că va să l’iau cathe oară informaţii actuale dispre România şi dispre alantă parte a lumil’ei, restul a lumil’ei. Esc fericită că avuiu ocazia să hiu invitata RRI tra să trec un sejur pasionantu în România, ţi îm’i va arămână dipriună întipărit în memorie. Îl’i invit pi toţ ascultătoril’i RRI ţi au aestâ mirache să discoapiră aestă ţară multu muşată să participă în forţă, cu speranţa că va să amintă Marile Premiu — ună călătorie în România. Easte ună ţară pi care lipseaşte neapărat să u viziteadză”.

Jin Tao, din China, nâ scria: Asia şi Europa, ţi cara că la m’il’e di kilometri distanţă, si aduună, si andâmusesc tru eter. Dunărea şi Fluviul Galbin si mutrecu un pi alantu di la dipărtare, iar eo admir negurile di-tru hârâgh’ie şi negura searâl’ei. Optu dzâle di priimnări şi îm’i duchescu sufletulu îmbogăţit, ma înviţat şi sănătos tutunâoară. Turnat nâpoi în patrie cu inima mplină di vreare cladă di soţ, uredzu a li Chină şi Româniil’ei frăţil’e îndilungată”.

Tot din China nâ dede apandise Ji Yuan: Cu cât ascult ma multu RRI, cu ahât îm’i place, îm’i l’ia hare ma multu aestă ţară di-tru Peninsula Balcanică. Muşuteaţa naturală, turlia tra sâ eşţâ simplu, ama mplin di bogăţil’e. Oamin’il’i caldzâ şi aştiptaţ cu oaspiţâl’i. Cântiţile, dansurile şi istoria îndilungată. Cu un zobr, vreare. Cathe oară cându particip la concursurile cu premii, mi hârâsescu câte nâheam di peisajul, istoria sau cultura zonâl’ei. Îm’i are hare să particip la ahtări activităţ: particip şi amintu cunoaştire şi bucuril’e; particip şi interacţionedzu cu oamin’il’i, iar tru tut aţeluşi chiro adânţescu achicâsirea şi vrearea trâ România ”.

Ivan Lebedev, din Rusia, argumenta şcurtu şi precis: Ascultu emisiun’ile RRI di aform’ia că îm’i place să hiu implicat în procesile şi lucrile care si fac în Europa şi să aflu informaţii dispre România din prima sursă. Îm’i plac iara şi muzica prezentată, muzica populară românescă, pricum şi melodiile moderne”.

Sara Souberan, din Italia, nâ mărturisi: “Îm’i faţe plăcere şi harauâ să urmărescu site-ul a vostru di aform’ia că îm’i da posibilitatea să cunoscu lucre interesante dispre România. Particip la concursurile RRI în speranţa că sâ fac călătorie în ţara a voastră”.

Tot din Italia, Diego Sinis, are scrisă: “Am arhiusită să ascultu RRI di aform’ia că am oaspiţ român’i care m’i-au spusă dispre România şi trâ aţea că mi atradze multu di multu aestă ţară mplină di mistirgh’iu şi istorie.”

Keith Simmonds, din Franţa, nâ transmise: “Avem dor să cunoaştim mai ghine ţara a dumnil’ilor a voastre – aestua easte motivulu trâ care participăm la concursu. Di tut aţeluşi motiv ascultăm RRI, în speranţa că putem să înviţăm ma multe lucre dispre România. Di aform’ia că him pasionaţ di călătorii, avem mirache să amintăm ună excursie tru aţistă ţară muşată şi să-l’i cunoaştim oamin’l’ii, cultura şi rolul pi care-l gioacă pi plan internaţional.”

Ţeale 10 Premii III lâ viniră a ascultătorilor sau userilor: Rodica Iancu, din România, Volker Schmidt, din Germania, David Iurescia, din Argentina, Adervall Lima Gómez, din Brazilia, Abdel Naser Mohamed Rashad Kamil, Egipt, Gilbert Dupont, din Franţa, Viktor Varzin, din Rusia, Cui Wenbai, din China, Massimo de Muro, din Italia, şi Jaroslaw Jedrzejczak, din Polonia.

David Iurescia di-tru Argentina, argumenta clar şi precis: Ascultu Radio Romania Internaţional di mulţâ an’i. Easte ţea ma uidisita modalitate să cunoşţâ actualitatea şi cultura română. Tru tuţ aeşti an’i am înviţată foarte multe lucre dispre ţară, iar pri-tru intermediul a programilor plăcute şi a concursurilor pi care li organizaţ am agiumtă să cunosc ună câte ună reghiunile a ţarâl’ei şi atracţiile turistiţe pi care li oferă aţistea. Cum spune unulu di realizatoril’i a postului ”.

Rodica Iancu, din România, scrise, întră alte: “Vă urmărescu în mediul online cu plăcere, cu harauă pot să aflu cum easte vidzută România piste sinure. Tru ţi mutreaşte concursul, particip di aform’ia că mi arisescu, îm’i plac competiţiile, îm’i da ocazia să mi documentedzu dispre ună anumită, tade ică tade zonă a ţarâl’ei şi, câţe nu, poate şi să vizitedzu aţeale locuri di paramith, cum easte Colibiţa. Dispre zona Lacului Colibiţa am avdâtă că easte ţea mai ozonată zonă din Romania, cu aerulu aţel ma pur şi chischin”.

Gilbert Dupont, din Franţa, explica: ”Nu are canâ oară să dănăsescu di insistare asupra muşuteţâlor a Româniil’ei, ahât di multe şi numiroase, pi care li am descoperită mulţumită, bircheavis a RRI. Di-tru aţel mes agheazmăciune tru care am vizitată ţara a dvs. (graţie a unui concursu RRI) escu la curent dzuuă di dzuuă cu actualitatea românească, pri-tru intermediul a numiroasilor mehannii oferite di RRI. Şi continui să promovedzu nicurmat muşata dumnil’ilor a voastre ţară”.

