Radio România Internațional

Tag: arta

  • Jurnal românesc – 25.03.2020

    Jurnal românesc – 25.03.2020

    ***Agenţiile de plasare a forţei de muncă în străinătate vor fi obligate să asigure transportul grupurilor de lucrători români la destinaţie, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan. Ea a spus că instituţia pe care o conduce are în lucru un proiect de modificare a Legii privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, act normativ adoptat în anul 2000.

    Am avut o primă întâlnire cu reprezentanţii agenţiilor de recrutare şi ai transportatorilor rutieri de persoane (…). Conform proiectului propus de minister, agenţiile de plasare a forţei de muncă vor avea obligaţia de a asigura transportul lucrătorilor români la destinaţie, în cazul în care este vorba de un grup de persoane. Chiar în cursul acestei prime discuţii au fost deja formulate propuneri de colaborare între cele două părţi, astfel încât transportul lucrătorilor să fie monitorizat, să îndeplinească toate condiţiile de siguranţă rutieră şi sanitară, dar şi condiţiile specifice de intrare pe teritoriul statului respectiv, a spus ministrul Muncii. Raluca Turcan a subliniat că rolul acestor modificări este de a introduce garanţii suplimentare pentru românii care merg să lucreze în străinătate, atât în ceea ce priveşte legalitatea contractelor cu angajatorii din statul gazdă, cât şi condiţiile specifice de călătorie şi siguranţa transportului până în ţara de destinaţie. Ministrul a mai spus că în procesul de monitorizare a agenţiilor şi a transportatorilor se va implica şi Inspecţia Muncii.

    ***Academia Internațională Mihai Eminescu a lansat câteva burse de studiu în România pentru tineri basarabeni în memoria marelui om de cultură Nicolae Dabija, transmite Radio Chişinău. Scriitorul Cătălin Bordeianu, membru al academiei, a anunţat că proiectului i s-a alăturat și episcopul Teodosie al Tomisului, care oferă pentru un tânăr basarabean care vrea să studieze teologia în România o bursă pe durata studiilor. Bordeianu a mai spus că Academia Internațională Mihai Eminescu întreprinde şi alte acțiuni în memoria scriitorului Nicolae Dabija, care a fost vice-președinte și membru-fondator al Academiei. El a precizat că urmează să fie editate mai multe manuscrise, care se aflau pe masa de lucru a lui Nicolae Dabija, printre care cel cu traducerea și adaptarea poeziilor lui Neagoe Basarab. De Nicolae Dabija ne leagă o prietenie și o colaborare de aproape 30 de ani… Lucram împreună la problemele, hai să spunem, necunoscute ale istoriografiei noastre. Lucra, distinsul nostru prieten la o re-citire a testamentului lui Neagoe Basarab. Credem că prin cuvânt, prin cărți, vom fi împreună, credem că editarea operei omnia a lui Nicolae Dabija va deveni o realitate în anii următori, a precizat Bordeianu. Academia Internațională Mihai Eminescu reuneşte personalități ale vieţii culturale, printre care laureați ai premiului Nobel, şi acordă anual importante distincţii științifice și culturale, economice, medicale şi teologice.

    ***Institutul Cultural Român de la Budapesta a lansat o nouă serie de dezbateri online despre scriitori români, cultura și limba română în cadrul proiectului Să ne reZOOMăm la cultură!, care se derulează în perioada 25 martie – 18 noiembrie. Nouă dezbateri sunt programate în intervalul menţionat şi sunt susținute de conferenţiar doctor Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula, din cadrul Universității din Seghedin. Prima dintre ele îi este dedicată lui Marin Sorescu şi va fi urmată, pe 8 aprilie, de o ediţie despre Octavian Goga. Formatul acestui proiect este unul deschis, cu intervenții atât din partea conducerii școlilor, cât și a altor invitați. Dezbaterile se întind pe durata a 40 de minute, iar ultimele 10 sunt alocate unei scurte prezentări a autorilor români prezenți în programa de bacalaureat realizate de lectorul Institutului Limbii Române Judith Călinescu. Programul complet al manifestării se găseşte pe site-ul icr.ro, iar intervenţiile au loc pe platforma Zoom și sunt transmise pe pagina oficială de Facebook a ICR Budapesta.

    ***Seria online de discuții artistice româno-suedeze pe teme referitoare la arta vizuală contemporană, intitulată Navigând prezentul şi organizată de reprezentanţa Institutului Cultural Român la Stockholm, a continuat pe 24 martie cu artista Larisa Crunţeanu. Licențiată în jurnalism, aceasta a urmat cursurile de master în fotografie și imagine dinamică și apoi şi-a susţinut doctoratul în arte vizuale la Universitatea Națională de Arte din București. În prezent, Larisa Crunţeanu este unul dintre artiştii galeriei Anca Poteraşu. Seria Navigând prezentul este moderată de curatoarea suedeză Sara Rossling, președintele secțiunii suedeze a Asociației de Artă Nordică, și se desfășoară pe tot parcursul anului 2021, în format online, pe canalele media ale ICR Sockholm. Înregistrarea discuţiei cu Larisa Crunţeanu, precum şi primul episod al seriei, difuzat la 25 februarie şi care i-a avut ca invitați pe membrii colectivului Apparatus 22 Erika Olea, Maria Farcaș şi Dragoș Olea, pot fi urmărite pe pagina de Facebook a ICR Stockholm.


  • Jurnal românesc – 16.12.2020

    Jurnal românesc – 16.12.2020

    ***Radio Chişinău transmite că aceasta a avut o întrevedere cu ambasadorul României, Daniel Ioniţă, în cadrul căreia a subliniat necesitatea de a restabili cooperarea bilaterală firească între cele două state şi de a intensifica colaborarea în mai multe domenii care să aducă beneficii cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Maia Sandu va fi învestită în funcţie pe 24 decembrie.

    ***Guvernul de la Roma pregăteşte noi restricţii pentru sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, a anunţat prim-ministrul italian Giuseppe Conte. Executivul italian a adoptat deja un pachet de măsuri sanitare menite să reducă riscul răspândirii noului coronavirus în această perioadă. Circulaţia pe timpul nopţii a rămas restricţionată, oamenii nu pot călători între regiuni în perioada 21 decembrie – 6 ianuarie, iar în zilele de Crăciun şi de Anul Nou, nu pot părăsi oraşele în care locuiesc. Noile restricţii intervin după ce Germania şi Olanda au decis să impună restricţii la nivel naţional ca urmare a creşterii bruşte a numărului de infectări cu SARS-CoV2.

    În Regatul olandez, măsurile anunţate de premierul Mark Rutte sunt valabile 5 săptămâni şi includ închiderea magazinelor nealimentare, a muzeelor şi a sălilor de sport. Germania a intrat din 16 decembrie în carantină până cel puţin pe 10 ianuarie, iar în Marea Britanie, restaurantele din Londra şi mai multe comitate din sudul regatului au fost închise.

    Restricţiile sunt însă mai lejere în Spania, unde guvernul a decis ca în zilele de Crăciun şi Revelion să permită deplasările între regiuni, precum şi întrunirile în famile în formulă de maximum 10 persoane. Italia, Germania, Spania şi Marea Britanie găzduiesc cele mai numeroase comunităţi de români din diaspora, peste un milion trăind doar în peninsula italiană.

    ***Românii care intenţionează să se deplaseze în Marea Britanie pentru a se întâlni cu cei dragi sau în scop turistic vor mai putea folosi cartea de identitate ca document de călătorie doar pănă la data 30 septembrie 2021, a anunţat Ambasada ţării nostre la Londra.

    De la 1 octombrie 2021, românii vor avea nevoie de paşaport pentru a călători în Regatul Unit. Excepţie o fac conaţionalii care au obţinut statutul de rezident, aceştia putând folosi cartea de identitate ca document de călătorie până la 31 decembrie 2025.

    Ambasada reaminteşte că, începând cu 1 ianuarie 2021, regulile de imigrare în Regatul Unit cu scopul de a locui, a munci sau a studia se schimbă pentru toţi cetăţenii străini, inclusiv români, fiind necesară solicitarea unei vize prin noul sistem de imigrare bazat pe puncte. Acest lucru se va putea face pe site-ul www.gov.uk, iar doritorii vor trebui să demonstreze că îndeplinesc criteriile cerute şi punctajul necesar vizei pentru care se depune cererea.

    Potrivit ultimelor cifre furnizate de Ministerul de Interne britanic, până la jumătatea acestui an, circa 600.000 de români s-au înregistrat pentru noul statut de rezident în Marea Britanie.

