Radio România Internațional

Tag: BNR

  • La Banque nationale rend les crédits plus chers

    La Banque nationale rend les crédits plus chers

    L’information, publiée ce mercredi par l’Institut national de la statistique, donne des frissons – l’inflation annuelle était de 13,76% au mois d’avril, par rapport aux 10,15% en mars, ce qui a entraîné des majorations des prix et des tarifs de plus de 16% aux produits non alimentaires, de 13,5% aux produits alimentaires et de plus de 7% aux services. Des majorations déjà visibles d’un jour à l’autre! Il existe des marchandises que même les personnes ayant un revenu moyen ne peuvent plus se les permettre ou réfléchissent deux fois avant de les acheter.

    La Banque centrale de Bucarest avait estimé, dans un premier temps, des taux d’inflation de 11,2% pour le deuxième trimestre, de 10,2% pour le troisième et de 9,6% pour la fin du quatrième, mais, à présent, elle anticipe une inflation bien plus marquée pour l’été et une baisse sous la barre de 10% uniquement durant la seconde moitié de l’année prochaine. Dans une telle conjoncture et pour bloquer cette montée en flèche des chiffres, la Banque centrale a décidé de majorer son directeur de 3% à 3,75%.

    La majoration la plus forte depuis l’automne dernier. Le taux directeur est l’indice pris en compte pour les intérêts des crédits et des prêts interbancaires. Or, l’objectif en est de freiner l’octroi de crédits et la consommation, avec, pour conséquence, la baisse de l’inflation, ce qui n’est plus arrivé depuis une dizaine d’années. Suite à la décision de la BNR, les banques commerciales devraient à leur tour accroître les taux interbancaires pour les prêts ainsi que l’indice ROBOR, utilisé pour calculer les coûts de la plupart des crédits accordés à la population avant le mois de mai 2019 et aux compagnies.

    En même temps, les intérêts attachés aux dépôts bancaires seront largement inférieurs au taux d’inflation. Cette conjoncture a plusieurs causes, amplifiées par la guerre en Ukraine et les sanctions contre la Russie, explique la Banque centrale de Roumanie. Ses effets sont visibles dans le pouvoir d’achat et la confiance des consommateurs, ainsi que dans l’activité, les profits et les plans d’investissement des compagnies. Les économies des pays voisins de l’Ukraine, tels que la Roumanie, sont également perçues comme étant à risque, avec un impact négatif sur les coûts de financement.

    D’ailleurs, tous les pays ayant une frontière commune avec l’Ukraine obtiennent actuellement des crédits avec plus de 7% d’intérêts. Or, selon la classe politique de Bucarest, ces pays devraient faire l’objet de discutions au niveau des gouvernements, des familles politiques européennes et de la Commission européenne. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • BNR scumpește creditele

    BNR scumpește creditele

    Informația
    venită, miercuri dimineață, din partea Institutului Naţional de Statistică este
    de natură să provoace frisoane românilor – rata anuală a inflaţiei a urcat la
    13,76% în luna aprilie a acestui an, de la 10,15% în martie, în condiţiile în
    care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 16 procente, cele alimentare
    cu 13,5%, iar serviciile cu mai mult de 7 procente. Scumpirile se vădcu ochiul liber nu de la o lună la alta, ci
    de la o zi la alta! Sunt, deja, produse pe care nici persoanele cu un venit
    mediu nu le mai pot cumpăra sau se gândesc de două ori înainte de a o face.
    Dacă, anterior, pentru finalul trimestrului II din 2022, Banca Națională a României
    prognoza o inflaţie de 11,2%, pentru trimestrul III -de
    10,2% şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV, acum BNR anticipează că inflația
    va urca până în vară mult mai mult decât se aştepta şi că nu va reveni sub 10%
    decât abia în a doua jumătate a anului viitor.

    Ca urmare, pentru a contracara
    această inflație galopantă, marți, Banca Centrală a luat decizia să mărească de
    la 3 la 3,75% rata dobânzii de politică monetară. Este cea mai consistentă
    creștere de când a început şirul deciziilor de acest fel, în toamnă. Rata
    dobânzii de politică monetară este acel indicator în funcţie de care se
    stabilesc atât dobânzile la credite, cât şi cele la împrumuturi practicate
    între bănci. Or, scopul creșterii ratei este descurajarea creditării, diminuarea
    consumului și, în consecință, scăderea inflației, nemaiîntâlnită în ultimul
    deceniu.

    După anunțul BNR, băncile comerciale sunt aşteptate, acum, să crească
    dobânzile interbancare la împrumuturi, precum și aşa-numitul ROBOR pe baza
    căruia se calculează costurile majorităţii creditelor populaţiei luate înainte
    de luna mai 2019, dar şi costurile împrumuturilor bancare pentru companii. De
    asemenea, depozitele bancare vor fi bonificate cu dobânzi situate mult sub
    nivelul inflaţiei. Cauzele acestei stări de fapt sunt multiple și sunt
    amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei – spune
    Banca Centrală a României. Efectele se văd în puterea de cumpărare şi
    încrederea consumatorilor, dar și în activitatea, profiturile şi planurile de
    investiţii ale firmelor. Totodată, economiile din țările vecine Ucrainei,
    asemenea României, sunt percepute prezentând anumite riscuri, cu impact
    nefavorabil asupra costurilor de finanţare. De altfel, toate ţările care au frontieră cu Ucraina au ajuns, în
    acest moment, să se împrumute cu peste 7% dobândă. Or, în opinia politicului de
    la București, se impune o discuţie la nivel guvernamental, de familii europene politice
    şi cu Comisia Europeană în privinţa ţărilor care au frontieră cu Ucraina, în
    cazul cărora băncile văd un risc mai mare în a le oferi împrumuturi.


  • 10.05.2022 (mise à jour)

    10.05.2022 (mise à jour)

    Terrorisme – Le chef de la
    diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, participe mercredi à la réunion
    ministérielle de la coalition globale anti-Daesh qui aura lieu à Marrakesh, au
    Maroc. Coprésidée par Washington et Rabat, la réunion rassemble plus de 75
    représentants des pays membres de cette coalition dont notamment la plupart des
    membres de l’UE et de l’OTAN, les pays partenaires des Balkans de l’Ouest, ceux
    du Proche Orient, de l’ONU, de la Ligue des États arabes, de l’Afrique, de
    l’Asie et de l’INTERPOL. Les
    participants examineront les actions de la coalition en cette dernière année et
    les priorités censées permettre de poursuivre la lutte contre la menace
    terroriste dans le monde. Les principaux thèmes abordés seront la situation en
    Irak et en Syrie et l’évolution du phénomène terroriste en Afrique et en
    Afghanistan.

