Radio România Internațional

Tag: alegeri

  • Precizări MAE cu privire la decizia BEC nr. 101/29 octombrie 2014

    Ministerul Afacerilor Externe informează că, potrivit deciziei Biroului Electoral Central nr. 101 din după amiaza zilei de 29 octombrie 2014, suplimentar față de actele de identitate prevăzute în decizia BEC nr. 10 D din 15 septembrie 2014, cetățenii români cu domiciliul în România, care în ziua votării se află în străinătate, vor putea vota și pe baza cărții de identitate, cărții de identitate electronice, cărții de identitate provizorie sau a buletinului de identitate. Prin urmare, pe baza cărții de identitate se va putea vota în oricare dintre secţiile de votare organizate în străinătate. Anterior acestei decizii a BEC, cu cartea de identitate se putea vota în străinătate numai în secţiile de votare organizate în statele UE şi alte state care permit intrarea pe teritoriul lor cu cartea de identitate.



    Ministerul Afacerilor Externe apreciază că, urmare deciziei BEC nr. 101 din 29 octombrie 2014 pentru completarea deciziei BEC nr. 10D din 15 septembrie 2014 prin care se suplimentează categoriile de acte de identitate în baza cărora se poate vota în străinătate, sunt generate, cu titlu imediat, o serie de consecinţe cu potenţial impact negativ asupra securităţii votului.



    Urmare a deciziei BEC nr. 10D din 15 septembrie 2014, Ministerul Afacerilor Externe a trimis, în timp util, către toate secţiile de votare îndrituite din străinătate întregul stoc disponibil de timbre autocolante cu însemnul Votat” care se aplică pe cartea de identitate după exercitarea votului. Menţionăm că, în prezent, MAE nu dispune de alte timbre autocolante care să fie distribuite, potrivit normelor, până cel mai târziu în pre-ziua votului, la toate acele secţii de vot din străinătate care, conform deciziei BEC nr. 101/29.10.2014, trebuie să utilizeze timbre autocolante în procedura de vot.



    Referitor la aceste aspecte, MAE a sesizat, încă din seara zilei de 29 octombrie 2014, Biroul Electoral pentru Străinătate (BES) printr-o întâmpinare oficială. Tot în seara zilei de 29 octombrie 2014, MAE a solicitat Ministerului Afacerilor Interne o suplimentare a numărului de timbre autocolante în vederea distribuirii de urgenţă către secţiile de votare din străinătate care, la acest moment, nu au în dotare timbre autocolante.



    În aceste condiţii, Ministerul Afacerilor Externe semnalează public faptul că există un risc foarte ridicat ca, în intervalul extrem de scurt de timp rămas la dispoziţie până la primul tur de scrutin, timbrele autocolante suplimentare să nu poată ajunge la toate secţiile de votare din străinătate care, potrivit noii decizii BEC, trebuie să aplice aceste timbre în cazul votului pe bază de carte de identitate. În consecinţă, Ministerul Afacerilor Externe semnalează public existenţa unui risc serios de exercitare a votului multiplu în străinătate, ceea ce poate duce la vicierea gravă a corectitudinii întregului proces electoral.



    MAE solicită instrucţiuni clare de la BEC cu privire la modul în care se va proceda în acele secţii de votare din străinătate la care, pe fondul deciziei BEC menţionate, emisă cu numai trei zile înainte de ziua votării, nu vor putea fi furnizate în timp util timbrele autocolante necesare.



    Reamintim că Ministerul Afacerilor Externe a luat toate măsurile care ţin de competenţele sale pentru desfăşurarea în condiţii de corectitudine şi securitate a votului în străinătate şi va acţiona în continuare pentru asigurarea corectitudinii depline a procesului electoral în străinătate.



  • Campania electorală, în linie dreaptă

    Campania electorală, în linie dreaptă

    Duminica viitoare, peste 18 milioane de români cu drept de vot vor fi chemaţi la urne pentru a-şi alege un preşedinte pentru următorii cinci ani. Începută pe 3 octombrie, campania electorală a intrat, luni, în linie dreaptă, candidaţii la cea mai înaltă funcţie din stat urmând să încerce să convingă pe ultima sută de metri un electorat a cărui apatie politică s-a manifestat printr-o prezenţă la urne cu o constantă traiectorie descedentă.



    Dacă euforia Revoluţiei anti-comuniste s-a oglindit, în 1990, inclusiv în cei peste 85% de români care au votat la prezidenţiale, procentul lor s-a redus treptat, ajungând în 2000 la circa 58%, iar la ultimul scrutin, din 2009, la mai puţin de 55%. Anul acesta, scandalurile politice pe bandă rulantă sau cazurile tot mai numeroase de oameni politici corupţi pe care justiţia îi ia, de câteva săptămâni, parcă mai des ca niciodată la bani mărunţi au contribuit, şi ele, la starea de indiferenţă a românilor care, potrivit sondajelor, cred, în majoritate, că, oricine s-ar afla în fruntea ei, ţara nu s-ar îndrepta într-o direcţie bună.



    Prin vot, ei trebuie să demonstreze că le pasă de viitorul ţării şi al comunităţii în care trăiesc — spune, însă, Autoritatea Electorală Centrală. Or, campania electorală este menită ca, până pe 1 noiembrie, în ajunul primului tur, să deschidă apetitul pentru vot prin afişe, pliante, mitinguri sau prezenţe la radio şi televizor. Pe 2 noiembrie, 14 sunt candidaţii care îşi vor disputa întâietatea pentru fotoliul pe care îl ocupă de zece ani actualul preşedinte Traian Băsescu: doi din partea unor alianţe, opt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru independenţi. Actualul premier de stânga, Victor Ponta, este reprezentantul alianţei electorale PSD-UNPR-PC, iar etnicul german Klaus Iohannis, al Alianţei Creştin-Liberale, de opoziţie.



    În premieră anul acesta, printre candidaţi figurează două femei — Elena Udrea, din partea Partidului pro-prezidenţial Mişcarea Populară, şi, ca independent, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, actual europarlamentar. Tot pentru prima oară, la cea mai înaltă funcţie din stat aspiră, ca independent, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu. Se mai prezintă la scrutinul prezidenţial, tot ca independent, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.



    În speranţa că vor conştientiza în număr cât mai mare importanţa demersului de a se prezenta la urne, românii sunt aşteptaţi la vot în cele 18.550 de secţii de votare din ţară şi 294 din străinătate. Au fost tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot şi realizate peste 94 de mii de ştampile cu menţiunea Votat. Dacă va fi cazul, turul doi al prezidenţialelor va avea loc pe 16 noiembrie.

