Radio România Internațional

Tag: alegeri

  • Discuţii privind tehnicile de vot

    Discuţii privind tehnicile de vot

    Cea mai recentă evaluare privind numărul cetăţenilor români din străinătate, făcută chiar de autorităţile de la Bucureşti, e de circa 3,2 milioane de persoane. Fie membri ai comunităţilor istorice din statele vecine României, fie parte a tot mai numeroasei diaspore din Europa Occidentală şi America de Nord, toţi aceşti oameni au drepturi egale cu concetăţenii lor din Patrie. Inclusiv pe acela de a-şi alege preşedintele şi parlamentarii. Şi totuşi, aceleaşi autorităţi s-au dovedit complet nepregătite să le creeze condiţii pentru a-şi putea exercita acest drept elementar.



    Cum, la precedentele alegeri, afluxul mediu fusese de circa o sută de mii de persoane, secţiile de votare organizate, pentru prezidenţialele de luna aceasta, la ambasade, consulate sau sediile ICR au fost calibrate în consecinţă. Şi totul s-a transformat într-un răsunător fiasco. Interesul generat de scrutin a adus la vot circa 160 de mii de oameni la primul tur, de pe 2 noiembrie, şi aproape 380 de mii la finala de pe 16.



    Scenariul a fost, de fiecare dată, acelaşi: cozi kilometrice, ore de aşteptare în frig, ploaie şi vânt, nervi, frustrare şi, în final, pentru mii de oameni, uşi închise în nas, fiindcă ora închiderii urnelor venise înainte ca ei să fi apucat să voteze. După fiecare tur, şefii de la Externe, Titus Colrlăţean şi Teodor Meleşcanu, şi-au dat demisia şi au acuzat legislaţia electorală în vigoare. Ani de zile luate în calcul, dar niciodată aplicate, soluţiile alternative, precum votul electronic sau votul prin corespondenţă, au reintrat pe agenda legislatorilor de la Bucureşti abia după haosul din diaspora.



    În Camera Deputaţilor există o propunere legislativă privind votul prin corespondenţă, iniţiată de deputatul neafiliat pentru diaspora Eugen Tomac, membru PMP, care explică: “Duminică am aşteptat şase ore pentru a-mi exercita la Chişinău dreptul la vot. În urmă cu un an de zile am propus o iniţiativă legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă, proiect de lege la care au contribuit instituţii importante: Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, a fost consultată Autoritatea Electorală Permanentă. Prin votul de astăzi aţi dat o palmă umilitoare milioanelor de români care locuiesc în afara graniţelor.”



    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, spune, însă, că documentul legislativ trebuie îmbunătăţit şi rediscutat în comisiile parlamentare de specialitate: “Este un proiect de lege neserios, încalcă legea privind tehnica legislativă. Nu ştim cine are responsabilitate, nu ştim care este impactul financiar aşa cum cere decizia Curţii Constituţionale şi nu asigură un lucru esenţial: securitatea votului.”



    Zgonea a precizat că, săptămâna viitoare comisia specială pentru elaborarea legii pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor va lua în discuţie propunerea legislativă.

  • România, după alegeri

    România, după alegeri

    O volatilitate crescută pe pieţele financiare interne în urma proaspetelor alegeri prezidenţiale din România nu va exista. Pe termen scurt, efectele ar putea fi chiar pozitive. Prognoza aparţine grupului austriac Erste, ai cărui analişti atrag, însă, atenţia că lucrurile s-ar putea modifica, o eventuală schimbare a majorităţii parlamentare putând sa conducă la schimbarea guvernului şi să atragă după sine efecte economice.



    Cel puţin pentru moment, perdant al scrutinului prezidenţial, premierul social-democrat Victor Ponta a dat asigurări că îşi va asuma, în continuare, guvernarea ţării, în ciuda unor solicitări de a demisiona venite din partea opoziţiei de dreapta sau a unor politicieni din propriul său partid.



    Odată iureşul electoral trecut, prioritară pentru actualul Executiv este — în viziunea Erste — realizarea unei schiţe de buget pe 2015 în care să fie cuprinse inclusiv măsurile populiste anunţate înaintea scrutinului, vocal contestate de opoziţia al cărui candidat, Klaus Iohannis, a câştigat detaşat prezidenţialele.



    Analistul economic Aurelian Dochia crede că alegerile au un efect emoţional doar pe termen scurt: “Fără îndoială, pe termen mediu şi lung, datele fundamentale vor prevala. Emoţia produsă de aceste alegeri se va risipi şi indicatorii economici vor fi cei care vor determina sentimentul pieţelor.”



    O schiţă a bugetului pe 2015 va fi esenţială pentru influenţarea, în mare măsură, a felului în care investitorii străini vor privi România — spune Erste, potrivit analiştilor grupului existând riscuri care ar putea împiedica avansul produsului intern brut cu 1,8% la nivelul anului, după cum estimaseră anterior. PIB-ul României a avansat cu 1,9% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul anterior şi cu 3,2% faţă de trimestrul al treilea din 2013. Consumul şi exporturile au avut o contribuţie importantă la aceste rezultate, în timp ce investiţiile au înregistrat un declin mai mic faţă de perioada anterioară.



    O atenţie majoră trebuie acordată şi conjuncturii internaţionale deloc favorabile. Economia mondială se află la un minim al ultimilor doi ani, iar stagnarea Europei este în centrul îngrijorărilor. Investitori intervievaţi de agenţia Bloomberg apreciază, în proporţie de aproape două treimi, că situaţia zonei euro se înrăutăţeşte pe zi ce trece, în timp ce 89% cred că deflaţia va reprezenta, anul viitor, o ameninţare mai mare asupra economiilor naţionale decât inflaţia.