    Cyberattaque – La Roumanie adhère à la position
    de l’UE, des Etats-Unis et d’autres partenaires internationaux quant à la cyberattaque
    contre le réseau de communication par sattelite KA-SAT/VIASAT, intervenue au
    début de l’offensive russe en Ukraine, apprend-on dans un communiqué du
    Ministère roumain des Affaires Etrangères. Cette cyberattaque aurait affecté
    des dizaines de milliers de clients en Allemagne, France, Hongrie, Grèce,
    Italie ou Pologne. Bucarest condamne aussi les attaques cybenétiques contre l’Ukraine.
    Mardi, l’UE a accusé Moscou d’avoir mené une cyberattaque contre un réseau de satellites
    une heure avant l’invasion de l’Ukraine, le 24 février dernier, afin de
    préparer le terrain à son assaut. C’est la première fois que l’UE met en cause
    ouvertement le pouvoir russe pour avoir mené une cyberattaque, a précisé le
    chef de la diplomatie européenne Josep Borrell au cours d’une conférence de
    presse à Bruxelles. L’attaque a causé des perturbations
    importantes dans les communications qui ont affecté les services publics, les
    entreprises et les citoyens utilisateurs en Ukraine, et elle a également touché
    plusieurs États membres de l’UE


    Célébrations – Le 10 mai la Roumanie a marqué la Journée de
    l’indépendance nationale. Pour rappel, la guerre russo-turque éclatée en avril
    1877, a représenté l’occasion idéale pour la Roumanie de gagner son indépendance
    face à l’Empire Ottoman. Dans un message transmis à cette occasion, le
    président roumain, Klaus Iohannis, a affirmé que l’indépendance était un des
    piliers de l’Etat roumain moderne et que la célébration de ce moment était une
    bonne occasion pour remémorer les événements ayant défini l’histoire de la
    nation. Le 10 mai c’est aussi la Journée de la Royauté en Roumanie, ancienne
    date de la fête nationale jusqu’à l’arrivée des communistes au pouvoir, en 1947.
    Enfin, le 10 mai marque le début du règne de 48 ans de Carol Ier de
    Hohenzollern Sigmaringen, le premier roi de Roumanie d’une dynastie de 4
    monarques. Pour marquer ces anniversaires, le train royal a fait mardi un
    voyage symbolique à travers le pays. Cette rame avait été inaugurée par la
    famille royale de Roumanie en 1928. Le
    10 mai c’est aussi la Journée des roumains des Balkans. La loi portant création
    de cette journée a été promulguée l’année dernière par le président roumain
    Klaus Iohannis dans le but de montrer la solidarité nationale, culturelle et identitaire
    avec les minorités mégléno-roumaine et aroumaine qui vivent dans les Balkans.




    Réfugiés – Les membres
    de la Commission pour les Droits de l’homme du Sénat roumain et une délégation
    de la Rada suprême d’Ukraine, en visite en Roumanie, ont souligné mardi le
    soutien accordé par les Roumains aux réfugiés ukrainiens ayant franchi la
    frontière roumano-ukrainienne et dont le nombre approche un million de
    personnes. Un accent particulier a été mis sur la santé, l’éducation et les
    besoins des enfants, a fait savoir Anca Dragu, à la tête de la Commission pour
    les droits de l’homme, lors d’une entrevue avec les députés ukrainiens. Et elle
    de rappeler qu’à l’heure où l’on parle, plus de 4400 Ukrainiens ont demandé
    asile en Roumanie. Pour sa part, la coordinatrice de la délégation
    parlementaire ukrainienne, Liudmyla Marchenko, a remercié le peuple roumain
    pour son soutien et a exprimé l’espoir que la Roumanie contribue à la
    reconstruction de l’Ukraine voisine.


    Exercice – Le centre national d’instruction « Getica » de
    Cincu (au centre de la Roumanie) a accueilli mardi la cérémonie d’ouverture de
    l’exercice Resolute Castle 22. C’est un exercice multinational réunissant des
    démineurs des Forces terrestres roumaines et des structures du Commandement des
    Forces terrestres américaines pour l’Europe et l’Afrique et du Ministère
    britannique de la Défense, a fait savoir le ministère de la Défense de
    Bucarest. L’objectif de cet exercice est de renforcer l’interopérabilité par la
    formation continue et la mise en pratique de solutions innovatrices dans le
    domaine du déminage. Un autre exercice militaire multinational a commencé
    mardi, à Comanesti, dans le département de Bacau (est). Y participent des
    forces du Ministère roumain de la Défense appuyées par des moyens militaires de
    la Défense roumaine et de l’Otan.
















    BNR – La Banque Nationale de Roumanie a décidé mardi de majorer
    le taux d’intérêt annuel de la politique monétaire de 3% à 3,75%, à partir du
    11 mai 2022. Il s’agit d’une croissance significative de cet indicateur sur
    toile de fond de l’inflation qui a atteint en Roumanie son plus haut niveau de
    la dernière décennie. De cette manière, la Banque Centrale de Roumanie suit les
    tendances de la région, après que la Pologne, la République tchèque et la
    Hongrie ont décidé d’augmenter leur taux de référence à presque 6%. Du coup, on s’attend à ce que les banques
    commerciales procèdent à des majorations des taux d’intérêts pour s’aligner sur
    la politique de la Banque Centrale, afin de décourager les crédits et diminuer
    la consommation.














    Economie – La Banque européenne pour la reconstruction et le
    développement (BERD) a révisé à la baisse ses prévisions de croissance
    économique pour la Roumanie en 2022 et 2023, après un redressement de 5,9 % en
    2021 favorisé principalement par la consommation privée solide, a fait savoir
    un rapport publié mardi. Selon la BERD, cette année, l’économie roumaine
    devrait avancer de 2,5%, au lieu de 2,8% comme prévu en mars dernier. Pour
    l’année prochaine, l’institution table sur une croissance économique de 3 %,
    alors qu’antérieurement elle envisageait un progrès de 4%. La banque estime
    également que l’économie roumaine était affaiblie en début de cette l’année, vu
    le déclin de 0,1% du PIB au dernier trimestre de 2021.






    EUROVISION – WRS, le représentant de la Roumanie à la 66ème
    édition du Concours Eurovision de la chanson, montera 13ème sur
    scène, dans la deuxième demi-finale qui se déroule à Turin, le jeudi, 12 mai.
    Il chantera « Llámame ». Selon les règles actuelles, lors des
    demi-finales, les dix chansons ayant reçu les dix meilleurs résultats se
    qualifient pour la finale qui aura lieu le samedi, 14 mai. Parmi les meilleures
    performances de la participation roumaine à l’Eurovision, notons la troisième
    place décrochée par Luminiţa Anghel & Sistem,
    en 2005, à Kiev et par Paula Seling et Ovi à Oslo, en 2010 ou encore la
    quatrième place obtenue par Mihai Trăistariu, à Athènes, en 2006.






    Météo – Le temps se réchauffera doucement dans les prochaines
    heures. Les météorologues annoncent pour mercredi des températures allant de 17
    à 28 degrés.

  • Ratele la case şi carburanţi, în atenţie

    Ratele la case şi carburanţi, în atenţie

    Pentru
    prima oară în ultimii nouă ani, indicele ROBOR la trei luni a depăşit
    pragul de 5% și dă frisoane românilor care au de plătit rate pentru credite de
    consum cu dobândă variabilă. Creșterea este considerabilă – în urmă cu un an, acest
    indice era de 1,59%, iar la început de ianuarie avea o valoare de 3,01%. Peste
    5 procente este și indicele ROBOR la şase luni, în funcţie de care
    sunt stabilite ratele la creditele imobiliare. Urmând un curs ascendent, și acesta
    este în prezent la un nivel de trei ori mai mare decât în urmă cu un an, când se
    situa la 1,68%, în timp ce, pe 3 ianuarie, era calculat la 3,14%.


    Evoluția
    celor doi indici, care reflectă nivelul la care se împrumută băncile comerciale
    între ele, este influenţată de mai mulţi factori, precum politica monetară a
    Băncii Naţionale, inflaţia şi politica fiscală. Iar estimările analiștilor sunt
    că indicia ROBOR vor crește în continuare, odată cu inflația. În încercarea de
    a diminua nivelul acesteia, BNR a mărit în mod repetat, de la începutul anului,
    rata dobânzii de politică monetară, care stă la baza calculelor în ceea ce
    priveşte stabilirea dobânzilor la împrumuturile acordate de băncile comerciale.