    ***Vocalista Teodora Enache Brody și chitaristul Călin Grigoriu prezintă, în premieră, pe 17 decembrie pe pagina de Facebook a reprezentanţei Institutului Cultural Român la Berlin, varianta integral vocală a Sonatei pentru pian nr. 8 în C minor Op. 13 de Ludwig van Beethoven. Interpretarea are loc cu ocazia aniversării, în această lună, a 250 de ani de la naşterea marelui compozitor german. Piesa muzicală, cunoscută și ca Sonata Pathétique, este una dintre compozițiile celebre ale lui Beethoven, scrisă în 1798 și publicată în 1799. Lucrarea este una din cele șapte creaţii dedicate prietenului său, prinţul Karl Lichnowsky. Evenimentul De la clasic la jazz – Omagiu adus lui Beethoven va fi transmis de ICR Berlin de la ora 19.00, ora Germaniei.

    ***Fotografii din albumul Piețe din Europa și istoriile lor, realizat de prodecanul Facultății de Litere a Universității București Cătălin Constantin, au fost cuprinse într-un material video realizat cu sprijinul de Institutul Cultural Român de la Praga. Clipul, cu o durată de circa 20 de minute, prezintă fotografii aeriene și secvențe filmate cu drona în orașe din Cehia. Expoziţia video în limba română, cu subtitrare în limba cehă, va fi prezentată pe 17 decembrie, pe canalul YouTube al ICR Praga și promovată pe pagina de Facebook a reprezentanței.

  • Jurnal românesc – 23.11.2020

    Jurnal românesc – 23.11.2020

    ***Ministerul
    Afacerilor Externe informează că Ordinul privind măsurile sanitare aplicabile
    în secţiile de votare organizate în străinătate pentru scrutinul legislativ de
    luna viitoare a fost publicat în Monitorul Oficial. Principalele măsuri pentru
    prevenirea contaminării cu SARS-CoV-2 sunt purtarea măştii de protecţie de
    către toţi participanţii la procesul electoral pe toată perioada în care se
    află în sediul secţiei de votare şi în localul de vot, asigurarea distanţării
    fizice minime de un metru, dezinfecţia periodică a mâinilor şi după fiecare
    contact direct cu alte persoane participante la votare, dezinfecţia periodică a
    suprafeţelor şi a instrumentelor necesare votării şi dezinfecţia sediilor
    secţiilor de votare, înainte şi după terminarea votării. MAE precizează că
    aceste măsuri sanitare vor fi coroborate cu cele în vigoare în statele în care
    sunt organizate secţii de votare şi le recomandă românilor din diaspora să se
    informeze din timp asupra acestora. Bucureştiul reaminteşte că cetăţenii români
    cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării pot vota la oricare dintre cele 748
    de secţii înfiinţate în străinătate. Lista acestora este disponibilă pe pagina
    de internet a MAE, în secţiunea dedicată alegerilor pentru Senat şi Camera
    Deputaţilor. Scrutinul parlamentar se va desfăşura, în străinătate, timp de
    două zile, pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul orar 7.00-21.00, cu posibilitate
    de prelungire.




    ***Comitetul
    Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat, la finalul săptămânii
    trecute, lista ţărilor şi zonelor de risc epidemiologic ridicat pentru care
    persoanele care sosesc în România sunt obligate să intre în carantină sau
    izolare la domiciliu. Documentul cuprinde 27 de state, între care Austria,
    Elveţia, Italia, Franţa, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Cehia, Polonia, Croaţia și
    Statele Unite ale Americii. Totodată, CNSU a abrogat o prevedere din hotărârea
    nr. 54 din 12 noiembrie, conform căreia persoanele sosite din Danemarca intrau
    în carantină pentru 14 zile. Astfel
    cei sosiţi din statul nordic sunt exceptaţi de la aceste restricţii. Comitetul
    Naţional pentru Situaţii de Urgenţă actualizează săptămânal lista zonelor
    galbene de risc în funcţie de rata de incidenţă cumulată la 100.000 de
    locuitori.




    ***Lungmetrajul Parking de Tudor Giurgiu
    va fi difuzat, pe 24 noiembrie, la Cineteca din Madrid. Proiecţia va avea loc
    în cadrul seriei de filme El Séptimo en Cineteca, o întâlnire
    lunară a celei mai populare și urmărite emisiuni radiofonice spaniole despre
    cinematografie, intitulată Al şaptelea viciu, prezentată de
    cunoscutul jurnalist de radio spaniol Javier Tolentino. Cel de-al patrulea
    lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu spune povestea lui Adrian, un poet din
    Sângeorz-Băi care emigrează ilegal în Spania. Filmul are la bază romanul
    Apropierea de Marin Mălaicu-Hondrari, publicat în 2010, și îl are
    în rolul principal pe Mihai Smarandache. Filmările au avut loc în Sângeorz-Băi,
    dar şi în Cordoba, Sevilla și Candas. Detalii despre programul evenimentului
    pot fi găsite pe site-ul cinetecamadrid.com și pe pagina de Facebook a
    Institutului Cultural Român din capitala Spaniei.




    ***A 10-a ediţie a
    Festivalului Internaţional Propatria – Tinere talente româneşti are
    loc anul acesta online şi poate fi urmărit pe pagina de Facebook dedicată. Manifestarea a fost deschisă, pe 20
    noiembrie, de un concert susţinut de pianista Mara Dobrescu la Paris.
    Evenimentul inaugural a fost urmat, pe 22 noiembrie, de Duo PlaCello – recital
    pentru două violoncele – care i-a avut protagonişti pe Răzvan Suma şi Ella
    Bokor într-o înregistrare realizată la Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti.
    În continuare sunt programate un recital de pian Axia Marinescu, pe 26
    noiembrie, înregistrare realizată la Universitatea Naţională de Muzică din
    Bucureşti, lansarea şi difuzarea filmului Propatria de 10 -
    Festivalul Internaţional Propatria de la începuturi până astăzi, realizat de
    Virgil Oprina, pe 28 noiembrie, şi Gala Propatria 10 şi recitalul
    sopranei Teodora Gheorghiu, pe 1 decembrie cu ocazia Zilei Naţionale a
    României, o înregistrare realizată la Lausanne.

    Festivalul Internaţional
    Propatria – Tinere talente românești a fost iniţiat în 2011 cu
    scopul de a identifica, pune în valoare și sprijini excelența în rândul
    românilor rezidenți în Italia și, în general, în străinătate. Începând cu anul
    2013, festivalul a căpătat valență internațională, pe scena sa urcând artiști
    consacrați sau tinere talente din Franța, Austria, Belgia, Spania, Olanda,
    Germania, Italia, Republica Moldova sau Statele Unite ale Americii. Evenimentul
    este realizat de Asociaţia culturală româno-italiană ProPatria, în colaborare
    cu Accademia di Romania în Roma şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

  • Muzeul de artă Dinu şi Sevasta Vintilă din Topalu

    Muzeul de artă Dinu şi Sevasta Vintilă din Topalu

    Ne bucurăm de frumos şi
    fugim de aglomerări, în comuna Topalu, la 80 km de Constanţa, unde vizităm muzeul Dinu şi Sevasta Vintilă. Colecția
    reprezintă donația doctorului Gheorghe Vintilă, în memoria părinților săi, care dau şi
    numele muzeului. Muzeul a fost deschis în 23 august 1960 şi este organizat în
    cele 13 camere a fostei locuințe a părinților donatorului, învățători la
    Topalu. Muzeul de artă este unic în mediul rural, cu 228 de opere de pictură,
    sculptură și grafică ale unor artiști celebri, printre care: Ioan Andreescu,
    Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Nicolae
    Tonitza, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Theodor Aman,
    Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu.


    Maria Buzatu, directoarea muzeului vorbeşte cu
    pasiune despre muzeul pe care îl păstoreşte de peste 50 de ani

    Este casa unde s-a născut dr.
    Vintilă Gheorghe, părinții au fost primii învățători ai comunei, cei care au
    construit şi primul lăcaş de şcoală. Doctorul a locuit aici împreună cu părinţii
    până a terminat şcoala primară. În 1914 s-a mutat în Bucureşti, unde şi acolo părinţii
    au fost iniţiatorii şcolii Alexandru Vlahuţă, o şcoală de băieţi. Doctorul şi-a
    continuat studiile şi încă de pe băncile facultăţii a început să achiziţioneze
    lucrări de pictură, aceasta fiind o mare pasiune. Între timp l-a cunoscut pe
    sculptorul Oscar Han, care i-a fost mentor, de-a lungul a 40 de ani de achiziţii.


    Trecând din cameră în cameră, Maria Buzatu îsi
    continuă prezentarea:

    Colecţionând, l-a întâlnit pe Tonitza Nicolae. Tonitza l-a primit în
    atelierele sale şi a colecţionat de la Tonitza 18 lucrări. Tot cu ocazia expoziţiilor,
    retrospectivelor, l-a cunoscut pe Pallady, de la care avem un număr impresionant
    de lucrări. Şi în felul acesta a reuşit să strângă întreaga şcoală de pictură
    românească, sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX. Sunt 228 de opere
    de pictură, sculptură şi grafică, toate originale. Sunt expuse de-a lungul a 12
    săli, în ordine cronologica a evoluţiei artiştilor plastici. Sala în care ne
    aflăm este Sala Nicolae Tonitza, este perioada grupului celor patru, Tonitza, Şirato,
    Oscar Han şi Dimitrescu. Doctorul a surprins această perioadă şi a achiziţionat
    mai mult specific dobrogean. Vedeţi
    lucrări de pictură din Dobrogea, din Balcik, chipuri de copii, Cap de fetiţă Tonitza,
    care e reprezentativ. Apoi sala Şirato, Dimitrescu, vă invit să le vedeţi pe
    toate!