    Cât despre şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, aceasta spune că în zona euro există riscuri serioase de reintrare în recesiune. Patru ar fi cauzele: creştere economică slabă, inflaţie mică, şomaj ridicat şi datorii uriaşe.


  • Republica Moldova şi integrarea europeană

    Republica Moldova şi integrarea europeană

    Republica Moldova va înainta, în 2015, cererea de aderare la Uniunea Europeană, a declarat, luni, preşedintele Nicolae Timofti, în timpul conferinţei de presă susţinute alături de omologul său austriac, Heinz Fischer, aflat în vizită oficială la Chişinău.



    Seful statului moldovean a apreciat ca statutul de ţară candidată la aderare va permite majorarea nivelului de securitate al ţării. Nicolae Timofti: “Intenţionăm să depunem o cerere de aderare la Uniunea Europeană, în anul 2015. Acordarea statului de candidat la aderare va fi în masură să impulsioneze politicile de integrare, să contribuie la modernizarea instituţiilor publice, să plaseze Republica Moldova într-un spaţiu convenţional de securitate, la adăpost de provocările care se înregistrează în regiune.” Potrivit preşedintelui Timofti, Republica Moldova nu are altă cale de dezvoltare decât cea europeană. Săptămâna trecută, Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere a ţării la Uniunea Europeană.



    Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei de la Chişinău, Vlad Ţurcanu salută această decizie subliniind, totodată, determinarea forţelor pro-democrate de a continua parcursul european. Vlad Ţurcanu: “Şeful statului felicită, cu acestă ocazie, cetăţenii ţării care, în opinia sa, au demonstrat unitate în susţinerea parcursului european al Rep. Moldova; preşedintele apreciază votul parlamentarilor europeni drept o recunoaştere a progreselor înregistrate de ţara noastră pe calea reformelor democratice şi totodată un pas important în consolidarea procesului de integrare politică şi economică între Uniunea Europeană şi Rep. Moldova.”



    Şapte parlamente naţionale din cele 28 de state membre ale UE au ratificat, până acum, acest acord, primul dintre ele fiind parlamentul Romaniei.



    “Sunt convins că doar un viitor european va oferi cetăţenilor noştri un trai mai bun, venituri mai mari, drumuri de calitate, educaţie şi medicină cu cele mai bune servicii, acces la o piaţă de jumătate de miliard de consumatori, instituţii care vor funcţiona şi mai puternic, după modelul european”, afirma, la rândul său, premierul moldovean, Iurie Leancă.



    La 30 noiembrie, în Republica Moldova sunt programate alegeri parlamentare. Rezultatele acestora sunt importante pentru continuarea parcursului european al fostei republici sovietice. Ultimul sondaj de opinie relevă că principalele trei partide democrate ar putea fi votate de 48 la sută dintre alegatori, în timp ce comuniştii deţin o cotă electorală de numai 27%.

  • Retrospectiva săptămânii 9.11 – 15.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 9.11 – 15.11.2014

    Duminică are loc turul doi al alegerilor prezidenţiale



    Turul doi al prezidenţialelor din România îi va opune, duminică, pe candidatul aliantei PSD-UNPR-PC, premierul social-democrat Victor Ponta şi pe reprezentantul Aliantei Crestin-Liberal, primarul liberal al Sibiului, Klaus Iohannis. În primul tur de scrutin, pe 2 noiembrie, Ponta a obţinut 40,44% din voturi, iar Iohannis 30,37%. Autorităţile au luat măsuri pentru ca procesul de votare în străinătate să nu mai decurgă anevoios, aşa cum s-a întâmplat la unele secţii din Europa. Atunci, mii de români nu şi-au putut exercita dreptul la vot, ei denunţând, între altele, numărul mic de secţii de vot şi al personalului din comisiile electorale. Pe acest fond, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a demisionat, locul său fiind luat de fostul director al Serviciului român de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu. Pentru fluidizarea procesului de vot în diaspora, pe 16 noiembrie, fiecare dintre cele 294 de secţii de votare din străinătate va avea şapte cabine de vot şi şapte ştampile, numărul maxim admis de lege. Toate materialele necesare votării, printre care şi 800.000 de buletine de vot, au fost deja expediate.




    Legislativul European a ratificat Acordul de Asociere a Rep. Moldova la UE



    Parlamentul European a ratificat, la Bruxelles, Acordul de Asociere a Republicii Moldova la UE. Eurodeputaţii consideră că aprobarea documentului, însoţit de un acord de liber schimb, reprezintă o recunoaştere a reformelor politice şi economice realizate cu succes de Republica Moldova. MAE român a salutat decizia şi a subliniat că România va continua să susţină, inclusiv financiar şi tehnic, procesul de implementare, de către autorităţile de la Chişinău, a Acordului de Asociere, astfel încât într-un viitor cât mai apropiat, să poată fi atins obiectivul strategic fundamental al deplinei integrări europene a Republicii Moldova. Reamintim că România a fost prima ţară din UE care a ratificat acest acord, care va intra în vigoare după ce va fi aprobat de Legislativele tuturor celor 28 de state din Uniune.




    Social-democratul Ioan Mircea Paşcu a fost ales vicepreşedinte al parlamentului european



    Eurodeputatul social democrat Ioan Mircea Paşcu a fost ales vicepreşedinte al parlamentului european cu o majoritate de voturi. Vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe, Ioan Mircea Paşcu a candidat pentru această funcţie după ce românca Corina Creţu desemnată comisar european pentru politică regională în comisia europeană condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker.