    Situația este una dificilă pentru cei îndatorați, iar o soluție pentru persoanele
    cu credite dependente de ROBOR ar putea fi refinanțarea, recomandă specialiştii,
    care spun că ar fi bănci care oferă împrumuturi cu dobândă fixă mai mică de 5%.


    Tot despre scumpiri este vorba și în cazul carburanților,
    scumpiri alimentate de războiul din Ucraina vecină. Consiliul
    Concurenţei are, în continuare, în derulare ancheta privind majorarea bruscă a prețurilor
    acestora în data de 9 martie, când s-a creat panică după ce o benzinărie din
    nord-vestul țării a afişat preţul de 11 lei (circa 2 euro) pentru un litru de
    carburant. S-au format rapid cozi la benzinăriile din întreaga ţară, oamenii
    temându-se că, de a doua zi, preţurile ar putea crește şi că vor fi epuizate şi
    stocurile de carburanţi.


    Prezent în Parlament la audierea privind activitatea
    Consiliului Concurenţei, preşedintele acestui organism, Bogdan Chiriţoiu a
    precizat că piaţa carburanţilor continuă să fie monitorizată, iar Consiliul
    strânge date de la benzinari:

    E
    instabilitate în regiune, dar dacă peste instabilitatea asta, pe care trebuie
    să o acceptăm, că este naturală, nu avem ce să-i facem, dar peste asta există
    şi comportamente incorecte ale unor agenţi economici, da, pe astea le urmărim,
    pe astea le vom sancţiona. Media investigaţiilor noastre durează 2 ani de zile.
    Nu dăm mii de lei amenzi, dăm zeci şi sute de milioane de euro amenzi. Amenzi
    de genul ăsta nu se dau de azi pe mâine, pe un proces-verbal.


    În seara de
    9 martie, Guvernul a anunţat că a dispus controale ample la staţiile de
    alimentare cu carburanţi şi a dat asigurări că nu va admite specula. Acum, Guvernul
    pregăteşte modificarea cadrului legislativ în vederea combaterii speculei şi a
    concurenţei neloiale, elaborând un mecanism care să blocheze creşterile
    nejustificate de preţuri.


  • April 16, 2022 UPDATE

    April 16, 2022 UPDATE

    DAY
    Roman-Catholics and protestant believers are this Sunday celebrating Easter, whereas
    the Orthodox and Greek-Catholic believers are celebrating Palm Sunday. Orthodox
    believers on Saturday attended various religious processions dedicated to Jesus
    Christ’s triumphal entry into Jerusalem, which also marks the beginning of the last
    week of Lent, also known as the Passion Week, before Easter, which they
    celebrate on April 24th. Saturday was also the first day of Jewish
    Holiday of Passover, which celebrates the exodus of the Israelites from slavery
    in Egypt.








    RATING The trust signal conveyed by the Romanian government to foreign
    investors was also confirmed by the rating agencies Standard & Poor’s and
    Fitch, the Executive in Bucharest announced on Saturday. Growth prospects are
    underpinned by the unprecedented volume of national and EU funds, which are to
    be pumped into the main areas of the Romanian economy, such as industry,
    agriculture, energy, environment, digitization and also by the government
    development policies, the Executive went on to say. Romania’s Finance Minister Adrian
    Câciu hailed a recent decision by the financial rating agency Standard &
    Poor’s to reconfirm Romania’s Sovereign credit rating to ‘BBB minus’ with
    stable outlook. ‘This is another proof that the national policies of funding
    the economy were right’ Câciu says. According to Standard & Poor’s, Romania’s
    rating is underpinned by EU membership and international capital flows. At the
    same time the risks posed by the war in Ukraine are diminished by the prospects
    of absorbing a major volume of EU funds as well as by the low energy dependence
    on imports of natural gas and oil from Russia. However, the agency has significantly
    dropped the country’s growth estimates down to 2.1% and has increased estimates
    regarding the inflation rate, which in 2022 is expected to go up to 9% as
    compared to 6% forecast in December. Another major rating agency Fitch last
    week confirmed Romania’s rating at ‘BBB minus’, with negative outlook, the last
    notch in the investment-grade category.


    BNR Romania’s
    Central Bank (BNR) expects the country’s inflation rate to increase in the
    following months against the intitial forecasts. So, Romania’s inflation rate is
    going to exceed the level of 11.2% forecast in June. The phenomenon was caused
    by the latest price hikes in fuel and processed food against the war in Ukraine
    and the international sanctions imposed on Russia. In another development,
    although pressure for pay rises might be felt, at least in the sectors facing a
    shortage of qualified personnel, substantial pay rises are very unlikely to
    happen in the near future. We recall the annual inflation rate went up to
    10.15% in March from 8.5% in February reaching the highest level in the past 18
    years.










    INVICTUS A team made up of 20
    servicemen of the Romanian army, who got wounded in various operation theatres
    around the world are for a week participating in the Invictus Games underway
    this year in the Hague. They are competing in six sporting events, such as
    archery, athletics, rowing, powerlifting, cycling, swimming and sitting
    volleyball. According to the Defence Ministry in Bucharest, these games are
    designed to promote the respect and empathy for the sacrifice and trauma
    suffered by the wounded soldiers whose involvement in these activities is an
    opportunity for social re-integration and regaining self-confidence. This has
    been the Romanians’ third participation in the Invictus Games after those in
    Toronto, in 2017 and Sydney, a year later. The opening ceremonies in the Hague
    have also been attended by Romania’s Defence Minister Vasile Dincu.






    TENNIS Romanian tennis player Irina Bara on Friday qualified for the
    semifinals of the ITF tournament in Palm Harbor, Florida after a 6-3, 6-4 win
    against Grace Min of the USA. Bara has also qualified for the doubles finals
    together with Italian Lucrezia Stefanini after a 6-3, 6-1 win against Kayla Day
    and Ellie Douglas of the USA.




    (bill)

  • April 16, 2022

    April 16, 2022

    BNR According
    to Romania’s Central Bank (BNR), the country’s inflation rate is expected to increase
    in the following months more than it was initially estimated. So, Romania’s
    inflation rate will exceed the level of 11.2% forecast in June. The phenomenon
    was caused by the latest price hikes in fuel and processed food against the war
    in Ukraine and the international sanctions imposed on Russia. In another
    development, although pressure for pay rises might be felt at least in the
    sectors facing a shortage of qualified personnel, substantial pay rises are
    very unlikely to happen in the near future. We recall the annual inflation rate
    went up to 10.15% in March from 8.5% in February reaching the highest level in
    the past 18 years.








    RATING Romania’s Finance Minister Adrian Câciu hailed the Friday’s decision
    of the financial rating agency Standard & Poor’s to reconfirm Romania’s
    Sovereign credit rating to ‘BBB minus’ with stable outlook. ‘This is another
    proof that the national policies of funding the economy were right’ Câciu says.
    According to Standard & Poor’s, Romania’s rating is underpinned by EU
    membership and international capital flows. At the same time the risks posed by
    the war in Ukraine are diminished by the prospects of absorbing a major volume
    of EU funds as well as by the low energy dependence on imports of natural gas
    and oil from Russia. However, the agency has significantly dropped the
    country’s growth estimates down to 2.1% and has increased estimates regarding
    the inflation rate, which in 2022 is expected to go up to 9% as compared to 6%
    forecast in December. Another major rating agency Fitch last week confirmed
    Romania’s rating at ‘BBB minus’, with negative outlook, the last notch in the
    investment-grade category.