Viktor Varzin, din Rusia, ne exigh’isea: Cu agiutorulu a emisiun’ilor a dvs. îm’i suntu oferite informaţii nale, actualizate dispre România, îm’i extind orizontul. Totâna easte util şi plăcut să ti autoeduţ şi să cunoşti lumea di anvârliga, iar programile RRI fac aţist lucru posibil şi agiuută multu di multu. Informaţiile suntu prezentate facil, într-ună manieră degajată, ascultu cu interes. Îm’i place să particip la concursurile organizate di RRI! Exiistă posibilitatea di amintare un premiu, cadouri aniversare, şi – pur si simplu – din plăcere”.

Cui Wenbai, din China, răspunse: Ascultu emisiun’ile din România di mai ghine di 20 an’i şi particip aproapea cathe oară la concursuri. Până tru dzuua di ază, impresiile a meale dispre România si leagă di filmile româneşti vidzute în copilărie, cându earam m’ic. Ma că si am ocazia să călătorescu în România, am tru minte ca, pi baza propril’ei experienţă, simţită şi bânată, să promovedzu industria turismului din România, printr-un articol numit . Pri-tru aţiasta voiu ca şi mai mulţâ oamin’i să facă turismu în România, să cunoască aşi arădzâle tradiţionale şi peisajile trâ mirache a li Românie”.

Massimo de Muro, din Italia, argumenta: “Particip di multe ori la concursurile a voastre, esc pasionat di cultura şi di ţara voastră, în general, sper ca oara aestâ să am tihe să am ocazia să vă cunoscu. Urmăresc programile a voastre online tra să aflu constant ţiva în plus dispre muşata voastră ţară!”.

Jaroslaw Jedrzejczak, din Polonia, nâ scrise: “România are un bogat patrimoniu cultural. Cându earam tiner, aveam adetea să ascultu programulu în limba rusă, difuzat di Radio Bucureşti. Înviţam limba rusă şi ascultam programile Radio Bucureşti. Îm’i dorescu, m’i am dor multu di multu să vizitedzu România, aţistă ţară absolut trâ ciudie. Îm’i place să ascultu radioulu pi unde şcurte, easte ţiva ţi fac di cându earam copil, cilimean. Tora am 52 di an’i şi am remarcată cu multă amărăciune, amăreaţă că multe posturi di radio dânâsiră şi nu mai emit pi unde şcurte. În prezent vă ascultu programile pi Internet. Învuţu engleza tora şi ascultu programile a Secţil’ei Engleză. Am dor să sumcundil’edzu că fuiu totâna faschinat, mâgh’ipsit di România. După cum ştiţ, aoa şi un an amintaiu concursul ‘Vacanţă în sudulu a Litoralului românescu a Maril’ei Laie’ şi am vidzută muşatulu litoral românescu. Aestu easte motivulu trâ care vă ascultu emisiunile şi particip la concursurile organizate di Radio România. Particip la concursul ‘Bistriţa’ tra să-m’i împlinescu v’isulu să vizitedzu diz nou ţara di iu emite postul a meu di radio preferat.”

10 Premii II lâ viniră a următorilor: Olexandr Kozlenko, din Ucraina, Milica Vukobrat, din Serbia, care scrise Secţil’ei Română, Simon Wendl, Germania, Robinson Mosquera García, din Columbia, Abdelillah Izzou, din Maroc, Joël Lintz, din Franţa, Valeri Rubin, din Canada, care scrise a Secţil’ei Rusă, Xue Fei, din China, Martina Straccini, din Italia, şi Arne Timm, din Estonia, care scrise a Secţil’ei Engleză.

Milica Vukobrat, din Serbia, are transmisă următoarea argumentare: “Esc di orighine sârboiacă, ama am studiată limba română! Îm’i place multu natura Românil’ei şi am dor să călătorescu cât ma multu posibil. Concursul easte multu musat frumos şi voiu să spun că organizaţ cathe an superbe oferte trâ călătorie în România”.

Simon Wendl, di-tru Ghirmănie, scria: Urmăresc cu regularitate emisiun’ile a voastre şi pagina voastră di Internet, di când fui în concediu în România tru anulu 2015. Într-ună excursie InterRail am vizitată atumţea Bucureştiul şi Iaşiul. Mi-arisiră multu di multu! Mi hărăsescu că pri-tru programile a voastre pot dă aprochiu informaţii la dzuuă şi pot să aflu ma multe. Ma s-pot am dor să u vizitedzu România diz nou cu plăcere. Poate am tihe oara aestă!”.

Ţeale 10 Premii I lâ viniră a următorilor ascultători sau internauţi: Constantin Criţkii, din Republica Moldova, care scrisa a Secţil’ei Ucraineană, Amela Omerspahic, din Bosna şi Herţegovina, ascultătoare a programelor în sârbă, conaţionala noastră Ligia Someşan, din Spania, Horst Qiutzau, di-tru Austria, Antonio-Ángel Morilla Ríos, din Spania, Mouad Belgrid, din Maroc, Jean-Michel Aubier, Franţa, Nikolai Loghinov, din Rusia, Roberta Nuvoli, din Italia, şi Palash Chowdhury, Bangladesh.

Constantin Criţkii, din Republica Moldova, nâ scrise: Cathe concursu RRI nâ oferă oportunitatea să aflăm ma multe dispre istoria şi geografia Româniil’ei, dispre personalităţâle proeminente a culturâl’ei română şi, nu tru arada di ma nâpoi, easte interesantu şi incitant.”

Amela Omerspahic, di-tru Bosna şi Herţegovina, argumenta cu mare vreare apandisea: V’isula a fitiţâl’ei a mea în vârstă di 7 an’i easte să viziteadză România. Are desenată singură harta Româniil’ei. Păpuşa l’ei preferată easte Drakulara, a cure ţară di orighine easte România. Cathe dzuuă mi întreabă cându m’eardzim în România. Sper că va să pot să-l’i îndeplinescu vrearea şi va să vizităm împreună România”.