  • Ucraina, victoria partidelor europene

    Ucraina, victoria partidelor europene

    Prooccidentalii ucrainieni au obţinut, duminică, la alegerile legislative, o victorie foarte importantă pentru viitorul ţării lor, aflată, încă, sub ameninţarea războiului şi a dezmembrării. Preşedintele Petro Poroşenko, cel care a convocat aceste alegeri anticipate declara, la încheierea scrutinului, că mai mult de trei sferturi dintre alegătorii prezenţi la urne au sprijinit puternic şi ireversibil orientarea Ucrainei spre Europa. Guvernul de la Kiev a câştigat un vot de încredere convingător acordat de popor, a mai subliniat Poroşenko.



    Potrivit estimărilor, circa 70% dintre voturi au fost obţinute de cinci partide prooccidentale. Blocul Poroşenko, în care se regăseşte şi partidul UDAR al fostului boxer, Vitali Kliciko, a primit peste 20% din voturi, în timp ce pe poziţia a doua s-a plasat Frontul Popular al premierului Arseni Iaţeniuk, urmat de Samopomitch — partidul reprezentanţilor societăţii civile şi al combatanţilor veniţi din Est. Ultimele două formaţiuni sunt favorabile unei ofensive mai dure contra separatiştilor proruşi din estul ţării. Blocul Opoziţiei care reuneşte aliaţii fostului preşedinte, Viktor Ianukovici a strâns 8%, depăşind pragul minim necesar pentru a accede în parlament, spre deosebire de Partidul comunist, care a fost votat de numai 3% din alegători.



    Vor mai fi reprezentate în Rada de la Kiev Partidul Radical şi formaţiunea naţionalistă Svoboda şi partidul Batkivşcina al fostului premier, Iulia Timoşenko. Rata prezenţei la vot a fost de aproape 40%. În jur de cinci milioane de alegători, dintre cele 36 de milioane din întreaga ţară, nu au putut vota, în Crimeea, anexată de Rusia, în martie şi în zonele controlate de separatişti din est. AFP noteaza, cu toate acestea, că rezultatul alegerilor reprezintă o victorie de o amploare fără precedent de la independenţa Ucrainei, în 1991 şi după şase luni de conflict în estul ţării între armata ucraineană şi rebelii proruşi, soldat cu peste 3.700 de morţi.



    Ucrainenii au votat pentru soluţionarea paşnică şi politică a conflictului armat cu rebelii proruşi din estul ţării, spunea, duminică, preşedintele Poroşenko, adresându-se naţiunii ucrainene. El a salutat, totodată, declinul partidului comunist, care pentru prima dată de la independenţa acestei foste republici sovietice, nu mai intră în parlament. În termeni tehnici, Porosenko se aşteaptă, după validarea rezultatelor, la formarea rapidă a unei noi coaliţii în parlament şi apoi la formarea unui nou guvern în care, potrivit experţilor, actualul prim-ministru, Arseni Iaţeniuk ar trebui să-şi păstreze postul.

  • Jurnal românesc – 21.10.2014

    Jurnal românesc – 21.10.2014

    La alegerile pentru Preşedintele României, din 2 şi, respectiv 16 noiembrie, un act de identitate valabil e o condiţie absolut necesară pentru exercitarea dreptului de vot. Ministerul de Externe de la Bucureşti recomandă cetăţenilor români din străinătate care şi-au pierdut sau cărora le-au expirat actele de identitate să solicite din timp preschimbarea acestora la misiunile diplomatice şi consulare ale României. Ţinând cont de durata necesară emiterii unor noi acte valabile, cetăţenii români sunt sfătuiţi să evite preschimbarea actelor de identitate în apropierea zilei în care se desfăşoară scrutinul sau chiar în ziua respectivă. În vederea unei cât mai bune informări a cetăţenilor români din străinătate cu privire la condiţiile de exercitare a votului, ministerul de Externe a dat publicităţii Ghidul alegătorului român din străinătate – Alegeri pentru Preşedintele României din 2014, material informativ pe care îl recomandă spre consultare.



    Votul pe moţiunea simplă privind românii de pretutindeni a fost amânat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, din lipsă de cvorum. Acesta va avea loc săptămâna viitoare. În documentul inititulat Românii de pretutindeni – victimele unui actor netalentat şi dezinteresat, iniţiatorii, deputaţii PNL şi PDL, îi cer ministrului delegat de resort, social-democratul Bogdan Stanoevici, să iniţieze o procedură de evaluare serioasă şi credibilă a numărului de români care trăiesc în afara graniţelor ţării. Guvernul e acuzat de dispreţ faţă de comunităţile româneşti din străinătate, fiindcă a învestit în această funcţie un om fără o minimă experienţă în domeniu. În replică, ministrul Stanoevici a spus că acuzaţiile din moţiune sunt lipsite de substanţă şi demagogice.



    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, şi omologul său ungar, Péter Szijjártó, au convenit, luni, în marja unei reuniuni la Luxemburg, abordarea, la întânirile lor viitoare, a dosarelor sensibile aflate pe agenda bilaterală de mai mulţi ani. Potrivit diplomaţiei de la Bucureşti, printre acestea figurează protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria. Cei doi miniştri au decis să reactiveze Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale.



    Şeful Guvernului de la Roma, Matteo Renzi, a promis să favorizeze obţinerea cetăţeniei italiene pentru copiii născuţi în peninsulă din părinţi străini. El a promis ca, până la sfârşitul anului, să obţină aprobarea unor amendamente care să modifice legea privind cetăţenia. Dacă proiectul său va trece, copiii născuţi în Peninsulă din părinţi străini ar putea obţine cetăţenia italiană, cu condiţia ca ei să fi efectuat acolo cel puţin un ciclu şcolar, primar sau secundar. Peste un sfert de milion de străini, majoritatea proveniţi din Europa, trăiesc în legalitate în Italia, dintre care peste 25% sunt tineri de sub 20 de ani.



    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pretinde că Transnistria trebuie să aibă drept de autodeterminare, dacă Republica Moldova aderă la NATO sau decide să se unească cu România. Potrivit corespondentului Radio România la Moscova, Lavrov a avertizat Uniunea Europeană în legătură cu consecinţele nefaste ale aplicării aşa-numitului scenariu ucrainean în Republica Moldova.

  • Jurnal românesc – 13.10.2014

    Jurnal românesc – 13.10.2014

    Ministerul de Externe a elaborat harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, o aplicaţie dezvoltată pe platforma Google Maps, pentru a facilita accesul cetăţenilor români din afara ţării la urne. Harta permite vizualizarea locaţiilor secţiilor de votare din străinătate, atât a celor organizate în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, cât şi a celor din afara acestora. Pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, Ministerul de Externe va organiza 294 de secţii de votare în afara ţării. Detalii pot fi găsite chiar pe site-ul instituţiei — www.mae.ro.