    Comisia europeană anunţă măsuri pentru ajutorarea agricultorilor afectaţi de embargoul rus



    Miniştrii agriculturii din 21 de state din UE, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să garanteze alocarea unor fonduri suficiente pentru ajutorarea agricultorilor afectaţi de embargoul rus, precum şi pentru alte crize ce ar putea să apară. Statele membre ale Uniunii insistă pe lângă Comisie să acorde compensaţiile din suma de 450 de milioane de euro destinată finanţării Politicii Agricole Comune. Executivul european vrea să folosească însă această sumă pentru acoperirea unor deficite în bugetul pe anul în curs şi să acorde agricultorilor ajutoarele din rezerva de criză specifică de 432 de milioane de euro. Comisia Europeană a anunţat deja că va oferi producătorilor de legume şi de lactate, ce înregistrează pierderi în urma embargoului rus, compensaţii în valoare de 344 de milioane de euro. O decizie urmează să se ia în cadrul negocierilor privind bugetul Uniunii pentru anul viitor, care trebuie definitivat săptămâna viitoare.





    România a înregistrat o creştere economică de 1,9% în trimestrul trei



    PIB-ul României a crescut, în trimestrul III din 2014, cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior, iar faţă de trimestrul similar din anul trecut, economia românească a consemnat o creştere de 3,3%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. În octombrie, FMI a revizuit în creştere la 2,4% estimările referitoare la avansul PIB în acest an. În 2014 autorităţile de la Bucureşti estimează o creştere economică de 2,8%, după ce în 2013, aceasta a fost de 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate din Europa. Pe de altă parte, România s-a clasat pe locul cinci în UE la creşterea producţiei industriale în septembrie, faţă de luna precedentă, cu un procent de 2,4%. Potrivit Oficiului European de Statistică, producţia industrială în Uniune a fost mai ridicată în această perioadă cu 0,6%, cele mai mari creşteri fiind în Croaţia, Cehia, Irlanda, Ungaria şi România.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Informaţii tehnice despre modul în care se va desfaşura turul II al alegerilor pentru preşedinţia României în străinătate




  • Jurnal românesc – 14.11.2014

    Jurnal românesc – 14.11.2014

    Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne, pentru a alege preşedintele ţării, în cel de-al doilea tur de scrutin. După prima confruntare electorală din 2 noiembrie, în cursa pentru Cotroceni au rămas doi candidaţi din cei 14 înscrişi iniţial în competiţia prezidenţială – candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta şi cel al Alianţei Creştin – Liberale, Klaus Iohannis. Victor Ponta a obţinut 40,44% din voturi, iar Klaus Iohannis – 30,37% din voturi. Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a început pe 7 noiembrie, după publicarea deciziei CCR de confirmare a rezultatelor primului tur în Monitorul Oficial şi se încheie sâmbătă, la ora 7,00. În ţară, vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În diaspora, va exista acelaşi număr de secţii de votare ca şi în primul tur – 294. Un număr de 800.000 de buletine au fost trimise către secţiile de votare din străinătate si, potrivit Executivului, pentru cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial au fost confecţionate încă 400 de ştampile cu menţiunea VOTAT, pentru secţiile de votare din diaspora.



    În ziua votării, românii care se află în străinătate pot prezenta la urne paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza paşaportului simplu cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportului simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu.




    Alegătorii care nu votează la alegerile prezidenţiale în localitatea de domiciliu precum şi cei din străinătate trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Formularul pe proprie răspundere, disponibil pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, poate fi descărcat şi completat, urmând ca în faţa comisiei de votare să fie doar semnat. Cei care nu au această posiblitate, vor primi pixuri şi formulare în faţa secţiilor, pentru a le completa şi a economisi timpul necesar votului. Tot pentru fluidizarea procesului, MAE a pus la dispoziţie o listă cu 800 de persoane care pot sprijini comisiile de votare. Fiecare secţie de votare din diasporă va avea şapte cabine de vot şi şapte ştamplie, numărul maxim prevăzut de lege. Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu a precizat că, prin măsurile luate, numărul celor care vor vota va creşte substanţial.



    Împlinirea a 27 de ani de la revolta muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987 va fi marcată prin organizarea a două manifestări: Crosul 15 Noiembrie, ajuns la a XXV-a ediţie, şi ceremonial militar şi religios la Troiţa din faţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, ridicată în memoria participanţilor la revolta anticomunistă a muncitorilor de la Uzina de Autocamioane Steagul Roşu. Traseul crosului măsoară cinci kilometri şi este cel parcurs de muncitorii braşoveni în 15 noiembrie 1987: Roman S.A. – Calea Bucureşti – Bulevardul 15 Noiembrie – Prefectură

  • Provocările noului ministru de Externe

    Provocările noului ministru de Externe

    Ministerul de Externe de la Bucureşti are, de luni, un nou titular. Schimbarea s-a produs pe fondul acuzelor legate de modul în care a fost organizat în diaspora primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe 2 noiembrie. Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, a depus jurământul, la doar câteva ore după ce Titus Corlăţean şi-a prezentat demisia, spunând că ia această decizie pentru a nu încălca legea.



    Cheia întregii probleme stă în numărul secţiilor electorale organizate în străinătate — 294 — insuficiente şi nu tocmai bine organizate, spun cei care nu au reuşit să-şi exercite dreptul la vot. În week-end, în mari oraşe europene – Londra, Dublin, Madrid, Paris, Viena — românii au ieşit în stradă, cerând demisia lui Corlăţean şi suplimentarea secţiilor. Li s-au alăturat, în semn de solidaritate, conaţionali din ţară.



    Legea nu permite crearea mai multor secţii de votare în străinătate pentru turul al doilea, a lăsat să se înţeleagă în ultima sa luare de poziţie în calitate de ministru de Externe Titus Corlăţean, care a explicat că prin gestul său nu a dorit să ofere motive de contestare a alegerilor prezidenţiale:


    Ca ministru, am obligaţia să asigur împreună cu echipa MAE respectarea legalităţii dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei MAE. În consecinţă, pentru că doresc să respect legea, am decis să îmi depun mandatul de ministru al afacerilor externe al României.”