    DAY
    Roman-Catholics and protestant believers are today getting ready for Easter, whereas
    the Orthodox and Greek-Catholic believers are preparing for Palm Sunday. At
    midnight the Roman Catholics are to participate in the Easter Vigil, a special
    service, which celebrates Christ’s Resurrection. The Orthodox believers will
    today be attending religious processions dedicated to Jesus Christ’s triumphal
    entry into Jerusalem, which also marks the beginning of the last week of Lent,
    also known as the Passion Week, before Easter on April 24th. Today
    is also the first day of Jewish Holiday of Passover, which celebrates the
    exodus of the Israelites from slavery in Egypt.








    TENNIS Romanian tennis player Irina Bara on Friday qualified for the
    semifinals of the ITF tournament in Palm Harbor, Florida after a 6-3, 6-4 win
    against Grace Min of the USA. Bara has also qualified for the doubles finals
    together with Italian Lucrezia Stefanini after a 6-3, 6-1 win against Kayla Day
    and Ellie Douglas of the USA.




    (bill)

  • Inflaţie record în România

    Inflaţie record în România

    Inflaţia este
    indicatorul pe care finanţiştii îl urmăresc atent în această perioadă de incertitudine
    economică, marcată de creşteri record ale preţurilor la energie, carburanţi şi,
    implicit, la majoritatea celorlalte produse. Institutul Naţional de Statistică a
    anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,15% în luna martie, de la circa
    8,5 procente cât era luna trecută. Responsabile de trecerea la inflaţia cu două
    cifre, pentru prima dată după 2004, sunt mărfurile nealimentare, care s-au
    scumpit cu aproape 11 procente, cele alimentare, în creştere cu peste 11%, şi
    serviciile. Inflaţia are un nou lider după ce mărfurile alimentare au preluat
    conducerea plutonului, remarca Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca
    Naţională. Pâinea, cartofii, citricele şi uleiul au făcut salturi spectaculoase
    şi dătătoare de frisoane, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse. Adrian
    Vasilescu consideră că BNR a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50%
    dobânda de referinţă. El aminteşte concluzia la care au ajuns toate băncile
    centrale şi toate sistemele de analiză din lume, anume că această inflaţie
    globală, care este determinată de criza energetică, nu poate fi lovită în
    niciun fel cu măsuri de politică monetară, ci doar cu măsuri structurale.

    Deşi
    preţurile la produsele nealimentare s-au cuminţit, în special la curent
    electric, combustibilii în continuare lovesc şi produc inflaţie, iar gazele îşi
    menţin creşterea imensă de aproape 47%, a constatat consultantul Băncii
    Centrale. Cert este că rata anuală a inflaţiei, fiind acum cu două cifre, a
    luat-o înaintea prognozei, pentru că aceasta anunţa o creştere cu două cifre,
    până la 11%, în luna aprilie, iar vinovată este criza energetică, spune
    Vasilescu. Riscul de creştere în continuare este alimentat copios de războiul
    din Ucraina, care ameninţă preţurile la energie peste tot şi complică
    previziunile. Pe de altă parte, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat
    că pachetul de măsuri sociale şi economice ‘Sprijin pentru România’, anunţat
    recent, se adresează preponderent economiei, menţinerii locurilor de muncă, tocmai
    pentru a nu crea un adjuvant la inflaţie, ci un inhibitor la inflaţie. El a
    răspuns astfel temerilor că unele măsuri sociale cuprinse în pachet vor
    alimenta inflaţia. Câciu a adăugat că acest model economic pentru care a optat Executivul
    este o cale de a încetini creşterea inflaţiei, aşa cum a fost şi ordonanţa
    privind plafonarea preţurilor la energie.

    BNR prognozează o inflaţie de 11,2%
    la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din
    acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului
    trimestrial asupra inflaţiei. Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei
    este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor
    energetice, grevată de incertitudini majore, atrage atenţia Banca Naţională.


  • Inflation à deux chiffres en mars, en Roumanie

    Inflation à deux chiffres en mars, en Roumanie


    Dans une période
    marquée par la flambée des tarifs de l’énergie, des carburants et des produits
    alimentaires et non alimentaires, les économistes restent les yeux rivés sur l’envolée
    de la courbe inflation dont le taux est passé de 8,5% en février à 10,15% en
    mars. C’est pour la première fois depuis 2004 que la Roumanie affiche un taux d’inflation
    à deux chiffres, s’inquiète la Banque centrale roumaine selon laquelle c’est la
    hausse des prix des aliments et des produits non alimentaires qui s’en fait
    responsable. Concrètement, le prix des produits non-alimentaires a augmenté de presque
    11%, celui des denrées alimentaires de
    11,2% et celui des services de 2,66%.

    L’inflation a un nouveau leader, constate
    Adrian Vasilescu, consultant en Stratégie de la BNR, qui explique que pour une fois,
    ce sont les denrées alimentaires qui se trouvent en tête du classement des
    majorations des prix. Ainsi, le prix du pain, des pommes de terre, des agrumes
    et de l’huile ont explosé, en inquiétant profondément les Roumains, notamment
    ceux aux faibles revenus. Dans ce contexte, le consultant salue la décision de
    la BNR de majorer de 0,5% le taux directeur. D’ailleurs, dit-il, partout dans
    le monde, les banques nationales et les grandes institutions financières sont
    tombées d’accord que les politiques monétaires s’avèrent impuissantes devant cette
    flambée de l’inflation produite par l’actuelle crise énergétique. Seules des
    mesures structurelles peuvent la contrecarrer, a conclu Adrian Vasilescu.

    Tandis
    que le prix des produits non alimentaires, notamment de l’électricité, a vu sa hausse
    ralentir, celui du carburant continu à grimper, tout comme celui du gaz dont le
    tarif a fait un bond de presque 47%. C’est donc la crise énergétique qui a fait
    que le taux d’inflation augmente si vite, en atteignant en mars un niveau que
    la BNR ne prévoyait pas avant avril. Et ce n’est pas fini, s’inquiète Adrian
    Vasilescu qui explique que la guerre en Ukraine continuera à alimenter la
    hausse des tarifs énergétiques, en bouleversant les prévisions partout dans le
    monde.


    Par ailleurs, le
    ministre roumain des Finances, Adrian Câciu, a fait savoir que le paquet
    des mesures sociales et de soutien économique Appui pour la Roumanie que le
    gouvernement vient d’annoncer, vise notamment l’économie et le marché de l’emploi.
    De cette manière, ce paquet servira à inhiber les tendances inflationnistes. C’est
    un moyen censé ralentir la hausse de l’inflation, tout comme l’a fait l’ordonnance
    d’urgence visant le plafonnement des prix de l’énergie. La Banque Centrale
    table sur une inflation de 11,2% à la fin du 2e trimestre 2022, de 10,2% à la
    fin du 3e trimestre et de 9,6% pour la fin de cette année. Les prévisions annuelle
    de la courbe inflation sont influencées d’une manière substantielle par l’évolution
    future des prix de l’énergie dans un contexte marqué par de fortes
    incertitudes, s’alerte la BNR.



  • 05/04/2022 (mise à jour)

    05/04/2022 (mise à jour)

    Finances – La Banque centrale de Roumanie a décidé de majorer, à partir de mercredi, le taux directeur de 2,5% à 3% par an, parallèlement à une hausse des taux d’intérêt sur les crédits ou les dépôts que les banques commerciales feront auprès de la BNR. La mesure a été anticipée par les financiers. Le taux directeur détermine la direction d’évolution pour tous les taux d’intérêt et représente le principal instrument de lutte contre l’inflation de la banque centrale. La BNR prévoit une hausse annuelle de l’inflation en dessus des prévisions faites en février, en raison de la flambée du prix des carburants et des aliments, suite à la guerre en Ukraine et aux sanctions contre la Russie.