    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, o vizită în Germania, dominată de participarea la deschiderea celei de-a 15-a ediţii a Zilelor Culturii Române la Munchen. Cu această ocazie, el a participat şi la vernisajul expoziţiei de fotografie ”România necunoscută”. Agenda vizitei a inclus şi întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Munchen, Nurnberg şi Ingolstadt. În discuţiile cu aceştia, Bogdan Stanoevici a subliniat că membrii comunităţilor româneşti au un rol determinant în formarea unei imagini pozitive a ţării, în concordanţă cu evoluţiile şi realităţile României. De asemenea, el a vorbit de importanţa recentelor măsuri pe care Guvernul de la Bucureşti le-a luat în sprijinul românilor din diaspora, cum ar fi reducerea taxelor consulare şi programul ”Prima Casă”.




    Organizaţiile românilor din Valea Timocului atrag atenţia că instituţiile din Serbia nu le respectă dreptul la educaţie, cultură, religie şi la informare în limba română. La aceste nemulţumiri se adaugă şi problemele privind organizarea alegerilor pentru consiliile naţionale ale minorităţilor din Serbia, care vor avea loc pe 26 octombrie. Reprezentanţii organizatiilor au venit la Bucureşti pentru a le prezenta parlamentarilor situaţia reală. Deputat în comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor, Eugen Tomac a declarat că va cere Ministerului de Externe să insiste pentru respectarea protocolulului dintre România şi Serbia în privinţa protecţiei minorităţilor naţionale. El a mai spus că, imediat ce se va instala noua Comisie Europeană, va merge împreună cu liderii românilor din Valea Timocului în audienţă la comisarul pentru vecinătate şi extindere, dar şi la Comisia pentru drepturile Omului din Parlamentul European.




    În Ungaria, duminică, odată cu alegerile locale, a avut loc şi scrutinul pentru autoguvernările minorităţilor naţionale din această ţară. Aproximativ 5.200 de alegători ai comunităţii româneşti au votat pentru candidaţii înscrişi în cursa pentru autoguvernările locale, în Budapesta şi în patru judeţe, precum şi pentru autoguvernarea pe ţară a românilor din Ungaria. Alegerile locale au fost câştigate de partidul de centru-dreapta FIDESZ, aflat la putere.

  • Alegeri şi campanii electorale

    Alegeri şi campanii electorale

    Anul viitor va găsi bună parte din harta politică a Europei Centrale şi de Est colorată diferit faţă de 2014.



    În Bulgaria, cel mai pauper stat membru al Uniunii Europene, partidul GERB, de centru-dreapta, a redevenit, după alegerile parlamentare anticipate de duminică, principala formaţiune politică a ţării. Cu circa o treime din voturi, partidul condus de Boiko Borisov, demisionar anul trecut din funcţia de premier, a pus capăt scurtului interludiu de stânga în Guvernul de la Sofia. Minat de acuzaţii de incompetenţă şi suspiciuni de corupţie, mandatul succesorului lui Borisov, Plamen Oreşarski, se încheie prematur, după ce componentele coaliţiei guvernamentale în exerciţiu – socialiştii şi partidul etnicilor turci – au obţinut împreună mai puţine sufragii decât conservatorii singuri. Departe de a a-şi savura victoria, Borisov recunoaşte, însă, că fragmentarea noului legislativ va face foarte dificilă constituirea guvernului.



    Şi letonii au ales, la legislativele de sâmbătă, tot dreapta. Alternativa la cele patru partide pro-vest, care vor deţine circa două treimi din mandatele parlamentare, era partidul de opoziţie al rusofonilor şi nostalgicilor rusofili, numit Armonia. Or, notează analiştii, pe fondul îngrijorării provocate de agresivitatea şi apetitul teritorial redeşteptat al Rusiei, electoratul din mica republică ex-sovietică de la Marea Baltică a optat, decis, pentru valorile occidentale.



    Duminica viitoare, pe 12 octombrie, la urne vor merge, din nou, şi ungurii. Complet lipsite de suspans, alegerile locale vor fi, potrivit analiştilor, doar o reconfirmare a supremaţiei politice absolute a formaţiunii conservatoare FIDESZ, care, în primavară, şi-a adjudecat fără drept de apel atât legislativele interne, cât şi scrutinul pentru Parlamentul European. Nici deparajele autoritare ale premierului Viktor Orban, nici politica ambiguă a acestuia faţă de Rusia nu par să fi provocat modificări majore în opţiunile alegătorilor. Mai ales că, tot mai debilă, opoziţia liberală şi socialistă a cedat poziţia secundă ultranaţionaliştilor de la Jobbik.



    În România, în schimb, totul se joacă înaintea alegerilor prezidenţiale de luna viitoare. Pe 2 noiembrie, primul tur de scrutin va cerne între cei 14 aspiranţi la succesiunea actualului şef al statului, Traian Băsescu. Iar pe 16, finala se va disputa, probabil, aşa cum indică sondajele privind intenţiile de vot, între marele favorit, premierul social-democrat Victor Ponta, şi candidatul opoziţiei de centru-dreapta, primarul Sibiului, Klaus Iohannis. Membre ale NATO şi UE, România, Bulgaria, Ungaria şi Letonia rămân ancorate în lumea liberă indiferent de culoarea politică a Puterii.



    În Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), în schimb, la parlamentarele de pe 30 noiembrie se va juca o enormă carte geopolitică. Riscul ca partidul comunist pro-moscovit, favorit în sondaje, să câştige în dauna coaliţiei tripartite pro-occidentale echivalează cu irosirea a cinci ani de reforme dure şi de eforturi susţinute care, în vară, au fost răsplătite cu incheierea acordurilor de asociere şi liber schimb dintre Chişinău şi UE.

  • Jurnal românesc – 6.10.2014

    Jurnal românesc – 6.10.2014

    Cei 14 candidaţi la fotoliul de preşedinte al României sunt în campanie electorală. Aceasta se va încheia în dimineaţa zilei de 1 noiembrie. Primul tur de scrutin va avea loc pe 2 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 16. Peste 18 milioane de români, inclusiv din diaspora, vor fi aşteptaţi la urne. Pentru cei aflaţi în străinătate, vor fi organizate 294 de secţii de votare în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului electoral.



    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a lansat, vineri, un nou sistem informatic consular care vine în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în străinătate, simplificând procedura de eliberare a unor documente. Proiectul are o perioadă de implementare de 18 luni şi o valoare totală de 31.500.000 lei, din care finanţarea nerambursabilă din fonduri europene reprezintă 82,7%. Proiectul se adresează cetăţenilor români din străinătate şi va permite celor care solicită servicii consulare în domenii cum ar fi activitatea notarială sau actele de stare civilă, dar nu numai, să obţină documentele în timp mai scurt şi fără birocraţie. Potrivit oficialităţilor române, noul sistem va automatiza peste 95% din serviciile consulare.