    Legislaţia electorală actuală nu permite înfiinţarea de noi secţii în străinătate, în lipsa unor derogări sau modificări legislative putând fi luate doar măsuri de fluidizare a procesului de votare, a susţinut şi noul ministru, Teodor Meleşcanu, la sediul BEC, unde a mers pentru clarificări:


    Este nevoie, consider eu, de adoptarea tuturor măsurilor ca lumea să poată vota fără nici un fel de dificultăţi. În legătură cu modul concret, depinde în primul rând de discuţia pe aspectele legale şi mai ales de timpul rămas.”



    Într-un comunicat, BEC a precizat, luni, că organizarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a Ministerului de Externe şi că nu ar exista niciun impediment legal pentru înfiinţarea de noi secţii în diaspora. Opoziţia, prin liderul ACL, Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei, insistă că demisia lui Corlăţean nu rezolvă problemele constatate în turul întâi şi că noi secţii de votare în diaspora ar putea fi înfiinţate printr-o ordonanţă a guvernului:


    Ponta să rezolve problema. Să mărească secţiile de votare, să dea hotărâre de guvern, să facă ce trebuie să facă un premier şi să dea drept constituţional românilor din diaspora să îşi exercite votul.” În opinia şefului statului, Traian Băsescu, demisia lui Corlăţean a intervenit prea târziu.

  • Cursa pentru preşedinţia României

    Cursa pentru preşedinţia României

    Premierul social-democrat Victor Ponta, cu 40,44% din voturi, şi liderul liberal Klaus Iohannis, cu 30,37, au colectat, împreună, aproape trei sferturi din sufragii. Celorlalţi 12 candidaţi le-au rămas firmiturile.



    Cu doar 5,36%, al treilea clasat, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, e departe de a fi un arbitru al turului doi. Totuşi, Ponta doreşte sa-l coopteze pe fostul lider PNL, premier de succes în perioada 2004-2008, când România a fost admisă în UE şi a înregistrat o creştere economică record, alături de coaliţia sa de stânga, PSD-UNPR-PC. El promite că, dacă va deveni şef al statului, Tăriceanu e prima sa alegere pentru funcţia de premier. Şeful guvernului afirmă că are în mânecă şi alţi aşi pentru propria-i succesiune: “Consider ca fiind cea mai buna soluţie în acest moment pentru funcţia de prim-ministru pe dl. Călin Popescu-Tăriceanu. Aceasta este principala mea opţiune. În egală măsură, am discutat cu colegii mei dacă pe parcusul următoarelor zile sau săptămâni vom considera că trebuie să dăm un semnal foarte clar de păstrare a disciplinei fiscal-bugetare, atunci nu exclud posibilitatea de a avea un prim-ministru tehnocrat, în persoana primului viceguvernator al BNR, dl. Florin Georgescu. Dacă pentru România apar pericole de securitate strategică şi pentru a da foarte clar garanţii pentru continuarea dezvoltării democratice, a obligaţiilor noastre internaţionale, de asemenea, putem lua în considerare pe dl. George Maior, în măsura în care domnia sa, aşa cum a anuntat public, îşi va depune demisia din funcţia de director al SRI dupa alegeri.”



    Pe lângă Tăriceanu, Ponta şi-a asigurat susţinerea altor doi foşti contracandidaţi, şeful PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a obţinut 3,68% din voturi, şi fostul şef al SIE, Teodor Melescanu, cu doar 1%.



    Din tabăra, creştin-liberală, Iohannis anunţă, în schimb, că nu va negocia cu foştii contracandidaţi pentru a-si asigura susţinerea lor în turul doi. El spune că refuză târgurile şi vizează doar suportul alegătorilor: “Eu nu concep să fie tranzacţionate voturile românilor ca o marfă, nu se poate aşa ceva. Din acest motiv, am spus că nu voi negocia cu candidaţii care nu au intrat în turul doi pentru voturi, nu am ce să negociez. Ei nu au în buzunar aceste voturi. Aceste voturi sunt la români, fiecare cu votul lui. Ce vreţi, să mă apuc şi eu de trocuri politice , să-i promit că-l fac prim-ministru de rezervă sau că-l fac consilier. Nu pot să fac aşa ceva.”



    Iohannis îşi nuanţează, totuşi, declaraţia când spune că, pentru finală, mizează pe suportul tuturor partidelor româneşti afiliate la PPE. Este vorba, pe lângă componentele ACL – PNL şi PDL -, de PMP şi PNŢCD, a căror candidată comună, Elena Udrea, a obţinut 5% din voturi, şi de UDMR, al cărei bazin electoral tradiţional e de 6%.

  • Jurnal românesc – 05.11.2014

    Jurnal românesc – 05.11.2014

    Alegătorii din străinătate pot utiliza în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale formularul declaraţiei pe propria răspundere de pe site-urile BEC, respectiv MAE, având posibilitatea să îl completeze în afara secţiilor de votare, dar să îl semneze în faţa membrilor biroului secţiei. Decizia a fost luată de Biroul Electoral Central de la Bucureşti şi este menită să prevină aglomeraţia la urnele de vot din străinătate, aşa cum s-a întâmplat în primul tur, pe 2 noiembrie. Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a propus, pe de altă parte, ca numărul cabinelor de vot să fie suplimentat. Şeful statului, Traian Băsescu, declara, luni, că se impune demisia ministrului de externe şi a celui delegat pentru românii de pretutindeni pentru ceea ce a numit gravele deficienţe de organizare a procesului electoral în secţiile de votare din străinătate. Premierul Victor Ponta a declarat că Titus Corlăţean şi echipa sa de la Externe garantează cu funcţiile lor că pe 16 noiembrie toţi cetăţenii români care vor să voteze o vor putea face. În primul tur de scrutin, în diaspora oamenii au stat la coadă cu orele, iar sute dintre ei nu au reuşit să voteze.