Palash Chowdhury, Bangladesh, explica: “Pi nângă istoria bogată şi peisajile di ună muşuteaţă rară, care ţâ tal’ie respiraţia, Bistriţa oferă numiroase alte atracţii turistiţe. Easte un loc trâ mirache! Va-m’I aibă hare să pot să v’in într-ună dzuuă în România, să-m’i trec vacanţa tru Bistriţa-Năsăud.”

5 Premii Speciale lâ viniră a următorilor ascultători sau Internet useri: Alejandro Vázquez Orozco, din Mexic, Boudoukha Mohamed, din Algeria, Giovanna Bertocco, din Italia, Ashik Eqbal Tokon, din Bangladesh, şi Muralidhar M, din India.

Giovanna Bertocco, din Italia, mărturisea: “Particip la concurs di aform’ia că soţâl’i a mei român’i, Vasile şi Ileana, m’i spun dipriună cât di muşată easte Transilvania. Acasă la el’i vă ascultu dipriună, iar el’i mi agiută să înveţ cuvinte în română. Voiu să am ocazia să gustu faimosile a voastre sarmale, pi care li ador! Le-am gustată aoaţe, în Italia, gătite, adrate di el’i aoa şi ndoi an’i şi, di atumţea, di câte ori easte sărbătoare, Ileana ştie deja că mizi aşteptu să măncu diz nou! Mulţan’isescu trâ oportunitatea să particip la concursu!”

Multan’iisim a tutulor aţel’i care nâ au răspunsă la întribări şi care au argumentată ţi-l’i convinse să participăe. Şi tora, momentul aţel mai aşteptatulu!

Are participată la concursu, răspunse ghine şi amintăă ună excursie di 8 dzâle, cu cazare 7 nopţâ, cu pensiune completă, în perioada 15-30 septembrie 2016, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ascultătorulu RRI Liu Fajian, 50 di an’i, manager di firmă, di-tru Shenzen, China. El va să v’ină în România împreună cu soţia lui, cu nicuchira sa. Felicitări şi vă aştiptăm în România tru agheazmăciune!

Marile amintâtor, Liu Fajian, argumenta participarea la concursu: Fui mâgh’ipsit di muşuteaţa munţâlor şi a râurilor din România! Dunărea ţea nalbastră, Carpaţâl’i maiestuoşi şi Marea Neagră, ahât di splendidă, suntu aţeale treile mări v’iaşteri a li Românie. Zingirulu carpatic, numit şi coloana vertebrală a ţarâl’ei, si tinde pi mai ghine di 40% din teritoriul a Româniil’ei. Muşuteaţă, maiestuozitate, mistergh’iu!

Premiile şi menţiun’ile va să hibă expediate prin poştă tru meşil’I ţi v’in şi vă câftăm să nâ confirmaţ, printr-ună scrisoare, printr-un e-mail sau faxu şi ma să aprucheat ţiva, şi conţânutul! Vă mulţan’iisim, diz nou, că vâ mutrit şansa şi răspunsit la concursul RRI consacrat a Bistriţâl’ei-Năsăud şi vă invităm să participaţ tru numir cât mai mare şi la alante concursuri a noastre! Primul, consacrat a Festivalului Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo 2016, are şi arhiusită!

Autori: Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu

Armânipsi: Hristu Steriu

Nâ îndriptăm spri judeţulu Bistriţa-Năsăud tru ultima ediţie di concurs a li rubrică Radio Tour. Easte un concurs dedicat a unuia di judeţile di-tru nordul a Româniil’ei, cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istorice, naturale di mare valoare. Un judeţ cu un peisaj mirific şi cu oamin’i multu lucrători, a cui prezentare succintă u faţe preşedintele a Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, Emil Radu Moldovan.

Eate un judeţ di mărime di mese, cu aproximativ 330.000 di locuitori, 62 di unităţ admistrativ teritoriale, un municipiu reşedinţă di judeţ, trei câsâbadz şi 58 di comune. Avem locuri mirifiţe: dauă parcuri naţionale, Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Munţii Călimani, ţel ma ozonatulu aer din Europa, lucru atestat pri-tru cercetările fapte, în zona lacului Colibiţa, leghendarulu castel Dracula şi zona în care Bram Stoker fu ninte di scriirea romanului, după care s-are ecranizată şi filmul reghizat di Francis Ford Coppola. Ma diparte, pi Valea Someşului, va să aflăm staţiunea Sângeorz-Băi, cu ape minerale curative, di gh’tripsire, care tratează în mod natural dip multe lângori interne, stomac, v’ieare, splină şi ună categorie întreagă di alte afecţiuni gastriţe. Alinânda, agiundzim în Parcul Naţional Munţii Rodnei.”

După cum avem aflată di la Emil Radu Moldovan, preşedintile a Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, judeţulu Bistriţa-Năsăud are relaţii di suţâl’e şi înfrăţiri cu ma multe unităţ administrative di-tru alte state.

Pot s-acaţu cu viţin’il’i a noştri din Ungaria, avem parteneriate vecl’i cu treie judeţe di-tru Ghirmânie. Tutunâoară, him tru ultima etapă a stabiliril’ei a procesului di colaborare cu câsâbălu Rivoli, din Italia. Demersurile sunt avansate trâ colaborarea cu ună unitate administrativă ca a noastră, din Polonia. Ţea ma marea realizare din punctul di videare a diplomaţiil’ei externe easte finalizarea a procedurâl’ei di înfrăţire demarate după vizita ambasadorului a Republicâl’ei Populară Chineză, di-tru 2012. El’i sunt multu atenţâ cu care si înfrăţescu. Analizeadză multu ghine lucrurile. Procedurile sunt complicate şi au nivol’ie di aprobarea guvernului chinez. Fuiu prezentu cu ndoi colegi în provincia Hunan, iu avem simnată protocolul di înfrăţire. Fum aprucheaţ multu ghine. Avem observată şi cum si dezvoltară din punct di videare turistic, ninca şi cum easte economia provincil’ei.”