    România poate încheia şi anul acesta cu un excedent al balanţei comerciale cu produse agroalimentrare, la fel ca şi anul trecut, a declarat ministrul agriculturii, Daniel Constantin. El a amintit la o conferinţă internaţională organizată la Bucureşti că pentru prima dată după două decenii ţara România a exportat mai multe produse agroalimentare decât a importat. Deja anul acesta, în primele şase luni firmele româneşti au exportat produse agroalimentare valorând cu 200 de milioane de euro mai mult în primul semestru din anul trecut, iar producţia din acest an se anunţă cel puţin la fel de bună ca cea din 2013, a spus ministrul agriculturii. UE rămâne principala piaţă de export, însă pieţele trebuie diversificate astfel încât producătorii români să obţină preţuri mai bune pentru produsele lor, a adăugat Daniel Constantin.



    Rata absorbţiei banilor comunitari va depăşi 40% în luna octombrie — declară ministrul român al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta a precizat că, la finele lunii septembrie, procentul era de 38,46. Potrivit oficialului de la Bucureşti, România a încasat, în acest an, peste două miliarde de euro de la Bruxelles, mai mult decât în oricare dintre anii din intervalul 2007-2012. Totodată, suma încasată în primele nouă luni ale acestui an este mai mare decât cea încasată în aceeaşi perioadă din 2013.



    România poate avea un rol extrem de important pe fostul “Drum al Mătăsii”, care leagă Europa de Asia — este una din concluziile Conferinţei Bucharest Forum 2014, la care au participat lideri politici şi personalităţi ale mediului de afaceri internaţional. Aceştia au apreciat că România este un punct de stabilitate pe coasta de vest a Mării Negre, iar geografic şi economic, este poarta dinspre Europa către Asia. Forumul a fost organizat de Institutul Aspen România şi de German Marshall Fund, din SUA, în parteneriat cu Ministerul de Externe şi Banca Naţională a României.

  • Retrospectiva săptămânii 28.09 – 4.10.2014

    Retrospectiva săptămânii 28.09 – 4.10.2014

    A început campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie



    În România a debutat, vineri, campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de luna viitoare. Primul tur de scrutin e programat pe 2 noiembrie, iar cel decisiv pe 16. La succesiunea actualului preşedinte, Traian Băsescu, căruia îi expiră al doilea mandat la care-i dă dreptul Constitutia, şi-au depus candidaturile 14 aspiranţi – doi din partea unor alianţe, opt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru independenţi. Potrivit sondajelor, este probabil ca al doilea tur de scrutin să şi-l dispute premierul social-democrat Victor Ponta şi liderul liberal Klaus Iohannis, candidat al Aliantei Crestin-Liberale PNL-PDL (opozitia de centru-dreapta). Printre candidaţi mai figurează preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, liderul UDMR (la co-guvernare), Kelemen Hunor, europarlamentarul independent Monica Macovei şi sefa PMP (opozitie, pro-prezidential), Elena Udrea. Au fost organizate 18.550 de secţii de votare în România şi 294 în străinătate.




    Corina Creţu, desemnată comisar european pentru politică regională, obţine avizul favorabil al comisiei de specialitate a Parlamentului European



    Eurodeputata social-democrată Corina Creţu, propunerea României pentru funcţia de comisar european, a primit aviz favorabil din partea Comisiei de specialitate a Parlamentului European. La audiere, ea a promis toleranţă zero faţă de fraudarea fondurilor şi a pledat pentru solidaritate între statele membre. Corina Cretu a fost nominalizată de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru portofoliul Politici Regionale, unde ar urma sa gestioneze un buget de 350 de miliarde de euro în perioada 2014 — 2020. Eurodeputat din 2007, Corina Cretu este, în prezent, vicepreşedinte al Parlamentului European. Noua Comisie ar urma să-şi înceapă activitatea la 1 noiembrie.




    A început un nou an universitar



    În România, peste 450.000 de studenţi au început noul an universitar. În număr mai mic faţă de anii trecuţi, studenţii acuză creşterea taxelor, desfiinţarea unor facultăţi sau specializări, precum şi subvenţia mică de la stat pentru transport. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin însă că vor reuşi să finanţeze bursele de practică, transportul, precum şi unele proiecte de cercetare. Noul an debutează cu o serie de modificări legislative, cum ar fi reintroducerea doctoratelor la frecvenţă redusă şi posibilitatea universităţilor de a organiza colegii postliceale.




    La Kiev a avut loc trilaterala România-Ucraina-Republica Moldova



    Premierul român, Victor Ponta, şi cel ucrainean, Arseni Iaţeniuk, au semnat, joi, la Kiev, acordul privind micul trafic de frontieră între cele două ţări vecine. Astfel, două milioane de oameni care locuiesc lângă graniţă vor putea călători cu un permis de liberă trecere şi nu vor mai avea nevoie de viză. Tot la Kiev a avut loc trilaterala România-Ucraina-Rep.Moldova(ex-sovietica, majoritar romanofona). Alături de premierii român şi ucrainean, la discuţii s-a aflat şi şeful executivului de la Chişinău, pro-occidentalul Iurie Leancă. Victor Ponta le-a transmis omologilor săi dorinţa României ca Rep.Moldova şi Ucraina să facă parte cât mai repede din comunitatea statelor membre ale UE. Victor Ponta şi Iurie Leancă au avut şi o întrevedere cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.





    Executivul român aprobă a doua rectificare a bugetului de stat din 2014



    Guvernul român a aprobat cea de-a doua rectificare bugetară din 2014, care este, în ansamblu, una pozitivă, la fel ca cea din vară. Autorităţile locale şi Ministerul Muncii sunt principalii beneficiari ai rectificării bugetare, alături de educaţie, sănătate, agricultura, internele, externele, dezvoltarea regională şi serviciile speciale. La polul opus, printre ministerele cele care au pierdut bani, se numără Finanţele şi Agricultura. Pe de altă parte, de la 1 octombrie, contribuţiile la fondul de asigurări sociale au scăzut, cu 5 puncte procentuale la angajator. De la aceeaşi dată, aproximativ 30 de mii de pensionari beneficiază de anularea obligaţiei de a da înapoi banii în plus proveniţi din calcularea greşită a pensiilor. Şi 12 mii de mame au fost vizate de amnistia fiscală a Executivului. Ele ar fi trebuit să returneze sumele obţinute din venituri suplimentare în perioada în care au încasat indemnizaţia de creştere a copilului.