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat în şedinţa de marţi deschiderea a trei noi puncte de trecere a frontierei între România şi Serbia, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă. Acestea se vor înfiinţa între localităţile Lunga din România şi Nakovo din Republica Serbia, Vâlcani — Urbico, respectiv Foeni – Jasa Tomic, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.



    La cererea României, Comisia Europeană a acceptat să modifice programul operaţional pentru perioada 2007 – 2013, astfel încât salariile celor din sistemul de absorbţie a fondurilor europene să devină eligibile şi să fie rambursate sută la sută de către executivul comunitar. Anunţul a fost făcut de comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu, care s-a întâlnit la Bruxelles cu ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Întrevederea a fost centrată pe pregătirea lansării acordului de parteneriat cu România, care va avea loc vineri, la Bucureşti, în prezenţa comisarului Corina Creţu, şi care va prezenta modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale şi de investiţii în următorii ani.



    Cel mai ridicat procent de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană se înregistra, în 2013, în Bulgaria (48%), România (40,4%), Grecia (35,7%), Letonia (35,1%) şi Ungaria (33,5%), relevă datele prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (14,6%), Olanda (15,9%), Finlanda (16%) şi Suedia (16,4%). La nivelul celor 28 de state din UE, anul trecut, 24,5% din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 24,8%, în 2012 şi cu 23,8% în 2008. Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în UE a cel puţin 20 de milioane de persoane până în 2020.

  • Jurnal românesc – 04.11.2014

    Jurnal românesc – 04.11.2014

    Preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, a apreciat că se impune demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici. El le reproşează ceea ce a numit gravele deficienţe de organizare a procesului electoral în secţiile de votare din străinătate. Lipsa materialelor necesare şi personalul insuficient, precum si numărul mic de secţii de votare organizate în străinătate au făcut ca, duminică, la primul tur al algerilor prezidenţiale, mulţi români să nu-şi poată exercita dreptul de vot – acuză Băsescu într-un comunicat de presă.



    Premierul Victor Ponta a declarat că ministrul Corlătean şi echipa sa de la Externe îi garantează cu funcţiile lor că, pe 16 noiembrie, niciun cetăţean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara secţiilor de vot. Ponta a anunţat că i-a cerut lui Corlăţean să-i convoace la Bucureşti, vineri, pe ambasadorii, consulii şi preşedinţii secţiilor de votare din Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria şi Republica Moldova, pentru a fi instruiţi astfel încât situaţii precum cele de duminică să nu se mai întâmple. Premierul a mai spus că ministrul Corlăţean şi alte persoane din conducerea ministerului se vor afla în ziua celui de-al doilea tur de scrutin în capitalele europene în care au fost probleme la vot.



    Înmatriculările de pe piaţa franceză a autoturismelor noi marca Dacia au crescut, în octombrie, cu 6,8% faţă de perioada similară a anului trecut — arată datele publicate de Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile. Cu aproape 87 de mii de maşini Dacia comercializate, şi vânzările în perioada ianuarie-octombrie 2014 sunt în creştere cu 19,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Compania românească low-cost Dacia a fost preluată de celebra firmă franceză Renault în anul 1999 şi a fost relansată în 2004 cu modelul Logan.



    Sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din România au înregistrat, în luna septembrie 2014, creşteri cu 10,8%, respectiv cu 5,4%, comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2013, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică(INS). Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în septembrie 2014, la punctele de frontieră s-a înregistrat o creştere atât la sosirile vizitatorilor străini, cu 7,7%, cât şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români, cu 14,5%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei de pe continent, aproape 76% din totalul turiştilor străini, majoritatea fiind din ţările membre ale Uniunii Europene.



    Peste 60 de agenţii de turism din România participă la ce-a de-a 35-a ediţie a World Travel Market de la Londra. Sunt prezenţi peste 50 de mii de specialişti din industria turismului din 178 de ţări. La nivel global, World Travel Market este una dintre cele mai importante reuniuni de acest gen, care permite crearea unor reţele de agenţii de turism în întreaga lume, întâlniri de afaceri şi parteneriate. România a luat parte la acest târg încă de la prima sa ediţie, în urmă cu 34 de ani. Anul acesta, la prestigiosul eveniment vor fi promovate în premieră, litoralul românesc şi Delta Dunării, precum şi oraşul Sibiu, ca destinaţie turistică şi culturală.

  • Jurnal românesc – 3.11.2014

    Jurnal românesc – 3.11.2014

    Peste 161.000 de români din afara graniţelor — un număr record – au votat, duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în cele 294 de secţii deschise în străinătate, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). În cursa pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 16 noiembrie, au rămas premierul Victor Ponta, candidatul aliantei de stanga, PSD — UNPR — PC (la guvernare) şi reprezentantul Aliantei Crestin Liberale (opozitia de centru-dreapta), Klaus Iohannis. Peste 68.000 de români au votat în Spania şi Italia, unde există cele mai numeroase comunităţi şi aproape 22.000 în Republica Moldova vecină. O prezenţă numeroasă la vot s-a înregistrat şi în Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia, Austria şi Statele Unite. Reamintim că la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat aproape 150.000 de români din diaspora.




