Incertitudinile
la nivel global, în contextul crizei energetice şi al războiului din Ucraina,
reprezintă este un risc sistemic sever şi în continuă creştere. Este primul pe
harta riscurilor esenţiale întocmită de
Banca Naţională, a precizat Eugen Rădulescu, director în BNR, la prezentarea
‘Raportului asupra stabilităţii financiare – decembrie 2022’. Un alt risc ce nu
poate fi neglijat îl constituie deteriorarea echilibrelor macroeconomice
interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice regionale şi
internaţionale. Chiar dacă de intensitate mai scăzută, întârzierea reformelor
şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare
şi Rezilienţă (PNRR), este un risc inventariat de BNR în rândul celor demne de
a fi luate în seamă.
Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei stabilitate
financiară din cadrul BNR: Suntem între ţările care au beneficiat de
mai multe miliarde de euro care sunt deja trase din PNRR. O parte a acestor
sume a fost deja decontată, ca să spun aşa, respectiv banii care au fost
trimişi în conturile României au fost deja utilizaţi de Guvern pentru domeniile
pentru care au fost plătite sumele respective. Dar suntem destul de departe de
a îndeplini toate criteriile de acolo. Banca Naţională este numai un actor de
pe margine, care observă că avem un risc, acela de a nu îndeplini obiectivele
din PNRR.
Analiza unui grup de lucru pentru securitatea energetică a
arătat că o întârziere cu doi ani a implementării investiţiilor în domeniul
energiei verzi prin PNRR ar reduce eficienţa întregului proiect cu peste o treime.
BNR susţine că pericolul ca acest lucru să se materializeze este real, având în
vedere experienţa de până acum a României în ceea ce priveşte atragerea şi
fructificarea la timp a resurselor europene.
Potrivit Băncii Naţionale, există
şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul
neguvernamental. În ce priveşte populaţia, raportul BNR constată că aceasta îşi
menţine capacitatea robustă de onorare a datoriilor. Totuşi, Banca centrală îi
îndeamnă pe români să fie prudenţi în privinţa creditelor imobiliare, pentru a
nu se trezi în situaţia de a nu mai face faţă ratelor, din cauza inflaţiei
mari.
Eugen Rădulescu, directorul în BNR: Situaţia este complicată. Avem o rată a
inflaţiei destul de ridicată, nu cea mai ridicată din Europa, dar rămâne o rată
cu două cifre. Probabil că anul acesta nu vom reuşi să o scădem, decât spre
sfârşitul anului, sub două cifre. O casă este un lucru greu. Există analişti,
în momentul de faţă, care îi invită pe oameni să îşi privească foarte atent
bilanţul veniturilor proprii, în sensul ca rata de credit să nu depăşească
vreodată jumătate din veniturile pe care le au; pentru că, dacă ajung să
plătească mai mult decât jumătate din venituri pentru credit, există riscul să
nu facă faţă plăţilor până la sfârşitul perioadei.
În opinia BNR, cea
mai bună soluţie este negocierea directă cu băncile, pentru identificarea unor
variante acceptabile.