Dezvoltarea puternica a câsâbălui tru secolile tricute easte spusă di ună serie di construcţii arhitecturale, unile nioscânte di eale arămase până tru dzâlile a noastre. Bâserica gotică cu turnul di 75 di metri domină şi astăndzâ câsâbălu. Construcţia aliştei bâseraică arhiusi tru 1470, şi ţânu aproapea 100 di an’i. Tru locuri di aproapea, va să videţ ansamblul Sugălete, un complexu format di 13 construcţii, binăi arămase din secolul XV, construite în stil renaschentistu. Toate aduc aminte ninca, pri-tru arhitectură, Bistriţa înfloritoare a secolilor tricute. Ma multu di ahât, va vă aflaţ într-un câsâbă cu ună activitate culturală bogată, după cum aflăm di la managerulu a Centrului Judeţean trâ Cultură, Bistriţa-Năsăud, Gavril Ţărmure. El dzâse:

Avem ună stagiune di muzică di cameră multu consistentă, avem un program expoziţional la galeria di artă ţea ma importanta a câsâbălui, avem evenimente literare, organizăm festivaluri di mare amploare. În cadrul a stagiunil’ei muzicală permanentă, în completare cu ţi propune Fundaţia Societatea di Concerte, pi care noi u avem fondată la Bistriţa ninte cu 20 an’i, Chentrul Judeţean trâ Cultură organizeadză în varliga di 60 di concerte di muzică di cameră şi ma multu di 15 concerte simfoniţe pi an.”

Din Bistriţa, puteţ să vă îndriptaţ cătră zona rurală. Aoaţe, puteţ să faţiţ drumeţii, priimnări în zona montană sau puteţ să practicaţ echitaţia la herghelia Beclean. Va să aflaţ aclo şi un atelier trâ confecţionare trăsuri şi sănii. Mai există posibilitatea să faţiţ excursii di ma multe dzâle cu cazare tru cabanile a direcţil’ei silvică Bistriţa-Năsăud. Punctul final a unui traseu poate să hibă Pasul Tihuţa, la Castelul Hotel Dracula sau Parcul Naţional Munţâl’i Rodnei. Cu siguranţă va să hiţ impresionat di peisajile pi care va li videţ. Mai multu la marea di la munte”. Aşi easte denumită Colibiţa, un loc, retras, în munte, pi mardzina unul lac multu mare, iu oaminil’i îşi duc bana şi si ocuupâ di creaştirea animalilor şi di agricultură. Laculu artificial di acumulare Colibiţa si aaflă la ună altitudine di 900 di metri, avânda unâ suprafaţă di aproximativ 270 di hectare şi ună lundzime di 13 kilometri. Andreea Spânu, aghent di turismu în cadrul a Centrului di Informare Turistică Bistriţa Bârgăului descrie loculu perfect trâ vacanţe tru isihie. Care dzâse:

Zona easte specifică a aril’ei depresionară. M’iolgica, tru mesea a depresiunil’ei exiistă un lac di acumulare, iar aesta constituie elementul principal di atracţie a zonâl’ei. Depresiunea easte situată în partea di est a judeţului Bistriţa Năsăud şi easte tamam tru punctul di adunare, stăvrusire a Munţâlor Bârgăului cu Munţâl’i Călimani. Altă turlie, aproximativ 2% di teritoriul a Rezervaţil’ei Naturală Călimani si aaflă pi teritoriul a comunâl’ei, hoarâl’ei a noastră. Ţel ma practicatulu tip di turismu în zonă easte ţel di relaxare. Pot să si practică drumeţiile, poate să si facă echitaţie, pot să si facă priimnări cu trăsura sau cu sania. Resursile naturale, respectiv calitatea aerului, apile naturale, flora şi fauna sunt ahoria. Ama poate să si mata practică şi turismul di aventură: caiac, rafting, azboir cu parapanta, alpinismu, escaladă, avinătoare. Oferta zonâl’ei easte multu bogată.”

Iar, cu tute aeste, ma că si vă placă senzaţiile sănătopase, nu lipseaşte să rataţ ună vizită la Hotel Castel Dracula. Ana Maria Muscar, directorulu a hotelului, spune că aestua vru să hibă ună materializare a atmosferâl’ei di-tru celebrul roman di ficţiune a lu Bram Stoker. Ea dzâse:

Easte ună construcţie multu impunătoare, cu puncte multu analte, cu puncte foarte di nghios, cu creneluri, cu multă cheatră, multe elemente naturale, cu un designu interior dip atrăgător: mult roşu, mult laiu, dragoni. Avem dauă puncte di mare interes în castelul a nostru. Unulu easte cavoulu a contilui Dracula, iar alantu, mai nou construit, easte tunelul a contilui Dracula. Aţista easte un traseu ma lungu, di ndauă dzăţ di metri, care si finalizeadză în cavoulu a contilui. Di la atmosferă în semiobscuritate, până la muzică multu gravă şi până la programile a noastre, pi care nu va li divulgu, nu va li spun tora, prinde să arămână ună surpriză, creăm ună experienţă ghine încl’igată trâ aţel’I cu mirachea senzaţiilor serte. Noi mata avem ziafeţ tematiţe di Haloween, Balul a Mâgh’istrilor la castel. Sunt evenimente di mare avengură, cu spectacole di teatru di gen, cu jonglerii cu foc. La aţiste evenimente, organizăm multe focuri purificatoare afoară, torţe suedeze, contile cl’eamă turiştil’i să-l’i viziteadză catacombile a hotelului. Toate culmineadză, agiungu tru culme cu ziafetea Balul a contilui Dracula, până tru hârgh’ia a lântei dzuuâ.”

Tru chiro di iarnă, pasul, strimtoarea Tihuţa aduţe aţel ma multu cu peisajile descrise în cartea lu Bram Stoker. M’il’e di oamin’i v’in anual la hotelul din munţâl’i a Bârgăului. Iar toţ si trunara ghine şi sânâtoşi acasă, bitisi cu spunearea Ana Maria Muscar.