    În unele secţii din străinătate votul a fost marcat de nemulţumirea oamenilor care au fost nevoiţi să aştepte ore întregi, iar în unele cazuri chiar nu au reuşit să voteze. Sute de persoane au stat astfel la cozi la Londra, Paris, Bruxelles, Madrid, Munchen sau Stuttgart. La una din secţiile de votare din capitala Franţei s-a cerut chiar intervenţia forţelor de ordine pentru aplanarea situaţiei. Mai multe ambasade, inclusiv cea de la Londra, au cerut prelungirea programului de votare, însă BEC de la Bucureşti nu a permis acest lucru. Nemulţumite de felul în care s-a votat în străinătate, câteva sute de persoane au protestat duminică în faţa sediului MAE de la Bucureşti. Ministrul roman de Externe, Titus Corlăţean, a explicat că aglomeraţia în secţiile din străinătate s-a produs după ce BEC a hotărât ca declaraţia pe propria răspundere să poată fi completată doar în secţie, iar când s-a renunţat la această decizie, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, procesul de vot s-a accelerat. La rândul lor, reprezentanţii BEC admit că au existat o serie de disfuncţionalităţi, şi au promis că vor discuta cu cei din MAE pentru a căuta soluţii în perspectiva celui de-al doilea tur de scrutin.



    Republica Coreea şi-a deschis la sfârşitul săptămânii trecute primul Consulat Onorific din România, la Timişoara. Noua misiune diplomatică va fi condusă de prof. Ioan Coriolan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul, si va deservi judeţele Timiş, Arad şi Bihor. Numărul misiunilor diplomatice din Timişoara se ridică astfel la 17, trei fiind consulate generale (Germania, Italia Serbia), iar restul, onorifice, printre care cele ale Austriei, Bulgariei, Cehiei, Franţei, Indiei, Macedoniei, Peru, Spaniei, Suediei sau Tunisiei.




    Etnicii români din Ucraina au un reprezentant în noul parlament de la Kiev. Este vorba despre Grigore Timiş, şeful interimar al Administraţiei Raionale Hliboca din regiunea Cernăuţi. El a promis că va face tot ce îi stă în putere pentru ca drepturile minorităţii române din Ucraina să fie respectate. Grigore Timiş a mai spus că va continua tendinţa de aplicare a limbii române în treburile oficiale ale zonelor unde românii sunt majoritari, însă a atenţionat că nu este de aşteptat ca ucrainenii să treacă foarte repede peste “accesele naţionaliste”.




    Peste 60 de companii româneşti participă până pe 6 noiembrie la cea de a 35-a ediţie a Târgului Internaţional de turism ,,World Travel Market (WTM) de la Londra. La prestigiosul eveniment sunt promovate in special litoralul romanesc si Delta Dunarii. La ediţia din acest an iau parte peste 50.000 de specialişti din industria turismului, din 178 de ţări. WTM este unul din cele mai importante şi renumite târguri de turism din lume, la care România participă de 34 de ani, încă de la prima ediţie.

  • Evoluţiile din estul Ucrainei

    Evoluţiile din estul Ucrainei

    Sfidând autorităţile de la Kiev şi Occidentul, care le-au catalogat drept ilegitime, separatiştii proruşi din estul Ucrainei au organizat duminică alegeri prezidenţiale şi parlamentare în regiunile Doneţk şi Lugansk. Scrutinul, susţinut de Moscova, a avut loc la o săptămână după ce autoproclamatele republici au boicotat scrutinul legislativ desfăşurat în Ucraina şi care a consfinţit victoria forţelor proeuropene.



    Liderii separatişti din cele două fiefuri, Alexander Zaharcenko în Donţek şi Igor Plotniţki în Lugansk, au câştigat detaşat scrutinele prezidenţiale în care s-au confruntat, dupa cum remarcă şi agenţiile de presă internaţionale, cu contracandidaţi cvasi necunoscuţi. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a calificat drept o farsă sub ameninţarea tancurilor şi în bătaia puştii alegerile desfăşurate duminica în regiunile separatiste.



    El a declarat că demersul încalcă acordul de încetare a focului încheiat în septembrie, la Minsk, semnat şi de Rusia, privind reglementarea situaţiei din estul Ucrainei. Sefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a afirmat că votul este ilegal şi ilegitim, iar UE nu îl va recunoaşte. Bruxelles-ul consideră scrutinul drept un nou obstacol în cadrul fragilului proces de pace, după un conflict ce durează de peste şase luni intre trupele guvernamentale şi separatisti, conflict soldat cu 4 mii de morţi.



    Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier le-a reamintit luni autorităţilor ruse de promisiunea acestora de a respecta unitatea Ucrainei. În opinia analiştilor, votul de duminică ar putea consfinţi pierderea definitivă a controlului Kievului asupa regiunilor rebele din estul ţării. Scrutinul, câştigat de rebelii proruşi, va complica eforturile de pace în criza ucraineană, ce a dus la cea mai gravă degradare a relaţiilor Occidentului cu Rusia de la sfârşitul războiului rece.

  • UPDATE Alegeri prezidențiale – rezultate finale

    UPDATE Alegeri prezidențiale – rezultate finale

    Biroul Elecetoral Central a anunţat rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, după centralizarea electronică. La scrutinul de duminică s-au prezentat 9,7 milioane de alegători, adică 53,17% din românii cu drept de vot. Din voturle centralizate 2,44% sunt nule, restul fiind înregistrate ca voturi valabile.