    Printre exponatele de la Topalu se numără şi celebrele Cap
    de copil și Cap de femeie aparținându-i maestrului Tonitza. Tot aici mai
    poate fi admirată una dintre ultimele picturi ale maestrului Grigorescu din
    seria Carul cu boi. Specialiștii consideră Carul cu boi unul dintre cel mai
    bine vândute tablouri românești din toate timpurile. Pictura expusă la Topalu este
    realizată de artist spre sfârșitul vieții, iar liniile uşor estompate și
    compoziția de culori i-au determinat pe critici să avanseze ideea unei
    afecțiuni a vederii, cu care Nicolae Grigorescu s-a luptat până în ultima
    clipă.


    În curtea casei-muzeu se află mormântul
    medicului Gheorghe Vintilă, fiind astfel respectată o ultimă dorință a
    acestuia, menționată în actul de donație a colecției de artă. În arhiva
    muzeului se află și note personale prin care colecţionarul consemnează istoria
    intrării în posesie a fiecărei opere de artă din celebra sa pinacotecă.



    Dincolo de istorie şi cultură, la Topalu
    vizitatorul se poate bucura de un prânz dobrogean, cu borş de peşte de Dunăre
    şi cu tocăniţă de berbecuţ, zona având tradiţie în creşterea oilor. Ttoate felurile
    de mancare sunt udate cu o caisată de casă şi vin din podgoriile de aici.

  • Jurnal românesc – 12.11.2020

    Jurnal românesc – 12.11.2020

    ***Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dat asigurări că Centrala MAE urmăreşte cu mare atenţie evoluţia pandemiei la nivel mondial şi măsurile care sunt impuse de diferite state, de care trebuie să se ţină cont în organizarea scrutinului
    legislativ în străinătate, de luna viitoare. În cadrul unei videoconferinţe cu
    şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României, el a
    evidenţiat rolul critic al informaţiilor transmise de aceştia în pregătirea
    alegerilor din decembrie. Şeful diplomaţiei române a subliniat şi importanţa
    atragerii unui număr cât mai mare de membri ai secţiilor de votare, în scopul
    asigurării unui flux optimizat al procesării documentelor. Bogdan Aurescu
    le-a solicitat românilor din afara graniţelor să se implice în procesul
    electoral şi să ofere sprijin ca membri ai secţiilor de votare, la fel cum au
    făcut la alegerile prezidenţiale de anul trecut. MAE le reaminteşte cetăţenilor
    români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate că pot vota la orice secţie
    de votare, chiar dacă nu s-au înregistrat în Registrul electoral pe portalul
    votstrainatate.ro. Totodată, conaţionalii din diaspora îşi pot desemna
    reprezentanţii în Parlament în baza unui act de identitate expirat, dacă
    valabilitatea acestuia a încetat în perioada 1 martie – 6 decembrie. Alegerile
    pentru Senat şi Camera Deputaţilor sunt programate să se desfăşoare timp de
    două zile, pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul orar 7.00 – 21.00, cu
    posibilitate de prelungire.




    ***Ministerul
    Afacerilor Externe a anunţat că va acorda o contribuţie voluntară de 250.000 de
    euro pentru proiecte în sprijinul societăţii civile şi al presei independente
    din Republica Moldova. Fondurile sunt alocate din bugetul de cooperare
    internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară aferent anului 2020.
    Banii vor fi acordaţi prin organizaţia European Endowment for Democracy,
    înfiinţată în 2013 de Uniunea Europeană ca entitate independentă cu expertiză
    în promovarea proiectelor destinate consolidării democraţiei şi drepturilor
    omului în Vecinătatea UE. România îşi propune astfel să impulsioneze
    conectarea Republicii Moldova la valorile europene şi principiile democratice,
    prin susţinerea concretă acordată societăţii civile şi mass-mediei în calitate
    de promotori principali ai acestor valori,     a transmis Bucureştiul. MAE
    român a dat asigurări că ţara noastră va continua să acţioneze în sprijinul
    direct al cetăţenilor din stânga Prutului, în baza relaţiei speciale
    fundamentată pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie, precum şi pe Parteneriatul
    strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.




    ***Lungmetrajul
    Povestea unui pierde vară, regizat de Paul Negoescu, va reprezenta
    România la a 36-a ediție a Festivalului Filmului European din Canada, care va
    avea loc online în perioada 13-29 noiembrie. 27 de țări participă la
    manifestarea organizată de Ambasada României la Ottawa, de reprezentantul
    Institutului Cultural Român în clusterul EUNIC Canada, Institutul de Film
    Canadian și Delegația Uniunii Europene din Canada. Festivalul va avea loc pe
    platforma Eventive, destinată găzduirii festivalurilor de film, şi pe site-ul
    oficial www.euffonline.ca. Pelicula regizată de Paul Negoescu va fi disponibilă
    audienței on-line timp de 48 de ore, începând cu data de 26 noiembrie.
    Festivalul Filmului European este un proiect de anvergură al Reţelei
    Institutelor Culturale Naţionale din Europa – EUNIC, iar obiectivul său
    principal este de a populariza producțiile cinematografice europene pe
    continentul nord-american.




    ***Douăsprezece
    muzee etnografice din România sunt prezentate online de Institutul Cultural
    Român Dimitrie Cantemir din Istanbul într-o serie de materiale
    video, subtitrate în limba turcă, difuzate în perioada 12 noiembrie – 15
    decembrie. Vor fi astfel prezentate Muzeul Județean de Etnografie și Artă
    Populară Maramureș, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale – ASTRA din
    Sibiu, Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din București,
    Muzeul de Etnografie Brașov, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj,
    Muzeul Județean Gorj Al. Ștefulescu din Târgu Jiu, Muzeul Județean
    Aurelian Sacerdoțeanu din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Satului Bănățean
    din Timișoara, Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași, Muzeul Național al
    Bucovinei din Suceava, Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc și Muzeul
    de Artă Populară Constanța. Dedicate publicului turc și diasporei române din
    Turcia, materialele video conţin istoricul muzeal, obiecte de artă populară și
    tururi virtuale ale muzeelor care dispun de acest instrument de promovare.
    Clipurile fac parte din proiectul Patrimoniul etnografic românesc
    prezentat la Istanbul şi sunt difuzate pe conturile de Facebook și
    YouTube ale ICR Istanbul.

  • Rosenthal – un artist în vremea revoluției

    Rosenthal – un artist în vremea revoluției

    În curtea Palatului
    Regal, cu toate măsurile de distanțare socială și de igienă impuse de situația
    actuală, nestingheriți de forfota cotidiană, am participat nu demult la vernisajul
    expoziției Rosenthal – Un artist în vremea revoluției, găzduită de găzduită
    de Muzeul Național de Artă al României (MNAR).

    Ne oferă amănunte despre acest
    moment special Cristina Verona Tobi, manager interimar al Muzeului:


    Anul
    acesta MNAR aniversează 70 de ani de la deschiderea prima dată a primei
    galerii, Galeria Națională, și bine înțeles că nu puteam să nu marcăm acest
    eveniment. Și anume acela al aniversării a 200 de ani de la nașterea artistului
    Constantin Daniel Rosenthal – cel care ne-a lăsat moștenire celebra lucrare
    România Revoluționară. Așa cum bine se cunoaște, de-a lungul anilor Muzeul
    Național de Artă nu doar a organizat cele mai importante expoziții de artă din
    țară, însă întotdeauna a realizat o importantă relație între artă, pe de o
    parte, și evoluția vieții sociale, politice și culturale, pe de altă parte. Ne
    gândim retrospectiv la ceea ce au însemnat cele mai importante momente din
    istoria noastră ca popor, la revoluția de la 1848, așa cum a venit și a adus ideea
    de modernizare, care s-a bazat pe importante valori liberale și pe idei novatoare.
    Este, așadar, o expoziție extrem de importantă, prin prisma faptului că aducem
    în atenția publicului elemente de noutate, lucrări care până acum n-au mai fost
    expuse. Este o invitație pentru noi toți, pentru publicul larg, pentru publicul
    avizat deopotrivă și, îmi doresc eu foarte mult, mai ales pentru publicul
    tânăr. Este o invitație de a îmbrățișa împreună trecutul spre a privi și a
    descifra viitorul.