    DNA cere începerea urmăririi penale pentru 9 foşti miniştri în aşa-numitul dosar Microsoft



    DNA a cerut ridicarea imunităţii pentru a începe urmărirea penală împotriva a 9 foşti miniştri, din partide şi guvernări diferite. Procurorii îi suspectează de trafic de influenţă, luare şi dare de mită, spălare de bani sau abuz în serviciu într-un dosar privind atribuirea de licenţe şi produse ale gigantului american Microsoft. Acuzaţiile în acest dosar datează din 2012, când guvernul român a anunţat că a cumpărat prin intermediari software destinat utilizării în şcoli, cu 30-40% peste media pieţei.




    În Liga Europa, două echipe româneşti de fotbal au fost învinse



    Ambele echipe româneşti de fotbal prezente în grupele Ligii Europa au pierdut partidele jucate joi. În grupa J, campioana Steaua Bucureşti a cedat cu 1-3, în deplasare, în fata formaţiei ucrainene Dinamo Kiev, în vreme ce, în grupa D, vicecampioana Astra Giurgiu a fost înfrantă pe teren propriu, 1-2, de austriecii de la Red Bull Salzburg. Steaua ocupa locul doi într-o grupă din care mai fac parte Aalborg (Danemarca) şi Rio Ave (Portugalia). Astra este pe ultimul loc într-o grupă în care mai sunt prezente Celtic Glasgow (Scotia) şi Dinamo Zagreb din Croatia.

  • Candidaţii la preşedinţia României

    Candidaţii la preşedinţia României

    Biroul Electoral Central din România a declarat, duminică, definitivă, lista de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale şi semnele lor electorale. Au intrat, oficial, în cursa pentru Palatul Cotroceni 14 candidaţi. Doi dintre aceştia vin din partea unor alianţe, opt sunt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru – independenţi. Cotat, în sondaje, cu cele mai multe şanse la alegerile din noiembrie, preşedintele PSD, Victor Ponta este susţinut de alianţa PSD-UNPR-PC, funcţională şi la guvernare. El îşi propune să schimbe profilul preşedintelui, de la un generator de criză, la un reprezentant al intereselor publice.



    Intrat în cursa prezidenţială, preşedintele PNL şi primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin Liberale, îşi doreşte să facă ‘o altfel de politică’. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier şi ministru al Culturii, vrea ca România să devină un stat puternic în regiune, în timp ce preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, fost ministru în Cabinetul Emil Boc, pledează pentru democraţie şi dezvoltare. Ea are sprijinul declarat al preşedintelui României, Trăian Băsescu, care îşi va încheia al doilea mandat în funcţia supremă în stat.



    Liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor încearcă, din nou, să devină preşedintele României şi consideră că problemele ţării sunt sărăcia şi funcţionarea defectuoasă a instituţiilor statului, iar preşedintele fondator al PPDD(populist), Dan Diaconescu se declară candidatul oamenilor de rând. Între independenţi, îl găsim pe preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier liberal, care vine în faţa alegătorilor cu un proiect de ţară ambiţios — România pe locul 7 în UE – pe Teodor Meleşcanu, care a demisionat din fruntea Servicului Român de Informaţii Externe şi îşi propune să fie preşedintele tuturor românilor, fie ei de dreapa sau de stânga şi pe europarlamentarul Monica Macovei care are ca proiect menţinerea României pe direcţia Vest.



    Alţi candidaţi, cu o cotă mică în cursa prezidentiabililor sau chiar cvasinecunoscuţi, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, Mirel Amariţei de la Partidul ProDemo, Szolágyi Zsolt, susţinut de Partidul Popular Maghiar din Transilvania, William Brânză – Partidul Ecologist Român şi Gheorghe Funar, independent. Analiştii politici observă că, în lipsa unui interes real pentru programe electorale, alegătorii vor desemna viitorul şef al statului în funcţie de popularitatea liderilor politici. Aceştia vor intra, pe 3 octombrie, în campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014.

  • Bogdan Stanoevici: “Nu ştim câţi români sunt în afara graniţelor”

    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a declarat, sâmbătă, la Bistriţa, că statul român nu cunoaşte numărul de români aflaţi în afara graniţelor şi că esete necesară o înnoire a listelor din diaspora:


    Nu ştim câţi români sunt în afara graniţelor şi vă spun de ce. E foarte greu. Eu acum încerc, prin asociaţiile românilor din străinătate să coroborez datele de la ambasade, de la autorităţile locale din ţările respective şi datele pe care să le culeagă asociaţiile româneşti, printre care şi bisericile. Numai când vom corobora aceste date vom avea o imagine cât mai aproape de realitate, însă nu o să putem niciodată să impunem unui cetăţean român să se înscrie (în evidenţe oficiale — n.r.) dacă nu doreşte”, a declarat Stanoevici, citat de Mediafax.



    Ministrul a precizat că solicitarea legată de enumărul românilor din diapsora nu are legătură cu apropiatele alegeri prezidenţiale:


    Eu nu sunt un om politic, nu pot lua decizii politice. Am făcut acest lucru fiindcă avem nevoie să ştim câţi suntem în străinătate, fiindcă este important pentru comunităţile româneşti. Nu le-am dat termen ca luna viitoare să-mi dea lista, dar i-am rugat pe cei din asociaţii şi pe reprezentanţii bisericii din mai multe ţări să încerce să adune cât mai repede aceste date. Datele de la ambasade şi direcţii consulare le avem deja, dar ştim că cifrele oscilează. În Spania sunt aproape un milion de oameni şi peste un million în Italia.


    Scopul e să ştim câţi suntem deja. Eu cred că e important fiindcă foarte multe lucruri depind de asta. Şi asta încerc să le explic şi celor din străinătate pe care îi îndemn să se ducă, să se înscrie la alegerile locale. E foarte important să avem români în structurile administraţiei din Spania şi Italia.”

  • Jurnal românesc – 4.09.2014

    Jurnal românesc – 4.09.2014

    Cei cinci judecători care vor face parte din Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României vor fi desemnaţi vineri, în şedinţă publică, prin tragere la sorţi. Primul tur de scrutin va avea loc în data de 2 noiembrie, iar potrivit calendarului alegerilor, candidaturile trebuie depuse până pe data de 23 septembrie, la ora 24:00. Pe 28 septembrie, Biroul Electoral Central va anunţa candidaturile rămase definitive, iar pe 3 octombrie începe campania electorală, care se încheie la 1 noiembrie. Şi-au oficializat până acum candidaturile la funcţia de şef al statului premierul social-democrat Victor Ponta, liderul liberal Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL, fostul prim-ministru liberal Călin Popescu-Tăriceanu, liderul PMP Elena Udrea şi eurodeputata, recent demisionara din PDL, Monica Macovei.



    Persoanele fizice care au constituit depozite la CEC pentru achiziţionarea de autoturisme şi ulterior le-au transferat la BRD cu acelaşi scop pot încasa despăgubirile începând de joi, 4 septembrie. Potrivit unui comunicat al ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, valoarea despăgubirilor acordate este de circa 45 de mii de lei, din plafonul de o sută de milioane, aprobat iniţial.