    Procentele obţinute de cei 14 candidaţi la preşedinţie sunt următoarele:


    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 40,44%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,37%


    Călin Popescu Tăriceanu (independent) – 5,36%


    Elena Udrea (PMP) – 5,20%


    Monica Macovei (independent) – 4,44%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 4,03%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,68%


    Teodor Melescanu (independent) – 1,09%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,56%


    Gheorghe Funar (independent) – 0,47%


    William Branza (PER) – 0,45%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,30%


    Mirel Mircea Amariţei (PProdemo) – 0,08%





    Rezultatele parțiale după centralizarea a 98,3% din secțiile de votare:


    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 40,33%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,44%


    Călin Popescu Tăriceanu (independent) – 5,40%


    Elena Udrea (PMP) – 5,18%


    Monica Macovei (independent) – 4,46%


    Kelemen Hunor (UDMR) – 3,50%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,66%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 3,99%


    Teodor Melescanu (independent) – 1,10%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,56%


    Gheorghe Funar (independent) – 0,48%


    William Branza (PER) – 0,45%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,30%


    Mirel Mircea Amaritei (PProdemo) – 0,08%


    Conform Biroului Electoral Central, la nivelul întregii țări au votat 9.583.590 alegători. Prezența la vot a fost de 53,16% din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.



    Rezultatele parțiale după centralizarea a 91,33% din secțiile de votare:


    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 40,01%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,54%


    Călin Popescu Tăriceanu (independent) – 5,46%


    Elena Udrea (PMP) – 5,17%


    Kelemen Hunor (UDMR) – 3,66%


    Monica Macovei (independent) – 4,51%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,65%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 3,94%


    Teodor Melescanu (independent) – 1,11%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,83%


    Gheorghe Funar (independent) – 0,48%


    William Branza (PER) – 0,45%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,30%


    Mirel Mircea Amaritei (PProdemo) – 0,08%




    Biroul Electoral Central a anunțat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale. După centralizarea rezultatelor din 17,13% din totalul secțiilor de votare, situația se prezintă astfel:



    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 37,53%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,39%


    Călin Popescu Tăriceanu (independent) – 6,41%


    Elena Udrea (PMP) – 5,29%


    Kelemen Hunor (UDMR) – 4,89%


    Monica Macovei (independent) – 4,76%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,74%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 3,59%


    Teodor Melescanu (independent) – 1,26%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,83%


    Gheorghe Funar (independent) – 0,51%


    William Branza (PER) – 0,47%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,28%


    Mirel Mircea Amaritei (PProdemo) – 0,08%

  • UPDATE Probleme la secțiile de votare din străinătate

    UPDATE Probleme la secțiile de votare din străinătate

    UPDATE: Un nou comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe a fost emis în cursul serii de duminică, după protestele mai multor cetățeni români, aflați la Londra și la Paris, dar și în București, în fața sediului ministerului:


    “Ministerul Afacerilor Externe s-a conformat deciziei BEC privind încheierea procesului electoral, conform legii, la orele 21.00, inclusiv în privinţa votului exprimat în străinătate. În aceste condiţii, atât membrii birourilor secţiilor de votare cât şi şefii de misiuni diplomatice şi consulare şi membrii acestora au obligaţia de a respecta întru totul deciziile BES, respectiv BEC.



    În mod regretabil, în câteva cazuri cetăţenii care, până la ora 21.00 nu au reuşit să îşi exercite votul în străinătate, fac presiuni asupra conducerii misiunilor diplomatice pentru continuarea procesului de votare. Ministerul Afacerilor Externe constată că acestor solicitări nu li se poate da curs întrucât aceasta ar reprezenta o încălcare directă a prevederilor legale.



    În acest context, MAE informează cu privire la situaţia tensionată de la Ambasada României de la Paris unde, pentru menţinerea ordinii publice şi securităţii în perimetrul şi incinta misiunii diplomatice a fost solicitată asistenţa instituţiilor abilitate ale statului francez.



    MAE adresează rugămintea cetăţenilor români din străinătate de a da dovadă de înţelegere şi le recomandă să adopte o atitudine de respect faţă de deciziile autorităţii electorale din România precum şi faţă de normele locale ale statului în care se află.”




    Nemulțumiri din partea românilor din străinătate, legate de felul în care s-au organizat alegerile prezidențiale în străinătate. Cetățenii sunt nemulțumiți de timpul mare petrecut pentru a își exercita dreptul la vot, iar o parte din românii care s-au deplasat la secțiile de peste hotare nu au apucat să voteze. Probleme cu timpul de votare s-au înregistrat în mai multe secții de votare din Europa, printre care cele din Londra, Paris, Roma, Dublin, dar și la Chișinău. Mai mulți candidați au cerut prelungirea votului după ora 21.00.



    În replică, ministerul român de Externe a comunicat: “MAE a acţionat în vederea organizării scrutinului pentru alegerea Preşedintelui României conform legii şi deciziilor emise de Biroul Electoral Central. Potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările ulterioare, Ministerului Afacerilor Externe îi revin o serie de sarcini de ordin administrativ-organizatoric în vederea pregătirii și desfășurării votului în străinătate.


    MAE realizează numerotarea secţiilor de votare din străinătate (conform art. 12 din legea nr. 370/2004, secțiile sunt stabilite prin ordin al ministrului afacerilor externe). În acest sens, MAE a propus organizarea a 294 de secţii de votare în întreaga lume, asemeni alegerilor prezidențiale din 2009. Lista a fost finalizată la 16 septembrie 2014 şi făcută publică în aceiaşi zi.”



    Și biroul Biroului Electoral Nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate a luat poziție, afirmând într-un comunicat: “Potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) “Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”. Prelungirea programului de votarea nu este de competenţa Biroului Electoral Nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate.”