    Expulsions– Dix fonctionnaires au sein de l’Ambassade russe en Roumanie ont été déclaré personnae non gratae par les autorités roumaines après que leurs activités et actions contreviennent à la Convention de Venise sur les relations diplomatiques de 1961. Selon un communiqué du Ministère roumain des Affaires Etrangères, ces informations ont été communiquées à la partie russe mardi, quand l’ambassadeur de la Fédération de Russie à Bucarest, Valeri Kuzmin a été convoqué au siège du ministère, suite à la demande du chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu. Une occasion pour la diplomatie roumaine de condamner encore une fois la Russie pour les crimes de guerre commis à Boutcha et dans d’autres localités ukrainiennes dont elle est tenue pour responsable. Depuis les révélations du massacre de Boutcha, plusieurs pays occidentaux dont la France, l’Allemagne ou le Danemark, ont décidé d’expulser des dizaines de diplomates russes. La Lituanie a expulsé l’ambassadeur russe à Vilnius.


    Moldavie – La République de Moldavie, (ex
    soviétique et majoritairement roumanophone), est le voisin le plus fragile, de
    l’Ukraine, qui a reçu le plus important nombre de réfugiés par tête d’habitant.
    C’est ce qu’à déclaré mardi, à Berlin, le chef de la diplomatie roumaine,
    Bogdan Aurescu. Avec ses homologues allemand, Annalena Baerbock et français,
    Jean-Yves Le Drian, Bogdan Aurescu co-préside la conférence internationale de
    soutien à la République de Moldavie. Une occasion censée permettre une collecte
    de fonds pour Chisinau de la part de l’UE, du G7 et d’autres institutions
    financières internationales. A la veille de la conférence, la cheffe de l’Etat
    moldave, Maia Sandu, a précisé que son pays respecte entièrement toutes les
    sanctions internationales imposées à la Russie et que le seul aspect qui reste
    vulnérable est le gaz naturel. Lundi, la République de Moldavie a décrété un
    jour de deuil national pour commémorer les victimes de l’invasion russe en
    Ukraine. Selon le dernier recensement de 2014, à part les Roumains qui
    représentent 80% de la population, la République de Moldavie réunit quelque
    180.000 ethniques ukrainiens, soit 6,5% de la population et 110.000 d’ethniques
    russes, soit 4% de la population.

    COVID – La Roumanie a enregistré mardi, plus de 3000 nouvelles
    contaminations au virus du COVID-19, en hausse par rapport à la veille. Près de
    2400 patients sont actuellement hospitalisés sur l’ensemble du territoire, dont
    360 se trouvent en soins intensifs. Les autorités ont rapporté aussi 27 décès des
    suites de la Covid, au cours des dernières 24 heures






    Académie – L’historien Ioan-Aurel Pop, 67
    ans, a été reconduit mardi, pour un nouveau mandat de quatre ans, à la tête de
    l’Académie roumaine. Membre correspondant de cette institution depuis 2001, au
    sein de la Section des sciences de l’histoire et de l’archéologie et membre
    titulaire depuis 2010, le professeur a également dirigé entre 2012 et 2020 la
    prestigieuse université roumaine Babes- Bolyai, de Cluj. Adepte de
    l’européanisation et l’occidentalisation de la Roumanie, Ioan-Aurel Pop a
    condamné fermement l’invasion russe en Ukraine et les crimes de guerre dont la
    Russie est accusée. Selon une enquête, l’Académie roumaine est, aux cotés de
    l’Eglise et de l’Armée, au sommet du top des institutions auxquelles les
    Roumains font le plus confiance.

    Météo – Il fera doux en Roumanie, avec des températures à la
    hausse sur l’ensemble du territoire. Des pluies éparses tomberont sur le
    nord-ouest et le nord du pays. Les températures maximales seront comprises mercredi,
    entre 13 et 23 degrés.

  • Efecte economice ale războiului din Ucraina

    Efecte economice ale războiului din Ucraina

    Cea mai recentă prognoză de profil a Băncii Naționale a României estima inflația pentru luna aprilie la o valoare de 11,2%, luând în calcul situația de la finele lui 2021. Între timp, războiul din Ucraina a schimbat dramatic datele problemei, ciclul inflaţionist în care ne aflăm – cel mai aprig din ultimele patru decenii, potrivit specialiștilor – măturând întreaga lume. Criza geopolitică din zonă nu poate rămâne fără efecte, iar estimările sunt că va crea un ritm mai accelerat de creștere a inflației. În România, decidenții politici au venit cu noi măsuri de plafonare și compensare a prețurilor din domeniul energiei, în încercarea de a tempera inflația, dar chiar și așa, cel puțin în următoarele luni, aceasta își va urma tendința ascendentă. De ce? Pentru că în această ecuație cu multe necunoscute definitorie este situația din Ucraina, iar aceasta are un nivel extrem de incertitudine. Lumea democratică a impus sancțiuni Rusiei pentru a o determina să oprească operațiunea specială, cum numește Kremlinul agresiunea din Ucraina vecină, iar Moscova are, la rându-i, la dispoziție propriile pârghii de presiune. Cea mai la îndemână: gazele.

    Care sunt posibilele efecte economice pentru România în cazul unor disfuncționalități în alimentarea cu gaze la nivel european, pe fondul conflictului din Ucraina? Analistul financiar Dragoș Cabat: Efectele economice vor fi unele importante, pentru că se va pune presiune, în primul rând, pe creşterea preţului gazelor, dar şi pentru petrol şi alte materii prime pe care le produce Rusia şi pe care le produce şi Ucraina, iar acest lucru va duce la creşterea preţurilor în Uniunea Europeană. Şi va mai duce şi la o scădere a creşterii economice în Uniunea Europeană. De ce ne interesează pe noi asta, ca români? Pentru că partenerii noştri comerciali cei mai importanţi sunt din Uniunea Europeană şi sunt în special Germania, Franţa, Italia, Spania, aceste ţări care vor fi afectate, unele foarte tare, altele mai puţin, de lipsa gazelor din Rusia şi de o creştere economică, în consecinţă, mai mica. Pentru că gazele nu sunt folosite doar la încălzirea polulaţiei, sunt folosite şi de către companiile manufacturiere şi atunci, dacă producţia şi cererea de subcomponente dinspre România va scădea, impactul va fi și asupra companiilor româneşti. Şi celelalt impact puternic pe care îl simţim deja cu toţii este dat de inflaţie, de creşterea preţurilor, care are o componentă în această perioadă din creşterea preţului la gaze şi la petrol rusesc.

    La impactul războiului din Ucraina asupra economiei românești s-a referit, la Radio România, și profesorul universitar de Științe Economice, Mircea Coșea. Întotdeauna un război are efecte colaterale, deci, din punctul meu de vedere, şi am spus-o încă de la începutul acestei invazii, România este deja o victimă colaterală, spune profesorul Coșea: Sigur că unii spun: nu e aşa grav, pentru că noi nu importăm grâu, avem grâul nostru, importăm puţin gaz. Da, dar nu acestea sunt problemele importante. Important e că România a intrat într-o zonă care, din punct de vedere economic, se numeşte zonă de aşteptare.