Autor: Daniel Onea

Armânipsi: Hristu Steriu

Nâ îndriptăm diz nou cătră judeţulu Bistriţa Năsăud, pi care va-l cunoaştim astăndzâ pri-tru prisma tricutului mbugat şi a multiculturalitatil’ei a lui. Îl’i avem astăndzâ invitaţ pi părintile protopop Ioan Dâmbu, şi Gavril Ţărmure, directorulu a Chentrului Judeţean trâ Cultură.

Judeţul Bistriţa-Năsăud easte situat în partea chentral-nordică a Româniil’ei şi înglobeadză zona di contactu a Carpaţâlor Orientali cu Podişul Transilvaniei. Gospodăriile, casile, din Bistriţa, cufundate tru veardele a pădurilor di brad, hoarile în care si ţân fără ostentaţie, fârâ pirifan’e di pri mansus, strivecl’i stran’e şi arădz, ama şi imireaţa a naturâl’ei constituie atracţii trâ turiştil’i din toată lumea care viziteadză aţistă zonă. Reşedinţa judeţului easte municipiul Bistriţa, câsâbă a cure primă atestare documentară easte datată di-tru anulu 1264, hiinda un vecl’iu burg ghirman şi un valoros chentru istoric. Easte ţara scriitorilor român’i Rebreanu, Coşbuc, ama şi zona tru care si născu şi criscu Andrei Mureşanu, autorulu a Imnului a Româniil’ei. Va să aflaţ, tutunâoară, unâ zonă folclorică excepţională, zona a Nasăudului, ama şi Bistriţa, cu muşuteţâle a l’ei medievale. În varliga anului 1330, regele maghiar Ludovic ţel Marile, purta alumte tru aestă zonă a Transilvanil’ei cu nobilil’i maghiari. Saşil’i bistriţeani fură di partea a mpiratului, care, după ţi u apuitui nobilimea, si revanşe, si pâlti, faţă di saşil’i bistriţen’i şi lâ da numa di câsâbă liber regal, cu ndreptul sâ organizeadză panair mare, pricum aţel di la Budapesta şi, printră alte, şi ndreptul să aibă sigiliu propriu, giudicată proprie şi tra să-şi bagâ pi stema câsâbălui simbolul a casâl’ei regală di Anjou. Ludovic ţel Marile, vâsil’e a li Ungarie, făţea parte di-tru casa regală di Anjou, a li Franţă. Simbolul eara un struţ cu ună petală di cal tru dintană. Di aţea aform’ie, aest struţ, exiistă pi emblema a Bistriţâl’ei di aproximativ 700 di an’i.

Părintile protopop Ioan Dâmbu, di la Protopopiatulu Ortodoxu di-tru Năsăud, expliică importanţa a hoarâl’ei şi ligătura anamisa di şcoală şi bâsearică. El dzâse:

Hoara easte este matrice, hoara easte vatră. Hoara easte un loc tru care ninca si ţne, si păstreadză, aşi cum dzâţea Blaga, eta fârâ bitisită. Ahât chiro cât hoara va s-hibă conştientă şi responsabilă pri-tru horiaţâl’i pi care îl’i mata are, nu va să dispară niţe alante valori a spiritualitatil’ei şi a farâl’ei ai noastră. Relaţia cu şcoala easte unâ multu veacl’e şi nu ea instituită di ună persoană anume. Aestă relaţie si fundamenteadză pi conştiinţa că ună îl’i aparţâne a lintei. Bâsearica şi şcoala suntu instituţiile fundamentale a farâl’ei românească. Tru tut judeţulu Năsăud, avem ună plajă confesională baighi colorată, dominată di ortodocşil’i român’i. Bâneadză deadun cu noi şi alte culte: romano-catoliţ, greco-catoliţ, reformaţ, protestanţâ di toate nuanţile, evangheliţi luterani, culte neoprotestante — penticostali, baptişti şi aşa ma departe.”

În Bistriţa suntu organizate manifestări culturale di amploare, di la Floriile săseşti, când easte organizat Festivalul Ostenmarkt, şi până toamna târdzâu, aproapea di 1 octombriu, când hiţ invitaţ la Festivalul a Fanfarelor şi Toamna Bistriţeană, aproapea tru pasa siptămână există câte un eveniment cultural. Sigura, nu tute sunt di tut aţeauâşi anvergură, ama Festivalul medieval di-tru mesulu cirişar, organizat di Florin Săsărman, un ghinecunoscut cântător di muzică folk, easte renumit tru toată Transilvania. Tutunâoarâ, Festivalul Internaţional di folclor Nunta Zamfirei”, care si ţine tru mesulu alonar di arada, aduţe în Bistriţa 10-15 formaţii folcloriţe din Europa şi ditru alte zone.

Multe di evenimentile culturale suntu organizate tru incinta a li sinagogă din Bistriţa. Aţista fu construită tru anulu 1856 şi easte unulu di aţeale ma analtile monumente istoriţe di-tru câsâbă, spune Gavril Ţărmure, directorulu a Centrului Judeţean trâ Cultură. El dzţe:

Din păcate, cu pâreare di arău, tru ultima giumitate di secol, di aform’ia că nu mata existară dzaţe bărbaţ evrei, nu si mai ţânurâ slujbe aoaţe şi, pri-tru niutilizare, aestu spaţiu si deterioră. Avum unâ achicâsire cu Federaţia comunităţâlor evreieşti din România şi priluăm aţistu spaţiu, lu restaurăm şi şi-l’I deadim unâ utilitate culturală. Tru sinagoga din Bistriţa si desfăşoară ţeale ma multile evenimente culturale di-tru câsâbă. Aproapea cathe dzuuâ avem câte un evenimentu. Ama spaţiul easte ţel mai uidisitulu trâ muzica di cameră. Are unâ acustică impecabilă. Construim ună schenă, adusim un pian Yamaha din Japonia. Iţe muzician care agiumse pi schena di la sinagoga din Bistriţa vru să si toarnă, să v’ină diznou. Aşi că, aestu spaţiu easte ufilisit trâ tute acţiunile culturale şi educative. Tutunâoară, la balcon, andreapsim unâ galerie di artă. Nu mata putum să faţim ma mare numirulu a locurilor di la balcon, di aform’ia că grilajulu (gardulu) di la balcon faţe parte di-tru stilul a sinagodzilor di rit aşkenazi. Aşi apăru galeria di artă, iu si organizeadză frecventu, di multe ori, expoziţii. Avem ună colecţie multu avută di picturi, piste 700, grafică, desen, lucrări m’iţ di sculptură, etc. Nu exiistă ună taxă trâ folosirea spaţiului, iara şcolile şi instituţiile a câsâbălui si hârâsescu di un loc cât si poate di uidisit şi inedit tru tut aţeluşi chiro.”

Ediţia di siptămâna aesta a rubricâl’ei a noastre si bitiseaşte aoaţe, ama iarava nâ turnăm în Bistriţa tru ediţiile v’initoare tra să aflăm ţi anume lu-are inspirată aoaţe pi Bram Stoker să scrie celebrul roman Dracula”.

Autor: Daniel Onea

Armanipsi: Hristu Steriu

Algerian’il’i Muahmed Goumidi şi Abdel-Kader Khalil sunt amintâtoril’i a marilui premiu, un sejur în România, tru dzâlile 15-30.04.2016, oferit în cadrul a concursului organizat di Radio România Internaţional: Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. El’i fură tru judeţulu Gorj, loculu di iu are părn’ită spri lume, celebrul sculptor Constantin Brâncuşi. Revizităm monumente, mănăstiri şi locuri ahoria, şi vâ invităm să aflaţ câţe declarară oaspiţâl’i a noştri că România este printră aţeale ma musatile ţări din lume.

Fu prota oară când amintâtoril’I a concursului nostru agiumsiră în România. Iar vizita a luştor arhiusi tamam din Târgu Jiu, spune Muahmed Goumidi. El dzâţe:

Vidzum toate lucrările fapte di Brâncuşi, care sunt lucrări extraodinare pricum: Coloana Infinitului, Aleea a Scamnilor şi Poarta a Bâşearil’ei. Vidzum ninca şi hoara Hobiţa şi casa a lu Brâncuşi, pricum şi un chimitir creştin, care fură, ca di alithea, di cuaver, printră aţeale ma muşatile zone pi care li vidzum. Vizităm şi piştirei trâ mirache. Ninca avem vizitată şi Mănăstirea Tismana, câsâbălu Motru, hoara Cocorova, di-tru judeţulu Dolj. În plus, feaţim ună excursie cu barca tra să videm piştereaua Ponicova, piştereaua a Mul’ierilor şi prosupulu a lu Decebal pi Dunăre, la graniţa cu Sârbia. Tutunâpară, vidzum mănăstirea Mraconia, vizităm câsâbălu Drobeta Turnu-Severin, portul şi muzeulu, iar apoia feaţim unâ priimnare dia-anvâliga tru câsâbălu Târgu Jiu şi vizită Muzeulu di Artă.”

Altă turlie, vizita a iţe turistu easte ghine s-acaţă la Târgu Jiu. Aclo si aaflă Poarta Bâşearil’ei. Easte un spaţiu pri-tru care si faţe treaţirea spri ună altă lume. Pi sturil’i a poartâl’ei di lemnu poate să si veadă motivulu a bâşearil’ei, care poate să hiba perceput şi ca un ocl’iu. Aestua mutreaşte spri interior şi, după cum spun curatoril’i a monumentului, agiundze la sufletile a ţielor care vizitează municipiul Târgu Jiu. Easte ună di aţeale ma importantile opire a sculptorului Constantin Brâncuşi. Ma că si m’eardziţ pi tut ăteauăşi cale, va să agiundziţ la Aleea a Scamnilor. Scamnile pi care va li videţ marcheadză practic clea spri Measa Tăţearil’ei, ună masă di horiaţ. Sculptorulu u vidzu ca aţea di nintea a confruntaril’ei, di la care fug la polim v’initoril’i combatanţâ şi, câţe ce nu, v’initoril’i eroi. Suntu lucrări di piatră şi di multe ori vizitate. Nu lipseaşte să agărşim Coloana Infinitului, un adivirat testamentu spiritual a marilui artistu. Easte un monument dedicat a eroilor, cum easte şi întregulu ansamblu. Iar după aţistă vizită, puteţ să vă îndriptaţ, cm si îndriptară şi amintâtoril’i a noştri spri zona montană. Va vă i îndriptaţ practic spri partea di nord a judeţului, destinaţia perfectă a iţe truristu cu mirache trâ turismul di aventură trâ fotografil’i ţi vor să surprindă peisaje spectaculoase. Tru judeţulu Gorj si aaflă 2.000 di piştirei. Aşi, turismul montan easte un punctu forte, cu posibilitatea di practicare speologhia sau trâ faţire drumeţii sau priimnări. Exiistă apoia zone maşi bune trâ azboirulu cu parapanta şi deltaplanulu ică uidisite trâ raftingu, cicloturism ică pescuit sportiv.

Ună destinaţie completă, după cum spune Muahmed Goumidi, unulu di amintâtoril’I a noştri. El dzâse:

Di cuaver, vidzum ună zonă superbă, cu monumente eterne a sculptorului roman, Constantin Brâncuşi, care nâ alăsăă amprente fârâ agârşire, amprente care exprimă arta a lui elevată şi multu muşată. Averulu easte că aţea ţi vidzum easte fârâ pâreacl’e, merită să nă bucuram di peisajile mâgh’ipsitoare pie care li avem vidzută în România, aesta ţară ahât di frumoasă. Pot să dzâc că România easte tru aţeale ma muşatile ţări din lume, ţi lipseaşte s-hibă vizitată, trâ aţea ca oamin’il’i să si bucură di piesajile a l’ei încântătoare şi di monumentile turistiţe antiţe.”