  • Retrospectiva săptămânii 26.10 – 01.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 26.10 – 01.11.2014

    Alegeri prezidenţiale în România



    Cei peste 18 milioane de români cu drept de vot sunt chemaţi duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, să încredinţeze unuia din cei 14 candidaţi destinul ţării pentru următorii cinci ani. Se luptă pentru fotoliul de şef al statului 2 reprezentanţi din partea unor alianţe, 8 susţinuţi de formaţiuni politice şi 4 independenţi. Începută pe 3 octombrie, campania electorală a fost grevată de dezvăluiri incendiare privind o serie de dosare răsunătoare de corupţie în care sunt implicaţi politicieni de rang înalt sau potenţi oameni de afaceri. Se speră ca scandalurile politice pe bandă rulantă să nu accentueze, totuşi, starea de indiferenţă a electoratului român, a cărui apatie politică s-a manifestat încă din anii 90 printr-o prezenţă la urne cu o constantă traiectorie descedentă. Românii sunt, prin urmare, aşteptaţi în număr cât mai mare la cele 18.550 de secţii de votare din ţară şi la cele 294 din străinătate. Au fost tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot şi realizate peste 94 de mii de ştampile cu menţiunea Votat. Dacă va fi cazul, turul doi al prezidenţialelor va avea loc pe 16 noiembrie.




    Campanie anti-corupţie la nivel înalt



    Campania împotriva corupţiei la vârf a continuat, săptămâna aceasta, Direcţia Naţională Anticorupţie lovind, nediscriminatoriu, Puterea şi Opoziţia, dreapta şi stânga, actuali şi foşti miniştri, parlamentari sau primari. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis arestarea preventivă a fostului parlamentar social-democrat Viorel Hrebenciuc, unul din cei mai longevivi şi influenţi exponenţi ai stângii. El este acuzat că, alături de colegi de partid, de câţiva magistraţi, dar şi de propriul fiu, s-a implicat în retrocedarea ilegală a zeci de mii de hectare de terenuri forestiere şi agricole. Printre cei audiaţi ca virtuali beneficiari ai retrocedărilor se numără şi Prinţul Paul, descedent nelegitim al Regelui Carol al II-lea al României. Potrivit DNA, prejudiciul provocat Regiei Naţionale a Pădurilor depăseşte 300 de milioane de euro. Procurorii aceleiaşi Direcţii Anticorupţie au arestat preventiv şi câţiva aliaţi politici sau financiari ai actualului preşedinte de centru-dreapta Traian Băsescu, bănuiţi că, în schimbul unor comisioane ilegale de milioane de euro, au intermediat contracte supraevaluate cu licenţe IT pentru sistemul de educaţie. Printre aceştia se numără fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi omul de afaceri Dorin Cocoş. Ultimul a fost, până anul trecut, soţul Elenei Udrea, candidată a Partidului pro-prezidenţial Mişcarea Populară la preşedinţia României.




    Predare de ştafetă la Comisia Europeană


    Preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barroso, a prezidat, miercuri, ultima şedinţă a executivului comunitar aflat la final de mandat. Extinderea Uniunii Europene de la 15 la 28 de state a fost una dintre cele mai mari realizări ale celor două mandate consecutive ale acestui cel mai longeviv lider european. El a regretat, în schimb, ezitările unor ţări membre şi lipsa de solidaritate privind unele decizii. Îngrijorătoare este, în opinia lui Jose Manuel Barroso, şi lipsa de încredere a cetăţenilor în instituţiile europene, dar şi problema injustiţiei sociale, teme care trebuie, în viziunea sa, rezolvate de următoarea Comisie. Aceasta îşi începe activitatea pe 1 noiembrie. Propusă de România în noul executiv condus de creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker, social-democrata Corina Creţu va ocupa fotoliul de comisar pentru politici regionale.




    Ajutoare europene pentru România



    Uniunea Europeană va aloca aproape 650 de milioane de euro pentru proiecte cheie de infrastructură energetică. Pe listă se află şi gazoductul din Bulgaria spre Austria, care va trece prin România şi Ungaria, beneficiarul proiectului fiind compania română Transgaz, căreia îi vor fi alocaţi peste un milion şi jumătate de euro. Finanţarea, oferită prin Mecanismul european de conectare, va fi acordat în mare parte pentru proiecte de infrastrucură de gaze în regiunea Mării Baltice, precum şi în Europa Centrală şi de Sud-Est. Proiectele sprijinite vor contribui la securitatea energetică a Europei şi la realizarea unei pieţe europene a energiei. Tot din partea Uniunii Europene, printr-un program care se adresează tuturor celor 28 de ţări membre, vor primi ajutoare, după data de 17 noiembrie, şi peste 1.200 de familii şi persoane singure defavorizate din România. Poşta a distribuit 2,6 milioane de cupoane nominale cu valoarea de 128 de lei (circa 28 de euro), în baza cărora persoanele respective vor primi 27 de kilograme de produse alimentare. Totodată, Guvernul de la Bucureşti a decis să aloce aproape 100 de milioane de lei (peste 22 de milioane de euro) pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţiile din perioada iulie-septembrie. Vor beneficia de fonduri 171 de localităţi din 15 judeţe.




    România salută rezultatul alegerilor din Ucraina



    Ministerul român de Externe a salutat, luni, încheierea scrutinului parlamentar din Ucraina vecină României şi a apreciat că el reprezintă una dintre etapele importante prin care se consolidează cadrul democratic din acest stat în vederea implementării agendei de reforme necesare parcursului european. Diplomaţia de la Bucureşti a salutat, totodată, participarea considerabilă la vot a cetăţenilor ucraineni, văzând în acest lucru o confirmare a angajamentului societăţii ucrainene pentru un viitor dedicat efortului de reformă a statului şi societăţii în ansamblu. Amintim că la alegerile legislative de duminica trecută, prooccidentalii ucraineni au obţinut o victorie importantă, mai mult de trei sferturi din alegători sprijinind puternic şi ireversibil orientarea guvernului de la Kiev.