    Guvernul de la Bucureşti a semnat un Memorandum de înţelegere cu firma Airbus pentru construirea, anul viitor, a unei fabrici de elicoptere la Braşov. Premierul Victor Ponta a afirmat că, în ultimii ani, cu ajutorul elicopterelor cumpărate de la Airbus, România a creat, prin SMURD, cel mai performant sistem de intervenţie în situaţii de urgenţă din Europa. Şeful executivului a precizat că acordul va contribui şi la dezvoltarea echipamentelor militare şi că atât ministerul Apărării, cât şi ministerul de Interne au nevoie de modernizarea flotilelor de elicoptere.



    Comisarul european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, a anunţat deblocarea a 30 de milioane de euro, din programele de promovare a politicii agricole comune, pentru fermierii europeni afectaţi de embargoul impus de Rusia. Cioloş i-a declarat corespondentului Radio Romania la Bruxelles ca principalii beneficiari vor fi Lituania, Germania, Polonia şi Olanda, ţările UE cel mai grav lovite de embargoul rusesc asupra produselor agroalimentare din spaţiul comunitar. Cu vânzări pe piaţa rusă de circa 40 de milioane de euro în cursul anului 2013, România, a spus comisarul, este unul din statele membre care exportă cel mai puţin şi este, deci, mai puţin afectată. Măsura anunţată de Cioloş vine după ce, săptămâna trecută, Comisia Europeana a decis acordarea a peste 125 de milioane de euro pentru susţinerea producătorilor europeni de fructe şi legume perisabile.



    Republica Moldova participă, în premieră, la summitul NATO din Ţara Galilor, unde e reprezentată de ministrul Apărării, Valeriu Troenco. Chişinăul cooperează deja cu Alianţa Nord-Atlantică în cadrul Parteneriatului pentru Pace, are un program individual de acţiune cu NATO şi participă cu un contingent în cadrul misiunii de mentinere a păcii în Kosovo. Desi, potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru, pe fondul crizei din Ucraina, în cadrul coaliţiei guvernamentale pro-occidentale s-au înmulţit vocile care pledează pentru apropierea de NATO.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că, după ce Ucraina se va stabiliza, va trebui reluată extrem de serios problema minorităţii româneşti din această ţară. Preşedintele a mai spus, pe de altă parte, că diplomaţia de la Bucureşti trebuie să pledeze în continuare pe lângă guvernul de la Belgrad pentru recunoaşterea ca minoritari români a aşa-numiţilor vlahi de pe Valea Timocului. Acestora trebuie să li se acorde drepturile pe care le au, de exemplu, românii din provincia sârbă Voivodina – a mai afirmat preşedintele.

  • Cursa pentru Preşedinţia României

    Cursa pentru Preşedinţia României

    Preşedintele Traian Băsescu e pe ultima turnantă a celui de al doilea mandat în fruntea statului la care-i dădea dreptul Constituţia. Cu un bilanţ controversat şi o imagine compusă din lumini şi umbre, autoînvestit campion al luptei anticorupţie, dar cu fratele mezin după gratii, detestat de unii şi încă adulat de alţii, Băsescu suscită, de fapt, indiferenţa celor mai mulţi dintre români. Privind spre viitor, electoratul e mai interesat de succesiunea lui.



    Cvasitotalitatea sondajelor îl văd favorit la alegerile prezidenţiale din noiembrie pe premierul social-democrat Victor Ponta. Competitor solitar pe stânga spectrului politic şi lider al unui partid disciplinat, care controlează mai toate pârghiile administraţiei, candidatul Ponta beneficiază de un important avantaj logistic. Acesta e dublat de o imagine, intens alimentată de o parte din mass-media, de lider ce vibrează la necazurile fiecărui român, precum şi de setea de revanşă a militanţilor socialişti, al căror partid n-a mai câştigat un scrutin prezidenţial din anul 2000.



    La 42 de ani, Ponta e, la standarde româneşti, neobişnuit de tânăr pentru un virtual câştigător al Preşedinţiei. Adversarilor le pare necopt pentru funcţie, iar câteva episoade din prestaţia lui publică au alimentat acuzaţiile de imaturitate.



    Dacă stânga pompează resurse, energii, speranţe într-un singur om, pe a cărui mână poate câştiga sau pierde totul, la dreapta, dramatic fragmentată, e o obositoare aglomeraţie de prezidenţiabili. Asociate în cartelul numit Alianţa Creştin-Liberală, cele mai importante partide parlamentare din opoziţie, PNL şi PDL, i-l opun lui Ponta pe noul lider al liberalilor, Klaus Iohannis. Etnic german şi longeviv primar al Sibiului (centru), acesta e, cu seriozitatea lui lipsită de imaginaţie, la antipozi faţă de voioşia uneori inadecvată a premierului.



    Agreat de electoratul urban, mai ales în Transilvania natală, beneficiar al fascinaţiei multor români faţă de mitul eficienţei nemţeşti, Iohannis e, spun detractorii, prea provincial ca să conducă de la Bucureşti. Sociologii afirmă, la rândul lor, că grosul electoratului nu e pregătit să accepte un minoritar de confesiune protestantă în fruntea unei ţări în care, potrivit recensămintelor, ponderea etnicilor români creştin-ortodocşi trece de 80%. Sondajele îl creditează, totuşi, pe Iohannis drept contracandidatul lui Ponta în al doilea tur de scrutin, pe care, probabil, l-ar pierde.



    Restul competitorilor din dreapta au, în intenţiile de vot, scoruri de o singură cifră şi şanse, practic, nule. Fost premier de succes şi lider PNL, Călin Popescu-Tăriceanu candidează – inutil, spun analiştii – în numele dizidenţei numite liberal-reformatoare. Dezavuată, practic, de propriul partid, eurodeputata PDL Monica Macovei se vrea preşedintă fiindcă ar avea afinităţi spirituale cu regretatul Nelson Mandela.



    În sfârşit, în pro-băsistul PMP prezidenţialele stârnesc cele mai vii pasiuni. ​Iniţial propus drept candidat, dar apoi constestat tot mai tăios de colegii de partid, fostul ministru Cristian Diaconescu a plecat din PMP şi va candida independent. Iar şefa formaţiunii, altfel impopulara Elena Udrea, a anunţat că e gata să devină prezidenţiabila formaţiunii.

  • Retrospectiva săptămânii 27.07 – 02.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 27.07 – 02.08.2014

    Intemperiile au afectat grav sud-vestul şi sudul României



    Aproape întreaga săptămînă sudul şi sud-vestul României s-au aflat sub incidenţa codurilor roşu, portocalu sau galben de inundaţii. In unele zone, avertizările de cod au fost dublate cu cele de ploi abundente şi vijelii. Intemperiile au provocat victime si pagube materiale importante. Peste două mii de case şi anexe gospodăreşti din aproape două sute de localităţi, mii de hectare de teren arabil au fost inundate, iar peste o mie de persoane au fost evacuate. Viiturile au distrus mai multe porţiuni de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, poduri şi podeţe. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, după ce mai mulţi stâlpi de înaltă tensiune au fost doborâţi de vântul puternic. Efective importante de pompieri, jandarmi şi poliţişti au acţionat pentru salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea pagubelor. Autorităţile centrale şi locale s-au aflat în stare de alertă şi s-au mobilizat pentru a ajuta sinistraţii. Au fost trimise in zonele afectate -alimente, apă, pături. Guvernul a acordat ajutoare finaciare în vederea înlăturării efectelor produse de inundaţii.




    Prima rectificare bugetară din 2014



    Guvernul României a aprobat, joi, prima rectificare bugetară, una pozitivă, din acest an. Cei mai mulţi bani vor primi ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Apărării, Transporturilor, Muncii şi cel al Economiei. Si Ministerul Mediului va primi fonduri suplimentare strict pentru lucrări de amenajări şi combatere a inundaţiilor. De bani în plus va beneficia şi Autoritatea Electorală Permanentă pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Consiliul Fiscal consideră că, prin această rectificare, Executivul transferă povara pe bugetele anilor viitori, fiindcă a supraestimat încasările bugetare ce vor fi înregistrate la finele anului. Consiliul menţionează că rectificarea bugetară nu include impactul reducerii contribuţiilor la asigurări sociale cu 5% pentru angajator, măsură pe care Guvernul intenţionează să o aplice de la 1 octombrie.




    Liderul PSD, premierul român Victor Ponta şi-a anunţat oficial candidatura la alegerile prezidenţiale din noiembrie



    Premierul român, social-democratul Victor Ponta şi-a anunţat oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. In discursul său electoral, Ponta a subliniat că îşi doreşte o schimbare după zece ani de stări conflictuale pe scena politică românească, un nou model de preşedinte, util societăţii. El a ţinut să transmită şi un mesaj de politică externă şi a vorbit despre România un aliat puternic al SUA şi Germaniei dar şi despre România – stat exemplu pentru vecinii săi – Rep.Moldova, Serbia şi Ucraina. Până acum şi-au mai anunţat candidatura la scrutinul din toamnă, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL (centru-dreapta), considerat şi principalul contracandidat a lui Ponta, liderul UDMR (la co-guvernare), Kelemen Hunor, şi fostul ministru de Externe si al Justitiei. Cristian Diaconescu, din partea PMP (opoziţia pro-prezidenţială).




    Reacţia Bucureştiului la protestele etnicilor români din Cernăuţi împotriva mobilizării pe frontul din estul Ucrainei



    Ministerul de Externe de la Bucureşti şi-a exprimat preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, MAE urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. Si în Camera Deputaţilor de la Bucureşti, vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor, Bogdan Diaconu, a deplâns faptul că autorităţile de la Kiev recrutează etnici români pentru a-i trimite în prima linie a frontului în locul ucrainenilor. Reacţiile survin după seria de proteste ale etnicilor români din vestul Ucrainei,declanşate după ce sute de tineri din regiune au primit ordine de încorporare de la Kiev. Manifestanţii au ameninţat că vor bloca din nou şoselele din jurul oraşului Cernăuţi dacă nu vor primi garanţii scrise că nu vor fi trimişi să lupte contra secesioniştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.




    Dacian Cioloş propus de România pentru un nou mandat de comisar european pentru agricultură sau pentru portofoliul dezvoltării regionale



    Guvernul Romaniei l-a propus pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de comisar european pentru agricultură. Propunerea Executivului este susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu. În vârstă de 45 de ani, Dacian Cioloş este comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală din februarie 2010. El este iniţiatorul reformei Politicii Agricole Comune. În România, Cioloş a fost ministru al Agriculturii în perioada 2007 – 2008.




    4 echipe româneşti de fotbal în turul trei preliminar al Ligii Europa şi Ligii Campionilor



    Vicecampioana Romaniei la fotbal, Astra din Giurgiu, a învins acasă, cu scorul de 3-0 echipa ceha Slovan Liberec, în prima manşă a turului III preliminar al Ligii Europa. Cehi au fost şi adversarii Petrolului din Ploieşti, care, tot acasă, au terminat la egalitate, scor 1-1, partida împotriva Viktoriei Plzen. Tot în Liga Europa, CFR din Cluj a pierdut cu 1-0, în deplasare, în faţa echipei Dinamo Minsk, din Belarus. Miercuri, în prima manşa a turului III preliminar al Ligii Campionilor, Steaua Bucureşti a terminat la egalitate, 2-2, meciul din Kazahstan cu FK Aktobe. Partidele retur, decisive pentru calificarea in grupele celor doua competiţii continentale intercluburi, vor avea loc saptamana viitoare.

  • Retrospectiva săptămânii 20.07 – 26.07.2014

    Retrospectiva săptămânii 20.07 – 26.07.2014

    Candidaturi pentru prezidenţialele din toamnă



    Premierul Victor Ponta, liderul principalului partid din România, PSD, a anuntat, joi, că va candida la alegerile prezidenţiale din noiembrie. El a declarat că, săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului Naţional, va cere, oficial, sprijinul partidului său. Ponta a precizat că PC şi UNPR, parteneri juniori ai PSD în alianţa aflată la co-guvernare, îi vor sprijini, şi ele, candidatura. Tot săptămâna aceasta, edilul Sibiului, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL (centru-dreapta), a fost desemnat candidat al formaţiunii sale la prezidenţiale. PNL a decis să fuzioneze cu PDL, tot opoziţia de centru-dreapta, şi să aibă un candidat comun la prezidenţiale, ales, în urma unei cercetări sociologice, între Iohannis şi Cătălin Predoiu, candidatul propus de democrat-liberali. Kelemen Hunor, liderul UDMR (la co-guvernare), şi Cristian Diaconescu, din partea PMP (de centru dreapta, pro-prezidenţial), au fost confirmaţi, la rându-le, drept candidaţi pentru funcţia supremă în stat.




    Măsuri cu impact economic



    O delegaţie a FMI a venit, în această săptămână, la Bucureşti pentru discuţii despre prima rectificare bugetară pe 2014. Pentru anul în curs, autorităţile române şi FMI au convenit un deficit bugetar de 2,2% din PIB. Discuţiile au loc în condiţiile în care datele oficiale arată că, deşi veniturile au crescut în primele cinci luni, ele sunt încă mai mici decât s-a anticipat la construcţia bugetului. În plus, guvernul trebuie să rezolve şi problema reducerii veniturilor rezultată din scăderea CAS la angajator cu 5%, anunţată pentru octombrie. Preşedintele Traian Băsescu a retrimis în Parlament, spre reexaminare, proiectul de lege privind reducerea amintită, precizând că susţine fără rezerve această măsură, dar că are obiecţii legate de sursele de finanţare ale deficitului creat la fondul de pensii. Potrivit şefului guvernului, măsura, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperită prin încasări în plus din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă create, încasări suplimentare din TVA ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă şi reducerea evaziunii fiscale.




    Situaţia din Ucraina



    România doreşte ca resursele militare ale NATO să nu fie diminuate pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Traian Băsescu, potrivit căruia, din punctul de vedere al României, în estul Ucrainei se desfăşoară un război hibrid, punctând că responsabilitatea aparţine teroriştilor, dar şi Federaţiei Ruse, care a devenit partenerul acestora. Şeful statului român a participat, în această săptămână, la Varşovia, la o reuniune a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, care a avut ca principale teme – situaţia regională, cu accent pe criza din Ucraina, şi pregătirea summit-ului NATO din septembrie, din Marea Britanie. Situaţia din Ucraina a dominat, de altfel, agenda politicii externe. UE a adăugat noi nume pe lista cu sancţiuni împotriva Rusiei. Este vorba despre 15 persoane fizice, cetăţeni ruşi şi ucraineni pro-ruşi, şi 18 entităţi juridice – nouă companii şi noua instituţii – acuzate că-i sprijină pe separatiştii din estul Ucrainei. În aceeaşi zi, Olanda a început procesul de identificare a trupurilor recuperate dupa tragedia aviatică din Ucraina, în care şi-au pierdut viaţa toate cele 298 de persoane aflate la bord, între care 193 de cetăţeni ai săi. Între victime se numără şi un român cu dublă cetăţenie. Acuzaţiile privind doborârea avionului planează, în principal, asupra separatiştilor pro-ruşi, care ar fi folosit o rachetă furnizată de Rusia, în timp ce Moscova acuză armata ucraineană.




    Români repatriaţi din Gaza



    19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi, în această săptămână, ca urmare a agravării stării de insecuritate din ultimele zile din Fâşia Gaza. Săptămâna trecută, 84 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora fuseseră repatriaţi din zonă, unde confruntările, începute pe 8 iulie, s-au soldat, deja, cu sute de morţi în rândul palestinienilor — majoritatea civili — şi zeci în rândul israelienilor. Din raţiuni de securitate, mari companii aeriene americane şi europene au decis să-şi anuleze zborurile către Tel Aviv. Unele, între care şi cea românească Tarom, au anunţat, în schimb, că îşi reiau cursele conform orarului, după o suspendare prealabilă.




    Embargo instituit de Rusia pentru produse din Republica Moldova



    România va încerca să ajute Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) în contextul măsurilor la care este supusă din partea Rusiei – sunt promisiunile formulate, de la Bucureşti, de premierul Victor Ponta şi de ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Federaţia Rusă a interzis importurile de fructe şi legume din Republica Moldova, după ce luase aceeaşi măsură în ceea ce priveşte carnea şi vinul. Anticipat de analişti, embargoul instituit de ruşi survine ratificării, luna trecută, de către Chişinău, a acordurilor de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. Premierul moldovean, Iurie Leancă, a calificat drept inexplicabilă decizia Rusiei, care şi-a motivat decizia afirmând că fructele şi legumele amintite ar fi infestate. Produsele respinse de Rusia ar putea să ajungă pe pieţele din ţările UE, pe piaţa arabă şi pe cea din Belarus.

  • Poziţionări politice pentru alegerile prezidenţiale

    Poziţionări politice pentru alegerile prezidenţiale

    Premierul român, Victor Ponta, liderul PSD, şi-a luat, în sfârşit, inima-n dinţi şi a anunţat ceea ce, în fapt, toata lumea ştia că se va întampla – candidatura la prezidenţialele din noiembrie. El a declarat că, săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului Naţional, va cere, oficial, sprijinul partidului său. De asemenea, Ponta a precizat că PC şi UNPR, micuţii acoliţi ai PSD în alianţa aflată la co-guvernare, îi vor sufla, şi ele, vânt din pupă în cursa prezidenţială.



    Aşezat, de ceva vreme, pe prima poziţie în sondaje, care, mai mult, îl dau ca mare favorit al scrutinului, Ponta vânează, la doar 42 de ani, funcţia supremă, ca destinaţie finală a unei cariere politice prodigioase. Considerat un exemplar de prim rang al valului de tineri politicieni români, neatinşi de mentalităţile trecutului regim comunist, Ponta, susţin analiştii, nu a ars etape în evoluţia sa ca om politic. Parlamentar, secretar de stat, ministru sau şef de partid sunt, deja, repere în CV-ul său politic. Totuşi, comentează observatorii, Ponta are şi puncte vulnerabile, cum ar fi prestaţia aparent neconvingătoare ca premier, deşi au trecut mai bine de doi ani de când deţine această funcţie, sau controversele asociate realizărilor sale academice, în condiţiile în care acuzaţiiile de plagiat legate de teza sa de doctorat încă îl mai bântuie. Ponta rămâne, totuşi, un candidat redutabil, cu un partid mare în spate, capabil, graţie cunoscutei sale discipline interne, să aducă la urne o mare parte a simpatizanţilor stângii.



    Şi la dreapta pregătirile sunt în toi. Săptămâna aceasta, edilul Sibiului, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL, a fost desemnat candidat al formaţiunii sale la prezidenţiale. Exponent al minorităţii germane din Romania, Iohannis, cotat al doilea în sondaje, are, pe lângă anvergura unui primar destoinic, ce şi-a administrat aproape ireproşabil urbea, şi imaginea unui politician echilibrat, care nu este predispus la derapaje verbale.



    Pentru analiştii politici, la cum stau lucrurile acum, Iohannis este, pentru Ponta, sigurul contracandidat adevărat, care nu conteză doar la nivel de retorică ori program prezidenţial. Pentru a fi, însă, titular în meciul prezidenţial cu Ponta, Iohannis mai este nevoit să lupte şi cu Cătălin Predoiu, candidatul propus de PDL, tot opoziţia de centru-dreapta. Cele două mari partide de opoziţie, care urmează să fuzioneze, vor avea, astfel, un candidat comun, ce va fi decis după o cercetare sociologică minuţioasă. De altfel, la sfârşitul acestei săptămâni, vor avea loc trei congrese consacrate fuziunii dintre liberali şi democrat-liberali. Separat, pentru fiecare în parte, iar, mai apoi, cel comun, dedicat fuziunii prin comasare.



    Ca aspiranţi la fotoliul prezidenţial au mai fost confirmaţi Kelemen Hunor, liderul UDMR, şi Cristian Diaconescu, din partea PMP.