    Adică noi suntem la graniţa unui conflict foarte serios, impredictibil, nu ştim ce se va întâmpla. Această zonă economică devine în aşteptare pentru investiţiile străine. Apetitul pentru a investi în România nu dispare, dar se reduce, pentru că investitorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă, să vadă cât de mare este riscul. Alt efect pe care îl consider a fi negativ este faptul că noi suntem o economie mică şi o economie care are o vulnerabilitate extremă din punctul meu de vedere: mâncarea pe care o mâncăm noi este 70% din import. Asta înseamnă că această urcare a preţurilor alimentare pe plan global va veni prin contagiune, prin import, şi în România. Suntem într-o economie globală, deci, oriunde se întâmplă ceva este resimţit cu o anumită pondere şi în altă parte.

    În același timp, toate aceste reduceri de export pe care le vor face Rusia sau Ucraina ar trebui să fie compensate cumva, va trebui regândită într-o manieră rapidă însăşi structura producţiei agricole a Uniunii Europene, mai spune profesorul Mircea Coșea: Deja la Bruxelles se discută cum am putea să rezolvăm criza cerealelor prin redimensionarea producţiei de cereale în Europa. Pentru că Europa a cam renunţat în ţările dezvoltate la producţia de cereale, introducând producţii mai bine cotate pe piaţă decât cerealele simple, cum ar fi grâul, ovăzul sau celelalte. Sigur că trebuie să discutăm şi de oportunităţi. În orice criză există şi oportunităţi. În momentul de faţă noi avem excedent de grâu. Trebuie să fie luată o decizie politică, dacă exportăm sau dacă stocăm. Pentru că sigur că acest excendent, dacă ar fi acum, în momentul ăsta, exportat am câştiga foarte bine, dar nu ştim ce se întâmplă în viitor, mai ales că deocamdată – şi cred că nu mai putem să revenim asupra acestei decizii sau analize pe care au făcut-o specialiştii – deocamdată, anul 2022 nu e un an agricol bun.

    Ceea ce se știe cu certitudine este că situația din Ucraina a determinat autoritățile de la București să caute soluții pentru a reduce sau chiar a elimina importurile de gaze din Rusia situate, din fericire, la un nivel destul de mic. Reluarea producției de electricitate cu ajutorul cărbunelui, accelerarea demersului pentru extragerea gazelor din Marea Neagră sau găsirea unei variante prin care gazul lichefiat din Marea Mediterană să ajungă și în România ar putea rezolva această problemă.


  • New inflation forecasts

    New inflation forecasts


    The inflation presently affecting the entire world is seriously diminishing the already small incomes of the Romanians whose purchasing power lowers by the day. Experts estimate that a more difficult period is to come. Inflation shot up to 8.5% in Romania in February this year. However, the rise is relatively low as compared to the previous month and significantly lower than in other countries like the Baltic states for instance. Although in the Eurozone, the Baltic states have an inflation rate between 11% and 14%, while Poland and Bulgaria have already exceeded 9%.


    Together with Hungary and Belgium, Romania is at the middle of an EU ranking. In a post on OpiniiBNR.ro blog, the spokesman for Romanias Central Bank (BNR), Dan Suciu, said that Romania had the highest inflation rate in the EU last year. However, the Central Bank believes that inflation will exceed the previous midyear forecast of 11% due to price hikes in fuel, energy and cereals caused by the war in Ukraine, as Cristian Popa, member in the Central Banks board of directors explains.


    Cristian Popa: “On one hand we are seeing measures aimed at subsidizing and capping energy prices as they have a major impact on the inflation rate. These measures would lower the inflation rate, but after its publication, the war in Ukraine broke out and we are actually seeing higher prices in oil, gas and various issues in the production line. We are also seeing higher prices in cereals and they have a major impact on basic inflation. We must redo the arithmetic as we are actually witnessing an economic slowdown though the growth rate remains positive, and there is a certain pressure upward.”


    According to Cristian Popa, the Central Bank is fighting inflation but also the panic and unrest in this period full of uncertainties, adding that the bank has this situation, which isnt an easy one, under control.


    As for the interest rate, the BNR representative says it presently is at the level before the pandemic. BNR is expected to again raise the reference rate in an attempt to keep things under control. On the other hand, Romanias economic growth this year has been estimated around 2-2.5% as compared to 4% before the beginning of the conflict in Ukraine.


    (bill)




  • Noi estimări privind inflaţia

    Noi estimări privind inflaţia

    Radiografia perioadei arată o Românie în care inflația, care mătură, de altfel întrega lume, diminuează tot mai mult veniturile românilor. Cu aceeași bani pot fi cumpărate de la zi la zi tot mai puține produse, iar estimările specialiștilor sunt că urmează o perioadă economică și mai dificilă. Cum se poziţionează inflaţia din România în contextul global? Inflaţia a crescut în februarie 2022 şi a ajuns la 8,5. Este o creştere relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Ţările baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11% şi 14%, Polonia şi Bulgaria, Cehia deja au peste 9%. România este, alături de Ungaria și Belgia, la mijlocul clasamentului ţărilor din UE. Aceasta, în condiţiile în care, anul trecut, România era ţara cu inflaţia cea mai ridicată din UE, arăta, recent, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, într-un articol postat pe blogul OpiniiBNR.ro. Prognoza Băncii Centrale de la București este că rata inflației va depăși, însă, estimarea anterioară – oricum mare, de 11% la jumătatea anului – cauzele fiind legate de majorările prețurilor la combustibili, energie și cereale, un cost pe care îl plătim ca urmare a războiului din Ucraina, a explicat la Radio România, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR

    Pe de o parte, vedem în spaţiul public că se anunţă măsuri privind compensarea şi plafonarea preţurilor la energie şi preţurile energetice au un impact major în rata inflaţiei. Prelungirea măsurilor de compensare şi plafonare ar coborî prognoza privind inflaţia, însă tot după publicarea prognozei a apărut şi conflictul din Ucraina, conflict de pe urma căruia vedem preţuri la petrol mai mari, preţuri la gaze mai mari, vedem potenţiale probleme în lanţurile de producţie. Foarte important pentru inflaţia de bază, vedem preţuri la cereale mai mari. Noi trebuie să ne refacem calculele în acest moment. Vedem mai degrabă o mică încetinire în activitatea economică, dar rata de creştere rămâne pozitivă, şi o anumită presiune în sus, dacă ar fi să ne uităm la rata inflaţiei.

    Banca Centrală luptă cu inflaţia, dar şi cu agitaţia, cu panica din această perioadă plină de incertitudini, mai spune Cristian Popa, care adaugă că BNR controlează situația, care nu este una tocmai uşoară. În ceea ce priveşte dobânzile reprezentantul Băncii Naţionale a României subliniază faptul că în acest moment dobânda cheie este la nivelul de dinainte de pandemie. Este de aşteptat, însă, ca Banca Centrală să majoreze din nou dobânda de referinţă în încercarea de a ţine lucrurile sub control. Pe de altă parte, creşterea economică a României, estimată pentru acest an, este situată între 2% şi 2,5%, faţă de 4%, înainte de începerea conflictului din Ucraina.


  • Inflaţie în creştere

    Inflaţie în creştere

    Unul
    dintre pericolele economice cu care se confruntă România, precum multe alte
    state ale lumii, în această perioadă, dar şi în lunile care urmează, având în
    vedere contextul international, este inflaţia. Specialiștii spun că efectele
    inflației vor fi resimţite atât la nivelul veniturilor populaţiei, cât şi în
    ceea ce priveşte evoluţia economiei, având în vedere că aceasta se bazează
    încă, în mare măsură, pe consum. Potrivit Institutului Național de Statistică,
    gazele naturale, uleiul comestibil, cartofii şi combustibilii s-au scumpit cel
    mai mult în ultimul an în România, în timp ce singura ieftinire s-a înregistrat
    la energia electrică. În condiţiile în care şi în ultima lună s-au consemnat
    scumpiri pentru toate categoriile de mărfuri alimentare, nealimentare şi
    servicii, rata anuală a inflaţiei a urcat, în februarie, la peste 8,5 procente.
    Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu, remarcă, însă, că acesta
    este un fenomen general, iar creşterea este relativ mică faţă de luna
    precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Potrivit
    lui Dan Suciu, România se află acum la jumătatea clasamentului ţărilor din
    Uniunea Europeană, în condiţiile în care anul trecut avea inflaţia cea mai
    ridicată. Statele baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11 şi
    14%, iar Polonia, Bulgaria şi Cehia deja au peste 9 procente.