    Curatorul
    expoziție, Monica Enache, șefa secției de Artă Românească Modernă din MNAR, a
    continuat vorbit despre noutățile pe care le aduce această expoziție în lumea
    artei:


    Trebuie
    spus că este a doua expoziție monografică realizată în țară, după cea din 1970
    – care, însă, a cuprins doar 11 lucrări și nu a fost însoțită de niciun
    catalog. Ţin să menționez, catalogul ce însoțește această expoziție reunește
    toate lucrările artistului pe care am reușit astăzi să le identificăm, în țară
    și mai ales în străinătate, asta ar fi o premieră, în colecții publice, dar și
    în colecții private. Unele, cum veți vedea dacă veți consulta catalogul, sunt
    complet necunoscute și evident nepublicate. Am inclus în acest volum o a doua
    premieră, toate scrisorile care se mai păstrează astăzi în țară, o parte dintre
    ele la Biblioteca Națională și o altă parte la Biblioteca Academiei Române,
    scrisori pe care Rosenthal le-a adresat prietenilor săi, omul politic și
    publicistul C. A. Rosetti și doctorului Adolf Gruno.

    Expoziția pe care o
    deschidem astăzi are, la o primă vedere, trăsăturile unei expoziții
    monografice. Dincolo de această componentă științifică însă, de recompunere a
    operei lui Rosenthal, insuficient investigată până acum, există o a doua -
    aceea a activismului său revoluționar asumat total și fără ezitare.

    Vă invit să
    meditați puțin asupra acestei dimensiuni a personalității pictorului și la cât
    suntem noi astăzi de dispuși să ne asumăm cauze comune și să milităm pentru
    înfăptuirea lor. Apoi să privim retrospectiv către personalitățile și momentele
    decisive din istoria noastră recentă sau mai îndepărtată, încercând să le
    eliberăm de sub straturile succesive de conținut propagandistic care le-au fost
    atribuite. Mai putem oare să descifrăm și să recuperăm adevărata lor
    semnificație?


    Am stat de vorba cu
    doamna Enache despre acest nou eveniment expoziţional al Muzeului Național de
    Artă al României și despre gândurile sale în calitate de curator:


    Aș spune
    că e, eu o văd ca pe o nouă, o redeschidere a Muzeului, efectiv … Și am
    lucrat mult de acasă și acum asta a ajutat expoziția asta pentru că am putut să
    fac o documentare mai așezată și mai consistentă și mai aplicată. Deci, până la
    urmă, tot răul spre bine. Eu am gândit că expoziția aceasta ar trebui să fie
    foarte atrăgătoare pentru public, pentru că sigur, măcar o singură dată,
    fiecare cetățean al acestei țări a văzut România Revoluționară. Nu pot să îmi
    imaginez altfel și mizez pe asta când spun că va fi o expoziție interesantă, să
    spunem, pentru public, măcar al Bucureștiului, pentru că turiști nu mai avem.

    Ce mi-aș dori eu este să
    arăt și partea necunoscută, și din opera lui, dar și din viața lui, pentru că
    până la urmă, poate că dimensiunea lui de activist politic este mult mai
    importantă decât cea de artist și nu-mi vine ușor să spun lucrul acesta,
    lucrând la Muzeul de Artă, dar trebuie să spunem adevărul și aș recomanda
    citirea scrisorilor din catalogul pe care l-am publicat – sunt revelatoare și
    nu se poate înțelege nimic fără ele.


    Vernisajul s-a
    încheiat cu gândurile artistului Rosenthal, de origine evreiască, către C.A.,
    Rosetti, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească (Valahia)
    și militant pentru Unirea Principatelor Române, citate de Monica Enache:


    Am să
    închei dând citire unui mic pasaj dintr-o scrisoare scrisă pe 26 iulie 1848 de
    către Rosenthal către prietenul său bun C. A. Rosetti – iată ce spunea: Există
    atâția oameni rezonabili în țara noastră și atât de multe patimi trebuie
    învinse. Vai, de ce nu sunt eu măcar o clipă cel mai puternic? Nu poți să crezi
    cât de mult mă face să sufăr cauza voastră. Nu aș fi crezut niciodată că sunt
    atât de valah.

  • Europeana – platformă de acces gratuit la patrimoniul cultural european (partea a doua)

    Europeana – platformă de acces gratuit la patrimoniul cultural european (partea a doua)

    Picturi, imagini, articole de ziar, fotografii, imagini video ale evenimentelor istorice, jurnalele unor autori faimoși, scrisori ale șefilor de stat, vederi, postere, jurnale de activitate, scrisori de dragoste, fragmente de înregistrări audio, schițe ale unor clădiri și altele. Toate aceste moșteniri istorice europene sunt complet digitizate și disponibile pentru toți. Nu mai trebuie să mergi în multe arhive, să cauți pe multe site-uri, pe Europeana toate sunt accesibile printr-un click. Peste 50 de milioane de obiecte culturale sunt accesibile publicului prin intermediul platformei europeana.eu.

    Scopul acestei platforme a fost, de la lansarea sa în 2008, acela de a permite publicului să acceseze colecțiile digitizate care aparțin instituțiilor culturale și științifice europene, dincolo de frontierele naționale.
    Bogdan Șandric, director adjunct pentru patrimoniu digital la Institutul Național al Patrimoniului, prezintă modul în care putem explora platforma Europeana, dar și valoarea ei pentru noi toți.


  • Artă și revoluție – pictorul Constantin Daniel Rosenthal

    Artă și revoluție – pictorul Constantin Daniel Rosenthal

    Operele sale au intrat în manualele
    române de istorie și generații după generații de elevi și cetățeni români s-au
    format cititnd și admirând lucrările sale. Cele mai cunoscute sunt două:
    România rupându-și cătușele pe Cîmpia Libertății în 1848 și România
    revoluționară în 1850, tablouri cu un puternic impact asupra ideii moderne de
    creare a statului român și a națiunii.


    Cel
    care s-a identificat până la capăt cu aspirațiile naționale românești și care a
    devenit românul Constantin Daniel Rosenthal s-a născut de fapt la Pesta ca fiu
    al unei familii de negustori evrei vorbitori de maghiară și germană, în 1820. A
    murit la doar 31 de ani, într-o închisoare din Pesta, arestat de autoritățile
    austriece și acuzat de spionaj și incitare la activitate revoluționară. A urmat
    studii de artă la Viena și a devenit atașat ideilor revoluționare radicale. Conform
    istoricilor de artă, Rosenthal ar fi venit la București în jurul anului 1842,
    motivul fiind neclar. Se pare că la Viena s-ar fi împrietenit cu pictorul român
    Ion Negulici, și el viitor participant activ la revoluția din 1848 din
    București. La București, frecventează cercurile radicale revoluționare române
    reprezentate de liberalii francofili ai lui C. A. Rosetti.


    Cea
    mai importantă contribuție a lui Rosenthal la revoluția română au fost cele
    două tablouri amintite. Femeia care i-a servit ca model lui Rosenthal a fost
    celebra Mary Grant de origine scoțiană, devenită Maria Rosetti prin căsătoria
    sa cu C. A. Rosetti. Personalitate copleșitoare prin energia sa, Maria Rosetti a
    personalizat frumusețea României și determinarea sa în a-și construi un nou
    destin. Îmbrăcată în ie cu altiță, cu o salbă de galbeni împărătești pe pieptul
    alb, cu o maramă de borangic care-i acoperă părul negru strălucitor și ținând
    în mâini un drapel tricolor, Maria Rosetti ca Românie revoluționară era parte a
    iconografiei epocii în care o femeie tânără încarna idealurile politice și
    sociale.

    Istoricul de artă Adrian-Silvan Ionescu a rezumat contribuția lui
    Rosenthal la imaginarul politic revoluționar românesc din anul 1848:

    Din punctul de vedere al sentimentelor sale patriotice, el a ilustrat
    impecabil această mișcare românească făcând România rupându-și cătușele pe
    Câmpia libertății care a fost litografiată. Este o lucrare de mici dimensiuni,
    dar a fost litografiată și apoi răspândită în rândul maselor largi contribuind
    foarte mult la perpetuarea ideilor revoluționare. După aceea, Rosenthal a
    portretizat-o pe Maria Rosetti, care era o scoțiancă. E foarte amuzant că
    reprezentarea României este făcută printr-o scoțiancă. Ea avea inimă
    românească, măritată cu C. A. Rosetti.


    Bucureştiul, ca
    orice oraş în transformare, mai ales în prima jumătate a secolului al 19-lea,
    era în plină efervescență. Eminamente oriental până în jurul anului 1800, fără
    monumente de for public, Bucureştiul era caracterizat de călătorii străini drept
    unul marginal din punctul de vedere al locuirii şi calităţii vieţii. În fosta Piaţă
    a Vorniciei, pe locul actual al Muzeului Colecţiilor de Artă de pe Calea
    Victoriei, pe 23 iunie 1848 era amplasată statuia României eliberate, o statuie
    realizată de Constantin Daniel Rosenthal descrisă în ziarul Pruncul român astfel:
    monumentul reprezenta o Famă togată şi încoronată cu lauri peste pletele
    bogate, răsfirate pe umeri, care încă poartă la încheieturi resturile
    lanţurilor care o încătuşaseră până atunci. Într-o mână ţine o cârjă crucigeră,
    iar în cealaltă balanţa, simboluri ale credinţei şi dreptăţii. Cu un picior
    calcă duşmanii reprezentaţi de un şarpe.