Tut ahât încântat di sejurulu în România si declarăă şi Abdel-Khader Khalil. El; dzâse:

Mulţan’ipsiescu a Radioului, Radio România internaţional, trâ organizarea a luştui concurs importantu, di la care avum şansa tra să vizităm România! Di cuaver, concursul depsre sculptorul Constantin Brâncuşi, a fost deosebit. Şi iatu că tora him anamisa di voi în România. Prima noastră vizită fu la câsâbălu Târgu Jiu, în judeţulu Gorj, care easte ună zonă turistică. Iar prima impresie pi care voiu s-u exprim fu buna aprucheare, arhiusinda di la aeroportu până cându agiumsim la Târgu Jiu. Primile obiective pi care li avem vizitat fură fost lucrările a sculptorului Brancuşi, Ansamblul Calea Eroilor, Ansamblul Monumental Calea Eroilor pi care lu-are faptă la căftarea a Ligâl’ei Naţională a Mul’eerilor Gorjane. Dicuaver easte ţiva trâ cioudie, di aform’ia că ansamblul easte format di patru lucrări: Aleea a Scamnilor, Measa a Taţearil’ei, Poarta Bâşearil’ei, pi nângă Coloana Fără Bitisită. Aesta pi nanga faptul ca vizităm numiroase hoare si comune, printră care şi Hobita, iu există casa părintească a sculptorului Brâncuşi şi iu avem vidzută cum bâna aţist sculptor faimos! Iar noi avumt onoarea, unâ mare onoare să nâ aflăm tru aestâ casă istorică.”

Un altu avantaj a zonâl’ei easte că, spri diferenţă di zonile intens promovate a Româniil’ei, aoaţe, indiferent când va vâ programaţ ună vizită, nu va s-hiţ închidicaţ di probleme la cazare

La Târgu Jiu există ună serie întreagă di hoteluri, di pensiun’i, di ma mică sau mai mare capacitate, trâ toate gechile. Va să aflaţ hoteluri di patru steale, di treie steale şi multe pensiun’i amenajate rustic în mediul rural. Iar nicuchiril’I suntu dipriună hărăsiţ cându lâ si duc oaspiţ. Aşi cum are observată şi Muahmed Goumidi. El dzâse:

Aţea ţi am observată prota oară easte că popolul român easte un popol fronim, un popol ahoria, cu mirache trâ turismu, care si adapteadză la nivol’ile a turiştilor viniţ di-tru toate ţările a lumil’ei! Adica, fum ciudusiţ cându agiumsim la Târgu Jiu să observăm că politia easte isihă, oamin’il’i sunt organizaţ. Fum ciudusiţ tru ţi mutreaşte popolul roman… easte un popol excepţional. Tru bitisită, voiu să mulţan’ipsiescu a postului Radio România Internaţional trâ toate eforturiele depuse în videarea a li informare a lumil’ei arabă dispre Romania şi dispre toate evenimentile, hibă eale politiţe, economiţe sau cultuale. Si-au faptă eforturi trâ informare lumea dispre Romania, dispre civilizaţia a l’ei şi dispre adeţâle a l’ei muşate. Vă mulţan’ipsiesc multu di multu, şi îl’i invit pi toţ ascutătoril’i din lumea arabă şi din afoara a l’ei, să asculte Radio România Internaţional, şi să cunoască România, hibă di aproapea, hibă di diparte, di aform’ia că easte ună ţară muşată cu civilizaţie multu veacl’e .”

Arămâniţ aşi cara cu programile Radio România Internaţional şi participaţ la concursurile a noastre. Va să aveţ aşi ocazia să videţ locuri ahoria, oamin’i muşaţ, tradiţii, arădz şi să participaţ şi la evenimente trâ niagârşire.

Autor: Daniel Onea

Armanipsi: Hristu Steriu

U dedicăm aestă ediţie a rubricâl’ei turistice Radio Tour a noului concursu lansat di Radio România Internaţional şi cu numa “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. Nâ îndriptăm, cara, tru partea nordică a Româniil’ei şi agiundzim într-un judeţ cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istorice, naturale di mare valoare.

Ovidiu Teodor Creţu, primarulu a câsâbălui Bistriţa, nâ faţe unâ şcurtă prezentare istorică.

Bistriţa fu fondată di coloniştil’i saşi tru secolile XI-XII. Pi baza probilor lingvistiţe, si spune că au vinită di-tru zona Luxemburgului, ama lucrile nu sunt dip clare. Certu easte că tru 1241 un documentu di la ună mănăstire din Luxemburg spune că politia, câsâbălu Nosa, aşi u avea numa Bistriţa tu chirolu aţel, fu călcat di tătari, aoaţe muriră 6000 di oamin’i. Easte ună cifră impresionantă trâ anulu 1241. Easte prima atestare documentară a câsâbălui Bistriţa. Aestua si adră prota ca unâ colonie săsească, si dezvoltă şi aşi si-au dezvoltată şi zânăţâle. Dezvoltarea câsâbălui fu influenţată di faptul că bistriţeanil’i fură dipriună ghine orientaţ di punct di videare istoric. Tru 1330, regele maghiar Ludovic ţel marile purta alumte tru aţistă zonă cu nobilil’i maghiari. Saşil’i bistriţean’i fură di partea ampiratului, care, după ţi u apuitui nobilimea, si revanşă, si pâlti faţă di el’i că lâ deade titlul de câsâbă liber regal, dreptul tra s-ţână panair mare pricum aţel di la Budapesta şi ndreptul tra săş aibă sigiliu şi giudicată proprii.”

Chentrul vecl’iu a câsâbălui aduţe aminte tricutulu mbugat. Aţel ma vecl’iul monumentu istoric di-tru câsâbă easte fosta bâsearică a minorităţâlor, în prezent bâsearică ortodoxă, mutată întră anil’i 1270 — 1280. Apoia, Bâsearica Evanghelică din chentru agiumse un simbol. Ma multu di ahât, va vă aflaţ într-un câsâbă cu ună activitate culturală mbugată, după cum aflăm di la managerulu a Chentrului Judeţean trâ Cultură Bistriţa-Năsăud, Gavril Ţărmure.

Chentrul judeţean trâ cultură îşi desfăşoară activitatea pi dauă paliere: unâ si ocupă di cultura tradiţională , di cultura rurală în gheneral, şi ună care si ocupâ di cultura urbană. Aşi că, avem un serviciu specializat di cercetare, promovare şi conservare a culturâl’ei tradiţională. Avem ună stagiune di muzică di cameră multu consistentă, avem un program expoziţional la galeria di artă ţea ma importanta a câsâbălui, avem evenimente literare, organizăm festivaluri di mare amploare. În cadrul a stagiunil’ei muzicală permanentă, în completare cu ţi propune Fundaţia Societatea di Concerte, pi care noi u avem fondată la Bistriţa ninte cu 20 an’i, Chentrul Judeţean trâ Cultură organizeadză în varliga di 60 di concerte di muzică di cameră şi ma multu di 15 concerte simfoniţe pi an.”

Unâ di destinaţiile preferate, locurile iu s-agiungă, a turiştilor easte Amarea di la munte”, că aşi-l’i dzâc numa localniţâl’i Colibiţa, a locului retraptu în munte, pi mardzina unul lac multu mare, iu oaminil’i îşi duc bana tru isihie, şi si ocupă di creaştirea a animalilor şi di agricultură. Aoaţe zburâm cu Vasile Coruţiu, proprietarulu a pensiunil’ei Fishermans Resort.

Him aşezaţ la poalile a Călimanilor, la 40 di km di Bistriţa, la 17 km di Pasul, Loculu di treaţire, Tihuţa, avdzât trâ leghenda lu Dracula şi nâ aflăm într-ună hune superbă, care nâ avantajeadză di punctu di videare geografic şi a climâl’ei. Avem ţel ma curatulu aer din ţară. Conţânutulu di ozon este în concentraţia ţea ma marea. Beneficiem aoaţe, practic, şi di amare, şi di munte, di aţea aform’ie, sloganulu a nostru easte: Marea di la munte”. Avem 80 di locuri di cazare, restaurantu cu 250 di locuri, cramă, un m’ic chentru SPA, trâ recreaere şi recuperare, ună m’ică sală di fitness. Avem terenuri di sportu în exterior, ambarcaţiuni trâ agrementu pi apă. Organizăm sesiun’i di pescuit, traseie di offroad, trasei di drumeţii, priimnare, cu ghid, spri cipitulu Călimani, aflat la 18 km di noi, cu ună anălţime di 2.000 di metri. Curundu va să aduţim şi cal’i, tra sâ faţim echitaţie şi drumeţii cu caleaşca, respectiv cu sania tru chiro di iarnă.”

Preşedintile a Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, Emil Radu Moldovan, prezintă judeţulu Bistriţa-Năsăud ca avânda un peisaj mirific şi oamin’i multu lucrători.

Easte un judeţ di mărime di mese, cu aproximativ 330.000 di locuitori, 62 di unităţ admistrativ teritoriale, un municipiu reşedinţă di judeţ, trei câsâbadz şi 58 di comune. Avem locuri mirifiţe: dauă parcuri naţionale, Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Munţâl’i Călimani, ţel ma ozonatulu aer din Europa, lucru atestat pri-tru cercetări, în zona lacului Colibiţa, leghendarulu castel Dracula şi zona în care Bram Stoker fu ninte di să scrie romanulu, după care si-are ecranizată şi filmul reghizat di Francis Ford Coppola. Ma diparte, pi Valea Someşului, va să aflăm staţiunea Sângeorz-Băi, cu ape minerale curative, ţi tratează în mod natural şi gh’itripsescu multe lângori interne, stomac, gh’iare, splină şi ună categorie întreagă di alte afecţiuni gastriţe. Nâ alinăm şi agiundzim tru Parcul Naţional Munţii Rodnei.”

Iar, ma că si vă placă leghendile, ma că si vă placă senzaţiile cama sertile, nu lipseaşte să rataţ ună vizită la Hotel Castel Dracula. Ana Maria Muscar, directorulu a hotelului, spune că aţistua vru să hibă ună materializare a atmosferâl’ei di-tru celebrulu roman di ficţiune a lu Bram Stoker.

Easte ună construcţie multu impunătoare, cu puncte multu analte, cu puncte multu înghios, cu creneluri, cu multă chiatră, multe elemente naturale, cu un design interior multu atrăgător: multu aroşu, multu laiu, dragoni. Avem dauă puncte di mare interes în castelul a nostru. Unulu easte cavoulu a contilui Dracula, iar alantu, mai nou construit, easte tunelul a contilui Dracula. Aestua easte un traseu ma lung, di ndauă dzăţ di metri, care si bitiseaşte în cavoulu a contelui. Di la atmosferă în semiobscuritate, până la muzică multu gravă şi până la programile a noastre, pi care nu are s-li divulgu tora, lipseaşte să arămână ună surpriză, creăm ună experienţă ghine încl’igată trâ aţel’I cu mirachea di senzaţii serte. Noi mata avem ziafeţi tematiţe di Haloween, Balul a Mâgh’istrilor la castel. Suntu evenimente di mare avengură, cu spectacole di teatru di gen, cu jonglerii cu foc. La aţiste evenimente, organizăm multe focuri purificatoare afoară, torţe suedeze, contile cl’eamă turiştil’i să-l’i viziteadză catacombile a hotelului. Tute culmineadză, agiungu tru culme, cu ziafetea Balul a contilui Dracula, până alantă dzuuă ru hârâgh’ie.”

Vă aştiptăm şi data v’initoare cu ună nauă destinaţie. Până atumţea, cale bună şi chiro muşat!

Autori: Daniel Onea/ Răzvan Emilescu

Armanipsi: Hristu Steriu