    Într-un articol
    postat pe blogul opiniibnr.ro, Dan Suciu precizează că Banca Centrală şi
    Ministerul Finanţelor deţin atât împreună, cât şi separat, un set variat de instrumente
    prin care pot răspunde eficient pentru atenuarea efectelor negative şi
    depăşirea situaţiilor sensibile. Astfel, statul s-a putut împrumuta în mod
    curent, în pofida faptului că războiul din Ucraina a coincis cu o perioadă de
    criză energetică în plină manifestare şi de creştere a presiunilor
    inflaţioniste. De asemenea, mai scrie acesta, leul a fost relativ stabil pe
    piaţa interbancară, în timp ce alte monede din regiune au avut deprecieri
    semnificative. El a explicat că situaţia de la casele de schimb de acum câteva
    zile, când românii au cumpărat valută în cantități mari, în urma unor
    speculații apărute în piață, nu a influenţat semnificativ evoluţia cursului pe
    piaţa interbancară, iar problema a fost rezolvată o dată ce valuta a fost adusă
    din străinătate şi distribuită celor care o căutau.

    Este clar că ne aşteaptă
    vremuri dificile, iar costul vieţii va creşte în continuare pentru că
    majorările de salarii nu vor putea ține pasul cu inflația. Populaţia resimte
    deja efectele acestor scumpiri, cel mai mult având de
    suferit în special pensionarii şi salariaţii cu venituri mici. Specialiștii mai
    spun că indicele nu a crescut mai mult și pentru că România are prețuri
    administrate la energie și la gaze și consideră că va exista o imagine mai bună
    asupra economiei când aceste preţuri vor fi eliminate. Între timp, nivelul
    actual de inflație necesită luarea de măsuri în continuare, important fiind
    însă dozajul acestora, mai spun analiștii, care preconizează pentru luna martie
    o inflație care înaintează încet.


  • Inflația – inamicul public numărul 1

    Inflația – inamicul public numărul 1


    Cel mai recent Raport asupra inflaţiei din România arată că rata anuală a crescut la 8,19% în decembrie 2021, în principal ca efect al scumpirii produselor energetice, pe ansamblul anului trecut, rata anuală a inflaţiei mărindu-se, astfel, cu 6,13 puncte procentuale. Potrivit specialiștilor de la BNR, creşterea a fost determinată aproape integral de şocurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternică a inflaţiei pe plan mondial, în plus, pe plan intern efectele fiind potenţate de liberalizarea pieţei energiei electrice. Inflația actuală se bazează pe factori de cerere, cât și de ofertă, a explicat, la Radio România, Adrian Codârlașu, de la CFI România (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari):



    “Factorii de ofertă sunt aceste prețuri la energie și la alte mărfuri și produse agricole. Pe partea de cerere, s-a tipărit extrem de mult. Nu în România, ci în economiile principale au tipărit extrem de mult. De exemplu, dacă ne uităm la cât a tipărit FED-ul – din trei dolari aproape doi au fost tipăriți după criza corona, pe euro – din doi euro unul a fost tipărit de Banca Centrală Europeană după criza corona. Deci, băncile centrale au reacționat extrem de puternic la această criză, altfel riscam să avem o depresiune economică. Practic, acesta e prețul pe care îl plătim pentru a fi depășit cu bine economic criza corona. Gândiți-vă, în lockdown, dacă continua fără ajutor din partea băncilor centrale ajungeam într-o criză economică mult mai puternică decât cea din 2008.”



    Inflația într-adevăr a urcat copios și este la un nivel care bulversează, nu numai în România.Statele Unite nu s-au mai întâlnit cu inflația de acum de câteva decenii, zona euro a avut în decembrie o inflație consemnată de 5,1% – o cifră care era de negândit acum un an și care creează mari dileme băncilor centrale fiindcă nu este simplu de adus la cotele-ținte, spune și președintele Consiliului Fiscal, profesorul universitar Daniel Dăianu:



    “Nu este simplu pentru că avem și șocul prețurilor la energie, deci avem această criză energetică care derivă din revenirea economiei, din faptul că energia este un produs foarte geopolitizat, apropo și de dependența aceasta foarte mare de Federația Rusă a Uniunii Europene. Avem și schimbările de climă, care și ele reprezintă un șoc pe termen lung și această tranziție va fi foarte dureroasă și pentru economia noastră, pentru societatea românească. Va trebui, însă, s-o parcurgem, fiindcă schimbările de climă sunt o amenințare existențială. Și nu este simplu să realizezi așa ceva. Dar nu întâmplător am vorbit despre inflație mare în Europa, peste ocean în SUA. Deci, inflația a devenit o problemă peste tot. Nu este un fenomen românesc. Acum 10-15 ani puteam vorbi despre România ca fiind ieșită din comun ca dinamică a inflației. Acum inflația într-adevăr este mare peste tot. Avem o situație, am spune aproape un cutremur pe piața energiei peste tot, cu implicații și internaționale, și avem și un context geopolitic foarte nenorocit, vedem ce se întâmplă în vecinătatea estică a României, care încordează și mai mult situația pe plan internațional.”



    O cauză în plus a inflației ține de problemele care există în lanțurile internaționale de aprovizionare, explică, pe de altă parte sociologul Iulian Stănescu, de la Institutul pentru Calitatea Vieții al Academiei Române: “Din cauza pandemiei, a crizei sanitare, a fost întreruptă activitatea economică în mai multe domenii între care și în acest domeniu al transportului, al depozitării mărfurilor. Și atunci ajung materiile prime cu întârziere la producători și produsele finite ajung cu întârziere pe piață. Or, cum noi trăim într-o economie globală, o bună parte din aceste produse finite ne vin din afara țării. Și atunci noi “importăm” și problemele din lanțurile de aprovizionare, care se traduc în prețuri mai mari pe piață.”



    Așteptările pentru perioada următoare nu sunt deloc optimiste: estimările arată că rata inflației ar urma să ajungă în curând în România la un număr cu două cifre. Specialiștii spun că rata anuală a inflaţiei îşi va accentua semnificativ creşterea în trimestrul al doilea al acestui an, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample decât se anticipa ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, care vor ieşi în evidenţă semnificativ după suspendarea schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. În a doua jumătate a lui 2022, rata anuală a inflaţiei ar urma să descrească gradual, apoi să cunoască o ajustare în jos relativ abruptă în prima parte a lui 2023, pentru a reuși să reintre în intervalul ţintit de BNR, adică 1,5-3,5%, abia în ultimul trimestru al anului viitor. În încercarea de a tempera inflația, Banca Naţională a României a crescut deja semnificativ costul accesului la bani. Din 10 februarie, dobânda de politică monetară este de 2,5% pe an, menirea acestei măsuri fiind aceea de a reduce implicit consumul, pentru a diminua şi creşterea preţurilor. Majorarea dobânzii BNR, cu 0,5 puncte procentuale, se va transmite iniţial spre dobânzile practicate între băncile comerciale pe piaţa interbancară, dar, ulterior, aceasta se va reflecta şi în indicatorii de referinţă utilizaţi în calculul ratelor la creditele în moneda naţională acordate atât populaţiei, cât şi companiilor.