    În același ziar,
    C. A. Rosetti descria acţiunea de demolare a statuii: statuia reprezentând România
    deliverată, cu simbolul dreptăţii şi al creştinismului, cumpăna şi crucea, ce
    se afla în curtea vorniciei, fu dărâmată din porunca domnului Emanoil Băleanu
    care la acest act de vandalism se sluji de cuvinte atât de proaste şi ticăloase
    încât condeiul nostru refuză a întina hârtia. Asemenea fu dărâmată şi cadra
    (soclul) ce se afla acolo fără a respecta proprietatea.

    Adrian-Silvan Ionescu: Rosenthal a fost, și asta puțini o știu, primul sculptor de for public
    din România. El a făcut statuia Libertății, plasată în Piața Vorniciei pe
    actuala Cale a Victoriei, statuie făcută însă din material perisabil, din ghips.
    În momentul în care guvernul provizoriu a fugit spre Transilvania de teama
    turcilor, a fost dărâmată de reacțiune. Statuia a fost în picioare câteva
    săptămâni și cam atât, dar el a fost cel care a făcut acea sculptură care a
    fost reprodusă la un an după revoluție, în 1849, în paginile revistei Illustrirte
    Zeitung de la Leipzig, probabil după un desen al lui Rosenthal. El era bun
    vorbitor de limbă germană, avea un unchi care era redactorul unei reviste de
    limbă germană din Buda. Deci avea legături cu lumea culturală și cu lumea
    editorială europeană. Personalitatea sa este în egală măsură aceea de
    revoluționar și de artist. A fost un artist devotat artei sale, un cunoscător
    al fizionomiilor, al psihologiilor umane și un extrem de bun observator al
    caracterului românesc. Mai mult decât atât, el a dorit să fie român, s-a
    considerat român chiar dacă nu vorbea românește. A devenit român nu numai prin
    faptul că a primit cetățenia română ci prin opera sa.



    Constantin Daniel
    Rosenthal a fost evreul, maghiarul și românul care și-a trăit ideile timpului
    la cote maxime și le-a reprezentat după priceperea sa. Revoluția a fost, fără
    dubiu, una dintre ele.

  • Jurnal românesc – 01.10.2020

    Jurnal românesc – 01.10.2020

    Guvernul va
    decide, pe 5 octombrie, reintroducerea de restricţii pentru cetăţenii care vin
    în România din ţări care au nivel de infectare superior celui înregistrat la
    noi în ultimele 14 zile, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban. El a spus că
    restricţiile vor fi nuanţate, în sensul că persoanele care rămân pe
    teritoriul român maximum trei zile nu vor fi obligate să intre în carantină,
    dacă prezintă un test COVID negativ efectuat cu 48 de ore înainte de intrarea
    în ţară.

    Dacă vor să stea mai mult de trei zile, vor avea la dispoziţie
    două variante – carantină 14 zile sau, în cazul în care nu doresc să stea în
    carantină 14 zile, în a cincea zi vor avea posibilitatea de efectuare a
    testului, iar în cazul în care testul este negativ, la momentul primirii
    testului negativ vor putea ieşi din carantină    , a explicat Orban.

    Şi
    preşedintele Klaus Iohannis a spus că este posibil ca România să aibă nevoie de
    unele proceduri în contextul creşterii numărului de infectări cu
    SARS-CoV-2 în Europa. El le-a transmis românilor care trăiesc în afara ţării
    sau pleacă în interes de serviciu sau în concediu să se informeze foarte bine,
    să vadă care sunt procedurile, să fie responsabili şi să respecte măsurile
    impuse de autorităţile statelor gazdă.

    În ce priveşte sărbătorile de
    iarnă (…) nu cred că virusul va dispărea până atunci şi recomand tuturor
    românilor să îşi planifice sărbătorile în aşa fel încât să se întâlnească cu
    relativ puţină lume, să nu meargă în locuri aglomerate, să păstreze distanţa,
    masca şi să fie precauţi    , a mai spus Iohannis.




    Ambasadorul
    României în Spania, Gabriela Dancău, a efectuat o vizită de lucru în regiunea
    Galicia unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi
    regionale, ai mediului de afaceri şi ai celui academic. Diplomatul a avut o
    întrevedere şi cu preşedintele Guvernului Comunităţii Autonome Galicia, Alberto
    Nunez Feijoo, căruia i-a mulţumit pentru sprijinul acordat pe durata pandemiei
    comunităţii româneşti, care numără aproximativ 11.000 de persoane. De asemenea,
    cei doi oficiali au discutat despre deschiderea unui consulat onorific al
    României în regiune cu scopul de a dezvolta relaţiile comerciale şi culturale
    şi de a consolida coeziunea şi cunoaşterea reciprocă. Ambasadorul s-a întâlnit,
    apoi, cu rectorul Universităţii din Santiago de Compostela, Antonio Lopez Diaz,
    căruia i-a propus deschiderea unui Lectorat de limba română în cadrul
    universităţii spaniole. Vizita ambasdorului român în Galicia a avut loc în
    perioada 28-29 septembrie.




    Cinematografia contemporană
    din România va fi omagiată la a 18-a ediţie a Festivalului de Film
    Opolskie Lamy, desfășurată în perioada 2-10 octombrie în orașul
    polonez Opole, printr-o secțiune specială, intitulată Noua Cinematografie
    Românească. În cinematografele din oraş vor fi proiectate 8 filme
    românești: Călătoria fantastică a Maronei şi Crulic. Drumul
    spre dincolo, ambele de Anca Damian, Poziția copilului, de
    Călin Peter Netzer, Aferim!, de Radu Jude, Acasă, My
    Home, de Radu Ciorniciuc, Colectiv, de Alexander Nanau,
    După dealuri, de Cristian Mungiu şi La Gomera, de
    Corneliu Porumboiu. Totodată, Festivalul are loc și online, până pe 10
    octombrie, pe platforma www.mojekino.pl. Aici pot fi vizionate Ana, mon
    amour, de Călin Peter Netzer, Îmi este indiferent dacă în istorie
    vom intra ca barbari, de Radu Jude, Bacalaureat, de Cristian
    Mungiu, Nu mă atinge-mă, de Adina Pintilie, și
    Ilegitim, de Adrian Sitaru. Toate filmele sunt prezentate cu
    subtitrare în limba polonă. Institutul Cultural Român de la Varșovia este
    partener al festivalului Opolskie Lamy și sprijină programul
    românesc din cadrul manifestării.




    Galeria de Artă
    a Accademiei di Romania din
    Roma găzduieşte, în perioada 1-18 octombrie, expoziția de artă contemporană
    dedicată artistei Yvonne Hasan, trecută în nefiinţă în 2016. Este pentru prima
    dată când o selecţie a celor mai bune lucrări ale artistei sunt expuse în afara
    României. Pentru expoziția de la Roma, curatorul – istoricul și criticul de
    artă Adrian Buga – a selectat 15 colaje, realizate de Yvonne Hasan între anii
    1960 și 1970. Publicul poate viziona, de asemenea, o serie de filmări din
    arhiva de familie făcute de artistă și de fiul său, cunoscutul regizor
    Alexandru Solomon. Yvonne Hasan s-a născut în 1925, la București. A absolvit
    Facultatea de Filosofie a Universității București, specialitatea Estetică -
    Istoria artei. A fost membră a Uniunii Artiștilor Plastici încă de la
    înființarea acesteia. Între 1956 şi 1982 a fost profesor la Institutul de Arte
    Plastice Nicolae Grigorescu, din capitală. Este autoare de cursuri,
    studii şi articole de istoria artei. A avut zece expoziții personale și a
    participat la numeroase expoziții de grup. Evenimentul de la Roma va putea fi
    vizitat de un număr limitat de persoane din cauza restricţiilor impuse pentru
    prevenirea răspândirii COVID-19, iar accesul se face în baza unei rezervări.

  • Viitorul artelor

    Viitorul artelor

    Ioana Marinescu este istoric de artă și curator și lucrează în cadrul Galeriei H’art. Drumul ei în acest domeniu a început încă din adolescență, când a renunțat la ideea unei posibile viitoare cariere în jurnalism de dragul artei contemporane: În liceu, începusem un soi de carieră în presă, la revista Campus”, și am descoperit că exista acolo o pagină de artă contemporană, pe care cineva o începuse. Eu, când am preluat revista, m-am gândit că ar fi interesant să cunosc tineri artiști și să merg la expoziții. Așa l-am cunoscut pe Daniel Gontz, care pe atunci lucra sub numele de Casa Gontz” și avea lucrări la Muzeul Național de Artă Contemporană. Așa am descoperit lucrările lui Dumitru Gorzo, care, în perioada aceea, avea o expoziție la Galeria H’art, intitulată Welcome to Paradise”. La fel, am descoperit și lucrările lui Gili Mocanu.”



    Perioada de izolare impusă a afectat într-o măsură însemnată activitatea culturală din România, la fel ca la nivelul mondial. Cu toate acestea, redeschiderea treptată a muzeelor este un semn de revenire la normalitate, crede Ioana Marinescu: Cred că sunt destul de mici șansele să fii contaminat într-un muzeu. În mod clar, sunt mult mai mici decât într-un mall în care te duci să vezi și să probezi haine. Regula de a nu atinge operele de artă și de a păstra distanța față de ceilalți exista deja în muzee. La pachet cu acest lucru, vine și sentimentul de câștig în plan spiritual. Sunt mici șansele de contaminare într-un muzeu, dar sunt mari șansele de a te încărca cu o energie bună și de a uita că există această stare atât de tensionată și care reprezintă o provocare pentru mulți.”



    Imaginea este esențială în epoca pe care o traversăm. Nu doar ideea de consumerism, dar și diferitele feluri prin care socializăm astăzi, în mediul virtual, sunt tributare imaginii. Așadar, pentru Ioana Marinescu este deosebit de important ca publicul tânăr să afle cât mai multe despre artele vizuale și despre artă în genere. Trăim într-o epocă a imaginii. Dacă vă uitați numai pe conturile de Instagram ale tinerilor, o să vedeți că tendințele din fotografie din anii 1990-2000 se regăsesc în felul în care ei își fac selfie-uri și poze cu prietenii lor. Conștient sau inconștient, eu sunt convinsă că arta are un impact foarte mare asupra lor și cred că poate că ei nu se gândesc la faptul că până și design-ul pantofilor sport este gândit de un om care are înclinații artistice sau că muzica pe care ei o ascultă apare dintr-un demers artistic.”



    Muzeul Național de Artă Contemporană din București a reluat contactul direct cu publicul, odată cu primele măsuri de relaxare în contextul pandemic, iar Ioana Marinescu a perceput momentul ca pe un adevărat succes: Cred că muzeul, chiar și în timpul pandemiei, poate deveni un loc în care oamenii să se întâlnească și să petreacă timp și chiar să aibă activități pe care înainte nu se gândeau să le abordeze. Mă gândesc la cât de bine a fost primit momentul redeschiderii Muzeului Național de Artă Contemporană, când instituția a valorificat, poate mai mult decât de obicei, spațiul exterior. S-au organizat concerte. Temerile sunt mai degrabă pentru galeriile de artă, care au spațiul mai mic și unde marele public nu mai poate să pătrundă atât de lejer ca înainte de pandemie.”



    Pentru viitorul apropiat, Ioana Marinescu își propune să interacționeze cât mai mult cu publicul interesat de artă, în mediul virtual: Mă gândesc la variante de a preda artă contemporană prin intermediul digitalului. Am început acest proces cu un atelier de curatoriat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universității din București. Dar mă gândesc și la variante mai generoase, care să implice și alți oameni, poate studenți, poate tineri. Sunt de părere că este important să înveți despre arta contemporană și despre artă în general. Nu o să te lovească frumusețea culturii, dacă profesorii nu fac eforturi susținute ca tu să fii interesat și să ajungi la acest nivel de cunoaștere.”



    Mai multe despre activitățile culturale în care este implicată și Ioana Marinescu puteți afla de pe site-ul web www.hartgallery.ro.





  • “Teatru și freelancing cultural”, cu actorul Paul Ruben Grec

    “Teatru și freelancing cultural”, cu actorul Paul Ruben Grec

    Prin urmare, Paul nu s-a rezumat la scenă. A înființat
    Asociația Macaia în anul 2008, alături de care a derulat diferite proiecte
    culturale, sociale și comunitare. Despre cele mai importante, Paul Ruben Grec.

    Cele mai de anvergură ar fi Festivalul Waha, un festival de muzică
    electronică dedicat tinerilor și pentru tineri, care se ține la munte, dar și Festivalul
    de Teatru pentru Deținuți, un proiect preluat de către Administrația Națională
    a Penitenciarelor și care se desfășoară anual, în luna noiembrie, la Teatrul
    Nottara, ca model de reintegrare a deținuților – din cele 11 ediții de până
    acum, am observat că acest festival are un mare efect asupra lor, rata de recidivă
    a celor care au participat fiind mult mai mică decât rata generală. Piesa
    Richard al III-lea a fost jucată de un deținut care fusese închis pentru
    omor, iar trăirile pe care le-am văzut la el nu le-am mai întâlnit la niciun
    actor care a jucat în rolul lui Richard al III-lea. Puterea pe care o dădea
    rolului și felul în care spunea cuvintele, emoțiile lui erau unice. Și pe el
    l-a marcat foarte tare.


    Pandemia și
    izolarea impusă au modificat dinamica evenimentelor culturale din România, ca
    peste tot în lume. Cu toate acestea, Paul Ruben Grec crede că trăim un moment
    important pentru reconfigurarea vieții culturale.

    În cazul
    festivalurilor, 2020 a fost un an sabatic. Eu sper ca, de anul viitor, să putem
    relua activitățile ca în mod normal sau cât de cât aproape de normal, fiindcă
    noi, ca ființe umane, avem nevoie de socializare, de timp liber, de cunoaștere,
    de ieșit la evenimente. Unele arte cred că vor pierde puțin teren, dar cred că
    este momentul ca artele să se reinventeze și să își găsească un echilibru în
    societatea actuală, pentru că altfel vor pierde un teren care nu se mai poate
    recupera niciodată.


    Sprijinul din
    partea autorităților ar putea consolida domeniul cultural, pentru o gestionare
    cât mai corectă în vremuri de criză profundă, crede Paul Ruben Grec.

    Ar trebui create niște fonduri speciale pentru sectorul independent.
    Toate spațiile independente care erau în București nu au supraviețuit mai mult
    de 4-5 ani, din cauză că autoritățile locale nu se implicau cu demersuri sau cu
    orice fel de ajutor. Ajutorul nu trebuie să fie neapărat financiar. Poate să
    însemne aprobări și facilitări de echipament, de transport. Ar ajuta foarte
    mult asociațiile pentru a realiza activități culturale pentru comunitate. Ar
    ajuta foarte mult ca Primăria să se implice în cofinanțarea proiectelor depuse
    de diferite asociații culturale. La unele proiectele mai mari, partea de
    cofinanțare atinge 40% din valoarea totală a proiectului, iar unele asociații
    și fundații nu dispun de aceste fonduri.


    Cum ar trebui să
    arate profilul artistului contemporan și ce aptitudini ar trebui să-și exerseze
    acesta pentru a avea succes pe piața de astăzi?

    Paul Ruben Grec: În primul rând, ar trebui să se înarmeze cu multă răbdare, pentru că
    răbdarea este necesară în societatea noastră birocratică. Să își dorească să
    cunoască cât mai mult, să învețe. Artistul de astăzi trebuie să știe și
    contabilitate, și să scrie proiecte sau să facă o prezentare, să fie și talentat,
    și un artist bun. E mai complex, nu se mai rezumă doar la a fi talentat și a
    juca bine, trebuie să fie și manager, și plan developer. Dar nu este imposibil
    și este o profesie frumoasă.



    Paul Ruben Grec rămâne optimist în ceea ce privește
    viața culturală din România. Cu determinare și multă răbdare, Paul crede că
    lucrurile pot fi schimbate în bine.


  • Surprizele-Pandemia si Arta Contemporană

    Surprizele-Pandemia si Arta Contemporană

    După
    mai bine de două luni de când muzeele s-au închis, viaţa începe să îşi recapete
    sensul. Astfel, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) se redeschide
    pentru public şi invită să îi fie descoperite suprizele pregătite.


    Călin
    Dan, directorul MNAC, ne-a vorbit despre redeschiderea muzeului: Sunt mai multe surprize. Noi de
    două ori pe an ne surprindem prietenii cu două vernisaje monstru, în care
    practic toate etajele muzeului sunt regândite. De două ori pe an aducem 5-6
    expoziţii noi, fără a mai pune la socoteală partea permanentă a colecţiei, unde
    mai schimbăm o parte la fiecare vernisaj sezonier. Anul asta va fi despre
    mizeria pe care am parcurs-o şi pe care o trăim şi pe care noi vrem să o
    combatem, profitând şi de faptul ca noi suntem amplasaţi undeva în spatele
    Casei Poporului şi avem în faţă un maidan, plin cu păsări sălbatice şi iepuri. Drept
    care vernisajul se va desfăşura în aer liber. Este, pentru noi, un experiment.


    Un experiment
    de reinventare a ce înseamnă apropierea de artă şi apropierea între oameni, atât
    cât este ea permisă acum. Noul sezon expoziţional MNAC 2020 are ca motto Arta
    ca liant social.


    Expoziţiile
    vor putea fi vizitate, programat, calculat, aşa cum se cere acum, am mai aflat
    de la Călin Dan, directorul MNAC, care a făcut o trecere în revistă a
    expoziţiilor de la parter până la etajul patru:

    La intrare o
    gigantică instalaţie de pictură a artistului Petru Lucaci, profesor
    universitar şi preşedintele Uniunii artiştilor plastici, un vechi prieten al
    muzeului, în sala de alături, Sala de marmură sau Sala eveniment, vom avea o mega-instalaţie a unui artist din Cluj, Radu
    Comşa, un artist mai puţin cunoscut decât, de exemplu Ghenie, dar sunt sigur că
    ceea ce ne propune el va face furori. La etajul întâi, Văzând istoria. Este
    expoziţia de bază a colecţiei, care va avea un procentaj important de lucrări
    noi, aşa că îi invit pe cei care au mai fost la noi să nu ocolească această
    expoziţie.

    Etajul al treilea va avea panoul doi al retrospectivei Iulian Mereuţă,
    un artist extraordinar româno-francez, din păcate disparut dintre noi acum câţiva
    ani, vor fi trei săli tixite cu lucrări şi va fi o ocazie să facem cunoştinţă
    cu artistul acesta în profunzime. La
    etajul patru, Filip Markiewicz, artist de generaţie de mijloc, din Luxemburg, o
    expoziţie personală, iar în simpatica galerie a cafenelei vom avea o serie de
    propuneri care ne-au venit pentru concursul de vizibilitate a noastră, făcut în
    parteneriat cu cafeneaua, o serie de proiecte grafice pentru personalizarea
    paharelor de la cafenea. Şi de la etajul patru, până la parter, Urban Steps, pe
    scara de evacuare, expoziţie de graffiti făcute de cei mai celebri şi în acelaşi
    timp cei mai tineri artişti grafo din România.


    Petru
    Lucaci este prezent cu Material-Scapes. Influenţat de lecturi din zona
    studiilor legate de post materialitate și de sociologia lucrurilor, Petru
    Lucaci reevaluează simbolistica obiectelor înconjurătoare, prin propunerea și
    construirea de noi peisaje materiale. De la reciclări și conversii până la
    translatarea unor obiecte aparent nesemnificative, artistul reasamblează
    spațiul, conferindu-i alte semnificaţii şi conotații decât cele atribuite
    inițial.


    Expoziţia
    semnată Radu Comşa poartă numele: Discuţie reducţionistă în 4 culori. Pictura
    sa nu stă doar pe pânză, ci încearcă să își creeze propriul decor, încorporând
    divagații, extrase și referințe diverse în serii ce fac trimitere la joc ca
    metodă de lucru. Expoziția are ca punct de plecare un studiu aprofundat al
    teoriilor despre culoare, fără a încerca să le ilustreze, ci, mai degrabă,
    căutând să dezvăluie adevărul prin metode empirice, după cum am aflat din
    materialul de prezentare realizat de MNAC.


    Etajul
    4 întâmpină cu proiectul Ultraplastik Rhapsody, semnat Filip Markiewicz.
    Proiectul continuă dezvoltarea unui limbaj artistic polimorf, evocând complexitatea
    – și absurditatea melancolică – a lumii de astăzi. În timp ce Europa și lumea
    (digitală) sunt prinse în contradicții interne, unde creșterea economică și
    progresul tehnologic încă apar ca unică traiectorie pentru umanitate, universul
    de semne și imagini al lui Filip tematizează lipsa de fond a discursurilor
    globale actuale și încurajează conștiința individuală și rezistența personală
    față de regimurile fricii.


    Se
    adaugă fericit o retrospectivă-laborator Iulian Mereuță și explorarea
    substraturilor expoziției Metamorfozele lui Julian. Iulian (Julian) Mereuță
    (1943 – 2015) s-a format în cercurile celui de-al treilea val de suprarealism
    românesc, ca membru al echipei Revistei Arta și exponent al mișcării artei
    conceptuale de la finalul anilor ’60, înainte de emigrarea în Franța, în 1978.
    O expoziție vie, cu un concept dinamic, ce se va transforma de mai multe ori pe
    perioada expunerii.


    Simplu
    şi tineresc este proiectul Go to MNAC, o expoziție de ilustrație
    contemporană realizată în urma concursului dedicat tinerilor creativi români,
    care pune MNAC pe harta orașului. Cele 20 de lucrări expuse prezintă finaliștii
    și câștigătoarea concursului Go to MNAC. Ilustrația câștigătoare va
    fi imprimată în peste 50.000 de exemplare pe paharele cafenelei din muzeu,
    cafenea ce se regăseşte şi în alte zone ale Bucureştiului.


    Iar
    URBAN STEPS înglobează 20 de ani de artă urbană în România, tot atâtea voci
    ale street art-ului românesc și un graffitti de 500 de metri pătrați pe scările
    interioare ale MNAC-ului.


    În
    muzeu se intră deocamdată cu mască, există dozatoare de dezinfectant şi vor fi
    doar un număr limitat de vizitatori concomitent în clădire.

  • Pinacoteca Bucureștiului

    Pinacoteca Bucureștiului

    În zona istorică Bucureștiului, pe strada Lipscani,
    centrul negustoresc și financiar-bancar dintotdeauna al capitalei, chiar
    vis-a-vis de sediul Băncii Naționale a României, se află Palatul Dacia-România.
    Clădire somptuoasă și elegantă, ea a avut mai multe funcțiuni de-a lungul
    istoriei, dar recent a intrat în administrația Muzeului Municipiului București
    pentru a deveni Pinacotecă.

    Istoria locului se întrepătrunde cu istoria
    orașului, căci pe terenul unde azi se ridică Palatul Dacia-România, la mijlocul
    secolului al XVI-lea, boierul de origine greacă Ghiorma a ctitorit o biserică.
    În timp, bisericuța trece prin mai multe tribulații și devine un reper al zonei
    sub numeșe de Biserica Grecilor, mai ales când, în secolul al XVIII-lea, de jur
    împrejur, se ridică și un han. În 1882, societatea de asigurări Dacia România
    cumpără terenul pe care s-a aflat hanul și biserica grecilor cu
    scopul de a-și ridica aici un sediu. Lucrările de construcție încep în 1882 și
    durează până în 1889, fiind, de fapt, aproape terminate chiar din perioada
    1885-1886.

    Clădirea are un stil eclectic, dar cu influențe Art Nouveau, deși
    încă nu se știe cui i-a aparținut proiectul, după cum aflăm de la Elena
    Olariu, directoare adjunctă a Muzeului Municipiului București, Secția Artă:

    Referitor la arhitectul care a conceput această clădire,
    din păcate nu se știe sigur cine este. Încă se fac cercetări. Se pare că a fost
    un arhitect austriac pentru că și alura clădirii pare de factură vieneză. S-a
    vehiculat numele arhitectului Adolf Lang. Cu siguranță, în perioada următoare,
    după procesul de cercetare, se va afla cui i-a fost atribuit acest proiect. În
    1931, pentru că societățile de asigurări care au activat în această clădire nu
    au fost suficient de profitabile, palatul a fost preluat de Banca Națională a
    României. De fapt, BNR a fost ultimul proprietar înainte ca Primăria
    Bucureștiului să cumpere clădirea pentru a deveni sediul pinacotecii.

    În anii
    1950, s-a petrecut un fapt interesant: palatul a devenit sediul Conservatorului
    de Muzică și Artă Dramatică. Erau anii aceia tulburi de după război când multe
    instituții și-au pierdut sediile, iar altele au fost mutate provizoriu în alte
    clădiri. Apoi, din 1979 până în 1983, clădirea a fost renovată pentru că a
    suferit foarte mult în urma cutremurului din 1977. Ulterior, a fost
    transformată într-un fel de magazin de lux – atât cât se putea în timpul
    comunismului – și probabil că mulți bucureșteni încă își amintesc de acel
    magazin când mai trec prin zona Lipscanilor. În 2013, Primăria a cumpărat
    imobilul pentru a găzdui Pinacoteca Municipiului București. Și în 2019, Muzeul
    nostru a primit această clădire pe care sperăm s-o transformăm într-o galerie
    de artă foarte modernă și foarte dinamică. Va fi interactivă și, credem noi,
    foarte potrivită pentru Centrul Vechi, acolo unde vin foarte mulți turiști
    străini, unde noi ne putem prezenta arta și cultura românească într-o manieră
    care să placă și bucureștenilor, nu doar celor mai avangardiști.


    El însuși o operă de artă care trebuie pusă cât mai bine în valoare,
    Palatul Dacia-România, după ce a găzduit după 1990 chiar și diverse bănci, va
    primi un rol mai potrivit aspectului său după ce expoziția permanentă a
    Pinacotecii Capitalei va fi deschisă.

    Elena Olariu: Noi deținem, în jur,
    de 5.000 de lucrări, din care peste 2.500 sunt picturi. Avem și foarte multă
    artă grafică spectaculoasă și interesantă pe care o vom expune în niște săli
    speciale. Avem și un număr important de sculpturi, dar și artă decorativă, vreo
    700 de sute de lucrări. Patrimoniul nostru este, deci, foarte bogat, căci în
    1933, când Pinacotecii i s-a găsit un
    sediu în interiorul Observatorului Astronomic, s-a dorit ca ea să fie o galerie
    reprezentativă pentru București. Pe atunci, nu există un Muzeu de Artă al
    României, iar oamenii de cultură ai vremii au conceput pinacoteca în ideea de a
    deveni reprezentativă pentru arta și cultura românească. De aceea, în perioada
    interbelică, a fost aplicată și o strategie coerentă de achiziții și de
    atragere de donații, tocmai pentru a acoperi întreaga istorie a artei românești
    și de a achiziționa lucrări de valoare.


    După
    mutarea Pinacotecii în Palatul Dacia-România, Muzeul Municipiului București are
    un proiect inovativ de amenajare a expoziției permanente și de structurare a
    spațiului, după cum aflăm tot de la directoarea adjunctă Elena Olariu:

    Secția de Artă pe care o conduc a realizat un proiect foarte
    interesant. Parterul acestei clădiri, care este foarte jos și care poate să
    spargă bariera dintre vizitatori și turiștii care trec pe stradă, ne-am dori
    să-l transformăm într-o galerie de artă contemporană, pentru că patrimoniul
    Pinacotecii ne permite. Poate va fi chiar o secție dedicată artei comuniste
    combinată cu cea contemporană, într-o expoziție, evident, contemporană. Vom
    avea posibilitatea de a uni două muzee: un muzeu de artă modernă cu un muzeu de
    artă contemporană.

    Etajele unu și doi – clădirea are doar două nivele – le vom
    dedica Pinacotecii istorice. Aici vor fi prezentate lucrărilor unor mari
    maeștri români: Constantin Lecca, Gh. Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae
    Grigorescu, Ion Andreescu, Gh. Petrașcu, Ștefan Popescu, Th. Pallady, Nicolae
    Tonitza. În plus, avem și foarte multe artiste, cum ar fi Olga Greceanu, și
    dorim să le evidențiem mai bine. Ar fi foarte interesant ca într-o expoziție de
    artă românească să fie puse mai bine în valoare toate aceste artiste care
    merită să fie omagiate într-o mare galerie. Avem și lucrările unor avangardiști
    precum Marcel Iancu, Maxy, Sabin Popp, Corneliu Baba, cu toții mari artiști. Am
    început deja seria de restaurări, acolo unde e cazuri, și achiziția de rame
    speciale pentru etajul unu și doi, deci proiectul este într-o fază avansată.


    Până la deschiderea
    Pinacotecii, însă, Palatul din strada Lipscani trebuie să mai suporte mici
    reparații la exterior în timp ce, în interior, trebuie amenajat spațiul
    destinat expoziției permanente. Parterul poate fi deschis mai repede în vederea
    unor conferințe sau expoziții temporare. De altfel, atât în prezent, cât și în
    perioada carantinei, capodoperele maeștrilor români aflate în patrimoniul
    Pinacotecii au putut fi admirate într-o expoziție virtuală realizată pe
    rețelele sociale.

  • Un artist al imaginii

    Un artist al imaginii

    Festivalul Vizual
    AMURAL, devenit deja celebru pentru iubitorii tehnologiei de ultimă generație,
    dar și ai Brașovului,
    s-a născut din dorința câtorva tineri de a reda orașului un nou suflu cultural.
    Răzvan Pascu este directorul de creație al AMURAL. Este, în prezent, masterand
    al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universității din
    București, iar ideea festivalului de la Brașov a avut-o din dorința de a salva
    clădiri dezafectate din oraș.

    Răzvan Pascu:
    Am început în echipă, în gașca de
    prieteni de la Brașov. Începuserăm să experimentăm cu arta video, cu video
    mapping și voiam să dăm ceva înapoi orașului. Cu ani în urmă, fuseserăm într-un
    cinematograf părăsit din centrul orașului. Acel cinematograf părăsit a revenit
    în memoria noastră și ne-am adus minte că vrem să-l recuperăm și să-i dăm un
    sens. Acesta a fost începutul. Ne-am dus la Primărie, am vrut să-l preluăm noi.
    Să preluăm ruina și să o transformăm într-un adevărat centru cultural. Am fost
    refuzați, dar asta ne-a ambiționat și ideea noastră s-a transformat în
    Festivalul Vizual AMURAL.


    Muzică, video
    mapping, instalații, design, ilustrație, film, fotografie, poezie vizuală și
    pictură murală sunt doar câteva elemente din oferta culturală care surprinde și
    încântă de fiecare dată publicul AMURAL. Festivalul vizual a devenit un reper
    pentru Brașov, fiind unul dintre marile evenimente ale toamnei.

    Revine cu
    detalii Răzvan Pascu: Obiectiv vorbind, sunt destule lucruri atât
    de intense la Brașov. De fapt, dacă l-am fi organizat la București sau în altă
    parte, poate că nu ar fi avut impactul acesta. Brașovul, însă, avea nevoie de
    așa ceva, îi lipsea un moment de coeziune socială, de adunare în jurul
    creativității. A fost mult mai bine primit la Brașov, iar efectele au fost mult
    mai intense. A devenit un soi de reper.


    Cum a început și
    cum continuă cariera lui Răzvan Pascu?


    Eu am început în calitate de comunicator
    și de copywriter. Am fost copywriter în publicitate aproximativ opt ani, dar
    simțeam că nu este, de fapt, locul în care creativitatea mea și nevoia mea de
    expresie se pot manifesta cu adevărat. Ulterior, am reușit să-mi mut toată
    această energie în zona de evenimente și în zona de video art. Cumva, nu este
    cariera mea, dar sunt foarte multe experimente și intensități cu care mă joc.
    Unele au devenit evenimente publice, altele au avut o viață foarte scurtă. Îmi
    permit să mă exprim și să influențez lumea în direcția în care îmi doresc. Am
    rămas un comunicator, numai că de-a lungul timpului mi-am schimbat uneltele. O
    fac la nivel social, dar și artistic, sper.



    În echipa AMURAL,
    creativitatea și simțul artistic se împletesc cu antreprenoriatul cultural. În
    contextul pandemiei cu COVID-19, cei de la AMURAL au luat în calcul inclusiv
    transpunerea integrală a festivalului în mediul virtual.

    În această echipă,
    suntem și antreprenori culturali, nu doar artiști, nu este nimic întâmplător.
    Ar fi cazul să ne considerăm și antreprenori culturali fiindcă această calitate
    vine cu o capacitate de adaptare mai mare. Din fericire, noi am reușit să ne
    adaptăm în perioada aceasta și să ne mobilizăm să scriem finanțări și să ne
    îndreptăm foarte mult către digital. Am mutat dezbaterea din echipă, produsele
    noastre, am proiectat niște aplicații, sunt multe lucruri interesante, sper eu,
    printre care și un radio online. Am continuat lucrurile în zona digitală și
    eram destul de dispuși să mutăm întregul eveniment în virtual. Dar situația nu
    este atât de gravă, din fericire, și probabil vom avea o variantă în aer liber,
    la Brașov.


    Echipa AMURAL
    este formată din tineri de peste tot din România. Cu toții și-au propus un
    lucru deosebit, acela de a crea o rețea de tururi medievale și o rețea de
    instituții și organizații care să se ocupe de viața culturală a orașului Brașov
    și să dea o nouă șansă centrului istoric. Demersul lor continuă prin
    revitalizarea zonei istorice După Ziduri și transformarea acesteia într-un parc
    cultural.

    Răzvan Pascu: Este un proiect de maturizare a Festivalului
    AMURAL. Considerăm că, după ce am reinterpretat și am repus în lumină zona După
    Ziduri a Brașovului vechi, devenim un fel de administratori. Ne dorim să
    preluăm întregul parc, ai cărui îngrijitori eram deja. Eram păstrătorii lui
    morali, iar acum ne dorim să devină un lucru oficial. Am avut discuții cu
    Primăria și se pare că există deschidere din partea autorităților, pentru a
    transforma acest plan în realitate.



    Pentru mai multe
    informații despre evenimentele marca AMURAL, puteți vizita site-ul web
    www.amural.ro.


  • Artista română Luminiţa Ţăranu, stabilită de 33 de ani la Roma

    Artista română Luminiţa Ţăranu, stabilită de 33 de ani la Roma

    Artista română Luminiţa Ţăranu, stabilită de 33 de ani la Roma, faimoasă
    în Italia pentru operele sale de sculptură şi de pictură, nu uită niciodată de
    unde a plecat. Mai mult de atât, artista şi-ar dori să prezinte şi la Bucureşti
    instalaţia modernă în formă de spirală după Columna lui Traian, foarte apreciată
    la Roma, unde a fost expusă timp de un an la Mercati di Traiano.





    destine-romanesti-luminita-taranu