  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 06.02 – 12.02.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 06.02 – 12.02.2022

    Pandemia bate tru ritradzeari?


    Tru yinitoarili 3-4 stămăni, numirul a lăndzidzărloru di Covid va să scada tru România, iara incidenţa va s’hibă aprukeată di un caz la ñillea di bănători, feaţi isapea, stămâna aesta, ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila. El spusi că tru aţel moment va să zburască ti relaxarea etapizată a misurilor sanitare nica şi trădzearea mănă di la niscanti di eali, cum easti certificatul digital. Alliumtrea purtarea-a prusupidăllei tru spaţiile ncllisi va s’armănă tu lucru. Un punctu di referinţă easti data di 7 di marţu, când expiră prilundzirea a catandisillei di alertă și cându va s’llia ună apofasi andicra di evoluţia indicatorilor pandemiţ. După 1 di şcurtu, tru mplină dalgă 5, cându s-nregistră un record di infectări – pisti 40 di ñilli – numirul aluştor scădzu constantu. Ministrul Rafila adusi aminti şi importanţa vaccinarillei, maxusu tru cazul persoanelor vulnerabile. Di la debutlu a campaniillei, pi 27di andreu 2020, aproapea 8,1 milioane di români loară nai ma pţănu ună doză di vaccin, dimi aproximativ 50,5% ditu populaţia adultă, iara ditu populaţia generală circa 42%.



    Minări di askeri tru sud-estul a Europăllei


    România beneficiadză, ca membru al NATO şi ca partener strategic al SUA, di tute garanţiile di securitate di cari ari ananghi, tru contextul a naima greauăllei criză după cădiarea a Pirdelui di Heru – diclară prezidintulu Klaus Iohannis, cari vizită, vineri, diadunu cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană di la Mihail Kogălniceanu, ditu sud-estul a Româniillei. Aclo, tru stămăna ţi tricu, agiumsiră elemente di tehnică militară ale ditaşamentului pi cari SUA lu pitricu ca parte a agiutorlui tră aliaţllii NATO ditu Europa di Est, date hiinda mintireaşili anamisa di Rusia și Ucraina. Aproximativ 1.000 di militari americani suntu dislocaţ tru România. Elli s’adavgă la aţelli a soţloru a loru, cama di 900, ţi suntu di ma ninti,pi teritoriul românesc. “Pi tutu flancul estic, di la Amarea Lae până tru zona baltică, NATO lanseadză askeri și capacităţi militare suplimentare” – spusi Jens Stoltenberg, cari, tru numa Alianțăllei, c4ftă ali Rusie s’dizescaladiadză situația şi s’aibă un dialog tru bună credinţă. “Noi arămânem pregătiţ tră ună soluţie politică. Tru idyiulu kiro, himu vărtoşi, vigilenţă şi uniţ.” – cundille șeful NATO. Gioi, prezidentulu Klaus Iohannis v izită și sediul a Brigadăllei Multinaţionale Sud-Est di Craiova (sud), ţi ari scupolu s’anvărtuşadză catandisea di discurajare şi apărare a NATO tru regiunea ali Amarea Lae şi pe flancul estic. Ucazie tră șeflu a statului s’li salută apofasili di dată recentă ale SUA şi Franţă mutrinda prezenţa a lor militară tru România. Klaus Iohannis lansă invitaţia și cătrî alte stati aliate ta s’acaţă tu isapi şi s’contribuie cu forţe la structurli multinaţionale di pi teritoriul a Româniillei.



    BNR intervine tră s’dănăsească inflația


    România va s’aibă ună creaştire economică di 4,2% anlu aestu şi di 4,5 tru 2023, uidisitu cu previziunili economiţi di iarnă ale Comisie Europeană. Cum va s’agiungă s’ampulisescu, ama, cu nai marea inflație ditu 2005, iara tendința a llei easti di creaștere. Nai ma mări scunkiri suntu la gaz (pisti 50%) și la energie electrică (28%). Cum, uidisitu cu isăkili a Băncăllei Centrale, inflația va s’agiungă la un numir cu dauă ţifri tru şcurtu kiro, tru scupolu ti temperari, BNR criscu până la 2,5% tru an dobânda di politică monetară, prima consecinţă hiinda că va s’crească tocurli la mpărmuturli tru lei, va s’ñicureadză consumul, iara creaştirea economică va s’ayălisească. Aesti hărgi suntu, ama, acceptabile, spun specialişti economiţ, tră dănăsearea-a inflațiillei, inamiclu public numirlu 1 a primăllei giumitati a anului.



    Ministrul Energiei ascapă di moțiune


    Sertu criticat tră turlia tru cari kivernisi actuala situație ditu Energie, ministrul liberal Virgil Popescu lipsea s’tănă keptu, stămâna aasta, a unei moțiuni simplă pi cari Uniunea Salvaț România, tru opoziție, u dipusi tru Camera a Diputațlor. Pi şcurtu, USR califică ca hiinda dizastruoasă kivernisearea-a crizăllei facturilor la energie, diciziile a ministrului Popescu periclitânda, tru opinia Uniunillei, securitatea energetică a Româniillei. Dizbaterea moţiunillei simplă, programată tră luni, fu, ama, suspendată după ţi lidirul a diputaţilor naționaliști ditu AUR, George Simion, lu pimsi pi ministrul Energiei tru kirolu anda ufiţiaalu zbura la tribuna Camerăllei. Ședinţa fu riloată, ama dizbaterile s-dizvărtiră maş cu diputaţllii USR, AUR şi niafiliaţ, tru absenţa, tru semnu di protestu, al Virgil Popescu și a reprezentanţilor PSD, PNL și UDMR, la puteare. Moțiunea nu tricu. Alliumtrea, reprezentanţii a partidilor aflate la guvernare alăxiră regulamentul a Camerăllei Diputațlor, ase câ parlamentarllii cari au un purtaticu nitiñisitu tru kiorlu a şedinţelor di plen s’poată s’hibă sancţionaţ cama sertu. AUR şi USR spusiră că va s’sesizeadza Curtea Constituțională, di itia că alăxerli aduc zñie ti transparenţa activitatillei parlamentare.



    Agiutoru românesc tră Republica Moldova românofonă


    Șednţă comună, viniri, la Chișinău, a Guvernilor ali României şi ali Ripublică Moldova, ucazi tră simnarea ma multi acorduri di coopearare tru domenii cum energie, educaţie ică infrastructură! Vidim Chişinău nai ma marea dişclldiare nregistrată vărăoară tru relaţia cu Bucureștiul – cundille premierul român, Nicolae Ciucă. Tu arada a lui, șefa a Executivului moldovean pro-european, Natalia Gavriliță, vidzu tru şedinţa comună un simbol, pritu agenda a llei cabaia ambiţioasă tru hăirlăticlu a cetăţenilor ditu dauli state.Bucureștiul va s’da a Chişinăului fonduri di 100 di milioane di euro asistenţă financiară nirambursabilă. Ntră altele, va s’hibă construite reţele di apă şi canalizare şi va s’hibă reabilitate instituţii di nviţământu şi di cultură. Va s’hibă construită și ună nauă apunti pisti arâul Prut, cari va s’integreadza tru yinitorlu sistem di autostrădz ditu România. Tutunăoară, ateali dauă părţă va s’colaboreadză tra s’evalueadza, prevină şi s’kivernisească situaţiile di criză tru aprovizionarea cu energie şi gaze naturale.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala